cu privire la gaj
Trimiteri: 5 legate · 3 nerezolvate
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.
Nerezolvate (3)
- (se anexează) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- Capitolul I Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- articolului 40 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
În scopul reglementării raporturilor juridice de gaj şi pînă la adoptarea legislaţiei corespunzătoare decretez:
1. Se aprobă Regulamentul provizoriu cu privire la gaj (se anexează).
2. Guvernul în termen de pînă la 15 decembrie 1993:
să stabilească organul ce va efectua înregistrarea gajului;
să aprobe modul de înregistrare a gajului;
să aprobe Contractul tip de gaj ;
să aducă hotărîrile sale în corespundere cu prezentul Decret; să prezinte propuneri privind introducerea în legislaţia în vigoare a modificărilor şi completărilor ce rezultă din prezentul Decret.
3. Să se expedieze prezentul Decret spre aprobare Parlamentului Republicii Moldova.
4. Prezentul Decret intră în vigoare de la 15 decembrie 1993.
PREȘEDINTELE
REPUBLICII MOLDOVA MIRCEA SNEGUR
Chişinău, 29 octombrie 1993,
Nr. 181
REGULAMENTUL provizoriu cu privire la gaj Capitolul I.
Principii generale
1. Gajul este un mijloc de asigurare a obligaţiei cu ajutorul căruia creditorul gajist are dreptul, în cazul cînd debitorul gajist nu-şi îndeplineşte obligaţia, să fie satisfăcut din valoarea bunului dat în gaj cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori, cu excepţiile prevăzute de legislaţie.
2. Gajul ia naştere în baza legii sau a unui contract.
3. Prin gaj pot fi garantate numai creanţe valabile.
Gajul se aplică în cazul:
garantării împrumuturilor bancare (amanet bancar);
garantării creanţelor organizaţiilor de transport privind plata transportării (gajul încărcăturilor transportate);
garantării creanţelor conform contractului de vînzare-cumpărare;
garantării obligaţiilor conform contractului de comision;
asigurării obligaţiilor în baza contractului de închiriere a averii;
operaţiunilor de împrumut în lombardurile orăşeneşti;
garantării împrumuturilor, acordate de bancă cetăţenilor pentru construcţia locuinţelor şi reparaţia capitală a caselor ce aparţin cetăţenilor (gajul construcţiilor); pentru procurarea caselor, apartamentelor, garajelor şi altor construcţii; pentru întemeierea gospodăriilor de fermier; procurarea vitelor şi pentru alte necesităţi urgente, precum şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
4. Obiect al gajului poate fi orice bun, care în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova poate fi înstrăinată de către debitorul gajist (obiecte, hîrtii de valoare), şi drepturile patrimoniale.
Nu pot fi date în gaj bunurile care potrivit legislaţiei nu pot fi urmărite.
Prin contract gajul poate fi extins asupra obiectelor care ar putea fi procurate în viitor.
Substituirea obiectului gajului se admite numai cu acordul creditorului gajist. În cazul dării în gaj a mărfurilor aflate în circulaţie modul de substituire a obiectului gajului se reglementează prin prezentul Regulament.
5. Contractul poate stipula că bunurile gajate rămîn la debitorul gajist sau se transmit creditorului gajist (amanet).
Gajarea mărfurilor poate fi efectuată prin transmiterea către creditorul gajist a actului de operare a mărfurilor.
6. Prin contract creditorului gajist i se poate pune în sarcină obligaţia de a asigura bunul gajat ce i-a fost transmis în posesiune.
In cazul apariţiei cazurilor de risc asigurat creditorul are dreptul la satisfacerea preferenţială a creanţelor sale din suma despăgubirii de asigurare.
7. Contractul de gaj trebuie să cuprindă numele sau denumirea, domiciliul sau sediul părţilor, condiţiile ce prevăd tipul gajului, esenţa creanţei garantate prin gaj, cuantumul ei, termenul executării obligaţiei, componenţa şi valoarea bunului gajat, locul unde se află bunul dat în gaj, precum şi orice alte condiţii, asupra cărora, conform cererii uneia dintre părţi, trebuie să fie realizat consensul.
Contractul de gaj trebuie să fie încheiat în scris. În cazurile prevăzute de legislaţia în vigoare şi de prezentul Regulament contractul de gaj se autentifică la notariat.
Clauza gajului poate fi inclusă în contract, care generează obligaţia garantată prin gaj. Un asemenea contract trebuie să fie perfectat în forma stabilită pentru contractul de gaj.
Forma contractului de gajare a bunului, înregistrat în Republica Moldova, indiferent de locul încheierii acestui contract, se stabileşte de legislaţia Republicii Moldova.
Drepturile şi obligaţiile părţilor contractului de gaj se stabilesc în conformitate cu legislaţia ţării unde este instituită, îşi are locul de trai sau locul activităţii de bază, partea considerată debitor, dacă acordul părţilor nu conţine alte prevederi.
8. Nerespectarea formei stabilite a contractului de gaj atrage nevalabilitatea contractului cu urmările prevăzute de legislaţia Republicii Moldova.
9. Ipotecarea întreprinderii în ansamblu sau a altor bunuri ce urmează să fie supuse înregistrării de stat, trebuie să fie înregistrată de organul care efectuează o asemenea înregistrare.
În cazul în care ipotecarea averii este susceptibilă înregistrării de stat contractul de gaj se consideră încheiat din momentul înregistrării lui.
10. Persoana interesată este în drept să atace refuzul de a înregistra actele de gaj sau înregistrarea lor ilegală în arbitraj sau în instanţa judecătorească de la locul de aflare a organului ce a efectuat înregistrarea.
11. Organul ce a efectuat înregistrarea gajului este obligat să elibereze creditorului gajist şi debitorului gajist certificate de înregistrare a gajului, precum şi extrase din registru la solicitarea creditorului, debitorului şi a altor persoane interesate.
12. Pentru înregistrarea gajului, eliberarea certificatului de înregistrare şi a extraselor din registru se percepe o taxă în mărimea stabilită de Guvern.
13. Creditorul gajist este obligat să elibereze la cererea debitorului gajist actele ce confirmă efectuarea deplină sau parţială a obligaţiei în vederea introducerii ulterioare a datelor corespunzătoare în registru.
În momentul primirii actelor ce confirmă executarea deplină sau parţială a obligaţiei garantate prin gaj organul ce efectuează înregistrarea gajului este obligat să facă neîntîrziat menţiunea corespunzătoare în registru.
14. Debitor gajist poate fi persoana care este proprietar al obiectului gajat.
Proprietatea de stat poate fi obiect al gajului numai cu consimţămîntul Fondului Proprietăţii de Stat al Republicii Moldova, iar proprietatea supusă privatizării " şi cu consimţămîntul Departamentului de Stat pentru Privatizare.
15. Debitorii gajişti, persoane juridice şi fizice înregistrate ca întreprinzători, sînt obligaţi:
să ţină cartea de înregistrare a gajurilor;
să introducă în cartea de înregistrare într-un termen de cel mult trei zile de la apariţia gajului date despre tipul şi obiectul gajului, precum şi despre gradul de garantare a obligaţiei prin gaj;
să prezinte persoanei interesate cartea de înregistrare pentru a se pune la curent.
Debitorul gajist este obligat să repare prejudiciile cauzate de introducerea cu întîrziere a înscrierilor în registru, de caracterul lor incomplet şi inexact, precum şi de eschivarea de la obligaţia de a prezenta registrul gajurilor pentru familiarizare.
16. Debitorul are dreptul să dispună de averea gajată, în cazul în care contractul nu prevede altceva.
17. Gajarea ulterioară a averii deja amanetate se permite doar după îndeplinirea de către debitor a principalelor obligaţiuni.
18. În cazul în care această condiţie este prevăzută în contractul părţilor notariatul, concomitent cu legalizarea contractului, aplică interdicţia de înstrăinare a obiectului gajat, Din contul bunului gajat creditorul gajist are dreptul să-şi revendice creanţele în volum deplin stabilit la momentul satisfacerii efective, inclusiv dobînda, daunele cauzate de întîrzierea executării, iar în cazurile prevăzute în contract - şi penalităţile; urmează să fie compensate de asemenea cheltuielile suportate pentru întreţinerea bunului gajat, precum şi cheltuielile necesare pentru realizarea creanţelor garantate prin gaj.
19. În cazul în care obiect al gajului sunt cîteva obiecte sau drepturi, creditorul gajist poate obţine la alegere satisfacţie din valoarea întregii acestei averi sau din valoarea unui anumit obiect (drept), păstrîndu-şi dreptul de satisfacţie ulterioară din contul altor obiecte (drepturi) care constituie obiectul gajului.
20. În cazul executării parţiale de către debitor a obligaţiilor garantate prin gaj, gajul rămîne în volumul său iniţial pînă la executarea deplină a obligaţiilor garantate prin el, dacă contractul nu prevede altceva.
21. În cazul satisfacerii creanţelor creditorului gajist de către o terţă persoană împreună cu dreptul de creanţă ea succede şi dreptul de gaj în modul prevăzut de legislaţie pentru cesiunea de creanţă.
22. Creditorul gajist are dreptul de a urmări obiectul gajului, dacă la momentul începerii termenului de executare a obligaţiei garantate prin gaj, ea nu va fi executată, cu excepţia cazurilor cînd, potrivit contractului, astfel de drept apare mai tîrziu, sau în virtutea legii urmărirea poate fi efectuată anticipat.
23. Urmărirea averii gajate este efectuată conform deciziei instanţei judecătoreşti sau a arbitrajului, dacă contractul nu prevede altceva,
24. În cazul, cînd sumele încasate de la vînzarea obiectului gajului sunt insuficiente pentru satisfacerea deplină a creanţelor creditorului gajist, el este în drept, dacă contractul nu prevede altceva, să primească diferenţa din alte bunuri ale debitorului, care pot fi urmărite în conformitate cu legislaţia în vigoare, fără a beneficia în acest caz de dreptul de preferinţă, ce rezultă din dreptul de gaj.
25. Dacă suma încasată de la vînzarea obiectului gajat depăşeşte volumul creanţelor creditorului garantate prin gaj, diferenţa se restituie debitorului.
26. Gajul rămîne valabil în cazul cînd dreptul de proprietate asupra obiectului sau dreptului gajat trece la o terţă persoană.
27. În cazul în care are loc în modul stabilit de lege cesiunea de către creditor a creanţei garantate prin gaj unei terţe persoane sau cesiunea de către debitor a datoriei ce decurge din obligaţiile garantate prin gaj către o altă persoană, gajul rămîne în vigoare.
28. Dreptul de gaj încetează în cazul:
1) îndeplinirii obligaţiilor garantate prin gaj;
2) pieirii bunurilor gajate;
3) trecerii drepturilor asupra obiectului gajului la creditorul gajist;
4) vînzării silite a bunurilor gajate;
5) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
Capitolul II.
Constituirea gajului fără deposedarea debitorului de bunurile gajate
29. Obiect al gajului fără deposedarea debitorului de bunurile gajate pot fi întreprinderile, clădirile, instalaţiile, apartamentele, mijloacele de transport, valorile materiale, precum şi alte bunuri stabilite prin prezentul Regulament.
Obiectele separabile pot fi gajate în cazul în care din momentul separării ele nu devin proprietate a unei terţe persoane.
Gajarea bunurilor, transmise provizoriu de debitorul gajist în posesiune sau în folosinţă unei terţe persoane, se consideră gaj fără deposedarea debitorului de bunurile gajate.
30. În cazul gajului fără deposedarea debitorului de bunurile gajate, dacă contractul nu prevede altceva, creditorul este în drept:
1) să verifice documentar existenţa reală, mărimea, starea şi condiţiile de păstrare a obiectului gajat;
2) să ceară debitorului luarea măsurilor necesare pentru păstrarea obiectului gajat;
3) să ceară de la orice persoană încetarea atentatelor asupra obiectului gajat, care poate duce la pierderea sau deteriorarea lui.
În cazul în care obiectul gajat a fost pierdut sau deteriorat nu din vina creditorului gajist, iar debitorul nu 1-a restabilit şi nici nu l-a înlocuit prin alte bunuri echivalente ca valoare, creditorul gajist este în drept să ceară executarea înainte de termen a obligaţiei garantate prin gaj'
31. În condiţiile gajului fără deposedarea debitorului de bunurile gajate, acesta din urmă, dacă contractul nu prevede altceva, are dreptul:
1) să posede şi să folosească obiectul gajat potrivit destinaţiei lui;
2) să dispună de obiectul gajat, înstrăinîndu-1 achiziţionarului prin cesiunea de datorie de a executa obligaţiile garantate prin gaj, sau prin darea lui în arendă.
32. Debitorul, în cazul gajului fără deposedarea lui de bunurile gajate şi dacă contractul de gaj nu conţine alte prevederi, este obligat:
1) să asigure pe cont propriu obiectul gajului la valoarea lui deplină;
2) să ia măsurile necesare pentru păstrarea obiectului gajului, inclusiv reparaţia capitală şi curentă;
3) să comunice creditorului gajist despre darea în arendă a obiectului gajat.
33. În cazul încălcării de către debitor a obligaţiilor prevăzute în subpunctele l şi 2 ale punctului 32 din prezentul Regulament, creditorul gajist are dreptul să urmărească obiectul gajului înainte de expirarea termenului de executare a obligaţiilor garantate prin gaj.
34. Contractul de gajare a navelor civile aeriene, fluviale, materialului rulant şi altor mijloace de transport trebuie să fie legalizat notarial.
Organul care efectuează înregistrarea de stat a gajului este obligat să prezinte organizaţiilor de stat ce ţin evidenţa navelor civile aeriene, fluviale şi a altor mijloace de transport informaţii despre înregistrarea gajului mijloacelor de transport.
35. În cazul gajării mărfurilor, aflate în circulaţie şi în proces de prelucrare, se admite schimbarea componenţei şi formei naturale a gajului (stocurilor de mărfuri, materii prime, materialelor, semifabricatelor, producţiei finite ş. a.) cu condiţia ca valoarea lor totală să nu fie mai mică decît cea indicată în contractul de gaj.
Reducerea valorii mărfurilor gajate, aflate în circulaţie şi în proces de prelucrare, se admite proporţional părţii executate a obligaţiei garantate prin gaj, dacă contractul nu conţine alte prevederi.
În cazul gajării mărfurilor, aflate în circulaţie şi în proces de prelucrare, mărfurile, realizate de către debitor, încetează să fie obiect al gajului din momentul trecerii lor în proprietate, iar mărfurile prevăzute în contractul de gaj, procurate ulterior de către debitor, devin obiect al gajului odată cu apariţia la debitor a dreptului de proprietate asupra acestor mărfuri.
36. Contractul de gajare a mărfurilor, aflate în circulaţie şi în proces de prelucrare, trebuie să determine tipul mărfurilor gajate, alte particularităţi de apartenenţă a lor, valoarea totală a obiectului gajat, locul unde se află el, precum şi tipurile de mărfuri cu care poate fi substituit obiectul gajului.
37. În cazul gajării mărfurilor aflate în circulaţie şi în proces de prelucrare debitorul îşi menţine dreptul de a poseda, folosi şi dispune de obiectul gajat în condiţiile respectării prevederilor prezentului capitol.
Capitolul III.
Gajul constituit prin transmiterea bunului gajat în posesiunea creditorului gajist (amanet)
38. Se consideră drept amanet contractul de gaj, potrivit căruia bunurile (obiectul) gajate se transmit în posesiunea creditorului gajist.
Prin acordul creditorului cu debitorul, obiectul amanetat poate fi lăsat de debitor sub lăcata şi ştampila creditorului gajist (gaj fix).
Obiectul determinat individual poate fi lăsat la debitor cu aplicarea semnelor, care atestă gajul.
39. În cazul amanetării creditorul gajist, dacă contractul nu prevede altceva, este obligat:
1) să asigure obiectul amanetat la valoarea lui deplină din contul şi în interesul debitorului;
2) să ia măsurile necesare pentru păstrarea obiectului amanetat;
3) să informeze imediat debitorul despre apariţia pericolului pierderii sau deteriorării obiectului amanetat;
4) să informeze sistematic debitorul asupra utilizării obiectului amanetat, dacă aceasta se permite în conformitate cu alineatul întîi al articolului 40 din prezentul Regulament;
5) să restituie neîntîrziat obiectul amanetat, după executarea de către debitor sau o terţă persoană a obligaţiei garantate prin amanet.
Creditorul gajist poate să obţină din obiectul amanetat venituri în folosul debitorului dacă acest lucru este stipulat în contract. Aceste venituri sînt supuse impozitării în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
40. Creditorul gajist este în drept să folosească obiectul amanetat în cazurile prevăzute nemijlocit în contractul de gaj. Veniturile şi cîştigurile patrimoniale obţinute de către creditorul gajist de pe urma utilizării obiectului amanetat sînt folosite pentru acoperirea cheltuielilor de întreţinere a obiectului amanetat, precum şi pentru achitarea dobînzilor la datorie sau a datoriei propriu-zise garantate prin amanet.
În cazul apariţiei unui pericol real de pierdere, lipsa sau deteriorare a obiectului amanetat nu din vina creditorului gajist, el este în drept să ceară înlocuirea obiectului amanetat, iar în cazul cînd debitorul gajist refuză să îndeplinească această cerere " să urmărească obiectul amanetat, pînă la începerea termenului de executare a obligaţiei asigurate prin amanet.
41. Dacă creditorul gajist păstrează sau foloseşte obiectul amanetat într-un mod neadecvat debitorul gajist are dreptul în orice moment să ceară suspendarea gajului şi executarea înainte de termen a obligaţiei asigurate prin amanet.
42. Creditorul gajist răspunde de pierderea, lipsa sau deteriorarea obiectului amanetat, dacă nu va demonstra că pierderea, lipsa sau deteriorarea au avut loc nu din vina lui.
În cazul amanetării creditorul gajist este răspunzător de pierderea sau lipsa obiectului amanetat în mărimea valorii pierderii (lipsei), iar pentru deteriorarea obiectului " în suma echivalentă cu scăderea valorii obiectului gajat. Dacă la amanetarea obiectului s-a efectuat evaluarea lui, responsabilitatea creditorului nu trebuie să depăşească valoarea menţionată. În contract pot fi stipulate şi alte condiţii de compensare a valorii obiectelor.
Creditorul gajist este obligat să compenseze în întregime debitorului daunele cauzate de pierderea, lipsa sau deteriorarea obiectului amanetat, dacă acestea sînt prevăzute în contract.
Capitolul IV.
Gajarea drepturilor
43. Obiect al gajului pot fi drepturile debitorului de posesie şi folosinţă, inclusiv drepturile de arendaş, drepturile de creanţă ce rezulta din obligaţii şi alte drepturi patrimoniale.
Dreptul cu un termen de acţiune determinat poate fi obiect al gajului numai pînă la expirarea termenului lui de acţiune.
În contractul de gaj al drepturilor, neevaluate în bani, valoarea obiectului gajat se determină conform înţelegerii părţilor.
44. În contractul de gajare a drepturilor paralel cu condiţiile, prevăzute în punctul 7 din prezentul Regulament, trebuie să fie indicată persoana, care este considerată datornic faţă de debitorul gajist. Debitorul gajist este obligat să comunice datornicului său despre gajarea drepturilor, care a avut loc.
45. În cazul gajării drepturilor, dacă contractul nu stipulează altceva, debitorul gajist este obligat:
1) să înfăptuiască acţiuni necesare pentru asigurarea validităţii dreptului gajat;
2) să nu admită cesiuni ale dreptului gajat;
3) să nu întreprindă acţiuni, care duc la suspendarea dreptului gajat sau reducerea valorii lui;
4) să ia măsurile necesare pentru protecţia drepturilor gajate împotriva atentatelor din partea unor terţe persoane;
5) să comunice creditorului gajist informaţii despre schimbările care s-au produs în dreptul gajat, despre încălcarea lui de către terţe persoane despre pretenţiile unor terţe persoane la acest drept.
46. În cazul gajării drepturilor, dacă contractul nu prevede altceva, creditorul gajist are dreptul:
1) indiferent de sosirea termenului de executare a obligaţiei garantate prin gaj, să ceară prin judecată, arbitraj să i se transmită dreptul gajat, dacă debitorul gajist nu şi-a îndeplinit obligaţiile prevăzute în punctul 45 al prezentului Regulament;
2) în cazul neexecutării de către debitorul gajist a obligaţiilor prevăzute în subpunctul patru al punctului 45, să ia de sine stătător măsurile necesare pentru protecţia dreptului gajat împotriva încălcării lor din partea unor terţe persoane.
47. Dacă datornicul debitorului gajist îşi va îndeplini obligaţia pînă la executarea de către debitorul gajist a obligaţiei, garantate prin gaj, tot ce a primit în acest caz debitorul gajist devine obiect al gajului, fapt asupra căruia debitorul gajist este obligat să informeze imediat creditorul gajist.
Odată cu primirea sumelor băneşti de la datornicul său în contul executării obligaţiei debitorul gajist este obligat, la cererea creditorului gajist, să transfere sumele corespunzătoare în contul executării obligaţiei garantate prin gaj, dacă contractul de gaj nu prevede altceva.
Capitolul V.
Gajul hîrtiilor de valoare
48. Obiect al gajului pot fi numai hîrtiile de valoare emise de stat - Republica Moldova, sau admise în circulaţie de către Comisia de stat pentru piaţa hîrtiilor de valoare.
Gajarea cambiei sau a altei hîrtii de valoare care poate fi transmisă prin gir, se face pe calea andosamentului şi înmînării hîrtiilor de valoare andosare creditorului gajist, dacă contractul nu prevede altceva.
Gajarea hîrtiilor de valoare, netransmisibile prin gir, are loc în modul convenit de creditor şi posesorul hîrtiei de valoare.
49. Certificatele despre dobînzi, dividende şi alte venituri provenite din dreptul exprimat în hîrtia de valoare constituie obiect al contractului de gaj numai în cazul în care aceste certificate au fost transmise creditorului obligaţiei de gaj, dacă contractul nu conţine alte prevederi.
50. Gajul hîrtiilor de valoare este reglementat de asemenea de prevederile punctelor 38 - 42 din prezentul Regulament.
Capitolul VI.
Garantarea drepturilor părţilor în cazul gajului
51. Garantarea drepturilor părţilor în cazul gajului este asigurată de legislaţia în vigoare.