privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere

INSTRUCŢIUNE nr. 384 din 08.06.2004 · MINISTERUL MEDIULUI · publicat 22.10.2004
pe legis.md
Trimiteri: 12 legate · 9 nerezolvate · 1 fără țintăActe din afara site-ului: 1 fără adresăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (9)
Fără țintă (1)
Din afara site-ului: fără adresă (1)

I. Dispoziţii generale

Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol şi aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere este elaborată în baza următoarelor acte legislative ale Republicii Moldova:

Legea privind protecţia mediului înconjurător nr. 1515-XII art.30,31,32. din 16 iunie 1999, Monitorul Oficial, 1993, nr. 10, art. 283.

Legea privind protecţia aerului atmosferic nr.1422-XIII art.33.din 17.12.1997, Monitorul Oficial, nr. 44-46 din 21.05.1998. art. 312.

Legea privind plata pentru poluarea mediului nr.1540-XIII din25 februarie 1998, Monitorul Oficial, 1998, nr. 54-55, art. 378.

Legea privind deşeurile de producţie şi menajere nr.1347din 9 octombrie 1997. Monitorul Oficial,1997,nr,16-17,art.10,

Instrucţiunea este obligatorie pentru implementare în practică de către inspectorii ecologici de stat, organele de control de stat şi alte organe de control ecologic şi sunt necesare pentru determinarea prejudiciilor cauzate componentelor mediului înconjurător la încălcarea legislaţiei ecologice în vigoare.

Instrucţiunea se extinde asupra persoanelor fizice şi juridice care încalcă legislaţia în vigoare în domeniul protecţiei mediului înconjurător, resurselor naturale şi care cauzează prejudicii mediului.

II. Termeni şi definiţii

Prejudiciu - pierderi de resurse naturale şi cheltuieli exprimate în valută naţională necesare pentru compensare şi restabilire a pierderilor cauzate componentelor mediului înconjurător (litosferei, hidrosferei, sau atmosferei) în rezultatul activităţilor economice a omului.

Componentele mediului - elementele şi condiţiile naturale ale Planetei – aerul, apele de suprafaţă, freatice şi subterane, solul şi subsolul, toate straturile atmosferice, toate materiile organice, fiinţele vii, toate sistemele naturale în interacţiunea lor.

Resurse naturale – obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili în trecut, prezent şi viitor pentru consum direct sau indirect, care au valoare de consum şi contribuie la crearea de bunuri materiale şi spirituale.

Ecosisteme – orice complexe dinamice ale comunităţilor de plante, animale, microorganisme şi mediul lor ambiant, aflate într-o permanentă interacţiune funcţională.

Impact asupra mediului – efectele negative ale activităţii umane şi ale proceselor naturale asupra elementelor şi factorilor naturali, ecosistemelor, sănătăţii şi securităţii oamenilor precum şi asupra bunurilor materiale.

Mediul înconjurător – totalitatea elementelor naturale şi tehnogene.

III. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic.

1. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezultatul degajării emisiilor de metan.

Principalele surse de emisii a metanului sânt staţiile de epurare a apelor uzate industriale şi menajere cu procese anaerobe şi platformele de depozitare a nămolului cu grosimea depozitării nămolului mai mult de 50 cm.

Pentru efectuarea calculelor prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la emisiile de metan în calitate de exemplu poate fi luată staţia de epurare a apelor uzate a municipiului Chişinău. Calculul se va efectua pentru emisiile de metan care au loc la platforma de depozitare a nămolului. Evaluarea prejudiciului se efectuează pentru cazul când nămolul nu este prelucrat termic.

Prejudiciul adus aerului atmosferic de la emisiile de metan se determină conform relaţiei:

(1)

unde: P- prejudiciul

mCH4- masa metanului degajat:

N- normativul plăţii pentru o tonă convenţională

Determinarea masei metanului emis în atmosferă se efectuează conform relaţiei:

(2)

unde: MCH4- masa moleculară a metanului

44,64- coeficientul care indică numărul de molecule - gram metan întru-un metru cub de gaz.

VCH4- volumul total a metanului, m3;

Determinarea volumului de metan se efectuează conform relaţiei:

(3)

unde: V- volumul nămolului care este supus fermentării anaerobe;

Q- volumul de metan care se degajă de către 1m3 de nămol, timp de circa un an, m.c.

De menţionat că procesului anaerob este supus nămolul care se găseşte la adâncimea mai mare de 50cm. Acest fapt este necesar de luat în consideraţie la determinarea volumului de nămol.

(4)

unde: S- suprafaţa geometrică a nămolului, m2

h-adâncimea stratului de nămol, m.

Exemplu de calcul al prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la depozitarea nămolului la staţia de epurare în mun. Chişinău

Suprafaţa platformei de depozitare a nămolului la staţia de epurare a apelor uzate a mun. Chişinău constituie 32 ha, iar adâncimea stratului de nămol supus fermentării anaerobe este de 2,5 m, (adâncimea totală constituie –3 m) şi conform relaţiei (4)

volumul nămolului va constitui:

Conform datelor din sursa (1) “Канализaция .Mocква. Cтройиздат, 1976,” 1m3 de nămol degajă 5-15m3 de biogaz iar conform sursei (2) ” Blitz. Epurarea apelor uzate menajere şi orăşeneşti Bucureşti, 1966” 1m3 nămol degajă 16m3de biogaz. Pentru calcul se acceptă 15m3 - volumul de biogaz degajat de 1m3 de nămol şi conform relaţiei (3) volumul emisiei de metan va fi egal:

gaz

Conform sursei (2) în gazele degajate se conţin 60-70% CH4 şi 30-40% CO2, iar conform sursei (3) ”Лоренц. Эксплуатация промышленных очистных сооружений. Киев 1977,” – conţinutul CH4 în biogazul degajat constituie 63-64%.

Acceptăm că volumul de metan va constitui 65% din volumul total de gaz.

Cantitatea volumului de metan care se conţine în volumul total de biogaz va constitui:

CH4 , iar masa metanului degajat conform relaţiei (2) va constitui:

tone CH4

Masa metanului în tone convenţionale va constitui:

tone convenţionale:

A - coeficientul de agresivitate a metanului şi este egal cu 0,02.

K – cuantumul de plată pentru degajarea 1t convenţionale în oraşul Chişinău, şi este egal cu 18,0 lei

Prejudiciul cauzat aerului atmosferic în rezultatul emisiilor de metan de la depozitarea nămolului conform relaţiei (1) va constitui:

lei;

2. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezultatul emisiilor de CO2, CH4, CO, NOX , inclusiv N2O de la arderea deşeurilor agricole în câmp.

De menţionat, că incinerarea deşeurilor agricole este interzisă.

Ca surse de emisii CO2, CH4, CO, NOX , inclusiv N2O poate servi arderea deşeurilor formate în procesul producerii produselor agricole.

Circa 40% din cantitatea totală de aceste deşeuri agricole se ard direct în câmp, cauzând prejudiciu mediului înconjurător.

Prejudiciul cauzat mediului va fi calculat conform relaţiei:

(5)

unde: Kd(i) – raportul dintre masa deşeurilor către masa produsului.

Ku(i) – raportul dintre masa deşeului uscat către masa deşeului.

Kc(i) – partea de masă a carbonului.

m (gaz) – masa gazului emis

m (produs) – masa produsului agricol obţinut

Coeficienţii raporturilor Kd (i) = mdeşeuri/mprodusului; Ku (i) = mdeşeului uscat/mdeşeului; KC; KCH4; KCO; KN2O şi KNOx pentru diferite culturi agricole sunt prezentaţi în tabela de mai jos:

Tabelul 1

Cultura agricolăKd (i) = mdeşeuri/
mprodus
Ku (i) = mdeşeu uscat/ mdeşeuKc-partea de masă
a carbon.
KN/CKCH4KCOKN2OKNOx
grâu1,30,840,48530,0120,0040,060,0070,121
orz1,20,840,4567
porumb1,00,400,47090,020,0040,060,0070,121
Ovăs1,3
Secară1,6
orez1,40,840,41440,0140,0040,060,0070,121
Mazăre1,5
Fasole2,1
soie2,10,050,0040,060,0070,121
Cartofi0,40,450,42260.020.0040.060.0070.121
Sfeclă de furaj0,30,15*0,4072*0.020.0040.060.0070.121
Sfeclă de zahăr0,20,15*0,4072*0.020.0040.060.0070.121
Lista culturilor în această tabelă nu e deplină. Valorile ce lipsesc le puteţi folosi analog culturilor asemănătoare; *Valorile se referă la frunzele de sfeclă.

Valoarea coeficienţilor Kd; Ku; Kc; KCH4; Kco; KN2O; KNO2

Pentru CO2, K(gaz) = 44/12, pentru CH4-K(gaz) = 0,004.16/12, pentru CO - K(gaz) = 0,06 . 28/12. Pentru N2O - K(gaz) = 0,02 . 0,007 . 44/28, pentru NO2 – K(gaz) = 0,02 . 0,121 . 46/14.

Exemple de calcul pentru estimarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la arderea deşeurilor agricole

Pentru calcularea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la arderea deşeurilor agricole (paielor de grâu, porumb, frunzelor de sfeclă, cartofi etc.) este necesar de determinat cantităţile de gaze care se formează la arderea acestora şi cunoaşterea coeficienţilor de agresivitate a gazelor.

Exemplu de calcul al degajărilor CO2: de la arderea în câmp a deşeurilor formate la producerea a 1000 tone de sfeclă de zahăr şi a 100 tone de cartofi se efectuează conform relaţiei (5).

m(CO2) = 1000 . 0,2 . 0,15 . 0,4072 . 44/12 + 100 . 0,4 . 0,45 . 0,4226 . 44/12 = 44,7912 + 27,8916 = 72,68 t de CO2.

Deoarece la momentul de faţă CMA pentru CO2 în Republica Moldova nu este determinat, calcularea prejudiciului cauzat mediului de dioxidul de carbon nu poate fi efectuată.

Exemplu de calcul al degajărilor de CO:

m(CO) = 1000 . 0,2 . 0,15 . 0,4072 . 0,06 . 28/12 + 100 . 0,4 . 0,45 . 0,4226 . 0,06 . 28/12 = 2,77 t de CO.

Cantitatea reală de CO este egală cu 2,77 t reale.

Cantitatea de CO în tone convenţionale va fi:

m CO,conv = m CO,real . Ai = 2,77 . 1 = 2,77 t convenţionale de CO.

Calculul prejudiciul cauzat aerului atmosferic de la emisia CO:

PCO = mCO,conv . 18 = 2,77 . 18,0 = 49,86 lei, 18,0-reprezintă plata normativă pentru o tonă de emisii în Chişinău.

Exemplu de calcul al degajărilor de N2O:

m(N2O) = 1000 . 0,2 . 0,15 . 0,4072 . 0,02. 0,007 . 44/28 + 100 . 0,4 . 0,45 . 0,4226 . 0,02 . 0,007 . 44/28 = 0,00268 + 0,00167 = 0,00436 t de N2O.

Masa reală a emisiilor de N2O constituie 0,00435 t reale.

Masa emisiilor de N2O în tone convenţionale va fi:

m N2O,conv = m N2O,real . Ai = 0,00436 . 20 = 0,087 t convenţionale de N2O.

Calculul prejudiciul cauzat aerului atmosferic de la emisiile a 0,087 tone de N2O :

PN2O = m N2O,conv . 18 = 0,087 . 18 = 1,57 lei;

Exemplu de calcul al degajărilor de NO2 :

m(NO2) = 1000 . 0,2 . 0,15 . 0,4072 . 0,02 . 0,121 . 46/14 + 100 . 0,4 . 0,45 . 0,4226 . 0,02 . 0,121 . 46/14 = 0,097 + 0,060 = 0,157 t de NO2.

Masa reală a emisiilor de NO2 constituie 0,157 t reale.

Masa emisiilor de NO2 în tone convenţionale va fi :

m NO2,conv = m NO2,real . Ai =0,157 . 25 = 3,93 t convenţionale de NO2.

Calculul prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la emisiile a 3,93 t de NO2 :

PNO2 = m NO2,conv . 18,0 =3,93 . 18,0 = 70,74 lei;

Calculul prejudiciului total cauzat aerului atmosferic de la arderea deşeurilor agricole (frunzelor de sfeclă de la recoltarea a 1000 t de sfeclă şi de la recoltarea a 100 tone de cartofi):

Ptotal = 49,86 lei +1,57 lei + 70,74 lei = 122,17 lei.

3. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor neautorizată din construcţie

O sursă de poluare a mediului înconjurător se consideră şi deşeurile de piatră rezultate în urma fabricării blocurilor (piatră ,calcar).

Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la gestionarea neautorizată acestor deşeuri se determină conform relaţiei:

(6)

unde: P –mărimea prejudiciul ,lei

N- normativul regional de plată – Tabelul 2

Ai – coeficientul de agresivitate pentru poluantul (i) –Tabelul 3 (Tabelul ,anexă nr.2 a Legii privind plata pentru poluarea mediului),

Mi-masa poluantului (i).

Tabelul 2

Normativul de plată (N) pentru emisiile de poluanţi în atmosferă a surselor staţionare pentru o tonă convenţională.

RaionulNormativul de plată (lei)RaionulNormativul de plată (lei)
Anenii Noi10,8Hînceşti10,8
Basarabeasca10,8Ialoveni10,8
Briceni10,8Leova10,8
Cahul10,8Nisporeni10,8
Cantemir10,8Ocniţa12,6
Călăraş10,8Orhei14,4
Căuşeni10,8Rezina14,4
Cimişlia10,8Rîşcani10,8
Criuleni10,8Sîngerei12,6
Donduşeni12,6Soroca14,4
Drochia12,6Străşeni10,8
Dubăsari14,4Şoldăneşti10,8
Edineţ12,6Ştefan Vodă10,8
Făleşti12,6Taraclia10,8
Floreşti12,6Teleneşti10,8
Glodeni16,2Ungheni14,4
UTA Găgăuzia10,8Mun. Bălţi16,2
Mun. Chişinău18,0

Tabelul 3

Coeficientul de agresivitate pentru unii poluanţi emişi în aerul atmosferic

SubstanţaCoeficientul de agresivitateSubstanţaCoeficientul de agresivitate
Oxid de azot25Substanţe în suspensie2
Oxizi de azot20Pulbere carboniferă40
Oxid de carbon1Pulbere de ciment45
Anhidridă sulfurică22Pulbere de gips, calcar25
Hidrogen sulfurat54,8Aldehidă acetică100
Acid sulfuric49Clor molecular89,4
Amoniac25Oxid de aluminiu100
Hidrocarburi nevolatile cu greutatea moleculară mică (vapori de combustibil lichid – benzină şi a.)1,26Compuşi anorganici ai cromului hexavalent666,7
Cobalt şi oxizii lui1000
Nichel şi oxizii lui1000
Oxid de zinc20
Oxid de arseniu333
Acetonă2,22Butanol10
Fenol333Butilacetat10
3,4 – benz(a)piren10000Bază100
Sulfaţi de fier143
Izoprenă25
Cianură de hidrogen282Xilenă5
Fluorură de hidrogen200Ozon33,3
Staniu50
Clorură de hidrogen5Solvent – naftă5
Compuşi gazoşi ai fluorului200Stirenă500
Aerosol de sudură2
Dioxid de siliciu50Toluenă1,67
Funingine fără impurităţi20Whait – spirit1
Aldehidă formică333
Oxizi de sodiu, magneziu, molibden, volfram, bismut15,1Fluoruri solubile100
Foruri insolubile33,3
Etilcelozolv1,43
Pulbere de lemn10Manganul şi oxizii lui1000
Pentaoxid de vanadiu500Compuşi organici de mercur şi plumb3333,3

Cantitatea de praf care se degajă în decursul gestionării acestor deşeuri se determină conform relaţiei:

, g/s (7)

K1- partea de masă a fracţiei de praf în material (în deşeuri). Această valoare se determină în rezultatul cernerii probei cu separarea fracţiei de praf 0 – 200 mkm, (tab. 4).

K2 – partea de praf (din toată masa de praf), care trece în aerosol (tab. 4).

Tabelul 4

Valorile coeficienţilor K1 şi K2

Natura materialuluiDensitatea (g/cm3)K1K2
Marnă2,70,050,02
Clincher3,20,010,003
Ceramzită2,50,060,02
Ciment3,10,040,03
Calcar2,70,040,02
Zgură30,040,03
Lut20,050,02
Marmură2,050,040,06
Şlac2,80,050,02
Amestec de nisip şi calcar20,040,01
Material nisipos2,050, 040,01
Granit2,80,020, 04
Nisip2,60,050,03
Dolomită2,70,050,01
Cenuşă2,50,060,04
Var3,40,070,05

K3 – coeficientul care ia în consideraţie condiţiile meteorologice locale (tab. 5).

Tabelul 5

Dependenţa valorii K3 de viteza vântului.

Viteza vântului m/sK3
Până la 21
51,2
71,4
101,7
122
142,3
162,6
182,8
Până la 20 şi mai mult3

K4 – coeficientul care ia în consideraţie gradul de protecţie a deşeurilor de către influenţa factorilor exteriori, condiţiile local de păstrare (tab 6).

Tabelul 6

Dependenţa valorii K4 de condiţiile locale.

Condiţiile localeK4
Depozite deschise1
din 4 părţi0,5
din 3 părţi0,3
din 2 părţi0,1
dintr - o parte0,01
Depozite închise din 4 părţi0,005

K5 - coeficientul care ia în consideraţie umezeala deşeurilor (tab.7).

Tabelul 7

Dependenţa valorii K5 de umiditatea materialului.

Umiditatea, %K5
0-0,51
Până la 1,0,9
0,80,8
0,70,7
0,60,6
0,40,4
90,2
100,1
10 şi mai mult0,01

K6 – coeficientul, care depinde de mărimea particulelor de deşeuri (Tabelul 8) .

B – coeficientul, care ia în consideraţie înălţimea turnării (descărcării) deşeurilor şi este redat în tabelul 9.

Tabelul 8

Dependenţa valorii K6 de mărimea particolelor de deşeuri.

Mărimea particolelor, mmK6
Mai mari 5000,1
500-1000,2
100-500,4
50-100,5
10-50,6
5-30,7
3-10,8
Mai mici de 11

Tabelul 9

Dependenţa valorii B de înălţimea descărcării.

Înălţimea de cădere a materialuluiBÎnălţimea de cădere a materialuluiB
0,50,441
10,561,5
1,50,682
20,7102,5

Exemple de calcul al prejudiciului cazat aerului atmosferic la gestionarea neautorizată a deşeurilor de construcţie.

Pentru evaluarea prejudiciului cauzat mediului de praful format la încărcarea a 10 vagoane cu deşeuri de piatră în cantitate de 200 tone, timp de 10 ore, cu ajutorul unui transportor care ridică deşeurile la înălţimea de 4 m de la suprafaţă pământului, efectuăm următoarele:

Determinăm cantităţile de praf ( făină de piatră de calcar) care se degajă în atmosferă , conform relaţiei (7):

Unde: K1 – 0,04; K2 – 0,02 (tabelul 4)

K3 – la viteza vântului de 5 m/s = 1,2 (tabelul 5);

K4 = 1, deşeul este amplasat afară (tabelul 6);

K5 = 1 (umiditatea deşeurilor, în %, 0 – 0,5) (tabelul 7);

K6 = 1, (mărimile particulelor mai mici de 1 mm) (tabelul 8);

B = 1 (înălţimea căderii deşeului este 3 m, tabelul 9);

G= 20 t/oră - cantitatea totală de material prelucrat.

Pentru determinarea masei poluantului (i) aplicăm relaţia (7)

Mi ==5,33 g/s

În decursul a zece ore în atmosferă se vor degaja 191880 g , cea ce constituie 0,19188 t/10 ore.

Prejudiciul adus mediului în rezultatul acestei activităţi (emisii de praf, praf de calcar în atmosferă ) sub influenţa factorilor naturali (vântului, ) se calculează conform formulei (6).

Cantitatea totală de praf de piatră aruncată în atmosferă va constitui 0,19188 t. Calcularea prejudiciu cauzat aerului atmosferic conform formulei (6) va fi :

lei.

Prejudiciul cauzat aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor din construcţie constituie 86,35 lei.

4. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la activitatea uzinelor de prelucrare şi incinerare a deşeurilor.

O sursă majoră de poluare a mediului o constituie uzinele de prelucrare sau incinerare a deşeurilor. Prejudiciul cauzat aerului atmosferic de la aceste surse se evaluează în baza Legii privind protecţia mediului înconjurător nr. 1515-XII din 16 iunie 1993,. Legea privind protecţia aerului atmosferic nr. 1422-XIIIdin 17.12.1997,. Legii privind plata pentru poluarea mediului nr. 1540-XIII din 25 februarie 1997.

Prejudiciul de la emisiile de poluanţi ale surselor staţionare de valorificare (incinerare) a deşeurilor ce depăşesc concentraţiile maxime admisibile (CMA) se determină ca produs dintre normativul plăţii la coeficientul de agresivitate şi la cantitatea de poluanţi ce depăşeşte cea normativă înmulţit la coeficientul de multiplicare K (K=7) (conform instrucţiunii privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic în rezultatul poluării de către sursele staţionare).

Conform „Legii privind plata pentru poluarea mediului”, Anexa nr. 2, p.2, coeficientul de multiplicare K este egal cu 5.

Valoarea coeficientului de multiplicare K se propune egală cu 7 deoarece concentraţia degajărilor depăşeşte CMA de 20 ori şi se explică prin următoarele:

Compoziţia morfologică a deşeurilor este foarte variată şi conţine componente din diverse materiale plastice (cu compoziţie chimică diversă), incinerarea cărora duce la formarea unui spectru mare de substanţe deosebit de toxice (dioxine, benz(a)pirenă, furane etc.), degajarea şi prezenţa cărora în atmosferă reprezintă un pericol deosebit pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător.

Emisiile de la incinerarea deşeurilor conţin izomeri ai substanţelor indicate mai sus în cantităţi instrumental nedetectabile ( în Republica Moldova) şi ele reprezintă un pericol ecologic pentru mediu şi sănătatea populaţiei.

Calculul prejudiciului cauzat aerului atmosferic se efectuează conform relaţiei.

P = N x Ai x (FR – FN) x K lei (8)

unde: P – mărimea prejudiciului, lei;

N – normativul de plată regional (tabelul 2)

Ai – coeficientul de agresivitate pentru poluantul i., tabelul (3) (tabelul 2, anexa nr. 2 a Legii privind plata pentru poluarea mediului).

FR – cantitatea reală stabilită a poluantului “i”, t

FN – cantitatea normativă a poluantului “i”, t t (9)

Fni – cantitatea normativă a poluantului „i”, (conform autorizaţiei de emisie)

Cri – debitul normativ al poluantului determinat – „i” g/s t (10)

Fri – cantitatea reală stabilită a poluantului „i” – t.

Unde Cri – debitul real al poluantului „i” g/s

T – perioada duratei de poluare, s.

K – coeficientul de multiplicare egal cu 7.

Exemplu de calcul al prejudiciului cauzat aerului atmosferic la incinerarea deşeurilor

Pentru evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la incinerarea deşeurilor se vor utiliza datele unui control la instalaţia de incinerare a deşeurilor amplasată în r-l Ciocana.

Analizele instrumentale au confirmat următoarele emisii

Dioxid de sulf CrSO2 =8 g/s;

Funingine CrC = 0,8 g/s;

Dioxid de azot CrNO2 = 3,2 g/s;

Oxid de carbon CrCO = 8,0 g/s;

Pentaoxid de vanadiu CrV2O5 = 0,024 g/s;

Benz(a)piren Crb(a)n = 1,2. 10-5 g/s.

Oxizi de azot CrNOX= 96,0 g/s

Substanţe organice volatile nemetanice CnSOVN= 38,0 g/s

Metan CrCH4=17,0g/s

Amoniac CrNH3=0,48g/s

Perioada de degajare constituie 48 ore.

Emisiile normative ale poluanţilor, conform autorizaţiilor de emisie Cni includ:

Dioxid de sulf CnSO2 = 0,4 g/s;

Funingine CnC = 0,04 g/s;

Dioxid de azot CnNO2 = 0,16 g/s;

Oxid de carbon CnCO = 0,4 g/s;

Pentaoxid de vanadiu CnV2O5 = 0,0012 g/s;

Benz(a)piren Cnb(a)n = 6. 10-6 g/s.

Dioxid de azot CnNO2 =4,8g/s

Substanţe organice volatile nemetanice CnSOVN=1,9g/s

Metan CnCH4=0,85g/s

Amoniac CnNH3=0,024g/s

N = 18.0 lei ( Tabelul 2)

ASO2 = 20 (Tabelul 3)

Funingine A=20 ( Tabelul 3)

Dioxid de azot A = 25 ( Tabelul 3)

Oxid de carbon A = 1 ( Tabelul 3)

Pentaoxid de vanadiu A = 500 ( Tabelul 3)

Benz(a)piren A = 10000 ( Tabelul 3)

Dioxid de azot A=20 ( Tabelul 3)

Substanţe organice volatile nemetanice A=1,26 ( Tabelul 3)

Metan A=0,02 ( Tabelul 3)

Amoniac A=25 ( Tabelul 3)

Suma plăţii pentru prejudiciul cauzat aerului atmosferic după ingredienţi constituie:

Suma totală a prejudiciului pentru poluarea aerului atmosferic constituie 46341,91 lei

5. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la funcţionarea staţiei de epurare a apelor uzate

În caz dacă lipsesc normativele pentru degajările de la staţia de epurare biologică a apelor uzate prejudiciul de la poluarea aerului în perioada funcţionării acestea se determină conform relaţiei:

(11)

unde: P – mărimea prejudiciului, lei,

Ai – coeficientul de agresivitate pentru poluantul determinat „i” (Tabelul, anexa 2 al Legii privind plata pentru poluarea mediului)

Masa Mi pentru poluantul „i” se calculează conform relaţiei (13) aparte pentru fiecare instalaţie de epurare a staţiei. Ulterior M totală a poluantului „i” se calculează conform relaţiei:

(15)

K – coeficientul de multiplicare, egal cu 15 care se caracterizează prin pericolul emisiilor pentru sănătatea populaţiei şi a mediului înconjurător:

Pentru calcularea prejudiciului adus aerului atmosferic la funcţionarea staţiei de epurare a apelor uzate va fi studiată componenţa şi schema tehnologică a instalaţiilor de epurare, utilajul care degajă poluanţi în atmosferă.

Schema tehnologică a staţiei de epurare din municipiul Chişinău include următoarele instalaţii tehnice principale:

Camera de recepţie

Platformă de nămol

Decantoare primare - 6

Decantoare secundare -6

Bazine de aerare cu nămol activ – 3

Platformă de nisip

Bazine de aerare – 10

Pentru funcţionarea optimală a staţiei de epurare este necesară fncţionarea permanentă a 2-3 suflante. Capacitatea de suflare a fiecărei suflante constituie 18000m3 aer/oră, total de la 3 suflante timp de 1 oră se sufla 54000 m3 aer.

Pe 1 m2 de suprafaţă de lichid va fi suflat 0,0003396 m3/sec.

Evaluarea prejudiciului cauzat mediului de la poluare cu degajările care au loc, va fi efectuată pentru cazul funcţionării tuturor instalaţiiilor tehnologice din schemă. Pentru evaluarea emisiilor va fi utilizată metodica ”Временная методика расчета количества загрязняющих веществ, выделяющихся от неорганизованных источников станции аэрации сточнных вод Москва.,1994”.

Emisiile substanţelor poluante de la instalaţiile de epurare se calculează luând în consideraţie temperatura apei supuse epurării şi vitezei vântului.

Emisiile (Mi) de la instalaţiile, unde în procesul de epurare are loc suflarea aerului - includ două componente: Mis –evaporarea de pe suprafaţa instalaţiilor funcţionale, şi Mia- emisiile care au loc în rezultatul suflării aerului.

(12)

Cantităţile de emisii care au loc la staţia de epurare depind de instalaţiile tehnologice.

Degajările substanţei poluante „i” de la instalaţiile de epurare se calculează conform relaţiei:

., g/s (13)

unde: Ci – concentraţia vaporilor saturaţi a substanţei poluante, mg/m3 (valorile lor sunt indicate în tab. 10)

K1 – coeficientul de acoperire a suprafeţei instalaţiei, şi pentru instalaţia dată este egal cu 1.

mi – masa moleculară a substanţei poluante

Emisiile suplimentare ale substanţelor poluante care au loc în procesul de funcţionare a instalaţiilor cu aerare condiţionată a apelor (aerotancuri, agitatoare, aerotancuri cu aerare) uzate se calculează conform relaţiei: , g/s. (14)

unde: Q – este consumul de aer al instalaţiei de epurare.

Calculul degajărilor totale a substanţelor poluante se efectuează conform formulei:

, t/an (15)

t – timpul de funcţionare a instalaţiei, ore/ an

Pentru efectuarea calculelor se utilizează datele despre concentraţia vaporilor saturaţi acceptaţi în metodică sus numită.

Tabelul 10

Concentraţia vaporilor saturaţi a substanţelor poluante mg/m3

Denumirea instalaţieiH2SNH3EtilmercaptanMetilmercaptanCONO2CH4
Camera de recepţie a apelor uzate0,0320,220,0000210,0000370,690,03612,5
Camera de captare a nisipului0,0260,110,0000170,0000340,650,0341,2
Sedimentatorul primar cu aerare0,0120,100,0000150,0000270,620,0371,4
Aerotancul cu aerare0,0120,110,0000110,0000270,600,0381,7
Sedimentatorul secundar0,0110,100,0000110,0000270,610,0351,5
Platforma de nisip0,0080,080,0000130,0000270,610,0311,1
Platforma de nămol0,010,100,0000130,0000270,600,0381,5

Exemplu de calcul al prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la funcţionarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate în lipsa permisiei de degajare.

Utilizând metodica sus-numită vor fi calculate emisiile poluanţilor pe parcursul unui an.

În rezultatul calculelor pentru poluanţii emişi de la staţia de epurare a fost determinate următoarele cantităţi de substanţe poluante: 2,194390 t H2S; 27,58669 NH3; 0,002034 t C2H6S; 0,004019 T CH4S; 139,403500t CO; 11,635782 t NO2; şi 466,833740 t CH4.

Calcul prejudiciului adus aerului atmosferic de câtre staţia de epurare se efectuează conform relaţiei (11).

Suma totală a prejudiciului (P) cauzată aerului atmosferic în rezultatul funcţionării staţiei de epurare a constituit: 32468,1 + 186210,16 + 183059,8 + 120569,87 + 37638,95 + 78541,52 + 2520,9 = 641009,39 lei.

6. Evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la gestionarea neautorizată a deşeurilor de producere şi menajere.

Prejudiciul cauzat aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor se estimează în scopul evaluării cheltuielilor necesare pentru lichidarea consecinţelor cauzate poluării atmosferei.

Emisiile în atmosferă de la gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere pot fi: toxice, ne-toxice, gazoase (diverse gaze) lichide (în formă de ceaţă ) şi solide (în formă de aerosoluri).

Valoarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic este determinată de gradul de toxicitate a emisiilor, iar acestea depind de natura şi proprietăţile fizico-chimice a deşeurilor şi de etapa concretă de gestionare a deşeurilor de producţie şi menajere solide.

La calcularea prejudiciului cauzat aerului atmosferic de la gestionarea deşeurilor se va ţine cont de cantităţile de deşeuri, natura lor, procesele care au loc în timpul gestionării acestora, cantităţile şi natura emisiilor care au loc la gestionarea deşeurilor.

În majoritatea cazurilor în atmosferă au loc emisii de biogaz şi alte substanţe care se formează în rezultatul proceselor anaerobe la depozitarea deşeurilor.

Pentru determinarea cantităţilor acestora se va calcula masa deşeurilor (m) conform relaţiei (16):

mr = Vr . d (16)

unde: mr – masa reală a deşeurilor, tone;

Vr – volumul deşeurilor depozitate, m.c;

d – densitatea deşeurilor, t/m3;

Volumul de emisii de la depozitele de deşeuri se calculează conform relaţiei (17):

Q = m . q (17)

unde: Q – cantitatea potenţială de biogaz care se degajă de la depozit, m3;

m – masa totală a deşeurilor, tone;

q – volumul de biogaz format şi degajat de 1 t de deşeuri, m3.

Exemplu de calcul al prejudiciului cauzat aerului atmosferic la gestionarea neautorizată a deşeurilor de producere şi menajere.

Prejudiciul cauzat aerului atmosferic de la depozitul de deşeuri solide din municipiul Chişinău va fi calculat în dependenţă de volumul emisiilor în aerul atmosferic.

Depozitul are o suprafaţă de 22,5 ha, volumul deşeurilor la momentul actual este de 10000000 m3 , densitatea acestora este egală cu 0,4 t/m3.

Conform relaţiei (16) masa totală a deşeurilor stocate va fi:

m=10000000X0,4=4000000 t

Conform datelor climaterice ale Moldovei (Навал И.К. Рыбакин Б. П. Чебан В. Г. «Математическое моделирование экологических процессов Кишинэу. «Еврика» 1998 : 246 стр.) la o tonă de deşeuri se degajă 200m3 de biogaz.

Conform relaţiei (17) volumul total de biogaz care se degajă de la depozitul din Ţânţăreni.

Q = 4000000X200 =800000000 m3.

Degajarea biogazului de la depozit poate avea loc timp de 20 de ani. Calculăm cantitatea de biogaz care se va degaja timp de 1 an - 800000000:20=40000000 m3.

Luând în consideraţie că biogazul are următoarea componenţă: CH4-58%;CO2 – 39,2%; O2 – 0,5%;N2 - 2% calculăm cantitatea de metan şi dioxid de carbon care se vor degaja în atmosferă timp de 1 an.

Vr,CH4=23200000 m3

Vr,CO2=15600000 m3

Ţinând cont că emisiile prezentate mai sus, reprezintă pericol pentru mediu -CH4 şi CO2 (provoacă efect de seră), prejudiciul cauzat mediului de către aceste gaze se determină pentru metan, conform relaţiei (19) .

mCH4=MCH4X44,64XVCH4X10-6, t ( 18),

unde: mCH4– masa totală a metanului

MCH4 – greutatea moleculară a metanului, gr

44,64 – coeficientul care indică numărul de molecule – gram metan într-un metru cub de gaz;

VCH4 – Volumul total a metanului degajat.

m rCH4=23200000 X16 X 44,64=16571,76 t CH4

Conform relaţiei (18) calculăm şi cantitatea de dioxid de carbon care se degajă în atmosferă:

m rCO2= 44X44,64 X156000000X10-6=30640,9 t;

Pentru calcularea prejudiciului cauzat atmosferei de la emisiile de metan şi dioxidul de carbon se utilizează relaţia (19)

P=N X(mrCH4XAi+mrCO2XAi ), (19 )

unde: P – prejudiciul;

N – normativul plăţii regionale pentru 1 tonă convenţională de emisii ;

mrCH4 – masa reală a metanului t;

mrCO2- masa reală a dioxidului de carbon, t;

A1, A2 – coeficienţii de agresivitate pentru CH4 şi CO2 corespunzător;

Coeficientul de agresivitate Ai a metanului este de 0,02. Masa metanului în tone convenţionale va constitui 16571,76 . 0,02 = 331,44 t CH4

Normativul plăţii regionale pentru or. Chişinău constituie 18,0 lei pentru o tonă convenţională de emisii.

Prejudiciul cauzat atmosferei de la emisiile de la depozitul de deşeuri din Ţânţăreni constituie: 331,4418,05965,8 lei.

Calculul prejudiciului cauzat atmosferei de către emisiile CO2 (a gazelor cu efect de seră) nu se efectuează la etapa actuală pentru că în cadrul Convenţiei Internaţionale „Privind schimbările climaterice” ţările lumii nu au ajuns la un consens.

Aşa dar prejudiciul cauzat atmosferei de către emisiile de la depozitul de DMS de la Ţânţăreni va constitui 5965,8 lei.