pentru aprobarea Regulamentului cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă

HOTĂRÂRE nr. 890 din 12.11.2013 · GUVERNUL · publicat 22.11.2013
pe legis.md
Trimiteri: 25 legate · 5 nerezolvateMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (5)
  • capitolelor II Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • III Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolului V Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • capitolului V Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Legii nr. 982-XIV Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat

În temeiul art. 37 alin. (1) din Legea apelor nr.272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului şi Ministerului Sănătăţii (ce ţine de folosirea apelor de suprafaţă ca sursă de apă potabilă şi în scopuri de recreere şi irigare).

Prim-ministru Iurie LEANCĂ

Contrasemnează:

Ministrul mediului Gheorghe Şalaru

Ministrul sănătăţii Andrei Usatîi

Nr. 890. Chişinău, 12 noiembrie 2013.

Aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 890 din 12 noiembrie 2013

REGULAMENT cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă I. Dispoziţii generale

1. Regulamentul cu privire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă (în continuare – Regulament) transpune parţial anexa V şi anexa X la Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 327 din 22 decembrie 2000, precum şi anexa I la Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate a mediului în domeniul apei, de modificare şi de abrogare a Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE, 84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului şi de modificare a Directivei 2000/60/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 348 din 24 decembrie 2008, şi constituie un instrument de lucru necesar autorităţilor cu atribuţii de gestionare a apelor şi de protecţie a mediului în activitatea de evaluare calitativă a resurselor de apă, care prevede stabilirea valorilor de temperatură, de aciditate/alcalinitate, de oxigen dizolvat, a parametrilor chimici şi microbiologici.

2. Regulamentul stabileşte cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă şi modul de clasificare a apelor de suprafaţă în clase de calitate.

3. În sensul prezentului Regulament, noţiunile utilizate au următoarele semnificaţii:

cerinţe de calitate – ansamblu al caracteristicilor fizico-chimice, biologice şi bacteriologice, exprimate cuantificat, care permit încadrarea probei de apă într-o categorie, pentru a servi unui anumit scop;

sistem de clasificare a apelor conform calităţii – cerinţe stabilite pentru calitatea apelor de suprafaţă, împărţite în cinci clase, lista parametrilor de calitate a apelor, inclusiv a celor reglementaţi, precum şi valoarea numerică maximă;

clasă de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă – nivel al calităţii apei de suprafaţă, situat în limitele valorilor numerice ale proprietăţilor şi componenţei apei, care caracterizează utilitatea ei pentru o anumită folosinţă;

parametru al calităţii apelor – valoare fizică care indică calitatea apelor, componenta hidrobiologică, microbiologică, helmintologică şi alte componente incluse în clasele de calitate;

parametru reglementat – indicator al calităţii apelor de care se ţine cont în mod obligatoriu la stabilirea clasei de calitate a apelor de suprafaţă;

substanţe prioritare – substanţe care prezintă un risc semnificativ de poluare a mediului acvatic şi, prin intermediul acestuia, a omului şi a folosinţelor de apă;

fond natural – condiţii fizico-chimice, hidrobiologice şi hidro-morfologice ale corpurilor de apă de suprafaţă asociate cu condiţiile neperturbate (nedistorsionate de activităţile antropogene);

tratare simplă – tratare fizică simplă şi dezinfectare (filtrare rapidă şi dezinfecţie);

tratare normală – tratare fizică, chimică şi dezinfectare normală (preclorurare, coagulare, floculare, decantare, filtrare şi dezinfectare (clorurare finală);

tratare avansată – tratare fizică şi chimică intensivă, tratare extinsă şi dezinfectare (coagulare, floculare, decantare, filtrare), adsorbire (cu carbon activat), dezinfectare (cu ozon, clorurare finală).

II. Clasificarea apelor prin referire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă

4. Cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă cu referire la parametrii fizico-chimici, hidrobiologici, microbiologici, virusologici şi helmintologici sînt stabilite în anexa nr.1 la prezentul Regulament.

5. Clasificarea apelor de suprafaţă prin referire la cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă se face pentru:

1) supravegherea calităţii apelor de suprafaţă pentru prevenirea poluării cu anumite substanţe, considerate periculoase pentru om şi mediu;

2) determinarea calităţii apelor în vederea stabilirii clasei de calitate şi a tipului de folosinţă a acestora, în baza rezultatelor monitorizării;

3) elaborarea şi implementarea planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice;

4) identificarea corpurilor de apă care nu întrunesc cerinţele de calitate pentru tipul de folosinţă atribuit.

6. Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă se realizează în conformitate cu cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, indicate în anexa nr.1 la prezentul Regulament, şi în baza rezultatelor monitorizării calităţii apelor, efectuate pe parcursul a trei ani consecutivi.

7. Pentru a atribui corpurilor de apă de suprafaţă clasa de calitate, se efectuează monitorizarea conform procedurilor stabilite în programele de monitorizare anuale, elaborate şi aprobate de organul central al administraţiei publice în domeniul mediului, prin intermediul instituţiilor subordonate cu competenţe de efectuare a monitorizării, indicînd frecvenţa prelevării de probe, care nu trebuie să fie mai mică decît o probă pe lună pe punct de monitorizare, distribuită uniform pe parcursul anului, cu excepţia:

1) apelor folosite pentru scăldat, în cazul cărora vor fi prelevate două probe pe parcursul lunii precedente perioadei de scăldat şi o dată pe lună pe durata perioadei de scăldat;

2) analizei elementelor hidrobiologice, efectuate conform programelor de monitorizare, dar nu mai rar decît o dată în trimestru.

8. În cazul în care sînt disponibile mai puţin de patru observaţii într-un an, cu excepţia elementelor hidrobiologice, datele respective nu vor fi utilizate la efectuarea evaluărilor în vederea clasificării corpurilor de apă de suprafaţă în acel an, însă vor putea fi utilizate la interpretarea datelor multianuale.

9. Pentru a evalua clasa de calitate a unui corp de apă de suprafaţă din districtul bazinului hidrografic care necesită elaborarea planului de gestionare sînt utilizate rezultatele de monitorizare disponibile pentru ultimii trei ani.

10. Înainte de atribuirea finală a clasei de calitate a apelor de suprafaţă, în procesul de analiză şi evaluare a datelor de monitorizare disponibile şi/sau a rezultatelor clasificării iniţiale se va ţine cont de:

1) condiţiile fondului natural;

2) concentraţiile extreme, determinate de condiţiile excepţionale sau de erorile analizei de laborator;

3) relevanţa parametrilor pentru tipul de folosinţă a corpurilor de apă de suprafaţă, conform anexei nr.3 la prezentul Regulament;

4) inter-/extrapolarea, în cazul în care punctele de monitorizare a calităţii apelor de suprafaţă nu coincid cu corpurile de apă de suprafaţă identificate;

5) influenţa surselor de poluare şi alterărilor hidromorfologice ale corpului de apă;

6) tipurile de folosinţă a apei şi calitatea apei de suprafaţă în sectoarele hidrologice relevante, amplasate în amonte sau în aval de punctele de prelevare, precum şi alţi factori.

11. Clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă, în corespundere cu tipurile de folosinţă, este prezentată în anexa nr.2 la prezentul Regulament.

III. Caracteristica claselor de calitate a apelor de suprafaţă

12. Clasificarea apelor de suprafaţă se face în baza rezultatelor monitorizării calităţii apei, delimitîndu-se cinci clase de calitate:

1) clasa I (foarte bună) – apele de suprafaţă în care nu există alterări (sau există alterări minore) ale valorilor fizico-chimice şi biologice de calitate. Concentraţiile poluanţilor sintetici nu influenţează funcţionarea ecosistemelor acvatice şi nu aduc prejudicii sănătăţii umane. Apele din această clasă sînt destinate pentru toate tipurile de folosinţă. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea albastră;

2) clasa a II-a (bună) – apele de suprafaţă care au fost afectate uşor de activitatea antropică, dar care pot totuşi asigura toate folosinţele în mod adecvat. Funcţionarea ecosistemelor acvatice nu este afectată. Metodele de tratare simplă sînt suficiente pentru pregătirea apei potabile. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea verde;

3) clasa a III-a (poluată moderat) – apele de suprafaţă ale căror valori fizico-chimice şi biologice de calitate deviază moderat de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Se înregistrează semne moderate de dereglare a funcţionării ecosistemului, iar condiţiile necesare pentru familia salmonidelor nu mai pot fi asigurate. Tratarea simplă nu este suficientă pentru folosinţa apei în scopuri potabile, fiind aplicate metode de tratare normale. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea galbenă;

4) clasa a IV-a (poluată) – apele de suprafaţă care prezintă dovezi de devieri majore ale valorilor fizico-chimice şi biologice de calitate de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Condiţiile pentru familia ciprinidelor nu mai pot fi asigurate. Apele nu corespund cerinţelor pentru apa potabilă fără aplicarea metodelor de tratare avansată. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea oranj;

5) clasa a V-a (foarte poluată) – apele de suprafaţă care prezintă dovezi de devieri majore ale valorilor fizico-chimice şi biologice de la fondul natural al calităţii apei, din cauza activităţilor umane. Componentele biologice, îndeosebi piscicole, sînt deteriorate şi apa nu poate fi utilizată în scopuri potabile. Pentru reprezentarea grafică se foloseşte culoarea roşie.

IV. Stabilirea clasei de calitate a apelor de suprafaţă

13. Clasele de calitate a apelor de suprafaţă se stabilesc în felul următor:

1) pentru fiecare punct de monitorizare se calculează valorile medii ale fiecărui parametru monitorizat, precum şi percentila 90 pentru fiecare indicator fizico-chimic, cu excepţia oxigenului dizolvat, în cazul în care va fi utilizată valoarea de 10 percentile, pentru a fi comparate cu valorile parametrilor celor cinci clase de calitate a apelor de suprafaţă, indicate în anexa nr. 1 la prezentul Regulament. Procedura de calcul al percentilelor este indicată în anexa nr. 4 la prezentul Regulament;

2) clasa finală de calitate a apei este determinată de cel mai mic punctaj pentru unul sau mai mulţi parametri individuali, calculaţi după fiecare dintre criteriile menţionate anterior (clasa I este cea mai bună; clasa a V-a este cea mai poluată);

3) pentru indicatorii incluşi în anexa nr.1 la prezentul Regulament, cu valorile ce reprezintă una şi aceeaşi limită pentru mai multe clase, se va lua în calcul cea mai bună clasă;

4) evaluarea claselor de calitate conform elementelor hidrobiologice va fi efectuată în baza valorilor-limită prezentate în anexa nr.1 la prezentul Regulament, prin calcularea valorilor medii ale datelor pentru trei ani. Valorile-limită din anexa nr.1 la prezentul Regulament, precum şi metoda de calcul vor fi folosite pînă la elaborarea metodei de evaluare specifice tipologiei, ce va include condiţiile de referinţă şi potenţialul ecologic al fiecărui tip de corp de apă, precum şi indicatorii hidromorfologici;

5) evaluarea claselor de calitate conform parametrilor microbiologici va fi efectuată de către instituţiile subordonate ale organului central al administraţiei publice în domeniul sănătăţii şi va fi prezentată anual, la solicitarea organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, pentru integrarea rezultatelor în evaluarea finală a calităţii corpului de apă.

14. Toate instituţiile responsabile de monitorizarea stării apelor de suprafaţă propun clasificarea corpurilor de apă conform calităţii apelor în baza rezultatelor de monitorizare şi identifică corpurile de apă ce nu corespund cerinţelor de calitate.

15. În scopul atribuirii clasei finale pentru fiecare corp de apă, organul central al administraţiei publice în domeniul mediului va crea un grup de lucru, constituit din reprezentanţi ai organului central al administraţiei publice în domeniul mediului, ai organului central al administraţiei publice în domeniul sănătăţii şi ai instituţiilor de cercetări ştiinţifice.

16. Grupul de lucru va fi creat din 7 reprezentanţi ai autorităţilor menţionate la punctul 15, cu funcţii permanente, şi va avea următoarele sarcini:

1) atribuirea claselor de calitate finale fiecărui corp de apă, în conformitate cu prevederile prezentului Regulament;

2) înaintarea propunerilor privind clasificarea corpurilor de apă de suprafaţă în conformitate cu prevederile capitolelor II şi III din prezentul Regulament;

3) revizuirea cerinţelor de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă, în conformitate cu prevederile capitolului V din prezentul Regulament;

4) revizuirea parametrilor reglementaţi, prevăzuţi în anexa nr.1 la prezentul Regulament, conform prevederilor capitolului V din prezentul Regulament;

5) prezentarea recomandărilor privind monitorizarea corpurilor de apă de suprafaţă (punctele de monitorizare şi parametrii);

6) prezentarea recomandărilor privind modificarea hotarelor corpurilor de apă de suprafaţă deja identificate şi/sau pentru corpurile de apă de suprafaţă noi care urmează a fi identificate.

V. Revizuirea cerinţelor pentru clasele de calitate a apelor de suprafaţă

17. Cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă în cazul celor cinci clase specifice, reprezentate prin parametri şi valori numerice, precum şi lista parametrilor reglementaţi, stabilite în anexa nr.1 la prezentul Regulament, vor fi revizuite cel puţin o dată la 6 ani, concomitent cu procesul de analiză şi revizuire a planurilor de gestionare a districtelor bazinelor hidrografice.

18. Revizuirea parametrilor şi a valorilor numerice ale indicatorilor de calitate a apei va fi efectuată ţinînd cont de:

1) angajamentele internaţionale ale Republicii Moldova;

2) progresele înregistrate în mediul ştiinţific şi cerinţele internaţionale de calitate a apei;

3) capacităţile de monitorizare, evaluare şi/sau efectuare a analizelor de laborator;

4) informaţia privind emisiile şi deversările noi de poluanţi din sursele de poluare în corpurile de apă de suprafaţă;

5) propunerile argumentate înaintate de părţile interesate.

VI. Accesul publicului la informaţia privind respectarea cerinţelor de calitate pentru apele de suprafaţă

19. Rezultatele clasificării corpurilor de apă de suprafaţă în clase de calitate sînt considerate informaţii oficiale de interes public.

20. Persoanele fizice sau juridice au acces la informaţiile oficiale de interes public privind calitatea apelor în conformitate cu prevederile Legii apelor nr. 272 din 23 decembrie 2011 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 81, art. 264).

21. Solicitarea şi furnizarea informaţiilor oficiale de interes public privind calitatea apelor de suprafaţă se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 982-XIV privind accesul la informaţie din 11 mai 2000 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr. 88-90, art. 664), cu modificările ulterioare.

22. Pentru a facilita accesul publicului la informaţiile privind calitatea apelor de suprafaţă, autorităţile publice centrale şi instituţiile ce deţin astfel de informaţii acordă asistenţă publicului în exercitarea dreptului de acces la informaţiile de interes public privind calitatea apelor.

23. Accesul publicului la informaţia privind calitatea apelor de suprafaţă este gratuit şi se asigură prin:

1) disponibilitatea informaţiei la sediul autorităţilor publice, inclusiv editarea publicaţiilor proprii;

2) publicarea pe pagina web oficială a autorităţilor publice;

3) comunicate şi conferinţe de presă organizate periodic.

24. Mediatizarea fără întîrziere, în mod gratuit, a informaţiei despre riscurile pentru sănătatea şi securitatea populaţiei şi a apelor, cauzate de activităţi umane sau circumstanţe naturale, se efectuează astfel încît să se asigure întreprinderea măsurilor de prevenire şi/sau ameliorare a daunelor provocate.

Anexa nr. 1 la Regulamentul privind cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă

CERINŢELE DE CALITATE A MEDIULUI PENTRU APELE DE SUPRAFAŢĂ

Coloanele 4-8 din tabelul de mai jos reprezintă valorile-limită ale parametrilor pentru fiecare clasă de calitate.

Valorile-limită sînt exprimate drept concentraţii totale/indicatori pentru întreaga probă de apă, dacă nu este prevăzut altfel.

Parametrul (grupul)AcronimulUnitateaClasa de calitate


I
Clasa de calitate

II
Clasa de calitate


III
Clasa de calitate


IV
Clasa de calitate


V
Parametrul reglementat
123456789
Starea regimului termic
Temperatura apeiTapa[oC]variaţii naturale ale temperaturiiape reci:
20 oC vara,
5 oC iarna

ape calde:
28 oC vara,
8 oC iarna
ape reci:
20 oC vara,
5 oC iarna

ape calde:
28 oC vara,
8 oC iarna
ape reci:
>20 oC vara,
>5 oC iarna

ape calde:
>28 oC vara,
>8 oC iarna
ape reci:
>20 oC vara,
>5 oC iarna

ape calde:
>28 oC vara,
>8 oC iarna
Starea regimului de oxigen
Oxigen dizolvatO2[mg O2/l]>8
(sau FN)
>7>5.5>4<4*
Saturaţia oxigenuluiO2[% saturaţie O2/l]>90%
(sau FN)
≥80%≥60%≥40%<40%*
Consumul biochimic de oxigen (5 zile)CBO5[mg O2/l]3
(sau FN)
567>7*
Consumul chimic de oxigen cu manganCCOMn[mg O2/l]<5
(sau FN)
71520>20
Consumul chimic de oxigen cu bicromatCCOCr[mg O2/l]<10
(sau FN)
153090>90*
Acidificarea
pH6.5 – 8.5 (sau FN)6.5 –9,06.5 – 9.06.5 – 9.0<6.5 or >9.0*
Substanţele nutritive
Azot total (inclusiv organic)Ntot[mg N/l]1.5
(sau FN)
4820>20
Azot de nitratNO3-[mg N/l]1
(sau FN)
35.611.3>11.3*
Azot de nitritNO2-[mg N/l]0.01
(sau FN)
0.060.120.3>0.3*
Azot de amoniuNH4+[mg N/l]0.2
(sau FN)
0.40.83.1>3.1*
Fosfor totalPtot[mg P/l]0,1 (sau FN)0,20,41>1*
Fosfor mineralPO4[mg PO4/l]0,05 (sau FN)0,10,20,5>0,5*
Mineralizarea
Mineralizarea totalăMintot[mg/l]<500
(sau FN)
70010002000>2000*
Ion de cloruriCl-[mg/l]<80
(sau FN)
150250300>300*
Ion de sulfaţiSO42-[mg/l]<100
(sau FN)
150200350>350*
Ion de magneziuMg2+[mg/l]<40
(sau FN)
5060100>100
Ionii de sodiu şi potasiuNa+
K+
[mg/l]<40
(sau FN)
5570100>100
DuritateaD[Mmoli/l]<4
(sau FN)
6915>15
Parametrii organoleptici
Substanţe în suspensiimg/l<10
(sau FN)
102550>50*
Miros (20 oC şi 60oC)[punct]<2
(sau miros natural)
224>4*
Culoare[grad]<20
(sau culoare naturală)
304080>80*
Metalele
Fer totalFetot[mg/l]0.01
(sau FN)
0.020.08>0.1>1*
ManganMn[mg/l]<0,1
(sau FN)
0,112>2*
Cadmiu totalCdtot[µg/l]<1
(sau FN)
155>5
Fracţia dizolvatăCddiss[µg/l]<0,2
(sau FN)
0,20.51>1*
Plumb totalPbtot[µg/l]<50
(sau FN)
505050>50
Fracţia dizolvatăPbdiss[µg/l]<2,5
(sau FN)
2,55.07.5>7,5*
Mercur totalHgtot[µg/l]<1
(sau FN)
11,52>2
Fracţia dizolvatăHgdiss[µg/l]<0,2
(sau FN)
0,20,50,8>0,8*
Nichel totalNitot[µg/l]10
(sau FN)
2550100>100
Fracţia dizolvatăNidiss[µg/l]8
(sau FN)
203040>40*
Cupru totalCutot[µg/l]<15
(sau FN)
2030100>100
Fracţia dizolvatăCudiss[µg/l]<5
(sau FN)
101530>30*
Zinc totalZntot[µg/l]<30
(sau FN)
80150400>400
Fracţia dizolvatăZndiss[µg/l]<20
(sau FN)
3050120>120*
Substanţele organice
Fenoli[mg/l]<0.001
(sau FN)
0.0010.0050.1>0.1
Produse petroliere[mg/l]0.050.10.51>1
Micropoluanţii organici (substanţe prioritare)
Alaclor[µg/l]0.30.50.60.7>0.7
Antracen[µg/l]0.10.250.340.4>0.4
Atrazin[µg/l]0.20.51.02>2
Benzen[µg/l]10304250>50
Benzo(a)piren[µg/l]0.050.0750.090.1>0.1
Benzo(b)fluoranten[µg/l]∑= 0.03∑= 0.06∑= 0.08∑= 0.09∑ >0.09
Benzo(g,h,i)perilen[µg/l]
Benzo(k)fluoranten[µg/l]∑= 0.002∑= 0.004∑= 0.005∑= 0.006∑ >0.006
Indeno(1,2,3-cd)piren[µg/l]
C10-13-cloroalcani[µg/l]0,40,91,21,4>1,4
Carbontetraclorură[µg/l]12243136>36
Clorfenvinfos[µg/l]0,10,20,260,3>0,3
Clorpirifos[µg/l]0.030.0650.0860.1>0.1
Pesticide cilodiene:
Aldrin
Dieldrin
Endrin
Isodrin
[µg/l]∑= 0.010∑= 0.020∑= 0.026∑= 0.030∑ >0.030
DDT total (1)[µg/l]0.0250.050.0650.075>0.075
1,2-Dicloretan[µg/l]10202630>30
para-para-DDT[µg/l]0.010.020.0260.03>0.03
Di(2 - ethylhexyl) phthalateDEHP[µg/l]1.32.63.43.9>3.9
Dihlormetaen[µg/l]0.050.100.200.40>0.40
Diuron[µg/l]0.211.51.8>1.8
Endosulfan[µg/l]0.0050.00750.0090.01>0.01
Fluoranten[µg/l]0.10.550.821>1
Hexaclorbenzen[µg/l]0.010.030.040.05>0.05
Hexaclorbutadeină[µg/l]0. 10. 350.50.6>0.06
Hexaclorociclohexan[µg/l]0.020.030.0360.04>0.04
Isoproturon[µg/l]0.30.650.861>1
Naftalină[µg/l]2.44.86.27.2>7.2
Nonilfenol[µg/l]0.31.11.72>2
Octilfenol[µg/l]0.10.20.260.30.3
Pentabromdifenileter[µg/l]0,00050,0010,00130,0015>0,0015
Pentaclorbenzen[µg/l]0.0070.0140.0180.0210.021
Pentaclorfenol[µg/l]0.40.70.911
Simazin[µg/l]12,53,44>4
Tetracloretilen[µg/l]10202630>30
Compuşii tributilstaniului[µg/l]0.00020.000850.001240.0015>0.0015
Triclorobenzeni (toţi izomerii)[µg/l]0.40.81.041.2>1.2
Tricloroetilenă[µg/l]10202630>30
Triclorometan (Cloroform)[µg/l]2.556.57.5>7.5
Trifluralin[µg/l]0.030.060.0780.09>0.09
Parametrii hidrobiologici
Indicele saprobic după Pantle şi Buck,
Nevertebrate bentonice
MZB≤ 1.82.32.73.2> 3.2*
Indice saprobic după Pantle şi Buck,
Fitoplancton
1,52,03,03,54,0*
Fitoplancton, BiomasaF[mg/l]<0.51.52.55.010*
Clorofila -a[µg/l]102060100>100*
Raportul producţie/destrucţieA/RIndexul Autoepurare
Indexul poluare
10.8
1.2
0.7
2.5
0.5
5.0
<0.2
>5.0
Bacterioplanctonul totalMilioane
cel/ml
1.02.05.07.5>7.5
Bacterioplancton saprofite, 22OCMii cel./ml0.52.55.07.510
Parametrii microbiologici*
Total bacterii coliforme[UFC/100 ml]50500050000>50000>50000
Bacteriile coliforme fecale, E. Coli[UFC/100 ml]20200020000>20000>20000
Enterococii intestinali[UFC/100 ml]20100010000>10000>10000
Microorganismele patogene (Salmonell, Shigella, Vibriocholera)[Absent/1000 ml]AbsentAbsentAbsent
Colifagi[UFC/100 ml]˂1010100˃100˃100
Parametrii virusologici
EnteroviruşiNorma – 100 mlAbsentAbsentAbsentPot fi depistaţiPot fi depistaţi
Parametrii helmintologici
Ouă de helminţiNorma – 25lAbsentAbsentAbsentPot fi depistaţiPot fi depistaţi

*În regiunile unde nu se efectuează studii la enteroviruşi, poate fi folosit ca indicator indirect de posibilă poluare virotică.

FN – fondul natural.

S – suspensii.

(1) DDT total constituie suma izomerilor 1,1,1-tricloro-2,2 bis (p-clorofenil) etan (numărul CAS 50-29-3; numărul UE 200-024-3); 1,1,1-tricloro-2 (o-clorofenil)-2-(p-clorofenil) etan (numărul CAS 789-02-6; numărul UE 212-332-5); 1,1-dicloro-2,2 bis (p-clorofenil) etilenă (numărul CAS 72-55-9; numărul UE 200-784-6); şi 1,1-dicloro-2,2 bis (p-clorofenil) etan (numărul CAS 72-54-8; numărul UE 200-783-0).

Notă: Dacă nu sînt indicate alte condiţii, concentraţiile admisibile în apele de suprafaţă trebuie să fie mai mici sau egale cu (matematic: ≤) valorile standardelor indicate în tabel.

Concentraţiile metalelor dizolvate se determină după filtrarea probelor de apă prin filtre membranice cu diametrul porilor de 0.45 µm.

Concentraţia metalelor în suspensii dintr-un litru de apă se determină după digestia filtrului cu suspensii, conform metodelor acceptate.

În cazul în care nu se determină cantitatea metalelor în suspensii, concentraţia totală a micrometalelor este recalculată la o concentraţie standardizată a suspensiilor solide de 30 mg/l, aplicînd următoarea formulă:

Anexa nr. 2 la Regulamentul privind cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă

CLASELE DE CALITATE A APELOR DE SUPRAFAŢĂ, TIPURILE DE FOLOSINŢĂ A APEI ŞI CORAPORTUL LOR

FolosinţaDiferenţierea
folosinţei
Clasa de calitate a apei
IIIIIIIVV
Funcţionarea ecosistemelor++---
Piscicultura/protecţia ihtiofauneiSalmonide++---
Ciprinide+++-
Alimentarea cu apă potabilă, aprovizionarea cu apă a unor industrii care necesită apă de calitate echivalentătratare simplă++---
tratare normală+--
tratare avansată+-
Activităţile de agrement+++--
Irigarea+++--
Folosirea apei în scopuri industriale (în procesul tehnologic, pentru răcire)++++-
Generarea energiei hidroelectrice+++++
Transportul+++++

Note: + Calitatea apei asigură folosinţa.

- Calitatea apei nu asigură folosinţa, utilizarea apei nu este permisă sau este limitată.

Anexa nr. 3 la Regulamentul privind cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă

RELEVANŢA INDICATIVĂ A PARAMETRILOR DE CALITATE PENTRU FOLOSINŢELE SPECIALE ALE APEI

Grupul de parametriExemplele de parametri specificiFuncţionarea ecosistemuluiPiscicultura/protecţia ihtiofauneiAlimentarea cu apă potabilăActivitatea de agrementIrigareaFolosirea apei în industrie
Condiţii generale
Condiţiile termicetemperatura apeioX
Condiţiile generaleO2XX
BOD5ooX
CODX
Condiţiile ce ţin de nutrienţiPtotal, PO4, NO3, organic NXoooo
NH4+oX
NO2-ooo
Salinitatemineralizarea, Cl-, SO42-oXo
Starea de acidificarepHooo
Alţi parametrimirosul, culoarea, materiile flotanteooXX
Mn, Fe, fenoli, produse petroliereooX
MetaleleCd, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn, etc.XXXo
Micropoluanţi organicipesticide, hidrocarburi policiclice aromatice etc.XXXo
Parametrii microbiologiciE. coli, enterococi, streptococi, paraziţi, viruşiXXo
Parametrii hidrobiologicixx

Note: X – parametri semnificativi pentru folosinţa apei;

o – parametri opţionali pentru folosinţa apei.

Anexa nr.4 la Regulamentul privind cerinţele de calitate a mediului pentru apele de suprafaţă

CALCULAREA PERCENTILELOR Definiţii

Percentilă – valoarea variabilei sub care se încadrează un anumit procent de observări.

Percentila p – mărimea p a percentilei pentru un eşantion arată că cel puţin p la sută (p%) din mostrele eşantionului sînt mai mici sau egale cu valoarea respectivă.

Percentila 90 – mărimea 90 a percentilei pentru un eşantion arată că cel puţin 90% din mostrele eşantionului sînt mai mici sau egale cu această valoare.

Percentila 95 – mărimea 95 a percentilei pentru un eşantion arată că cel puţin 95% din mostrele eşantionului sînt mai mici sau egale cu această valoare.

Percentilele se folosesc, de obicei, la verificarea conformării. De asemenea, acestea planează efectul valorilor de vîrf posibile în eşantioane. Diverse directive UE prescriu utilizarea percentilelor 90 şi 95 la verificarea conformării datelor monitorizării cu cerinţele de calitate a apei.

Ecuaţii şi definiţii matematice:

unde:

Y(p) – mărimea p a percentilei pentru setul de valori (eşantion);

Y[k] − mărimea k a valorilor observaţiilor aranjate numeric (eşantion) în ordine crescătoare;

p – valoarea de la 0 la 100 (care reprezintă procentul din valoarea percentilei);

N – numărul total de observări;

R – rangul percentilei p într-un eşantion al observărilor aranjate în ordine crescătoare;

k – ansamblul R;

d – fracţia (după punctul decimal) din R.