I. În perioada 1 iulie - 10 septembrie 1998
Contribuabililor TVA li se permite trecerea în cont numai cu achitarea TVA pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.
II. Începînd cu 10 septembrie 1998
Contribuabililor TVA li se permite trecerea în cont a sumelor TVA atît la achitarea lor furnizorilor, cît şi supuse achitării, pe valorile materiale, serviciile procurate pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător.
Trecerea în cont a impozitului pe procurările de mărfuri, valori materiale şi servicii se permite în exclusivitate în baza facturii TVA - pe livrările efectuate pe teritoriul republicii sau în baza documentului, eliberat de autorităţile vamale, care confirmă achitarea TVA pe mărfurile importate (dispoziţia de plată privind sumele TVA achitate la importul valorilor materiale sau cotorul cecurilor de casă de încasare, eliberate de autorităţile vamale, care confirmă plata în numerar a TVA şi copia declaraţiei vamale).
Trecerea în cont a impozitului pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate trebuie să corespundă următoarelor cerinţe:
a) livrările sînt livrări impozabile sau mărfuri importate, impozitate la cota standard;
b) livrările sînt primite în procesul şi nemijlocit în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător de către subiectul impozabil;
c) livrările primite nu sînt destinate efectuării livrărilor (mărfurilor şi serviciilor) neimpozabile; oricum, livrările primite în scopul efectuării atît livrărilor (mărfurilor şi serviciilor) impozabile cît şi livrărilor (mărfurilor şi serviciilor) scutite de impozit, urmează a fi trecute în cont, dacă valoarea impozabilă a livrărilor impozabile, efectuate de către subiectul impozabil, depăşeşte 50% din valoarea tuturor livrărilor;
Spre exemplu, dacă agentul economic care efectuează livrări atît impozabile, cît şi neimpozabile, pe parcursul perioadei fiscale procură valori materiale pentru efectuarea în exclusivitate a livrărilor impozabile în sumă de 1,200 lei (inclusiv TVA 200 lei), avînd de asemenea cheltuieli privind desfăşurarea activităţii atît a livrărilor impozabile cît şi neimpozabile în sumă de 2,400 lei (inclusiv TVA 200 lei), atunci el are dreptul la trecerea în cont a TVA la suma de 200 lei indiferent de faptul care este ponderea livrărilor impozabile în suma totală a livrărilor, iar la suma de 400 lei numai în cazul în care livrările impozabile în suma totală a livrărilor depăşeşte 50%;
d) livrările nu sînt folosite în scopul organizării activităţii distractive, cu excepţia cazurilor cînd activitatea de întreprinzător a subiectului impozabil constă în organizarea activităţii distractive;
Nu se permite trecerea în cont pe sumele TVA achitate la importul serviciilor.
24. Restituirea impozitului pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate
Restituirea TVA pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile procurate este posibilă cînd depăşirea indicată a impozitului pe mărfurile, valorile materiale şi serviciile livrate au loc din motivul că pe parcursul unei anumite perioade fiscale subiectul impozabil a efectuat livrări impozabile la cota zero. Mărimea depăşirii impozitului pe mărfurile, valorile materiale procurate se restituie în limitele cotei TVA obişnuite (20%), înmulţită la valoarea livrării care se impozitează la cota zero a TVA.
Folosind exemplele expuse în capitolele precedente, se propun cîteva exemple de mărfuri, valori materiale şi servicii livrate (livrări efectuate):
- livrarea serviciilor în diferite domenii.
Exemplele date nici de cum nu sînt depline; ele au scopul de a ilustra spectrul larg de mărfuri, valori materiale şi servicii livrate aferente şi neaferente principalelor tipuri de activităţi de întreprinzător ale subiectului impozabil.
livrarea combustibilului şi energiei electrice în scopuri de producţie.
CAPITOLUL XIII
Modul de reflectare în evidenţa financiară a taxei pe valoarea adăugată
Reflectarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată se face utilizînd conturile de gradul I 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", 226 "Taxa pe valoare adăugată de recuperat", 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" şi 535 "Datorii preliminare".
Contul 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" este un cont de activ cu ajutorul căruia se ţine evidenţa TVA cuvenită de la bugetul statului (de trecut în cont sau de restituit), deci creanţa unităţii faţă de buget, la finele lunii, precum şi taxa pe valoarea adăugată calculată din suma avansului primit. În dezvoltarea acestui cont pot fi deschise conturi sintetice de gradul II, şi anume: 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont", 2254 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de recuperat", 2255 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată calculată din avans" sau 2256 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat fără factura TVA".
Contul 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat" este destinat generalizării informaţiei privind sumele taxei pe valoarea adăugată de recuperat, aferentă valorilor în mărfuri şi materiale şi serviciilor procurate (primite) de întreprindere. Acest cont este un cont de activ. În debitul acestui cont se reflectă sumele TVA, aferente facturilor de plată pentru stocurile de mărfuri şi materiale, serviciile prestate, care urmează a fi trecute la decontările cu bugetul, iar în credit - sumele taxei pe valoarea adăugată, compensate pentru achitarea datoriilor faţă de buget, realizate în perioadele de gestiune sau ulterioare. Soldul acestui cont este debitor şi reprezintă suma taxei pe valoarea adăugată care va fi supusă decontărilor cu bugetul.
Contul sintetic 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" în dezvoltarea căruia se deschide contul de gradul II 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" se foloseşte pentru generalizarea informaţiilor aferente decontărilor cu bugetul.
Se creditează în cursul lunii cu:
- valoarea TVA aferentă vînzărilor sau pentru lucrările executate sau serviciile prestate, facturate terţilor;
- valoarea TVA aferentă bunurilor şi serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor care depăşesc normele perisabilităţii naturale.
Se debitează:
- în cursul lunii cu sumele reprezentînd TVA înscrisă în facturi de furnizori, pentru bunurile lucrările sau serviciile cu care se aprovizionează întreprinderea şi care se trece în cont din punct de vedere fiscal;
- la finele lunii cu sumele virate la bugetul statului, reprezentînd TVA datorată.
Soldul debitor (calculat în prealabil) al contului arată că nivelul TVA trecută în cont (deductibilă) depăşeşte pe cea colectată şi ca atare reflectă creanţa întreprinderii faţă de buget.
După virarea soldului în debitul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", conturile de gradul II corespunzătoare, contul 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" se soldează.
La începutul lunii pentru suma nominalizată se întocmeşte formula contabilă reversibilă debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" şi creditul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul".
Contul sintetic de gradul I 535 "Datorii de încasat", subcontul 5352 "Taxa pe valoare adăugată de încasat" este destinat generalizării informaţiei privind sumele taxei pe valoarea adăugată calculată pînă la momentul achitării, în cazul lipsurilor peste normele perisabilităţii naturale imputabile şi restituite pe parcursul diferitor perioade de gestiune, arendei finanţate.
Evidenţa analitică a taxei pe valoarea adăugată se ţine cu ajutorul registrelor de evidenţă a livrărilor şi procurărilor.
43. Evidenţa taxei pe valoarea adăugată pentru valorile materiale, serviciile procurate şi livrate
Trecerea în cont a sumei TVA achitată, sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale şi serviciile procurate de la furnizori pentru efectuarea livrărilor impozabile în procesul desfăşurării activităţii de întreprinzător (art.102(1)), se reflectă la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul conturilor 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"; 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate" ş.a.
Exemplul 1.
Întreprinderea A procură valori materiale în sumă de 100 000 lei. TVA aferentă valorilor materiale procurate (conform facturii TVA) constituie 20 000 lei (100 000 x 20 : 100).
Această operaţie se va reflecta de către întreprinderea A prin următoarele formule contabile:
1) Acceptarea spre plată a facturii comerciale şi facturii TVA:
Dt 123 "Mijloace fixe"; 211 "Materiale"; 217 "Mărfuri" etc. - 100 000 lei
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 20 000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"; 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate" - 120 000 lei;
2) Achitarea documentelor de decontare şi plată a furnizorilor, antreprenorilor şi părţilor legate:
Dt 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"; 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate" - 120 000 lei
Ct 242 "Cont de decontare"; 243 "Cont valutar" - 120 000 lei.
Valoarea impozabilă a livrării impozabile, inclusiv costul transportării, precum şi suma tuturor impozitelor şi taxelor care urmează a fi achitate, cu excepţia TVA reprezintă (conform art.97) valoarea livrării achitate sau care urmează a fi achitată. Suma TVA aferentă valorii impozabile a livrărilor impozabile se reflectă la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 2.
Utilizînd datele exemplului 1, presupunem că întreprinderea A efectuează livrări impozabile firmei L în valoare de 110 000 lei. Suma TVA calculată de la valoarea livrărilor impozabile constituie 22 000 lei (110 000 x 20 : 100).
Înregistrările întreprinderii A în cazul dat vor fi următoarele:
1) Reflectarea datoriilor cumpărătorilor pentru valorile materiale livrate în baza documentelor de plată şi facturii TVA:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" - 132 000 lei (110 000 Ă 22 000 lei) - la valoarea livrărilor impozabile (inclusiv TVA)
Ct 611 "Venituri din vînzări"; 612 "Alte venituri operaţionale"; 621 "Venituri din activitatea de investiţii" - 110 000 lei - la valoarea livrărilor impozabile (fără TVA)
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 22 000 lei - la suma TVA aferentă valorii livrărilor impozabile;
2) Reflectarea valorii de bilanţ a valorilor materiale livrate (conform datelor exemplului):
Dt 711 "Costul vînzărilor"; 712 "Cheltuieli comerciale"; 721 "Cheltuieli ale activităţii de investiţii" etc. - 100 000 lei
Ct 123 "Mijloace fixe"; 211 "Materiale"; 217 "Mărfuri" etc. - 100 000 lei.
Achitarea la buget pentru fiecare perioadă fiscală a sumei TVA, care se determină ca diferenţă dintre sumele TVA primite sau care urmează a fi primite de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate lor şi sumele TVA plătite sau care urmează a fi plătite furnizorilor la momentul procurării valorilor materialelor şi serviciilor folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător (art.101(1)), se reflectă la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 242 "Cont de decontare".
Potrivit datelor exemplelor 1 şi 2, diferenţa dintre suma TVA aferentă valorilor materiale livrate şi suma TVA, aferentă valorilor materiale procurate, care urmează a fi transferată la buget, constituie 2 000 lei (22 000 - 20 000).
Transferarea acestei sume la buget se reflectă de către întreprinderea A prin formula contabilă:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 2 000 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 2 000 lei.
Dacă suma TVA achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale şi serviciilor depăşeşte suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la consumatori pentru mărfurile, serviciile livrate, conform art.101(2), diferenţa se raportează la următoarea perioadă fiscală şi se reflectă în evidenţa financiară la momentul întocmirii dării de seamă la debitul subcontului 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată". La începutul lunii următoare se efectuează înregistrarea reversă debitul subcontului 5342 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată şi creditul subcontului 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont" .
Exemplul 3.
Presupunem că întreprinderea A efectuează livrări impozabile firmei L în valoare de 80 000 lei. Suma TVA aferentă acestor livrări constituie 16 000 lei (80 000 x 20 : 100).
Conform datelor exemplului 1, suma TVA aferentă valorilor materiale procurate constituie 20 000 lei. Prin urmare, diferenţa dintre suma TVA care urmează a fi achitată furnizorului la procurarea valorilor materiale şi suma TVA care urmează a fi primită de la consumatori pentru valorile materiale livrate este egală cu 4 000 lei (20 000 - 16 000) şi se reflectă în evidenţa financiară la momentul întocmirii dării de seamă prin formula:
Dt 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul" subcontul 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont" - 4 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 4 000 lei. Această înregistrare se va reflecta numai în "Tabelul de corectare" pentru întocmirea corectă a dării de seamă financiare.
La începutul lunii următoare se efectuează înregistrarea reversă numai în "tabelul de corectare":
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 4 000 lei
Ct 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont" - 4 000 lei.
Dacă depăşirea sumei TVA pe valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se impozitează la cota zero şi cota redusă atunci, conform art.101(3), acesta are dreptul la restituirea sumei de depăşire a TVA, ce urmează a fi achitată pe valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei TVA obişnuite, înmulţită la valoarea livrării care se impozitează la cota zero şi cota redusă. Această operaţie se reflectă în evidenţa managerială şi financiară la debitul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2254 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de recuperat" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată". Restituirea sumei de depăşire de către buget se va reflecta la debitul contului 242 "Cont de decontare" şi creditul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2254 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de recuperat".
Exemplul 4.
Întreprinderea a efectuat pe parcursul lunii livrări de export în sumă de 20 000 lei, fără TVA. Valoarea TVA aferentă mărfurilor procurate şi serviciilor utilizate, reflectată la debitul contului 5342 a alcătuit 12 000 lei. Valoarea TVA aferentă livrărilor efectuate pe parcursul lunii, reflectată la creditul contului 5342 s-a cifrat la 9000 lei.
Suma spre restituire va fi determinată ca valoarea minimală dintre:
depăşirea sumei TVA destinată trecerii în cont asupra sumei TVA aferente livrărilor efectuate - 3000 lei (12000 - 9000);
valoarea livrărilor de export înmulţită la cota TVA standard - 4000 lei (20000 x 20 : 100).
În evidenţa întreprinderii suma spre restituire va fi reflectată prin înregistrarea contabilă:
Dt 2254 "Creanţe pe termen scurt privind
taxa pe valoarea adăugată de recuperat" 3000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările
cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată" 3000 lei
La restituirea de la buget a sumei de depăşire se va întocmi formula contabilă:
Dt 242 "Contul de decontare" 3000 lei
Ct 2254 "Creanţe pe termen scurt
privind TVA de recuperat" 3000 lei.
Conform art. 101(5) "Persoanele juridice şi fizice care importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător, achită TVA pînă la sau în momentul prezentării declaraţiei vamale, adică pînă la momentul introducerii mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova". Această operaţie se reflectă la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 539 "Alte datorii pe termen scurt". Persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare depăşeşte limita stabilită în legea bugetului pe anul respectiv, achită TVA în momentul controlului vamal al bagajului în măsura în care valoarea depăşeşte limita stabilită.
Exemplul 5.
XL importă mărfuri pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător din Germania în valoare de 300 000 lei (suma TVA 60 000 lei (300 000 x 20 : 100).
Înregistrarea acestor operaţiuni este următoarea:
1. Reflectarea valorii mărfurilor importate din Germania:
Dt 217 "Mărfuri" - 300 000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" - 300 000 lei.
2. Concomitent se reflectă suma TVA aferentă mărfurilor importate:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 60 000 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt", subcontul 5394 "Datorii pe termen scurt către vamă" - 60 000 lei;
3. Transferarea sumei TVA aferentă mărfurilor importate Departamentului vamal:
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt", subcontul 5394 "Datorii pe termen scurt către vamă" - 60 000 lei;
Ct 242 "Cont de decontare" - 60 000 lei.
44. Importul serviciilor
Potrivit art.102(1) nu se permite trecerea în cont a TVA achitate sau care urmează a fi achitată la importul serviciilor. Suma respectivă a TVA se reflectă la debitul contului 713 "Cheltuieli generale şi administrative" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 6.
Întreprinderea A a importat servicii prestate de firma-rezident a Romăniei în valoare de 500 dolari SUA (fără TVA). Cursul de schimb oficial al BNM la data primirii serviciilor a constituit 8 lei pentru 1 dolar SUA.
În acest caz în contabilitatea întreprinderii A vor fi înregistrate următoarele formule contabile:
1) Reflectarea la cheltuieli a valorii serviciilor importate, fără TVA:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative", 811 "Producţia de bază", 812 "Activităţi auxiliare - 4000 lei
Ct 521 " Datorii pe termen scurt privind
facturile comerciale" 4000 lei
2) Reflectarea sumei TVA calculate:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi
administrative" subcontul 7134 "Impozite, taxe şi plăţi, cu excepţia impozitului pe venit" 800 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu
bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" (4000 x 20 : 100) 800 lei.
Suma TVA achitată, sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor scutite de TVA, conform art.102(2) nu se trece în cont, ci se raportează la valorile materiale, cheltuielile de producţie şi de circulaţie şi se reflectă la debitul conturilor 123 "Mijloace fixe"; 211 "Materiale", 811 "Producţia de bază", 812 "Activităţi auxiliare", 813 "Consumuri indirecte de producţie" etc. - pentru valorile materiale şi 713 "Cheltuieli generale şi administrative"; 811 "Producţia de bază" etc. - pentru servicii şi creditul contului 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate" etc.
Exemplul 7.
Întreprinderea B procură valori materiale şi servicii în valoare de 150 000 lei, destinate pentru utilizarea lor la efectuarea livrărilor scutite de TVA. Suma TVA aferentă materialelor şi serviciilor procurate constituie 30 000 lei (150 000 x 20 : 100).
Această operaţie se reflectă în contabilitate prin formula:
Dt 123 "Mijloace fixe"; 211 "Materiale"; 713 "Cheltuieli generale şi administrative"; 811 "Producţia de bază", 812 "Activităţi auxiliare", 813 "Consumuri indirecte de producţie" etc. - 180 000 lei - la suma valorii mărfurilor, serviciilor (inclusiv TVA)
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" - 180 000 lei.
Suma TVA achitată, sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sînt folosite pentru efectuarea livrărilor atît impozabile, cît şi neimpozabile, conform art.102(3), se trece în cont dacă se ţine o evidenţă aparte a achitării plăţilor pentru ele şi dacă valoarea impozabilă a livrărilor impozabile depăşeşte 50 % din valoarea tuturor livrărilor efectuate de către subiectul impozabil în perioada gestionară.
Exemplul 8.
Să admitem că întreprinderea C produce:
- instrumente medicale (neimpozabile),
- alte instrumente (impozabile).
La întreprinderea în cauză raportul dintre volumul livrărilor impozabile şi volumul tuturor livrărilor în fiecare lună gestionară este diferit.
Presupunem că în luna a VII întreprinderea a procurat valori materiale în valoare de 20 000 lei. Suma TVA aferentă acestor procurări constituie 4 000 lei (20 000 x 20 : 100).
La procurarea materialelor se întocmeşte formula contabilă:
Dt 211 "Materiale" - la valoarea materialelor procurate, fără TVA 20 000 lei
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 4 000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 24 000 lei.
În luna aceasta s-au folosit materiale pentru producerea instrumentelor atît impozabile cît şi neimpozabile în valoare de 4 000 lei. Suma TVA aferentă acestor materiale constituie 800 lei (4 000 x 20: 100).
Tot în luna aceasta întreprinderea livrează :
- instrumente medicale în valoare de 5 000 lei;
- alte instrumente în valoare de 3 000 lei. Suma TVA aferentă acestor instrumente este egală cu 600 lei (3 000 x 20 : 100).
Formulele contabile întocmite în luna VII vor fi următoarele:
1) Reflectarea valorii livrărilor neimpozabile (instrumentelor medicale):
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 5 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" 5 000 lei;
2) Reflectarea valorii livrărilor impozabile (alte instrumente):
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale" 3 600 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" 3 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul
5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 600 lei.
Analizînd la sfîrşitul lunii raportul dintre volumul livrărilor impozabile către volumul tuturor livrărilor, constatăm, că el constituie 37,5 % (3 000 : 8 000 x 100), iar al celor neimpozabile - 62,5 % (5 000 : 8 000 x 100).
Prin urmare, suma TVA aferentă valorilor materiale procurate pentru efectuarea atît a livrărilor impozabile, cît şi a celor neimpozabile, reflectate anterior la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", conform art.102(3) nu se trece în cont, ci se restabileşte la cheltuielile perioadei conform formulei contabile:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative" 800 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 800 lei.
În luna VIII întreprinderea a procurat materiale în valoare de 26 000 lei. Suma TVA aferentă procurărilor constituie 5 200 lei (26 000 x 20 : 100).
În luna aceasta s-au folosit materiale pentru producerea instrumentelor atît impozabile cît şi neimpozabile în valoare de 14 000 lei. Suma TVA aferentă acestor materiale constituie
2 800 lei (14 000 x 20: 100).
În luna dată întreprinderea a livrat:
- instrumente medicale în valoare de 8 000 lei;
- alte instrumente în valoare de 9 000 lei, suma TVA aferentă acestora constituind 1 800 lei (9 000 x 20: 100).
Înregistrările contabile în luna VIII sînt următoarele:
1) Reflectarea valorii materialelor procurate:
Dt 211 "Materiale" 26 000 lei
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul
5342 "Datorii privind taxa pe valoarea
adăugată" 5 200 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 31 200 lei;
2) Reflectarea valorii livrărilor neimpozabile (instrumentelor medicale):
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
privind facturile comerciale" 8 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" 8 000 lei;
3) Reflectarea valorii livrărilor impozabile:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
privind facturile comerciale" 10 800 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" (10 800 - 1 800) 9 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul
5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 1 800 lei.
Analizînd la sfîrşitul lunii raportul dintre volumul mărfurilor impozabile către volumul tuturor livrărilor, constatăm, că el constituie 53 % (9 000 : 17 000 x 100), iar a celor neimpozabile 47 % (8 000 : 17 000 x 100).
Prin urmare, conform art. 102(3) suma TVA aferentă materialelor utilizate în luna dată pentru efectuarea atît a livrărilor impozabile, cît şi a celor neimpozabile se va trece în cont.
Suma TVA achitată, sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător (de ex. întreţinerea obiectelor cu destinaţie social-culturală) nu se trece în cont, ci se raportează (conform art.102(4)) la rezultatele activităţii şi se reflectă la debitul conturilor de întreţinere a acestor obiecte (713 "Cheltuieli generale şi administrative"; 714 "Alte cheltuieli operaţionale") şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Suma TVA achitată, sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate de către subiectul impozabil în scopul organizării de activităţi distractive ce nu ţin de domeniul activităţii de întreprinzător (conform art.102(5)) nu se trece în cont, ci se raportează la cheltuielile de producţie şi de circulaţie şi se reflectă la debitul contului 713 "Cheltuieli generale şi administrative" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
În conformitate cu art. 27 (alineatul 7) al Legii bugetului pe anul 1998 şi art.26 p.5 al Legii bugetului pe anul 1999 "Volumul de comercializare al pîinii şi al altor produse de panificaţie, al laptelui şi al produselor lactate se va impune cu TVA de 8 la sută. Întreprinderilor de panificaţie, de prelucrare a laptelui a căror sumă a TVA achitată furnizorilor pentru mărfurile (serviciile) utilizate la fabricarea produselor menţionate depăşeşte suma TVA la comercializarea lor, diferenţa li se restituie din buget".
Exemplul 9.
a) S.A. "F" procură materie primă pentru fabricarea articolelor de panificaţie în valoare de 50 000 lei. Suma TVA aferentă materiei prime procurate (conform facturii TVA) constituie 10 000 lei (50 000 x 20 : 100).
b) Articolele fabricate sînt comercializate magazinelor alimentare la valoarea de 75 000 lei. Suma TVA aferentă produselor comercializate este egală cu 6 000 lei (75 000 x 8 : 100).
În cazul dat S.A. "F" va reflecta diferenţa dintre suma TVA aferentă materiei prime procurate şi suma TVA aferentă produselor de panificaţie comercializate în mărime de 4 000 lei (10 000 - 6 000) la decontările cu bugetul prin formula contabilă:
Dt 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2254 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de recuperat" - 4 000 lei;
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 4 000 lei.
Restituirea diferenţei de către buget:
Dt 242 "Cont de decontare" - 4 000 lei
Ct 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2254 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de recuperat" - 4 000 lei;
c) Magazinele alimentare, la rîndul lor, realizează aceste articole populaţiei la valoare de 80 000 lei, suma TVA constituind 6 400 lei (80 000 x 8 : 100) şi se va înregistra prin formula contabilă:
Dt 241 "Casa" - 6 400 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată " - 6 400 lei.
Organizaţiile comerciale (magazinele alimentare) vor transfera la buget diferenţa dintre suma TVA aferentă produselor comercializate şi suma TVA aferentă produselor procurate în mărime de 400 lei (6 400 lei - 6 000 lei) prin înregistrarea contabilă:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 400 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 400 lei.
Dacă factura TVA este eliberată sau plata este primită la momentul efectuării livrării, conform art. 108(5), data livrării se consideră data eliberării facturii TVA sau data primirii plăţii, în dependenţă de ce are loc mai înainte. În acest caz apare obligaţiunea de plată a TVA, care se reflectă la debitul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2255 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată calculată din avans" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 10.
Presupunem că întreprinderea Z a primit un avans de la firma L în mărime de 50 000 lei.
Această operaţie se va reflecta în modul următor:
1) Primirea avansului:
Dt 241 "Casa"; 242 "Cont de decontare"; 243 "Cont valutar" - 50 000 lei
Ct 424 "Avansuri pe termen lung primite"; 523 "Avansuri pe termen scurt primite" - 50 000 lei;
2) Reflectarea sumei TVA aferentă avansului primit:
Dt 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2255 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată calculată din avans" - 8 335 lei (50 000 X 16,67%)
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 8 335 lei;
3) Transferarea la buget a sumei TVA aferentă avansului primit:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 8 335 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 8 335 lei;
4) Trecerea avansului primit în contul creanţelor aferente facturilor comerciale (conform art.98(c)):
Dt 424 "Avansuri pe termen lung primite"; 523 "Avansuri pe termen scurt primite" - 50 000 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" - 50 000 lei.
Concomitent la suma TVA se întocmeşte formula:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 8 335 lei
Ct 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2255 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată calculată din avans" - 8 335 lei.
Unităţile comerciale, care efectuează recepţionarea şi vînzarea mărfurilor pe principii de consignaţie, achită la buget suma TVA calculată în mărime de 20 procente de la serviciile prestate impozabile (art. 93(4,5); 96).
Exemplul 11.
În baza contractului de comision pentru realizare pe principii de consignaţie de la comitent (în calitate de subiect impozabil) au fost recepţionate mărfuri în valoare de 12 000 lei (10 000 - valoarea contractuală Ă 2 000 lei - suma TVA), preţul de cumpărare al mărfurilor fiind de 8 500 lei. Comisionul pentru serviciile prestate la realizarea mărfurilor constituie 1 800 lei (15 la sută din valoarea de comercializare a mărfurilor). Suma TVA aferentă costului serviciilor de comision este egală cu 360 lei (1 800 x 20 : 100). Mărfurile au fost realizate de comisionar la valoarea de 14 160 lei (12 000 Ă 1 800 Ă 360).
În evidenţa financiară şi managerială această operaţie se va reflecta în modul următor:
Pentru comisionar:
Mărfurile recepţionate de la comitent se vor reflecta la contul extrabilanţier 923 "Mărfuri primite în consignaţie".
1) Realizarea mărfurilor:
Dt 241 "Casa" - 14 160 lei - la valoarea de comercializare a mărfurilor
Ct 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" - 14160 lei - la valoarea de comercializare a mărfurilor"
2) Reflectarea sumei TVA aferentă mărfurilor comercializate
Dt 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" - 2360 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 2360 lei
3) Suma aferentă comitentului conform contractului de consignaţie
Dt 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" - 10 000 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 10 000 lei - la valoarea contractuală (fără TVA);
4) Reflectarea venitului primit de la comercializarea mărfurilor în mărimea comisionului:
Dt 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" - 1 800 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" - 1 800 lei la costul serviciilor de comision;
5) Trecerea în cont a sumelor TVA conform facturii TVA primită de la comitent:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 2 000 lei (2360 - 360)
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 2 000 lei
6) Achitarea mijloacelor băneşti faţă de comitent
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt" - 12 000 lei (10 000 Ă 2 000)
Ct 242 "Cont de decontare"; 241 "Casa" - 12 000 lei.
7) Virarea la buget a sumei TVA
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 360 lei
Ct 242 "Cont de decontare" - 360 lei.
Pentru comitent:
1) Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor predate comisionarului spre vînzare:
Dt 217 "Mărfuri", subcontul 2175 "Mărfuri predate spre vînzare în consignaţie" - 8 500 lei
Ct 217 "Mărfuri" 8 500 lei.
Dacă spre vînzare se predau produse contabilitatea foloseşte funcţia contului 216 "Produse".
2) Înregistrarea datoriei aferente mărfurilor predate la comisie:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" - 12 000 lei - la valoarea contractuală (inclusiv TVA spre încasare)
Ct 515 "Venituri anticipate curente" - 10 000 lei.
Ct 535 "Datorii preliminare" subcontul 5352 "Taxa pe valoare adăugată de încasat" - 2000 lei;
3) Încasarea mijloacelor băneşti de la comisionar după realizarea mărfurilor sau produselor:
Dt 242 "Cont de decontare" - 12 000 lei - la valoarea contractuală (inclusiv TVA)
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" - 12 000 lei.
4) Reflectarea veniturilor din vînzarea mărfurilor, anterior înregistrate în componenţa veniturilor anticipate:
Dt 515 "Venituri anticipate curente" 10 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" 10 000 lei;
5) Pentru taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului:
Dt 535 "Datorii preliminare" subcontul
5352 "Taxa pe valoare adăugată de încasat" - 2 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 2 000 lei;
6) Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute:
Dt 711 "Costul vînzărilor" 8 500 lei
Ct 217 "Mărfuri", subcontul 2175 "Mărfuri predate spre vînzare în consignaţie" 8 500 lei.
45. Livrări în contul retribuirii muncii
Potrivit art. 99(1 şi 5) la transmiterea valorilor materiale în contul retribuirii muncii suma TVA se determină reieşind din cota de 20% aplicată la suma neachitată a salariului şi se reflectă conform formulei contabile:
Dt 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului"
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 12.
Întreprinderea A achită restanţele salariale în sumă de 2 000 lei prin mărfuri. Valoarea de bilanţ a mărfurilor eliberate constituie 1 500 lei, preţul de vînzare a mărfurilor fiind egal cu suma cuvenită spre achitare.
Înregistrarea acestei operaţii se efectuează prin intermediul următoarelor formule contabile:
1) Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor:
Dt 711 "Costul vînzărilor" 1 500 lei
Ct 217 "Mărfuri" 1 500 lei;
2) Reflectarea valorii mărfurilor vîndute, inclusiv TVA:
Dt 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului" - 2 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" - 600 lei;
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" - 400 lei.
3) Reflectarea sumei în contul remuneraţiilor:
Dt 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii" - 2 000 lei
Ct 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului" - 2 000 lei.
46. Livrări în contul achitării cotei în capitalul statutar
La introducerea cotelor nebăneşti în capitalul statutar al întreprinderii are loc transmiterea dreptului de proprietate asupra patrimoniului înstrăinat, care, potrivit art.93(3) este considerată drept livrare impozabilă. Pentru suma aferentă a TVA se întocmeşte formula contabilă la debitul conturilor 229 "Alte creanţe pe termen scurt", 223 "Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 13.
Întreprinderea A urmează să transmită mijloace fixe în vederea achitării cotei sale în capitalul statutar al întreprinderii B. Valoarea coordonată (concordată) a mijloacelor fixe constituie 6 000 lei, inclusiv TVA.
La transmiterea mijloacelor fixe întreprinderii B în evidenţa întreprinderii A, suplimentar la formulele contabile standard privind casarea valorii de bilanţ şi a uzurii acestora, se va înregistra înscrierea:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt" 6 000 lei
Ct 621"Venituri din activitatea de investiţii" 5 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"1 000 lei.
La primirea extrasului din registrul acţionarilor (certificatului cotei de participare) se reflectă procurarea acţiunilor (cotelor) şi achitarea creanţelor întreprinderii B:
Dt 131 "Investiţii pe termen lung în părţi nelegate" 6 000 lei
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt" 6 000 lei.
47. Transmiterea valorilor materiale gajate
Conform art. 93(3) transmiterea mărfurilor gajate în proprietatea deţinătorului gajului se consideră drept livrare. Suma TVA aferentă unei asemenea livrări se reflectă la debitul conturilor 411 "Credite bancare pe termen lung", 511 "Credite bancare pe termen scurt", 513 "Împrumuturi pe termen scurt" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 14.
Datoria întreprinderii A privind creditul primit într-o bancă comercială, inclusiv procentele calculate, constituie 12 000 lei. Întreprinderea transmite în proprietatea băncii producţia, preţul coordonat al căreia, inclusiv TVA, este egal cu suma datoriei. În formulele contabile standard privind ieşirea valorilor materiale contul de creanţe se va înlocui cu contul de datorii, sau creanţele se vor închide cu datoriile prin proces - verbal.
În evidenţa întreprinderii se va întocmi formula contabilă:
1) La înlocuirea conturilor
Dt 511 "Credite bancare pe termen scurt" sau
Dt 411 "Credite bancare pe termen lung" 12 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" 10 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 2 000 lei.
2) La închiderea creanţelor cu datoriile prin proces - verbal ale părţilor:
Dt 511 "Credite bancare pe termen scurt" sau
Dt 411 "Credite bancare pe termen lung" 12 000 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" sau
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt" 12 000 lei.
48. Livrarea mărfurilor, serviciilor cu titlu gratuit
Potrivit art.99 transmiterea mărfurilor şi prestarea serviciilor fără plată se consideră drept livrare impozabilă. La suma aferentă a TVA conform art.99 se întocmeşte formula contabilă la debitul contului 713 "Cheltuieli generale şi administrative" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 15.
Întreprinderea A a procurat mărfuri la preţ contractual de 30 lei bucata, fără TVA, în vederea vînzării lor prin magazine proprii. Ulterior, întreprinderea A i-a transmis cu titlu gratuit 15 unităţi ale acestor mărfurilor întreprinderii B.
În evidenţa întreprinderii A se vor efectua următoarele înscrieri contabile:
1) Reflectarea valorii de bilanţ a mărfurilor livrate cu titlu gratuit:
Dt 711 "Costul vînzărilor" (15 x 30) 450 lei
Ct 217 "Mărfuri" 450 lei;
2) Reflectarea valorii TVA aferente mărfurilor livrate cu titlu gratuit:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative" 90 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" (450 x 20 : 100) 90 lei.
49. Darea activelor în arendă
Prestarea serviciilor privind darea proprietăţii în arendă, inclusiv cu dreptul de răscumpărare este considerată în conformitate cu art. 93(4) livrare impozabilă.
a) Suma TVA calculată la plata de arendă curentă se reflectă la debitul contului 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate" şi creditul contului 535 "Datorii preliminare", subcontul 5352 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată de încasat".
b) La darea proprietăţii în arendă cu dreptul de răscumpărare a acesteea suma TVA, calculată reieşind din valoarea contractuală (de răscumpărare) a proprietăţii date în arendă, se reflectă la debitul conturilor de evidenţă a creanţelor şi creditul contului 535 "Datorii preliminare" subcontul 5352 "Taxa pe valoarea adăugată de încasat". La calcularea plăţii de arendă curentă privind restituirea valorii contractuale a proprietăţii, în ambele cazuri suma TVA aferentă plăţii de arendă se reflectă la debitul contului 535 "Datorii preliminare" subcontul 5352 "Taxa pe valoarea adăugată de încasat" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 16.
Întreprinderea A a dat în arendă întreprinderii B mijloace fixe valoarea cărora constituie 50 000 lei. Arendaşul achită trimestrial întreprinderii A arenda în sumă de 6 000 lei, inclusiv TVA.
La darea în arendă a mijloacelor fixe arendaşului în evidenţa întreprinderii A "la locatar" vor fi efectuate următoarele înscrieri contabile:
a) pentru arenda pe un termen de scurtă durată:
1) Mijloacele fixe date în arendă:
Dt 123 " Mijloace fixe" subcontul 1238
"Mijloace fixe arendate" 50 000 lei;
Ct 123 " Mijloace fixe" 50 000 lei;
2) Calcularea plăţii de arendă curentă inclusiv TVA în perioada de gestiune:
Dt 228 "Creanţe pe termen scurt
privind veniturile calculate" 6 000 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale" 5 000 lei;
Ct 534 "Datorii privind decontările cu
bugetul" subcontul 5342 "Datorii
privind taxa pe valoare adăugată" 1 000 lei
3) Primirea plăţii de arendă cu micşorarea impozitului pe venit în mărime de 5 %
Dt 242 "Cont de decontare" 6 000 lei
Dt 225 "Creanţe pe termen scurt
privind decontările cu bugetul" 300 lei
Ct 228 "Creanţe pe termen scurt privind
veniturile calculate"6 000 lei.
b) pentru arenda pe un termen de lungă durată
1) Calcularea plăţii de arendă în baza contractului de arendă inclusiv TVA:
Dt 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate" 4 800 lei
Ct 515 "Venituri anticipate curente" 4 000 lei
Ct 535 "Datorii preliminare",
subcontul 5352 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată de încasat" 800 lei
2) Reflectarea plăţii de arendă acordată la venituri în perioada de gestiune:
Dt 515 "Venituri anticipate curente" 4 000 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale"4 000 lei
3) Reflectarea sumei TVA în perioada de gestiune conform facturii de TVA:
Dt 535 "Datorii preliminare"
subcontul 5352 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată de încasat" 800 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată" 800 lei;
4) Primirea plăţii pentru arenda acordată:
Dt 242 Cont de decontare" 4 800 lei
Ct 228 "Creanţe pe termen scurt privind veniturile calculate" 4 800 lei
La locator:
a) pentru arenda volabilă pe un termen scurt, de exemplu pînă la o lună:
1) Reflectarea plăţii de arendă în perioada de gestiune inclusiv TVA:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative", 714 "Alte cheltuieli operaţionale", 811 Producţia de bază", 812"Activităţi auxiliare", 813"Consumuri indirecte de producţie" 4 000lei
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată" 800 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt" 4 800 lei
2) Reflectarea plăţilor efectuate pentru arendă:
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt" 4 800 lei
Ct 242 "Cont de decontare" 4 800 lei;
b) pentru arenda pe un termen de lungă durată:
1) Reflectarea cheltuielilor de arendă pentru toată perioada conform contractului de arendă:
Dt 251 "Cheltuieli anticipate" 4 000 lei
Dt 226 "Taxa pe valoare adăugată de recuperat", subcontul 2261 "Taxa pe valoare adăugată de recuperat primită fără factura TVA" 800 lei
Ct 539 "Alte datorii pe termen scurt" 4 800 lei
2) Trecerea cheltuielilor curente la consumuri şi cheltuielile perioadei:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative", 714 "Alte cheltuieli operaţionale", 811 Producţia de bază", 812"Activităţi auxiliare", 813"Consumuri indirecte de producţie" 4 000 lei
Ct 251 "Cheltuieli anticipate" 4 000 lei
3) Reflectarea sumei TVA de recuperat pentru perioada de gestiune conform facturii TVA:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată" 800 lei
Ct 226 "Taxa pe valoare adăugată de recuperat" 800 lei;
4) Achitarea datoriilor către furnizor pentru arendă :
Dt 539 "Alte datorii pe termen scurt" 4 800 lei
Ct 242 "Cont de decontare" 4 800 lei
50. Operaţii de schimb a mărfurilor
Potrivit art. 97(2) în cazul în care plata pentru livrare este achitată în totalitate sau parţial în expresie naturală, valoarea impozabilă a livrării impozabile o constituie valoarea ei de piaţă. La efectuarea operaţiilor de schimb a mărfurilor calcularea şi reflectarea în evidenţă a taxei pe valoarea adăugată se efectuează în mod separat pe valorile materiale (serviciile) livrate şi procurate (primite în schimb).
Exemplul 17.
Întreprinderea A a procurat de la întreprinderea B materiale la preţul de piaţă de 3 000 lei, fără TVA, în schimbul unei partide de mărfuri finite valoarea cărora constituie 4 000 lei, fără TVA. Conform contractului încheiat şi facturilor de expediţie aferente bunurilor schimbate, valoarea acestora constituie 2 000 lei, fără TVA.
În evidenţa întreprinderii A vor fi efectuate înregistrările contabile:
1) La expedierea producţiei:
a) la preţ contractual al producţiei expediate, fără TVA:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt" 2 000 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale" 2 000 lei;
b) la suma TVA calculată la expedierea producţiei:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt" (2 000 x 20 : 100) 400 lei
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative" (800 - 400) 400 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" (4000 x 20 : 100) 800 lei;
2) La primirea materialelor:
a) la valoarea contractuală a materialelor primite, fără TVA:
Dt 211 "Materiale" 2 000 lei
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt" 2 000 lei;
b) la suma TVA conform facturii T.V.A. a furnizorului (întreprinderii B):
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" (3 000 x 20 : 100) 600 lei
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt" (2 000 x 20 : 100) 400 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale" 200 lei.
În evidenţa întreprinderii B vor fi efectuate următoarele înregistrări contabile:
1) La expedierea materialelor:
a) la valoarea contractuală a materialelor expediate, fără TVA:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt" 2 000 lei
Ct 612 " Alte venituri operaţionale" 2 000 lei;
b) la suma TVA aferentă materialelor expediate:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt" (2 000 x 20 : 100) 400 lei
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative" (600 - 400) 200 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" (3 000 x 20 : 100) 600 lei;
2) La primirea mărfurilor (produselor întreprinderii):
a) la valoarea contractuală a mărfurilor primite, fără TVA:
Dt 217 "Mărfuri" 2 000 lei
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt" 2 000 lei;
b) la suma TVA conform facturii T.V.A. a furnizorului (întreprinderii A):
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" (4 000 x 20 : 100) 800 lei
Ct 229 "Alte creanţe pe termen scurt"
(2 000 x 20 : 100) 400 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale"
(800 - 400) 400 lei.
Notă: În cazul cînd se efectuează schimbul de produse, mărfuri şi servicii identice cu aceeaşi valoare conform SNC nr. 18 "Venitul" art.12, acest schimb nu se consideră tranzacţie adăugătoare de venit.
51. Primirea mărfurilor, serviciilor fără factura taxei pe valoarea adăugată Potrivit art.102(6) întreprinderea are dreptul la trecerea în cont a taxei pe valoarea adăugată achitate sau care urmează a fi achitată cu condiţia că dispune de factura TVA privind valorile materiale (serviciile) primite sau de documentul care confirmă achitarea TVA pe mărfurile importate.
La înregistrarea valorilor materiale (serviciilor) cu recepţionarea întîrziată a facturii T.V.A. furnizorului suma TVA calculată la valorile materiale (serviciile) primite va fi reflectată la debitul contului 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat", subcontul 2261 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat primită fără factura TVA" şi creditul contului 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale". La primirea facturii T.V.A. pentru suma indicată în ea se întocmeşte formula contabilă la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat" subcontul 2261 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat primită fără factura T.V.A.". În caz cînd s-au achitat datoriile privind facturile comerciale:
suma TVA achitată se trece la cheltuieli:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative"
Ct 226 Taxa pe valoare adăugată de recuperat", subcontul "Taxa pe valoarea adăugat de recuperat primită fără factura T.V.A.".
se trece la decontări cu furnizorul:
Dt 229 "Alte creanţe pe termen scurt", subcontul "Creanţe pe termen scurt privind pretenţiile înaintate şi recunoscute"
Ct 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat", subcontul 2261 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat primită fără factura TVA".
cînd suma n-a fost achitată se întocmeşte formula contabilă reversibilă:
Dt 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"
Ct 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat", subcontul 2261 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat primită fără factura TVA".
Exemplul 18.
Întreprinderea A a înregistrat la 27 decembrie 1998 mărfuri în valoare de 1200 lei, inclusiv TVA de la furnizorul B şi mărfuri în valoare de 1800 lei, inclusiv TVA de la furnizorul C. La 5 ianuarie 1999 a fost primită factura TVA de la furnizorul B şi comunicatul privind pierderea facturii TVA de la furnizorul C.
În contabilitatea întreprinderii A vor fi înregistrate următoarele formule contabile:
1) La primirea mărfurilor:
Dt 217 "Mărfuri" 2 500 lei
Dt 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat", subcontul 2261 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat primită fără factura T.V.A."500 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 3 000 lei;
2) La primirea facturii TVA în sumă de 200 lei şi a comunicatului privind pierderea facturii în sumă de 300 lei:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342
"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 200 lei
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative" 300 lei
Ct 226 "Taxa pe valoare adăugată de recuperat", subcontul 2261 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat primită fără factura T.V.A." 500 lei
52. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată la vînzările de produse prin magazine proprii
Operaţiile de vînzare a mărfurilor prin magazine proprii intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată la transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor vîndute. În cazul dat TVA devine exigibilă în momentul cînd magazinul vinde produsele finite consumatorului, iar drept bază de calcul a taxei pe valoarea adăugată aferentă acestor produse serveşte preţul de vînzare.
Exemplul 19.
Să presupunem, că întreprinderea dispune de un magazin propriu, prin intermediul căruia a vîndut produse finite în valoare de 8 000 lei. Valoarea de bilanţ a produselor finite predate spre vînzare constituie 6 500 lei. Rata profitului brut raportată la valoarea de bilanţ (preţul de cost efectiv) a produselor alcătuieşte 18 %.
Înregistrările contabile întocmite în contabilitatea întreprinderii vor fi următoarele:
1) Transferul în baza bonului a produselor finite de la depozit în gestiunea magazinului:
Dt 217 "Mărfuri", subcontul 2174
"Mărfuri predate spre vînzare în magazin" 6 500 lei
Ct 216 "Produse" (la valoarea de bilanţ) 6 500 lei.
Notă. Formarea preţului de vînzare:
profitul (6 500 x 18 : 100)1 170 lei
Dt 217 "Mărfuri", subcontul 2174 "Mărfuri predate sprevînzare în magazin"1 170 lei
Ct 820 "Profitul întreprinderii din activitatea de bază"1 170 lei total 7670 lei adaosul magazinului, 10% 767 lei
Dt 217 "Mărfuri", subcontul 2174
"Mărfuri predate spre vînzare în magazin" 767 lei
Ct 821 "Adaos comercial" 767 lei
preţul de vînzare, fără TVA 8 437 lei
TVA, 20 % (8 437 x 20) : 100 1 687,4 lei
Dt 217 "Mărfuri", subcontul 2174
"Mărfuri predate spre vînzare în magazin" 1687,4 lei
Ct 868 "Taxa pe valoare adăugată supusă încasării" 1687,4 lei
Total 10 124,4 lei
2) Reflectarea venitului din vînzări şi a taxei pe valoarea adăugată aferente:
Dt 241 "Casa" 10 124,4 lei
Ct 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" 10 124,4 lei
3) Reflectarea venitului întreprinderii la producţia finită
Dt 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" 7 670 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări", subcontul
6111 "Venituri din vînzarea produselor" 7 670 lei
4) Reflectarea venitului de către magazin de la vînzarea cu amănuntul:
Dt 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" 767 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări", subcontul
6112 "Venituri din vînzarea mărfurilor" 767 lei
5) Reflectarea taxei pe valoare adăugată aferentă mărfurilor comercializate
Dt 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" 1 687,4 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 1 687,4 lei Concomitent:
Dt 820 "Profitul întreprinderii din activitatea de bază" 1 170 lei
Ct 217 "Mărfuri", subcontul 2174 "Mărfuri predate spre vînzare în magazin" 1170 lei
Dt 821 "Adaos comercial" 767 lei
Ct 217 "Mărfuri", subcontul 2174
"Mărfuri predate spre vînzare în magazin" 767 lei
Dt 868 "Taxa pe valoarea adăugată supusă încasării" 1 687,4 lei
Ct 217 "Mărfuri",
subcontul 2174 "Mărfuri predate spre vînzare în magazin" 1 687,4 lei
7) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute:
Dt 711 "Costul vînzărilor" 6 500 lei
Ct 217 "Mărfuri",
subcontul 2174 "Mărfuri predate spre vînzare în magazin" 6 500 lei
8) Cheltuielile comerciale ale magazinului se vor acumula la:
Dt 712 "Cheltuieli comerciale"
Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii", Ct 533 "Datorii privind asigurările", Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", Ct 812 "Activităţi auxiliare", Ct 813 "Consumuri indirecte de producţie" etc.
53. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată în cazul livrărilor bunurilor în ambalaje de transport (refolosibile)
În baza art. 97(1) al Codului fiscal valoarea impoziabilă a livrării mărfurilor (produselor) ambalate trebuie să includă şi costul ambalajului specificat în facturi (cu excepţia celui multicirculant, pentru care sînt stabilite preţuri de gaj şi există un acord între părţi despre întoarcerea obligatorie a ambalajului). De aceea la livrarea ambalajului, inclusiv a celui circulant (multicirculant), producătorii ambalajului, ca subieţi impozabili, calculează şi achită TVA în modul stabilit, conform prevederilor art. 102(1) al Codului fiscal. Cumpărătorilor ca subiecţi impozabili li se permite trecerea în cont a sumei TVA la procurarea ambalajului (cu excepţia ambalajului circulant, pentru care sînt stabilite preţuri de gaj şi există acordul de întoarcere obligatorie a ambalajului).
La livrarea mărfurilor în ambalaj fără acord de întoarcere furnizorului, ambalajul se include în valoarea mărfurilor livrate cumpărătorului şi TVA se stabileşte din această valoare. Însă la livrarea mărfurilor în ambalaj multicirculant cu preţuri de gaj şi acord de întoarcere obligatorie, ambalajul nu se include în valoarea mărfurilor livrate şi TVA la acest ambalaj se achită o singură dată de către cumpărător, în cazul procurării ambalajului nou de la producători (furnizori).
Exemplul 20.
presupunem că întreprinderea livrează mărfuri în ambalaje nerestituibile, conform facturii care cuprinde:
valoarea mărfurilor, preţ 4 000 lei
ambalaje, 50 bucăţi x 5 lei 250 lei
Total 4 250 lei
taxa pe valoarea adăugată (20%) 850 lei
Total de plată 5 100 lei
Valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute constituie 3 050 lei.
În baza exemplului dat în contabilitatea întreprinderii se vor întocmi formulele contabile:
1) La vînzarea de mărfuri către client, pentru suma venitului din vînzări:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 4 250 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" 4 250 lei.
Pentru TVA aferentă mărfurilor livrate
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 850 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 850 lei;
2) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute:
Dt 711 "Costul vînzărilor" 3 050 lei
Ct 217 "Mărfuri" 3 050 lei
În cazul în care ambalajele refolosibile sînt livrate clienţilor odată cu mărfurile în vederea protejării lor în timpul transportării, fără a le vinde clienţilor, furnizorul îşi menţine dreptul de proprietate asupra ambalajelor. Clienţii sînt obligaţi de a restitui ambalajele în termenul convenit şi pentru a-i cointeresa în recuperarea şi repunerea lor în circulaţie, furnizorul poate înscrie în factură un preţ mai mare decît preţul de vînzare al acestor ambalaje.
Notă. Ambalajele în regim de restituire sînt expediate dar nu livrate odată cu produsele (marfa), ca urmare, decontarea valorii lor în fluxul "livrare-aprovizionare- restituire" nu intră în sfera de aplicare a TVA. Astfel, valoarea ambalajelor restituibile nu se include în baza impozabilă pentru TVA şi corespunzător nu se include în factura privind TVA. Baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată este, în cazul de faţă, preţul produselor finite minus rabatul oferit. Ambalajele nu colectează TVA, deoarece dreptul de proprietate asupra lor nu se transmite (ele nu se vînd), iar facturarea se face doar pentru a asigura restituirea lor.
Exemplul 21.
Întreprinderea livrează bunuri unei unităţii de comerţ conform facturii care cuprinde:
valoarea produselor finite, preţ 5 000 lei taxa pe valoarea adăugată 1 000 lei ambalaje restituibile (nu se decontează) 2 000 lei
Total de plată 6 000 lei
Valoarea de bilanţ a produselor livrate alcătuieşte 4 000 lei.
În contabilitatea întreprinderii vor fi efectuate următoarele înregistrări:
1) La vînzarea de produse finite către client, pentru suma venitului din vînzări:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale" 5 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" 5 000 lei.
2) Reflectarea valorii ambalajelor eliberate împreună cu marfa (ambalajele urmează să fie restituite de către clienţi şi nu se includ în factura TVA, însă la furnizor în contul 211 "Materiale", subcontul 21141 "Ambalaje şi materiale pentru ambalat" sau 217 Mărfuri", subcontul 2172 "Ambalaje" se dechide pentru fiecare client un cont analitic):
Dt 211 "Materiale", subcontul 2114 "Ambalaje şi materiale pentru ambalat transmise cumpărătorului A" sau 217 "Mărfuri", subcontul 2172 "Ambalaje transmise cumpărătorului B" 2 000 lei
Ct 211 "Materiale", subcontul 2114 "Ambalaje şi materiale pentru ambalat" sau 217 "Mărfuri", subcontul 2172 "Ambalaje" 2 000 lei.
TVA aferentă produselor finite livrate (5000 x 20 : 100 ă 1000):
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
privind facturile comerciale" 1 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 1 000 lei;
3) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a mărfurilor vîndute:
Dt 711 "Costul vînzărilor" 4 000 lei
Ct 216 "Produse" 4 000 lei;
4) Reprimirea ambalajelor de la clienţi:
Dt 211 "Materiale", subcontul 2114 "Ambalaje şi materiale pentru ambalat" sau 217 "Mărfuri", subcontul 2172 "Ambalaje" 2 000 lei
Ct 211 "Materiale", subcontul 21141 "Ambalaje şi materiale pentru ambalat transmise cumpărătorului A" sau 217 "Mărfuri", subcontul 2172 "Ambalaje transmise cumpărătorului B" 2 000 lei.
În cazul în care ambalajele sînt întoarse în stare deteriorată, la un preţ mai mic, diferenţa dintre preţul încasat, indicat în factură şi preţul de recuperare, rămîne în patrimoniul furnizorului şi echivalează cu un venit din această tranzacţie care urmează a fi impozitat cu TVA.
În cazul în care din diferite motive ambalajele nu sînt returnate furnizorului, valoarea acestora se consideră drept livrare şi, ca urmare, se supune impozitării cu taxa pe valoarea adăugată, în acest scop fiind necesară efectuarea calculelor şi decontărilor respective.
54. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată în cazul delapidărilor şi lipsurilor
Delapidările şi lipsurile valorilor materiale condiţionează necesitatea corectării taxei pe valoarea adăugată aferente lor, deoarece prevederile art.102 (4) al Codului fiscal stipulează că suma taxei pe valoarea adăugată achitată sau care urmează a fi achitată pe valorile materiale sau serviciile procurate, care nu sînt folosite pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător nu se trece în cont şi se raportează la rezultatele activităţii prin cheltuielile perioadei utilizînd formula contabilă:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative"
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 22.
Să presupunem, că conform procesului verbal privind rezultatele inventarierii mărfurilor s-au constatat diferenţe brute în minus stabilite în sumă de 430 lei la valoare de bilanţ. Din ele:
- în cadrul normelor de perisabilităţi naturale, conform calculelor - 150 lei
- peste normele legale - 280 lei, inclusiv 173 lei din vina gestionarului.
S-a luat decizia că lipsurile peste normă se decontează asupra cheltuielilor, iar cele în sumă de 173 lei, admise din vina gestionarului, să fie restituite de către acesta cu aplicarea coeficientului 2 la valoarea lor de bilanţ. Gestionarul, conform deciziei, urmează să restituie la fel şi suma TVA aferentă acestor lipsuri.
În evidenţa întreprinderii operaţia dată va fi reflectată prin intermediul următoarelor formule contabile:
1) Reflectarea lipsurilor la valoarea lor de bilanţ pînăla primirea deciziei şi perfectării documentelor respective:
Dt 714 "Alte cheltuieli operaţionale" 430 lei
Ct 217 "Mărfuri" 430 lei:
2) Reflectarea sumelor lipsurilor recunoscute de persoana vinovată, sau adjudecate de organele judiciare de la această persoană:
Dt 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului" (173 x 2) 346 lei
Ct 612 "Alte venituri operaţionale" 346 lei;
3) Pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă lipsurilor din vina gestionarului:
Dt 227 "Creanţe pe termen scurt ale personalului" ş(346 x 20): 100î 69,2 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 69,2 lei;
4) Restabilirea TVA aferentă valorilor materiale constatate lipsă peste normele de perisabilităţi naturale:
Dt 713 "Cheltuieli generale şi administrative" ş(107 x 20) : 100î 21,4 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 21,4 lei.
55. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă materiilor prime trimise spre prelucrare
Valoarea bunurilor materiale predate spre prelucrare terţilor nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, întrucît art. 93 (3) al Codului fiscal prevede, că livrare de mărfuri se consideră transmiterea dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită sau cu plată parţială, prin alte plăţi în expresie naturală, precum şi transmiterea mărfurilor depuse ca gaj în proprietatea deţinătorului gajului.
Pentru a ţine evidenţa consumurilor şi cheltuielilor suportate la prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe, se recomandă deschiderea unui cont în grupa 81 "Conturi ale consumurilor de producţie" (spre exemplu: 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe").
- Transmiterea spre prelucrare a materiei prime conform contractului la costul efectiv:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe"
Ct 211 "Materiale", 217 "Mărfuri".
- Însă valoarea materiei prime predate spre prelucrare terţilor nu întră în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată.
- Includerea în componenţa consumurilor legate de prelucrarea produselor a sumei serviciilor prestate de întreprinderile de prelucrare:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe"
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", concomitent suma TVA aferentă serviciilor prestate de către întreprinderile prelucrătoare:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul"
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale";
- Cheltuielile de transport conform contractului se reflectă:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe"
Ct 812 "Activităţi auxiliare", Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", concomitent suma TVA aferentă serviciilor de transport prestate de către întreprinderile prelucrătoare:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul"
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale";
- Costul efectiv al producţiei prelucrate se reflectă:
Dt 216 "Produse", 217 "Mărfuri"
Ct 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe".
În evidenţa întreprinderilor prelucrătoare se reflectă:
Cantitatea efectivă a materiei prime a clientului primită conform contractului la Dt 922 "Materiale primite spre prelucrare" (materia primă primită spre prelucrare se înregistrează la preţurile prevăzute în contract);
Cantitatea efectivă a materiei prime a clientului transmisă pentru prelucrare la Ct 922 "Materiale primite spre prelucrare";
Generalizarea consumurilor legate de prelucrarea materiei prime a clientului şi determinarea costului efectiv la Dt 811 "producţia de bază" şi Ct conturilor de consumuri;
Ţinînd cont de faptul că la întreprinderile prelucrătoare cantitatea materiei prime a clientului poate fi prelucrată concomitent cu producţia de bază a întreprinderii este necesară evidenţierea consumurilor, care trebuie să se ţină la subconturi diferite.
Producţia de bază şi auxiliară obţinută în rezultatul prelucrării la Dt 921 "Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie"
Serviciile prestate la preţuri de livrare la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale"şi creditul contului 611 "Venituri din vînzări", concomitent la suma TVA calculată se face înscrierea la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul" .
De menţionat că, potrivit prevederilor p. 4 al aceluiaşi articol costul serviciilor de prelucrare cît şi costul serviciilor de transport se supune impozitării cu TVA, cu excepţia serviciilor transportului propriu.
Exemplul 23.
Întreprinderea a transmis unui rezident al Republicii Moldova materii prime spre prelucrare în valoare de 50 000 lei. Costul prelucrării este de 10 000 lei. La transportarea materiei prime pînă la întreprinderea prelucrătoare a fost folosit transportul propriu, serviciile căruia au constituit 200 lei, iar costul serviciilor organizaţiei de transport pentru transportarea materiilor prime prelucrate, conform contului-factură, a constituit 600 lei, inclusiv TVA.
Operaţia în cauză va fi reflectată în contabilitatea întreprinderii care transmite materia primă spre prelucrare în modul următor:
1) Transmiterea spre prelucrare a materiei prime conform contractului la costul efectiv:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întereprinderile terţe" 50 000 lei
Ct 211 "Materiale" 50 000 lei:
2) Reflectarea costului serviciilor prestate de către întreprinderile de prelucrare, conform contului întreprinderii prelucrătoare şi facturii TVA:
- pentru costul serviciilor de prelucrare:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întereprinderile terţe" 10 000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 10 000 lei:
- pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 2 000 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 2 000 lei;
3) Înregistrarea costului serviciilor de transport efectuate de organizatia de transport, conform contului şi facturii TVA
- pentru costul serviciilor:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întereprinderile terţe" 500 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 500 lei;
- pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor servicii:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 100 lei
Ct 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 100 lei;
4) La valoarea serviciilor prestate de secţia de transport a întreprinderii:
Dt 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întereprinderile terţe" 200 lei
Ct 812 "Activităţi auxiliare" 200 lei.
5) Achitarea costului serviciilor de prelucrare, transport şi a taxei pe valoarea adăugată aferentă:
Dt 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" 12 600 lei
Ct 242 "Cont de decontare" 12 600 lei;
6) Reîntoarcerea materiei prime prelucrate în producţie:
Dt 216 "Produse" 60 700 lei
Ct 816 "Consumuri legate de prelucrarea materiei prime de către întreprinderile terţe" 60 700 lei.
Serviciile de transport efectuate de secţia de transport proprie nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.
În evidenţa întreprinderii prelucrătoare operaţia în cauză va fi reflectată în modul următor:
1) Cantitatea efectivă a materiei prime a clientului primită conform contractului:
Dt 922 "Materiale primite spre prelucrare" 50 000 lei
2) Cantitatea efectivă a materiei prime a clientului transmisă pentru prelucrare:
Ct 922 "Materiale primite spre prelucrare"
3) Generalizarea consumurilor legate de prelucrarea materiei prime a clientului şi determinarea costului efectiv:
Dt 811 "Producţia de bază" 8 000 lei
Ct 531 "Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii", 533 "Datorii privind asigurările", 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale", 211 "Materiale" etc. 8000 lei
4) Producţia obţinută în rezultatul prelucrării:
Dt 921 "Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie" 60 000 lei
5) Reflectarea costului serviciilor prestate la preţuri de livrare:
pentru costul serviciilor:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 10 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" 10 000 lei pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 2 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoare adăugată" 2 000 lei
6) Reflectarea costului efectiv al serviciilor prestate:
Dt 711 "Costul vînzărilor" 8 000 lei
Ct 811 "Producţia de bază" 8 000 lei
7) Valoarea producţiei prelucrate la întoarcerea clientului:
Ct 921 "Valori în mărfuri şi materiale primite în custodie" 60 000 lei.
56. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată la vînzări cu discont şi rabat
În activitatea sa întreprinderile adesea efectuează livrări de bunuri, prestări de servicii şi executări de lucrări cu condiţii specifice de vînzare, din care fac parte discontul şi rabatul. Ca rezultat, în baza de calcul a taxei pe valoarea adăugată nu se cuprind reducerile de preţ oferite de către furnizor clientului, inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor. Determinarea taxei pe valoarea adăugată aferentă acestor operaţii este reglementată de prevederile articolului 98 al Titlului III din Codul fiscal.
Exemplul 24.
Să presupunem că întreprinderea a vîndut produse finite clientului cu următoarele condiţii de plată: 2/5 şi anume: dacă cumpărătorul se achită timp de 5 zile el are dreptul la discont în mărime de 2 la sută de la valoarea livrării.
Factura de livrare cuprinde:
valoarea produselor finite, preţ 25 000 lei
TVA, 20% (25000 x 20 : 100) 5 000 lei
Total de plată 30 000 lei
Valoarea de bilanţ a produselor livrate alcătuieşte 19 500 lei. Clientul a achitat suma datorată furnizorului peste 4 zile după efectuarea livrării.
În contabilitatea întreprinderii se vor efectua următoarele înregistrări:
1) La vînzarea de bunuri către client, pentru suma venitului din vînzări:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt facturilor comerciale” 25 000 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" 25 000 lei;
2) TVA aferentă bunurilor livrate:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 5 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342"Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 5 000 lei;
3) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a produselor şi ambalajelor livrate
Dt 711 "Costul vînzărilor" 19500 lei
Ct 216 "Produse finite" 19500 lei.
Notă. În cazul în care clientul s-a folosit de dreptul la discont (rabat) sau a returnat valorile materiale livrate în perioada gestionară, contabilitatea va reflecta operaţiunile în cauză, utilizînd următoarele formule contabile:
4) Încasarea de la client a contravalorii produselor finite, cu condiţia folosirii de către el a discontului oferit, care se va exclude din suma totală de livrare ş30 000 - (30 000 x 2 : 100)î ă 600 lei:
Dt 242 "Cont de decontare" 29 400 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 29 400 lei;
5) Corectarea creanţelor şi a veniturilor din vînzări:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" (500 lei)
Ct 611 "Venituri din vînzări" (500 lei)
Recalcularea TVA nu se efectuează, deoarece suma dată se trece în cont.
Operaţia sus-numită poate fi reflectată în contabilitate folosind funcţia contului contabilităţii de gestiune 846 "Valoarea mărfurilor comercializate".
Contul 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" poate fi folosit pentru generalizarea informaţiei privind venitul global din vînzări în cazul livrărilor cu discont sau reduceri de preţ, pînăla momentul achitării de către cumpărător a contravalorii bunurilor. În creditul acestui cont se reflectă în cursul lunii sumele veniturilor globale constatate la livrarea mărfurilor cu discont, iar în debit - trecerea la finele lunii a veniturilor acumulate la contul 611 "Venituri din vînzări", precum şi a discontului folosit de cumpărător, la cheltuieli.
În cazul utilizării în evidenţa întreprinderii "Succes" a contului 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" operaţiile din exemplul 24 vor fi reflectate după cum urmează:
1) La vînzarea produselor finite către client, pentru suma venitului global:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor" 25 000 lei
Ct 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" 25 000 lei.
Pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor livrate, conform facturii TVA:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor" 5 000 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 5 000 lei;
2) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a produselor livrate:
Dt 711 "Costul vînzărilor" 19 500 lei
Ct 216 "Produse finite" 19 500 lei;
3) Încasarea de la client a contravalorii produselor finite, cu condiţia folosirii de către el a discontului oferit, care se va exclude din suma totală de livrare ş30 000 - (30 000 x 2 : 100)î ă 600 lei:
Dt 242 "Cont de decontare" 29 500 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale" 29 500 lei;
4) Trecerea în componenţa veniturilor din vînzări a venitului încasat de la cumpărători:
Dt 846 "Valoarea mărfurilor
comercializate" 24 500 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" (25 000 - 500) 24 500 lei;
5) Pentru suma discontului folosit de către cumpărător:
Dt 846 "Valoarea mărfurilor comercializate" 500 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor" 500 lei;
57. Livrări cu rabat
La vînzările cu rabat ale valorilor materiale atît furnizorul, cît şi cumpărătorul sînt în drept să reflecte în contabilitate valoarea bunurilor livrate şi/sau procurate micşorată cu suma rabatului acordat. TVA aferentă valorii impozabile a livrărilor impozabile se va reflecta la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 25.
Întreprinderea furnizează produse finite cu un rabat de 5% de la valoarea acestora. Factura de livrare cuprinde:
valoarea produselor finite livrate, preţ 10 000 lei rabatul de 5% la valoarea producţiei (10 000 x 5 : 100) (500) lei
Total 9 500 lei
TVA (9 500 x 20 : 100) 1 900 lei
Total de plată 11 400 lei
Valoarea de bilanţ a produselor livrate alcătuieşte 8 000 lei.
În contabilitatea întreprinderii se vor efectua următoarele înregistrări:
1) La vînzarea de bunuri către client, pentru suma venitului din vînzări:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 9 500 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări 9 500 lei;
2) TVA aferentă bunurilor livrate cu rabat:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 1 900 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
(150 000 - 12 000) x 20 : 100 1 900 lei;
3) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a produselor şi ambalajelor livrate:
Dt 711 "Costul vînzărilor" 8 000 lei
Ct 216 "Produse finite" 8 000 lei;
4) Încasarea de la client a contravalorii produselor finite:
Dt 242 "Cont de decontare" 11 400 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 11 400 lei.
58. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată la vînzări cu plata în rate
Potrivit art. 108(1) al Codului fiscal momentul obligaţiei fiscale privind TVA se consideră data livrării, adică data predării mărfurilor, prestării serviciilor, executării lucrărilor. Ca urmare, taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor vîndute cu plata în rate (credit) este exigibilă la colectare în momentul eliberării mărfurilor şi nu în luna în care rata devine scadentă. TVA aferentă dobînzii se determină pe măsura calculării acesteia, indiferent de momentul primirii mărfurilor. TVA aferentă mărfurilor vîndute şi dobînzii calculate se reflectă în evidenţa contabilă la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" sau a conturilor de evidenţă a mijloacelor băneşti şi creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Exemplul 26.
Întreprinderea a vîndut produse în valoare de 5 100 lei, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, pentru care cu clientul s-a convenit următorul mod de plată:
2 100 lei - la data livrării produselor
3 000 lei - în două rate egale, timp de două luni
Total de plată - 5100 lei
Notă. Rata profitului brut practicată de întreprindere este de 18%, rata dobînzii anuale aferentă mărfurilor vîndute cu plata în rate - 23%, cea din urmă fiind achitată la primirea mărfurilor.
Operaţia în cauză va fi reflectată în contabilitatea întreprinderii după cum urmează:
1) Vînzarea produselor clientului:
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt
aferente facturilor comerciale" 5 100 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" 4 250 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 850 lei;
2) Trecerea la cheltuieli a valorii de bilanţ a produselor vîndute cu plata în rate ş4 250 - (4 250 x 18 : 118)î:
Dt 711 "Costul vînzărilor" 3 602 lei
Ct 216 "Produse" 3 602 lei;
3) Calcularea şi înregistrarea dobînzii aferente creditului marfar ş3 000 x 23 : (100 x 12) x 2î ă 115, precum şi a taxei pe valoarea adăugată (115 x 20 : 100)ă 23
Dt 221 "Creanţe pe termen scurt privind facturile comerciale" 138 lei
Ct 611 "Venituri din vînzări" 115 lei
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" 23 lei;
4) Achitarea de către client a contului şi dobînzii, inclusiv TVA, aferente mărfurilor vîndute în credit, la data livrării:
Dt 242 "Cont de decontare" 2 238 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 2 238 lei;
5) Încasarea de la client a ratelor:
Dt 242 "Cont de decontare" 3 000 lei
Ct 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale" 3 000 lei;
59. Evidenţa taxei pe valoarea adăugată pînă şi după înregistrarea subiectului impozabil ca contribuabil al taxei pe valoarea adăugată
În conformitate cu art. 112(1), subiectul care desfăşoară o activitate de întreprinzător este obligat să se înregistreze ca contribuabil al TVA dacă el a efectuat într-o perioadă de oricare 12 luni consecutive livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depăşeşte 20 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de impozitare conform art. 103. Prin urmare, pînă la înregistrarea sa ca contribuabil al TVA, suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate se va include în preţul de cost al acestora şi se va reflecta la debitul conturilor 123 "Mijloace fixe"; 211 "Materiale"; 217 "Mărfuri" etc. - pentru valorile materiale şi 713 "Cheltuieli generale şi administrative"; 811 "Producţia de bază etc. - pentru servicii şi creditul conturilor 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale"; 522 "Datorii pe termen scurt faţă de părţile legate".
Conform art. 112(4), subiectul care planifică să înceapă o activitate de întreprinzător şi intenţionează să efectueze livrări impozabile cu TVA poate să se înregistreze ca contribuabil al TVA din timp, pînă la efectuarea livrărilor impozabile. Trecerea în cont a sumei TVA achitate pe valorile materiale, serviciile procurate în conformitate cu art.102, se permite numai dacă livrările impozabile au fost efectuate pe parcursul a cel puţin 6 luni succesive după înregistrare ca contribuabil al TVA, sau au depăşit plafonul de 20 000 lei, nominalizat în art. 112(1).
Exemplul 28.
A) Firma K s-a înregistrat ca contribuabil al TVA la 1 septembrie 1998. Pe parcursul a 10 luni din ziua înregistrării firma a efectuat livrări succesive de valori materiale şi servicii.
Spre exemplu, suma valorilor materiale, serviciilor procurate de firma K pe parcursul a 6 luni succesive după înregistrare ca contribuabil al TVA (septembrie 1998 - februarie 1999) constituie 9 000 lei, TVA aferentă acestor valori, serviciile constituie 1 800 lei (9 000 x 20 : 100), iar suma valorilor materiale, serviciilor livrate în această perioadă constituie 14 000 lei, TVA fiind egală cu 2 800 lei (14 000 x 20 : 100).
Pe parcursul acestor 6 luni, suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate în mărime de 1 800 lei se va acumula la debitul cintului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont". După expirarea termenului de 6 luni succesive, pe parcursul căruia au fost efectuate livrări, firma K obţine dreptul de a trece în cont TVA aferentă valorilor materiale procurate, reflectînd la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont", iar suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor livrate în mărime de 2 800 lei se va reflecta la creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Însă, dacă pe parcursul acestor 6 luni în una din luni nu s-au efectuat livrări impozabile, atunci dreptul de trecere în cont se va permite după 6 luni consecutive după întrerupere dacă în fiecare din ele au fost efectuate livrări impozabile. Suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate se va acumula la debitul contului 225 "Creanţe pe termen scurt privind decontările cu bugetul", subcontul 2253 "Creanţe pe termen scurt privind taxa pe valoarea adăugată de trecut în cont".
B) Reieşind din aceleaşi condiţii de înregistrare ca contribuabil al TVA, presupunem, că în luna noiembrie 1998 firma K efectuează livrări în valoare de 25 000 lei. Suma TVA aferentă acestor livrări constituie 5 000 lei (25 000 x 20 : 100), iar suma valorilor materiale, serviciilor procurate în primele două luni (septembrie şi octombrie 1998) constituie 18 000 lei, TVA fiind egală cu 3 600 lei (18 000 x 20 : 100).
În cazul dat, suma TVA în mărime de 3 600 lei, achitată pe valorile materiale, serviciile procurate pe parcursul primelor 2 luni se va trece în cont în luna noiembrie (conform articolului 112 (3) al Codului fiscal.
Astfel, devenind contribuabil al TVA, persoanele fizice şi juridice aplică prevederile titlului III al Codului fiscal "Taxa pe valoarea adăugată" nr. 1415 – X III din 17. XII. 97, ţinînd cont de modificările şi completările ulterioare.
60. Modul de trecere de la metoda de casă la metoda de calcul a evidenţei contabile privind taxa pe valoarea adăugată
Modul de trecere de la metoda de casă la metoda de calcul a evidenţei contabile privind TVA se efectuează în baza Legii pentru punerea în aplicare a titlului III al Codului fiscal nr.1417-XIII din 17 decembrie 1997.
Suma TVA aferentă producţiei expediate ce urmează a fi primită de la cumpărători reflectată anterior la debitul contului 221 "Creanţe pe termen scurt aferente facturile comerciale" şi creditul contului 535 "Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat" urmează a fi decontată pe măsura încasării mijloacelor băneşti (pe un termen nu mai mare de 6 luni) la creditul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" prin formula contabilă:
Dt 535 "Taxa pe valoarea adăugată şi accize de încasat"
Ct 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată".
Suma TVA aferentă valorilor în mărfuri şi materiale procurate şi servicii prestate în baza documentelor de plată acceptate, reflectată anterior la debitul contului 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat" şi creditul contului 521 "Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale" urmează a fi decontată pe măsura plăţii acestor valori materiale, servicii la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" prin formula contabilă:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
Ct 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat".
Întreprinderile (de ex.: comerciale), la care în preţul de cost al mărfurilor a fost inclusă suma TVA, vor efectua modul de trecere de la metoda de casă la metoda de calcul a taxei pe valoarea adăugată în modul următor:
1) se va efectua inventarierea stocurilor la 1.07.98 în baza registrelor contabile şi documentelor primare;
2) se vor separa mărfurile în valoarea cărora (conform documentelor primare respective) a fost inclusă suma TVA;
3) suma TVA determinată conform acestor documente se reflectă prin formula contabilă:
Dt 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat"
Ct 217 "Mărfuri"; 211 "Materiale" etc.
Concomitent, pentru suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor achitate la 1.07.98 se întocmeşte formula:
Dt 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată"
Ct 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat".
În fiecare lună, începînd cu luna iulie 1998, pe măsura achitării conturilor de plată, suma TVA aferentă valorilor materiale, serviciilor procurate, se va reflecta la debitul contului 534 "Datorii privind decontările cu bugetul", subcontul 5342 "Datorii privind taxa pe valoarea adăugată" şi creditul contului 226 "Taxa pe valoarea adăugată de recuperat".