pentru aprobarea Strategiei de consolidare instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie

HOTĂRÂRE nr. 232 din 25.10.2012 · PARLAMENTUL · publicat 01.02.2013
pe legis.md
Trimiteri: 43 legate · 12 nerezolvateActe din afara site-ului: 9 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (12)
  • Legea nr. 428-XV Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
  • pct. 199) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 200) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 56 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 56 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 58 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 59 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 60 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • punctul 212 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • art. 20 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 20 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art. 20 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Din afara site-ului: fără adresă (9)

Parlamentul adoptă prezenta hotărîre.

Art. 1. – Se aprobă Strategia de consolidare instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie, prezentată în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărîre.

Art. 2. – Centrul Naţional Anticorupţie va asigura implementarea Strategiei de consolidare instituţională a Centrului Naţional Anticorupţie.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI MARIAN LUPU

Chişinău, 25 octombrie 2012.

Nr. 232.

Anexă

STRATEGIA DE CONSOLIDARE INSTITUŢIONALĂ A CENTRULUI NAŢIONAL ANTICORUPŢIE

Secţiunea 1.

Descrierea problemei

Corupţia este una dintre cele mai grave probleme ce subminează statul de drept şi supremaţia legii în Republica Moldova. Deşi nu poate fi măsurată prin verificări directe, toate studiile, sondajele şi clasamentele naţionale şi internaţionale constată o largă răspîndire a fenomenului în ţară. Astfel, Indicele de Percepție a Corupţiei pentru Republica Moldova, calculat anual de Transparency International (TI), a obținut în anii 2010 şi 2011 2,9 puncte; Barometrul Global al Corupţiei pe anul 2010, la fel realizat anual de TI, denotă că 37% din respondenţii din Republica Moldova au oferit mită în ultimele 12 luni (media pentru statele CSI fiind de 32%, iar pentru statele UE – de 5%); clasamentul „Naţiuni în Tranziţie”, realizat de Freedom House, a stabilit pentru Republica Moldova punctajul 6 în ratingul anticorupţie pe anul 2011; sondajele realizate de Institutul de Marketing şi Sondaje (IMAS-Inc Chişinău) în anul 2009 au arătat că 75% din cetăţeni consideră că toţi sau majoritatea funcţionarilor sînt implicaţi în corupţie. Toleranţa recunoscută de cetăţeni faţă de actele de corupţie la fel este înaltă, 37% dintre respondenţi declarîndu-şi disponibilitatea de a se angaja în activităţi de corupţie în cazul în care ar ocupa funcţii publice, iar 36–44% dintre respondenţi ar oferi funcţionarilor recompense ilegale. Barometrul opiniei publice, efectuat semestrial de Institutul pentru Politici Publice, relevă că în ultimii zece ani corupţia se menţine în topul îngrijorărilor populaţiei, ocupînd locul cinci, imediat după problemele ce ţin de supravieţuirea individuală şi cea a familiei. În ultimii zece ani, procentul cetăţenilor mulţumiţi de măsurile întreprinse de conducerea ţării pentru combaterea corupţiei a oscilat între 6% și 17%, constituind în anul 2010 aproximativ 10%. Barometrul opiniei publice relevă că societatea consideră lupta împotriva corupţiei drept una dintre cele mai importante sarcini care stau în faţa Republicii Moldova, în același rînd cu dezvoltarea economiei, ridicarea nivelului de trai şi întărirea ordinii în ţară.

În aceste condiţii, toate guvernările au acordat eforturilor anticorupţie o atenţie deosebită, cel puţin la nivel declarativ. Pe de o parte, atenţia acordată segmentului anticorupţie a fost determinată de interesul sporit al populaţiei faţă de problema în cauză, iar pe de altă parte, eradicarea corupţiei este una dintre condiţiile importante la negocierea asistenţei externe (acordurile cu guvernul SUA referitoare la acordarea asistenţei din Fondul Provocările Mileniului, acordurile cu UE). Începînd din a două jumătate a anului 2002, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a devenit actorul central al luptei împotriva corupţiei şi de atunci populaţia ţării şi comunitatea internaţională îşi proiectează aşteptările de curmare a fenomenului corupției anume asupra acestei instituţii. Prin Legea nr. 120 din 25 mai 2012, Parlamentul a operat modificări în legislaţia ce reglementează activitatea CCCEC. Astfel, începînd din 1 octombrie 2012, CCCEC este numit Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), instituție care raportează Parlamentului şi investighează doar infracţiuni de corupţie, infracţiunile conexe acestora, infracţiuni de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului.

Pe fundalul neîncrederii generale a populaţiei în autorităţile statului, nivelul de încredere în CCCEC, deşi mai ridicat în comparaţie cu Ministerul Afacerilor Interne şi Procuratura, este oricum insuficient. Astfel, potrivit sondajului IMAS din anul 2005, CCCEC se bucura de un nivel de încredere de 17%, menţinînd acelaşi nivel şi în 2007, dar care a scăzut în anul 2009 pînă la 15%. Conform sondajelor realizate de Transparency International Moldova în anul 2007, 30,6% dintre oamenii de afaceri aveau încredere deplină sau multă în CCCEC, iar în anul 2008 această cifră a crescut pînă la 40,3%. Pe de altă parte, dacă în anul 2007 circa 18,1% din respondenţi au apreciat profesionalismul angajaţilor CCCEC ca fiind înalt, atunci în anul 2008 această părere o împărtăşeau deja 30,2%.

Chiar în situaţia în care societatea avea un nivel de încredere mai mare în CCCEC în raport cu alte organe de drept, existau anumite percepţii sociale cu privire la CCCEC care par a fi adînc înrădăcinate în opinia publică şi sînt deseori utilizate în cadrul discuţiilor neformale. Implementarea Strategiei ar putea avea de suferit din cauza vehiculării percepţiilor respective care pot submina sprijinul public pentru consolidarea CNA, precum şi impactul scontat al acesteia.

O primă percepţie de acest gen era că CCCEC lucrează la comandă politică. Tocmai pentru a spulbera această percepţie, CNA trebuie să obţină şi să se bucure de o independenţă reală faţă de orice presiuni necorespunzătoare, așa cum se propune în Strategie, fapt ce ar pune capăt speculaţiilor de acest gen în viitor. Pe de altă parte, eşecul de a asigura independenţa reală a instituției ar alimenta şi mai mult această opinie, fapt ce ar putea compromite definitiv ideea de reformă.

A doua percepţie era că CCCEC este utilizat pentru înlăturarea concurenţei în afaceri. Asigurarea unei independenţe reale a CNA, în combinaţie cu excluderea atribuţiilor de investigare a infracţiunilor economice şi transferul acestor atribuţii către alte organe de urmărire penală, va fi un bun remediu pentru spulberarea acestei percepţii.

A treia percepţie răspîndită era că, la fel ca majoritatea autorităţilor publice, CCCEC este corupt şi prin urmare nu este în stare să întreprindă măsuri eficiente de luptă împotriva corupţiei. În acest sens, Strategia propune măsuri de diminuare considerabilă a corupţiei în interiorul CNA, precum ridicarea salariilor, în paralel cu responsabilizarea colaboratorilor prin introducerea unor metode mai eficiente de control intern şi extern (introducerea testelor de integritate, monitorizarea stilului de viaţă, testarea la poligraf), creşterea statutului profesional şi a posibilităţilor de avansare în carieră – măsuri care, dacă vor fi aplicate eficient, vor înlătura motivele care ar putea genera asemenea percepţii în viitor. Mai mult decît atît, Strategia propune un şir de măsuri pentru sporirea capacităţilor CNA de prevenire, combatere şi analiză a corupției, care neapărat se vor răsfrînge asupra performanţei şi vor consolida încrederea în această instituţie ca fiind una eficientă.

În același timp, fiind exponentul principal în lupta anticorupţie, CNA, ca succesor de drept al CCCEC, trebuie să devină şi un promotor al reformelor instituţionale care survin pentru a asigura în continuare aplicarea politicilor anticorupţie, a măsurilor punitive şi a celor preventive. Devenind o instituţie cu adevărat independentă şi depolitizată, cu o eficienţă sporită şi rezultate cu impact vizibil, CNA va determina creşterea încrederii populaţiei în instituţia respectivă şi în măsurile anticorupţie aplicate de ea, devenind astfel şi un exemplu pentru alte autorităţi participante la procesul de eliminare a corupţiei.

Secţiunea a 2-a.

Contextul reformării CCCEC şi al creării CNA

CCCEC a fost creat în anul 2002 prin fuzionarea Direcţiei poliţie economico-financiară şi Direcţiei anticorupţie ale Ministerului Afacerilor Interne, Gărzii Financiare şi Departamentului Control Financiar şi Revizie de pe lîngă Ministerul Finanţelor.

Diagrama 1. Structuri din cadrul autorităţilor publice care au stat la baza creării CCCEC în anul 2002

2.1. Documente international

Instituirea unei agenţii naţionale anticorupţie reprezintă o practică internaţională obişnuită; există un şir de documente internaţionale semnate şi ratificate de Republica Moldova care conţin prevederi în acest sens:

– Convenţia penală privind corupţia, adoptată de Consiliul Europei la Strasbourg la 27 ianuarie 1999, care a fost semnată de Republica Moldova la 24 iunie 1999 şi ratificată la 30 octombrie 2003 prin Legea nr. 428-XV, stabileşte următoarele: „Fiecare Parte adoptă măsurile necesare pentru a abilita persoane sau entităţi să se specializeze în lupta împotriva corupţiei. Ele vor dispune de independenţa necesară în cadrul principiilor fundamentale ale sistemului juridic al Părţii pentru a-și putea exercita funcţiile eficient şi liber de orice presiune ilicită.”;

– Convenţia ONU împotriva corupţiei, adoptată la New York la 31 octombrie 2003, semnată de Republica Moldova la 28 septembrie 2004 şi ratificată prin Legea nr. 158-XVI din 6 iulie 2007, stabileşte: „Fiecare stat parte face astfel încît, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, să existe unul sau mai multe organisme, după cum convine, însărcinate să prevină corupţia…”;

– Declaraţia cu privire la 10 măsuri comune pentru curmarea corupţiei în Europa de Sud-Est, emisă de Iniţiativa Anticorupţie a Pactului de Stabilitate, semnată la Bruxelles în mai 2005, a angajat Republica Moldova să susţină alocarea suficientă de resurse umane și financiare pentru instituţiile responsabile de prevenirea și curmarea corupţiei.

2.2. Evaluări internaţionale

În perioada anilor 2006–2011, cu ocazia evaluării progreselor Republicii Moldova în implementarea acordurilor Politicii Europene de Vecinătate, în care obiectivul combaterii corupţiei era fixat drept obiectiv prioritar pentru avansarea democraţiei şi asigurarea supremaţiei legii, au fost formulate inter alia mai multe recomandări cu privire la activitatea CCCEC, între care:

– funcţionarea eficientă şi independentă a CCCEC în conformitate cu scopul său iniţial de combatere a corupţiei;

– concentrarea asupra cazurilor de corupţie la nivel înalt;

– delimitarea competenţelor CCCEC de competenţele altor organe de urmărire penală implicate în combaterea corupţiei;

– îmbunătăţirea coordonării între organele de ocrotire a normelor de drept, a schimbului operativ de informaţii, desfăşurarea unor investigaţii financiare paralele şi aplicarea măsurii confiscării pe cazuri de corupţie;

– intensificarea cooperării între CCCEC și societatea civilă;

– alocarea adecvată a resurselor financiare;

– implementarea instrumentelor internaţionale şi aplicarea efectivă a legislației anticorupţie.

În august 2011 a fost lansat raportul de evaluare a sectorului justiţiei, elaborat de experţii Uniunii Europene, care la capitolul combaterea corupţiei menţionează că sistemul anticorupţie este insuficient de solid la nivel de reglementări legale, cadru instituţional şi capacităţi, fiind caracterizat prin utilizarea insuficientă a unui şir de prerogative penale, civile şi administrative. Astfel, cu privire la CCCEC se menţionează că, pe lîngă faptul că deține un mandat excesiv de larg, CCCEC îi lipsesc garanţiile obiective pentru a-i conferi cel puţin o aparenţă de independenţă (pct. 199). Raportul a relevat în special următorii factori care determină această stare de lucruri:

– neutilizarea metodelor penale şi nonpenale care să permită confiscarea bunurilor ilicite în cadrul luptei împotriva corupţiei;

– incoerenţe ale cadrului normativ penal, inclusiv lipsa răspunderii penale a persoanelor juridice pentru infracţiunile de trafic de influenţă, de corupere activă şi de spălare a banilor;

– independenţa insuficientă a CCCEC față de executiv;

– mandatul excesiv de larg al CCCEC;

– supravegherea insuficientă a eforturilor anticorupţie din partea societăţii civile;

– nivelul scăzut al salariilor anumitor categorii de funcţionari (pct. 200).

Ca urmare a Misiunii de evaluare a UE din octombrie 2011, Comisia Europeană a adoptat, la 9 februarie 2012, un al doilea raport de progres în implementarea de către Republica Moldova a Planului de acţiuni privind liberalizarea regimului de vize, în care se fac menţiuni privind reforma CCCEC. În raport, în special, se menţionează: „Strategia de reformare a CCCEC urmăreşte redefinirea atribuţiilor şi structurii CCCEC, consolidarea garanţiilor de independenţă a instituţiei, sporirea capacităţilor de desfăşurare a activităţilor de prevenire şi de combatere a corupției, de sensibilizare a opiniei publice şi de obţinere a sprijinului public. Aceasta este o reformă-cheie pentru cadrul general de politici anticorupţie. Este salutabil faptul că Republica Moldova a organizat un şir de consultări publice pe marginea planurilor sale de reformare. Indiferent care va fi soluţia adoptată în ultimă instanţă, garanţiile de independenţă, autonomie operaţională şi eficienţă trebuie să prevaleze. Acestea trebuie să fie aplicate nu doar în activităţile viitoare ale CCCEC, dar şi în procesul de selectare şi angajare a colaboratorilor. În egală măsură este importantă asigurarea instituției cu resurse financiare şi umane adecvate, de asemenea, asigurarea coerenţei, a bunei cooperări şi a divizării clare a sarcinilor cu celelalte instituţii care exercită atribuţii anticorupţie, inclusiv Comisia Naţională de Integritate, unitatea de combatere a spălării banilor, procuratura şi alte organe de drept. Reforma CCCEC trebuie să meargă în pas cu reforma organelor de drept şi a sistemului judiciar pentru a produce rezultatele scontate.”

Alte rapoarte de evaluare importante și de referinţă sînt: Recomandările Misiunii de experţi cu privire la revizuirea competenţelor organelor de drept în anchetarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie ca urmare a evaluării efectuate în aprilie 2005 în cadrul Programului de susţinere a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei în Moldova (PACO Moldova), Raportul de evaluare a capacităţilor: funcţiile de prevenire a corupţiei ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (evaluare efectuată de Centrul regional PNUD de la Bratislava, 2009), Evaluarea instituţională cuprinzătoare şi planul de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (evaluare efectuată în cadrul Programului UE de suport în implementarea acordurilor dintre UE și Republica Moldova în 2010) şi Raportul final privind cadrul legal şi instituţional de prevenire și combatere a corupţiei în Republica Moldova, întocmit la solicitarea PNUD Moldova în anul 2010.

2.3. Documente de politici adoptate la nivel naţional

Pe parcursul celor 10 ani de existenţă, CCCEC a trecut prin 9 procese de reformare şi reorganizare structurală, de 3 ori i-au fost modificate competenţele procesuale și s-au schimbat 5 directori. De-a lungul existenţei Centrului, rapoartele instituţiilor internaţionale, în special cele europene, au recomandat consolidarea independenţei CCCEC. În pofida acestor recomandări, pînă la adoptarea Legii nr.120 din 25 mai 2012, problemei asigurării independenţei reale a CCCEC nu i-a fost acordată niciodată atenţia cuvenită în procesele de reformare a acestuia.

2.3.1. Documente de politici adoptate de Parlament

Strategia naţională anticorupţie pe anii 2011–2015, aprobată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 154 din 21 iulie 2011, prevede: „Printre acţiunile prioritare de consolidare a capacităţii organelor de drept şi a justiţiei este sporirea credibilităţii CCCEC, a procuraturii şi a justiţiei în faţa societăţii. Pentru aceasta sînt necesare anumite măsuri, cum ar fi:

– delimitarea competenţelor organelor de drept în investigarea şi urmărirea penală a infracţiunilor de corupţie şi a celor conexe; […]

– optimizarea activităţii CCCEC, inclusiv prin: asigurarea independenţei instituţionale; consolidarea funcţiei de prevenire a corupţiei ca parte a mandatului CCCEC, în special prin asigurarea cu resurse umane, financiare şi materiale suplimentare; […]

– asigurarea unor salarii proporţionate responsabilităţilor pentru colaboratorii CCCEC, ai procuraturii şi pentru judecătorii implicaţi în lupta cu corupţia. Salarizarea şi asigurarea acestora trebuie să fie mai mare în comparaţie cu alte categorii de funcţionari, pentru a fi protejați de tentaţiile care pot apărea;

– dotarea corespunzătoare a CCCEC şi a Procuraturii Anticorupţie cu echipament şi tehnici performante.”

Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011–2016, adoptată prin Legea nr. 231 din 25 noiembrie 2011, prevede ca domeniu specific de intervenţie: „2.1.2. Revizuirea statutului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei”.

2.3.2. Documente de politici aprobate de Guvern

Urmărind dezideratul intensificării şi eficientizării luptei cu corupţia şi, în acest context, al reformării CCCEC, Programul de activitate al Guvernului pe anii 2011–2014 „Integrare europeană: libertate, democraţie, bunăstare” conţine următoarele prevederi referitoare la reformarea CCCEC: „Reorganizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei prin menţinerea atribuţiilor de combatere a corupţiei și transferul celorlalte atribuţii, în decurs de 3 luni, către alte structuri specializate ale statului, în contextul reformei instituţionale a acestora.”

În baza programului de activitate al Guvernului au fost adoptate planuri de acţiuni, fiind stabilite instituţiile responsabile şi fixate termenele de realizare, ulterior urmînd a fi întreprinse măsurile pentru demararea procesului de reformare a CCCEC.

Pentru a pune în aplicare prevederile programului de activitate al Guvernului, obiectivul reformării CCCEC a fost inclus în cîteva planuri de acţiuni:

– Programul naţional de implementare a Planului de acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 122 din 4 martie 2011 (punctul 56: „Optimizarea funcţionării Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în vederea asigurării independenţei instituţionale”, autoritatea responsabilă – CCCEC, termenul de realizare – semestrul II al anului 2011);

– Măsuri adiţionale la Programul naţional de implementare a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană în domeniul liberalizării regimului de vize, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 130 din 24 februarie 2012 (punctul 56: „Optimizarea funcţionării Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei în vederea asigurării independenţei instituţionale” prin „Adoptarea Strategiei de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei”, autoritatea responsabilă – CCCEC, termenul de realizare – trimestrul I al anului 2012; punctul 58: „Implementarea Strategiei de reformare a Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei”, autoritatea responsabilă – CCCEC, termenul de realizare – anul 2012; punctul 59: „Maximizarea încrederii publicului în prestaţia Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei şi a gradului de conştientizare în prevenirea corupţiei”, autoritatea responsabilă – CCCEC, termenul de realizare – anul 2012; punctul 60: „Sporirea nivelului de profesionalism în prevenirea, investigarea şi urmărirea cazurilor de corupţie”, autoritatea responsabilă – CCCEC, termenul de realizare – anul 2012);

– Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012–2015, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 289 din 7 mai 2012 (punctul 212: „Elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr.64-XII din 31 mai 1990 cu privire la Guvern şi a proiectului hotărîrii de Guvern privind reorganizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, cu transferarea unor funcţii către instituţiile subordonate Ministerului Finanţelor şi Ministerului Afacerilor Interne, şi aprobarea Regulamentului acestuia”, autoritățile responsabile – Cancelaria de Stat, Ministerul Justiţiei, Ministerul Finanţelor, Ministerul Afacerilor Interne, termenul de realizare – trimestrul III al anului 2012).

2.4. Cadrul normativ naţional

La 25 mai 2012, Parlamentul a adoptat Legea nr. 120 privind modificarea şi completarea unor acte legislative, prin care a fost reformat CCCEC. Astfel, CCCEC a devenit Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) de la 1 octombrie 2012, structură independentă în activitatea sa, care se supune doar legii. CNA prezintă rapoarte Parlamentului şi Guvernului, directorul CNA se numeşte şi se destituie din funcţie de către Parlament, în baza unor criterii stabilite explicit. Competenţa CNA ţine de prevenirea corupţiei şi de combaterea infracţiunilor de corupţie, infracţiunilor conexe acestora, infracţiunilor de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. Selectarea angajaţilor CNA urmează să se facă în baza unor proceduri foarte stricte, care implică verificări psihologice şi la poligraf, iar corectitudinea şi onestitatea activităţii acestora vor fi supravegheate riguros, prin aplicarea testelor de integritate şi a monitorizării stilului de viaţă.

Diagrama 2. Documente care stau la baza Strategiei de consolidare instituţională a CNA

Secţiunea a 3-a.

Concepte-cheie privind consolidarea CNA

Succesul reformei CCCEC şi al consolidării instituţionale a CNA va depinde de realizarea următoarelor precondiţii şi condiţii:

– voinţa politică clară de a promova toate elementele Strategiei (şi nu doar unele din ele);

– alocarea resurselor necesare pentru funcţionarea eficientă a CNA;

– reformele paralele desfăşurate în sectorul justiţiei şi în organele de drept;

– modificarea cadrului legal pentru îmbunătăţirea mijloacelor necesare unei lupte eficiente cu corupţia.

Strategia urmăreşte asigurarea eficienţei CNA în contracararea corupţiei prin consolidarea independenţei, sporirea capacităţilor sale şi întărirea sprijinului public pentru eforturile anticorupţie. Astfel, elementele fundamentale ale Strategiei de consolidare instituţională a CNA sînt: independenţă, capacitate şi sprijin public, care se susţin şi depind reciproc unul de celălalt:

CNA consolidat = independenţă + capacităţi sporite + sprijin public = agenţie anticorupţie eficientă

Diagrama 3. Elementele constitutive ale Strategiei

Elementul 1: Independenţa

Pentru CNA independenţa este echivalentă cu asigurarea libertăţii faţă de presiuni necorespunzătoare exercitate din exteriorul sau interiorul instituţiei, depolitizarea, precum şi reducerea vulnerabilităţii angajaţilor faţă de riscul coruperii lor.

Modalităţi de eliminare a presiunilor externe: numirea conducerii CNA pe baza unui concurs public, introducerea mecanismelor de denunţare a influenţelor din exteriorul instituţiei.

Modalităţi de eliminare a presiunilor interne: asigurarea stabilităţii în muncă şi a perspectivelor clare de avansare în carieră pentru colaboratorii CNA; redefinirea indicatorilor de performanţă, inclusiv cu scopul evaluării interne a activităţii colaboratorilor.

Modalităţi de eliminare a vulnerabilităţii faţă de riscul coruperii: sporirea siguranței sociale, a salariilor, a nivelului de responsabilitate şi disciplină a colaboratorilor CNA, introducerea mecanismelor concrete de implementare a testelor de integritate, a monitorizării stilului de viaţă şi a testării cu poligraf pentru colaboratorii CNA.

Diagrama 4. Pericolele care ameninţă independenţa CNA

Elementul 2: Capacităţi sporite

În contextul prezentei Strategii, capacităţi sporite înseamnă exercitarea efectivă a mandatului CNA de contracarare a corupţiei la toate nivelele.

Strategia naţională anticorupţie pe anii 2011–2015 stabileşte principiul priorității prevenirii corupţiei înaintea combaterii acesteia. Acest principiu se reflectă şi în prezenta Strategie, dacă ținem cont de faptul că fenomenul corupţiei este asemenea unei boli sociale şi, la fel ca în medicină, prevenirea unei boli este mult mai eficientă decît tratarea consecinţelor provocate de ea. Strategia pune un accent deosebit pe dezvoltarea capacităţilor de prevenire, inclusiv de creștere a gradului de educaţie anticorupţie a CNA.

Mandatul anticorupţie al CNA = analiză + prevenire + reprimare

Mandatul analitic. Orice efort eficient îndreptat împotriva corupţiei, în scopul prevenirii sau combaterii acesteia, presupune o analiză amplă şi o înţelegere temeinică a fenomenului. În acest sens, se preconizează consolidarea capacităţii analitice a CNA sub aspect operaţional (în cadrul procesului penal), statistic şi strategic. Astfel, în cauzele ce ţin de competenţa sa, CNA urmează să întreprindă măsuri complexe pentru depistarea bunurilor provenite din infracţiuni (investigaţii financiare) în vederea sechestrării şi, eventual, a confiscării acestora.

Mandatul de prevenire. Strategia presupune şi consolidarea funcţiilor de prevenire existente: expertiza anticorupţie, evaluarea riscurilor de corupţie, testarea integrităţii, activități de informare şi instruire anticorupţie, promovarea politicilor anticorupţie şi asigurarea implementării acestora, cercetări şi sondaje. O parte importantă a reformei este extinderea mai mare şi permanentizarea activităţilor de prevenire efectuate de către CNA în teritoriu.

Mandatul represiv. După revizuirea competenţelor sale procesual-penale prin Legea nr. 120 din 25 mai 2012, CNA urmează să investigheze următoarele categorii de cauze: infracţiuni de corupţie şi infracţiunile conexe, infracţiuni de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. Avînd în vedere competenţele exclusive în investigarea actelor de corupţie, CNA urmează să-şi consolideze activitatea de reprimare pe întreg teritoriul țării. În acest sens, CNA urmează să revizuiască numărul, structura şi raza de activitate a structurilor sale teritoriale. În baza prelucrărilor analitice operaţionale desfăşurate de unitatea analitică a CNA, Centrul va dezvolta capacităţi de depistare şi sechestrare a bunurilor provenite din infracţiunile ce ţin de competenţa sa în vederea confiscării lor prin decizie judecătorească. De asemenea, se propune aprecierea succesului urmăririi penale prin introducerea unor noi indicatori de performanţă bazaţi pe importanţa, complexitatea şi rezultatul final al dosarelor aflate pe rol în instanţele de judecată.

Diagrama 5. Mandatul CNA

Elementul 3: Sprijinul public

În contextul prezentei Strategii, sprijin public înseamnă, pe de o parte, încrederea cetăţenilor în abordarea serioasă a problemei prevenirii și combaterii corupției și în faptul că CNA îşi exercită mandatul anticorupţie de o manieră corespunzătoare, iar pe de altă parte, disponibilitatea cetăţenilor de a contribui nemijlocit la eforturile anticorupţie.

Pentru a obţine sprijinul public, consolidarea CNA presupune:

– formularea unei misiuni clare a CNA, legată de combaterea corupţiei, în fața publicului larg;

– dezbateri publice pe marginea implementării Strategiei şi consolidarea instituţională a CNA;

– transparenţa activităţii şi comunicarea eficientă cu publicul;

– monitorizarea din partea societăţii civile;

– încurajarea denunţării actelor de corupţie.

Secţiunea a 4-a.

Scopul, obiectivele şi rezultatele scontate ale Strategiei

Potrivit documentelor de politici naţionale şi internaţionale, scopul Strategiei este funcţionarea eficientă a CNA în conformitate cu mandatul său primar de luptă împotriva corupţiei.

Pentru atingerea acestui scop, Strategia va urmări realizarea următoarelor obiective:

1) asigurarea independenţei CNA faţă de presiuni şi influenţe necorespunzătoare;

2) sporirea capacităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei la toate nivelele;

3) obţinerea sprijinului public pentru eforturile anticorupţie.

Obiectivele menţionate sînt corelate şi se sprijină reciproc: capacităţile CNA (obiectivul 2) vor creşte în cazul în care instituţia va deveni mai independentă (obiectivul 1), precum şi în cazul în care va creşte nivelul de încredere şi sprijin public al CNA (obiectivul 3). Astfel, mai multă independenţă a CNA va însemna eliberarea acestuia de influenţele necorespunzătoare şi apariţia oportunităţilor reale de investigare a actorilor corupţi de orice nivel, inclusiv de nivel înalt. Pe de altă parte, cînd cetăţenii vor înţelege că CNA este capabil să tragă la răspundere funcţionari corupţi de orice nivel, ei vor avea mai multă încredere în CNA şi vor fi mai dispuşi să denunţe actele de corupţie care le sînt cunoscute, conlucrînd la investigarea lor, ceea ce, de asemenea, va conduce la sporirea capacităţilor CNA de a combate eficient flagelul corupţiei.

Diagrama 6. Interacţiunea și consolidarea reciprocă a obiectivelor Strategiei

În continuare este oferită o argumentare detaliată a fiecărui obiectiv al prezentei Strategii, precum şi rezultatele preconizate de a fi atinse ca urmare a realizării acestor obiective.

OBIECTIVUL 1. Asigurarea independenţei CNA faţă de presiuni şi influenţe necorespunzătoare

Aceasta este o obligaţie legală a Republicii Moldova ce rezultă din art. 20 al Convenţiei penale privind corupţia adoptată de Consiliul Europei, care prevede că autorităţile specializate anticorupţie trebuie „să-şi exercite funcțiile eficient şi liber de orice presiune ilicită”. Independenţa CNA față de influenţele şi presiunile politice este de asemenea criticată datorită ineficienţei sale şi reprezintă cu siguranţă precondiţia necesară a unei reforme serioase a CCCEC. Mai mult decît atît, în rapoartele de evaluare ale UE (a se vedea secţiunea 1) a fost subliniată în repetate rînduri problema independenţei insuficiente a CCCEC faţă de executiv şi a fost recomandată consolidarea independenţei instituţiei. Legea nr. 120 din 25 mai 2012 a exclus subordonarea CNA faţă de executiv şi a introdus criteriile de numire în funcții pe bază de concurs a conducerii CNA.

REZULTATE SCONTATE:

1.1. Aprobarea regulilor de participare la concurs a candidaţilor pentru funcţia de director al CNA şi desfăşurarea concursului.

1.2. Aprobarea Codului de conduită, a structurii şi a statelor de personal ale CNA.

1.3. Stimularea financiară sporită a angajaților CNA concomitent cu ridicarea nivelului de responsabilizare a acestora.

1.4. Introducerea mecanismelor de denunţare a influenţelor necorespunzătoare asupra angajaţilor, asigurarea stabilităţii în funcţii şi a perspectivelor de avansare în carieră a acestora.

OBIECTIVUL 2.:Sporirea capacităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei la toate nivelele

Eficienţa sporită în combaterea corupţiei este motivul de a fi al unei agenţii specializate – în caz contrar, poliţia obişnuită ar putea să exercite aceleaşi funcţii. Doar existenţa unei agenţii anticorupţie specializate, independente şi eficiente ar putea schimba cu adevărat situația în Republica Moldova. Asigurarea funcţionării eficiente a CNA ca instituţie specializată de contracarare a corupţiei este la fel o obligaţie legală a Republicii Moldova ce rezultă din art. 20 al Convenţiei penale privind corupţia adoptată de Consiliul Europei, care prevede că autorităţile specializate anticorupţie trebuie „să-şi exercite funcţiile eficient şi liber de orice presiune ilicită”. Convenţia ONU împotriva corupţiei de asemenea prescrie existenţa organismelor însărcinate să prevină corupţia. Rapoartele de evaluare ale UE (a se vedea secţiunea 1) au recomandat, în acest sens: funcţionarea eficientă şi independentă a CCCEC, delimitarea mai clară a competenţelor CCCEC de cele ale altor organe, desfășurarea unor investigaţii financiare paralele, aplicarea măsurii confiscării averilor dobîndite pe căi ilicite, înlăturarea neajunsurilor legislaţiei penale şi asigurarea unui buget suficient.

REZULTATE SCONTATE:

2.1. Asigurarea unui buget suficient pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor CNA.

2.2. Aprobarea structurii interne (organigramei) a CNA, elaborarea şi aprobarea fişelor de post ale angajaților CNA conform rolului şi competenţelor atribuite.

2.3. Consolidarea capacităţilor CNA de prevenire a corupţiei.

2.4. Dezvoltarea capacităţilor analitice ale CNA, inclusiv a celor de depistare şi sechestrare a bunurilor provenite din infracţiunile ce ţin de competenţa sa, în vederea confiscării ulterioare a acestora.

2.5. Evaluarea eficienţei CNA în instrumentarea dosarelor de rezonanţă pe baza competenţelor procesual-penale ce i-au fost atribuite.

2.6. Consolidarea capacităţilor CNA de investigare a actelor de corupţie şi a infracţiunilor conexe.

2.7. Îmbunătăţirea legislației penale şi procesual-penale în vederea înlăturării dificultăţilor din procesul urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie, potrivit cu standardele şi recomandările organismelor internaţionale.

2.8. Elaborarea indicatorilor de performanţă a CNA în conformitate cu cele mai bune practici ale agenţiilor specializate anticorupţie, în funcţie de complexitatea şi eficienţa urmăririi penale (finalitatea dosarelor).

OBIECTIVUL 3. Obţinerea sprijinului public pentru eforturile anticorupţie

Pentru a fi diminuată substanţial, corupţia, mai mult decît alte infracţiuni, necesită conlucrarea zilnică cu cetăţeanul. Refuzul de a oferi mită este exemplul cel mai simplu de cooperare, pasul următor fiind denunţarea practicilor corupte autorităţilor competente. Această cooperare nu poate fi obţinută dacă societatea nu are încredere în posibilitatea combaterii actelor de corupţie şi în faptul că statul întreprinde măsurile necesare pentru a le combate. Încrederea publicului în justiţie şi în organele de drept este una din condiţiile necesare pentru a obţine susţinere. În Republica Moldova, acest gen de încredere are una dintre cotele cele mai joase în Europa (a se vedea secţiunea 1).

REZULTATE SCONTATE:

3.1. Menținerea campaniei de informare publică privind obiectivele şi direcţiile de bază ale reformării CCCEC şi ale consolidării CNA.

3.2. Sporirea transparenţei şi consolidarea componentei de comunicare cu publicul a CNA.

3.3. Eficientizarea monitorizării CNA de către societatea civilă.

3.4. Extinderea colaborării dintre CNA și societatea civilă.

Secţiunea a 5-a.

Etapele implementării Strategiei

Se preconizează că implementarea Strategiei va avea două etape:

etapa I (iulie – decembrie 2012), în care urmează a fi numită conducerea CNA, aprobate structura şi statele de personal ale CNA, asigurat bugetul necesar pentru funcţionarea CNA şi create premisele legislative necesare pentru eficientizarea urmăririi penale a cazurilor de corupţie;

etapa a II-a (ianuarie – octombrie 2013), în care urmează a fi întreprinse preponderent măsuri de consolidare instituţională, de instruire, de îmbunătăţire a comunicării cu publicul şi de monitorizare a CNA din partea societăţii civile.

ETAPEREZULTATE SCONTATEIMPLICAŢII
Etapa I
iulie – decembrie 2012
1.1. Aprobarea regulilor de participare la concurs a candidaţilor pentru funcţia de director al CNA şi desfăşurarea concursului
1.2. Aprobarea Codului de conduită, a structurii şi a statelor de personal ale CNA
1.3. Stimularea financiară sporită a angajaților CNA concomitent cu ridicarea nivelului de responsabilizare a acestora
1.4. Introducerea mecanismelor de denunţare a influenţelor necorespunzătoare asupra angajaţilor, asigurarea stabilităţii în funcţie şi a perspectivelor de avansare în carieră a acestora
2.1. Asigurarea unui buget suficient pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor CNA
2.2. Aprobarea structurii interne (organigramei) a CNA, elaborarea şi aprobarea fişelor de post ale angajaților CNA, conform rolului şi competenţelor atribuite
2.7. Îmbunătăţirea legislației penale şi procesual-penale în vederea înlăturării dificultăţilor din procesul urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie, potrivit cu standardele şi recomandările organismelor internaţionale
3.1. Menținerea campaniei de informare publică privind obiectivele şi direcţiile de bază ale reformării CCCEC şi ale consolidării CNA
Comunicare cu publicul




Modificarea şi completarea legislaţiei




Planificare bugetară




Alocarea mijloacelor financiare
Etapa
a II-a
ianuarie – octombrie 2013
2.3. Consolidarea capacităţilor CNA de prevenire a corupţiei
2.4. Dezvoltarea capacităţilor analitice ale CNA, inclusiv a celor de depistare şi sechestrare a bunurilor provenite din infracţiunile ce ţin de competenţa sa, în vederea confiscării ulterioare a acestora
2.5. Evaluarea eficienţei CNA în instrumentarea dosarelor de rezonanţă pe baza competenţelor procesual-penale ce i-au fost atribuite
2.6. Consolidarea capacităţilor CNA de investigare a actelor de corupţie şi a infracţiunilor conexe
2.8. Elaborarea indicatorilor de performanţă a CNA în conformitate cu cele mai bune practici ale agenţiilor specializate anticorupţie, în funcţie de complexitatea şi eficienţa urmăririi penale (finalitatea dosarelor)
3.2. Sporirea transparenţei şi consolidarea componentei de comunicare cu publicul a CNA
3.3. Eficientizarea monitorizării CNA de către societatea civilă
3.4. Extinderea colaborării dintre CNA și societatea civilă
Comunicare cu publicul


Modificarea şi completarea cadrului normativ


Instruire

Asigurare cu programe software


Planificare bugetară


Alocarea resurselor financiare

Secţiunea a 6-a.

Priorităţile de acţiune în vederea atingerii rezultatelor scontate ale Strategiei

Obiectivele prezentei Strategii pot fi atinse prin realizarea rezultatelor scontate, pentru care este necesară fixarea unor priorităţi de acţiune (a se vedea corelarea lor în secţiunea a 9-a).

OBIECTIVUL 1. Asigurarea independenţei CNA față de presiuni şi influenţe necorespunzătoare

REZULTATUL SCONTAT 1.1. Aprobarea regulilor de participare la concurs a candidaţilor pentru funcţia de director al CNA şi desfăşurarea concursului

Legea nr. 120 din 25 mai 2012 a plasat CNA sub control parlamentar direct, motiv pentru care structura şi efectivul-limită ale CNA urmează să fie aprobate de Parlament. Legea a mai introdus criteriile de numire în funcţii a conducerii CNA. Astfel, numirea în funcţia de director al CNA se face printr-un concurs organizat de Comisia juridică, numiri şi imunităţi în baza unui regulament ce urmează a fi elaborat şi aprobat în acest sens.

Priorităţi de acţiune:

1.1.1. Numirea directorului CNA în funcţie în condiţiile Legii nr. 120 din 25 mai 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte legislative.

Măsurile necesare: administrativ-instituționaleDemararea:
octombrie 2012
Termenul-limită: noiembrie 2012
Responsabil:
Parlamentul
Indicator:
candidat numit în funcție
Cheltuieli financiare: nu implică

REZULTATUL SCONTAT 1.2. Aprobarea Codului de conduită, a structurii şi a statelor de personal ale CNA

Potrivit Legii nr. 120 din 25 mai 2012, directorul CNA, în termen de 2 luni de la numirea sa în funcţie, va propune Parlamentului spre aprobare Codul de conduită, structura şi efectivul-limită ale CNA.

Priorităţi de acţiune:

1.2.1. Elaborarea şi aprobarea în Parlament a hotărîrilor cu privire la Codul de conduită, structura şi efectivul-limită ale CNA.

Măsurile necesare: regulatoriiDemararea:
octombrie 2012
Termenul-limită: noiembrie 2012
Responsabili:
CNA, Parlamentul
Indicator:
hotărîri adoptate
Cheltuieli financiare: nu implică

REZULTATUL SCONTAT 1.3. Stimularea financiară sporită a angajaților CNA concomitent cu ridicarea nivelului de responsabilizare a acestora

Angajații unui serviciu specializat anticorupţie trebuie să se bucure de nivele de salarizare care ar permite selectarea celor mai potrivite persoane pentru exercitarea atribuţiilor în cauză. Cerinţa respectivă rezultă şi din prevederile art. 20 al Convenţiei penale privind corupţia adoptată de Consiliul Europei, care stipulează: „Colaboratorilor acestor agenţii trebuie să li se acorde instruirea şi resursele financiare corespunzătoare pentru exercitarea atribuţiilor lor”, de asemenea din prevederile Strategiei naţionale anticorupţie pe anii 2011–2015, adoptată prin Hotărîrea Parlamentului nr. 154 din 21 iulie 2011: „asigurarea unor salarii proporţionate responsabilităţilor pentru colaboratorii CCCEC, ai procuraturii şi pentru judecătorii implicați în lupta cu corupția. Salarizarea şi asigurarea acestora trebuie să fie mai mare în comparaţie cu alte categorii de funcţionari, pentru a fi protejați de tentaţiile care pot apărea”. Totodată, este esenţial ca sporirea motivării financiare să se facă concomitent cu măsurile de sporire a responsabilităţii angajaților, în special prin consolidarea capacităţilor structurii responsabile de securitatea internă a CNA (testări psihologice, testări cu poligraful, verificarea integrităţii şi monitorizarea stilului de viaţă). Legea nr. 120 din 25 mai 2012 deja a introdus asemenea metode de responsabilizare a angajaţilor CNA, urmînd să fie creat cadrul departamental de punere în aplicare a acestor mecanisme.

Priorităţi de acţiune:

1.3.1. Elaborarea modificărilor la Legea nr. 355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.

Măsurile necesare:
regulatorii, financiare
Demararea:
iulie 2012
Termenul-limită: noiembrie 2012
Responsabili:
CNA, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Parlamentul
Indicator:
lege adoptată
Cheltuieli financiare: implică (asigurarea unui nivel sporit al salariilor)

1.3.2. Modificarea legislaţiei privind condiţiile de salarizare a angajaților CNA.

Măsurile necesare: regulatoriiDemararea:
iulie 2012
Termenul-limită: noiembrie 2012
Responsabili:
CNA, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Parlamentul
Indicator:
lege adoptată
Cheltuieli financiare: implică

1.3.3. Introducerea reglementărilor departamentale şi interdepartamentale privind punerea în aplicare a testelor de integritate şi a monitorizării stilului de viaţă al angajaților CNA.

Măsurile necesare: regulatoriiDemararea:
iulie 2012
Termenul-limită: ianuarie 2013
Responsabili:
CNA, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate
Indicator:
acte departamentale şi interdepartamentale adoptate
Cheltuieli financiare:
nu implică

1.3.4. Introducerea testelor psihologice şi a testării cu poligraful la angajarea, promovarea şi în cadrul verificărilor de serviciu ale angajaților CNA, efectuate de structura de securitate internă a CNA.

Măsurile necesare: administrativ-instituţionale, tehniceDemararea:
septembrie 2012
Termenul-limită:
nefixat (activitate continuă)
Responsabili:
CNA
Indicator:
teste psihologice şi testări cu poligraful efectuate de structura de securitate internă a CNA
Cheltuieli financiare: implică (procurarea aparatului poligraf)

REZULTATUL SCONTAT 1.4. Introducerea mecanismelor de denunţare a influenţelor necorespunzătoare asupra angajaţilor, asigurarea stabilităţii în funcţie şi a perspectivelor de avansare în carieră a acestora

Legea nr. 120 din 25 mai 2012 a introdus obligaţia angajaţilor CNA de a consemna într-un registru special, ţinut de structura de securitate internă, încercările unor terţi de a-i influenţa în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi de a informa în scris directorul. Respectarea de către angajaţii CNA a obligaţiei de a nu admite influenţe necorespunzătoare în legătură cu exercitarea atribuţiilor lor de serviciu va fi verificată prin intermediul testelor de integritate, organizate periodic de Serviciul de Informaţii şi Securitate cu autorizarea procurorului. Pentru a pune în practică denunţarea influenţelor necorespunzătoare asupra angajaţilor CNA, pe lîngă testele de integritate, este necesar să fie implementat un mecanism adecvat în cadrul instituţiei.

Practica anterioară de „suspendare” a tuturor contractelor de muncă cu angajații CCCEC în perioadele de reorganizare (care putea dura mai multe luni) urmează să fie abandonată, deoarece ea afectează moralul şi dedicaţia angajaților şi, prin urmare, ameninţă independenţa instituţiei. În cazul reducerilor de personal sau al transferurilor, doar persoanele vizate urmează a fi preavizate în termene legale, oferindu-li-se explicaţiile de rigoare şi purtînd discuţii cu reprezentanţii sindicali. Reducerile de personal pot fi efectuate de o manieră care să limiteze tensiunea socială şi să fie păstrat moralul angajaţilor. Pe de altă parte, angajaţilor care rămîn în funcţii, precum şi personalului nou-angajat trebuie să li se ofere perspective clare de dezvoltare a carierei şi de stabilitate în funcție pentru a le spori devotamentul şi loialitatea.

Priorităţi de acţiune:

1.4.1. Aprobarea unui regulament cu privire la ţinerea registrului pentru denunţarea influenţelor necorespunzătoare asupra angajaţilor CNA şi instruirea corespunzătoare a angajaţilor CNA.

Măsurile necesare: administrativ-instituționale, de instruireDemararea:
octombrie 2012
Termenul-limită: ianuarie 2013
Responsabili:
CNA, Parlamentul
Indicator:
lege adoptată
Cheltuieli financiare:
nu implică

1.4.2. Introducerea modificărilor la Legea nr. 1104-XV din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul Național Anticorupţie pentru a stabili exhaustiv temeiurile de concediere sau suspendare din funcţie, precum şi criteriile de promovare a angajaților.

Măsurile necesare:
regulatorii
Demararea:
iulie 2012
Termenul-limită: decembrie 2012
Responsabili:
CNA, Parlamentul
Indicator:
lege adoptată
Cheltuieli financiare: nu implică

OBIECTIVUL 2. Sporirea capacităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei la toate nivelele

REZULTATUL SCONTAT 2.1. Asigurarea unui buget suficient pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor CNA

Cînd a fost înfiinţat, în anul 2002, CCCEC se bucura de un buget generos, iar salariile angajaților erau considerabile în comparaţie cu cele ale altor organe de ocrotire a normelor de drept. Totuşi, starea de lucruri s-a schimbat între timp, salariile angajaților CCCEC devenind aceleaşi sau chiar mai joase decît ale altor organe de drept, în prezent fiind dificilă atragerea celor mai buni profesionişti și înregistrîndu-se o migraţie a cadrelor calificate către alte organe de drept. Mai mult decît atît, resursele financiare pentru îndeplinirea anumitor sarcini de bază ale CCCEC erau insuficiente sau chiar inexistente. Spre exemplu, bugetul instituţiei nu acoperea în măsură suficientă cheltuielile necesare pentru desfăşurarea unor activităţi ample de prevenire a corupţiei, a căror înfăptuire depinde în mare parte de fondurile oferite de donatorii externi. Un alt domeniu afectat de austeritatea bugetară a instituţiei este activitatea operativă desfășurată în cadrul acțiunilor de combatere a corupţiei.

Al doilea raport de progres în implementarea de către Republica Moldova a Planului de acţiuni în domeniul liberalizării regimului de vize menţionează referitor la reforma CCCEC importanța asigurării adecvate a instituției cu resurse financiare şi umane. Într-adevar, activitatea CNA în urma reformei CCCEC va avea sens doar în condiţiile în care va exista un angajament puternic din partea Guvernului şi a Parlamentului de a garanta un buget suficient pentru activităţile de prevenire şi combatere a corupţiei, deoarece donatorii externi nu pot substitui statul în exercitarea funcţiilor ce îi revin. Autorităţile competente trebuie să-şi asume rolul ce le revine în planificarea adecvată a resurselor pentru asigurarea eforturilor de combatere a corupţiei.

Priorităţi de acţiune:

2.1.1. Elaborarea şi aprobarea unui buget suficient pentru activitatea CNA, care să acopere necesităţile reale ale activităţilor de prevenire şi de combatere a corupţiei.

Măsurile necesare: regulatorii, financiareDemararea:
iulie 2012
Termenul-limită:
noiembrie 2012
Responsabili:
CNA, Parlamentul
Indicator:
lege adoptată, resurse financiare alocate
Cheltuieli financiare: implică

REZULTATUL SCONTAT 2.2. Aprobarea structurii interne (organigramei) a CNA, elaborarea şi aprobarea fişelor de post ale angajaților CNA conform rolului şi competenţelor atribuite

Avînd determinate structura şi efectivul-limită ale CNA (conform rezultatului scontat 1.2), urmează a fi elaborată organigrama detaliată şi noile fişe de post ale angajaților CNA în conformitate cu noile sarcini şi competenţe fixate prin Legea nr. 120 din 25 mai 2012.

Priorităţi de acţiune:

2.2.1. Elaborarea şi aprobarea organigramei CNA în baza structurii aprobate de Parlament.

Măsurile necesare: administrativ-instituţionaleDemararea:
octombrie 2012
Termenul-limită:
noiembrie 2012
Responsabil:
CNA
Indicator: organigrama aprobatăCheltuieli financiare:
nu implică

2.2.2. Elaborarea şi aprobarea fişelor de post ale angajaților pornind de la competenţele atribuite CNA.

Măsurile necesare: administrativ-instituţionaleDemararea:
octombrie 2012
Termenul-limită:
decembrie 2012
Responsabil:
CNA
Indicator:
fişe de post noi (elaborate şi aprobate)
Cheltuieli financiare:
nu implică

REZULTATUL SCONTAT 2.3. Consolidarea capacităţilor CNA de prevenire a corupţiei

Mai multe rapoarte internaţionale de evaluare au constatat că CCCEC nu-și utiliza pe deplin capacităţile de prevenire a corupției. Există mai multe motive invocate, printre care cele mai importante sînt lipsa resurselor financiare (a se vedea justificarea rezultatului scontat 2.1) şi atenţia insuficientă acordată mandatului de prevenire a corupției. Strategia naţională anticorupţie pe anii 2011–2015 pune un accent deosebit pe măsurile de prevenire. Din aceste considerente, va fi nevoie de elaborarea sau revizuirea conceptuală a metodologiilor aplicate în prevenirea actelor de corupție, alocarea resurselor umane şi financiare suficiente pentru realizarea eficientă a mandatului de prevenire a fenomenului, asumat de CNA, precum şi instruirea continuă a angajaţilor Centrului. Fluctuaţia cadrelor din structurile responsabile de prevenire a actelor de corupție trebuie preîntîmpinată prin sporirea stimulării financiare şi a motivării profesionale pentru ca personalul bine instruit şi competent să fie motivat să rămînă la CNA. O eventuală soluţie ar fi încheierea de parteneriate cu societatea civilă pentru ca pe anumite segmente din domeniul prevenirii corupţiei să fie implicate ONG-uri specializate şi cu experienţă.

Priorităţi de acţiune:

2.3.1. Revizuirea reglementărilor în vigoare care stabilesc metodologiile de desfăşurare a activităţilor de prevenire a corupţiei (expertiza anticorupţie, evaluarea riscurilor de corupţie) şi examinarea posibilităţii inserării acestor metodologii în acte legislative (spre exemplu, în anexele la Legea nr. 90-XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei sau, după caz, în alte legi).

Măsurile necesare: regulatoriiDemararea:
octombrie 2012
Termenul-limită:
martie 2013
Responsabili:
CNA, Ministerul Justiţiei, Procuratura Generală, Parlamentul
Indicator:
cadrul normativ adoptat
Cheltuieli financiare:
nu implică

2.3.2. Selecția şi recrutarea prin concurs a personalului suplimentar pentru exercitarea mandatului extins de prevenire a corupției al CNA, inclusiv pentru direcţiile generale teritoriale, în limita efectivului aprobat de Parlament.

Măsurile necesare: administrativ-instituţionaleDemararea:
octombrie 2012
Termenul-limită:
martie 2013
Responsabil:
CNA
Indicator:
număr suficient de lucrători selectaţi şi angajaţi
Cheltuieli financiare: implică (amenajarea spaţiului de lucru, salarizarea noilor angajaţi)

2.3.3. Instruirea (inclusiv în străinătate) a personalului antrenat în activităţi de prevenire a corupţiei, în special din cadrul direcţiilor generale teritoriale ale CNA.

Măsurile necesare:
de instruire
Demararea:
aprilie 2013
Termenul-limită: octombrie 2013
Responsabili:
CNA, proiectele de asistenţă tehnică
Indicator:
colaboratori instruiţi
Cheltuieli financiare: implică (organizarea cursurilor)

2.3.4. Introducerea testelor de integritate pentru diverse categorii de funcţionari ai CNA.

Măsurile necesare: regulatoriiDemararea:
octombrie 2012
Termenul-limită:
iulie 2013
Responsabili:
CNA, Parlamentul
Indicator:
lege adoptată
Cheltuieli financiare:
nu implică

REZULTATUL SCONTAT 2.4. Dezvoltarea capacităţilor analitice ale CNA, inclusiv a celor de depistare şi sechestrare a bunurilor provenite din infracţiunile ce ţin de competenţa sa, în vederea confiscării ulterioare a acestora

Corupţia este un fenomen social care se află în permanentă schimbare, reflectînd evoluţiile sociale şi adaptîndu-se la metodele utilizate pentru a o combate. Din aceste considerente, este foarte importantă depistarea timpurie a oricăror tendinţe de dezvoltare a corupţiei în diverse domenii, sub diferite aspecte şi în diferite modalităţi. Agenţiile specializate care efectuează cu succes activităţi de combatere şi prevenire a corupţiei dispun de capacităţi avansate de analiză operaţională (în instrumentarea cauzelor penale) şi de analiză strategică. În acest scop, sînt dezvoltate programe speciale computerizate, precum şi cursuri complexe de pregătire a cadrelor. Componenta analitică din cadrul CCCEC a fost întotdeauna dispersată în cadrul mai multor direcţii, lipsind atît programele software, cît şi instruirea necesară. Pentru eficientizarea activităţilor de combatere şi prevenire a corupţiei, CNA urmează neapărat să-şi consolideze capacităţile de efectuare a analizei tactice/operaţionale, statistice şi strategice, urmînd a fi cumpărate sau dezvoltate programele software corespunzătoare şi instruit personalul.

Depistarea bunurilor provenite din infracţiuni, sechestrarea şi confiscarea acestora reprezintă un complex de măsuri care urmează a fi dezvoltate în Republica Moldova pentru ca statul să implementeze eficient Convenţia ONU împotriva corupţiei şi Convenţia Consiliului Europei privind spălarea banilor, depistarea, sechestrarea şi confiscarea veniturilor provenite din activitatea infracţională şi finanţarea terorismului, adoptată la Varşovia la 16 mai 2005 şi ratificată de Republica Moldova prin Legea nr. 165-XVI din 13 iulie 2007. Acest complex de măsuri trebuie să demareze odată cu pornirea urmăririi penale. Crearea unui sistem eficient în care „infracţiunea (corupţia) nu aduce beneficii” ar avea în sine un puternic efect preventiv şi ar alimenta percepţia publică de „înfăptuire a justiţiei şi de restabilire a dreptăţii”. În cadrul CNA urmează să fie examinată necesitatea creării unei unități specializate, capabilă să efectueze asemenea măsuri, iar personalul ei urmează să fie instruit şi dotat din punct de vedere tehnic pentru exercitarea eficientă a acestei funcţii.

Priorităţi de acţiune:

2.4.1. Elaborarea modificărilor normative care ar permite depistarea, sechestrarea şi confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni, în conformitate cu prevederile convenţiilor ratificate de Republica Moldova.

Măsurile necesare: regulatoriiDemararea:
ianuarie 2013
Termenul-limită:
martie 2013
Responsabili:
CNA, Procuratura Generală, Parlamentul
Indicator:
lege adoptată
Cheltuieli financiare:
nu implică

2.4.2. Specializarea personalului şi crearea unității analitice specializate în cadrul CNA.

Măsurile necesare: administrativ-instituţionaleDemararea:
noiembrie 2012
Termenul-limită:
martie 2013
Responsabil:
CNA
Indicator:
unitate creată, personal cu funcții analitice angajat
Cheltuieli financiare: implică (amenajarea spaţiului de lucru, salarizarea noilor angajaţi)

2.4.3. Achiziţia softurilor de prelucrare analitică a datelor.

Măsurile necesare:
tehnice
Demararea:
ianuarie 2013
Termenul-limită:
iunie 2013
Responsabili:
CNA, proiectele de asistenţă tehnică
Indicator:
softuri achiziţionate şi instalate
Cheltuieli financiare: implică (achiziţia softurilor)

2.4.4. Instruirea (inclusiv în străinătate) a personalului specializat.

Măsurile necesare:
de instruire
Demararea:
aprilie 2013
Termenul-limită: octombrie 2013
Responsabili:
CNA, proiectele de asistenţă tehnică
Indicator:
colaboratori instruiţi
Cheltuieli financiare: implică (organizarea cursurilor)

2.4.5. Încheierea unor acorduri internaţionale de cooperare şi asistenţă reciprocă între CNA şi autorități similare străine în vederea facilitării depistării, sechestrării şi confiscării bunurilor provenite din infracţiuni ce ţin de competenţa sa.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
aprilie 2013
Termenul-limită:
nefixat (activitate continuă)
Responsabil:
CNA
Indicator:
acorduri internaţionale semnate, asistenţă internaţională acordată/ primită la solicitarea CNA
Cheltuieli financiare: implică (deplasări în străinătate)

REZULTATUL SCONTAT 2.5. Evaluarea eficienţei CNA în instrumentarea dosarelor de rezonanţă pe baza competenţelor procesual-penale ce i-au fost atribuite

Legea nr. 120 din 25 mai 2012 a limitat competenţele procesuale ale CNA la infracţiunile de corupţie, la o parte din infracţiunile conexe corupţiei şi la infracţiunile de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului. Această intervenţie legislativă s-a făcut cu scopul de a concentra eforturile CNA exclusiv asupra combaterii fenomenului corupţiei, dar şi pentru a combate corupţia la nivel înalt. Pentru a înţelege dacă aceste competenţe permit CNA instrumentarea dosarelor de corupţie la nivelul aşteptărilor, după aproximativ 6 luni de la intrarea în vigoare a noilor reglementări, este necesar să se efectueze o evaluare a eficienţei CNA.

Priorităţi de acţiune:

2.5.1. Evaluarea eficienţei CNA în instrumentarea dosarelor de corupţie, inclusiv a celor de rezonanţă, în baza competenţelor atribuite; după caz, formularea unor recomandări de ajustare a competenţelor CNA.

Măsurile necesare:
de analiză
Demararea:
aprilie 2013
Termenul-limită:
mai 2013
Responsabili:
CNA, proiectele de asistenţă tehnică, societatea civilă
Indicator:
lege adoptată
Cheltuieli financiare:
nu implică

2.5.2. Prezentarea rezultatelor studiului privind eficienţa CNA la comisia parlamentară de profil.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
mai 2013
Termenul-limită:
iunie 2013
Responsabili:
CNA, Parlamentul, proiectele de asistenţă tehnică, societatea civilă
Indicator:
studiu realizat, recomandări prezentate
la comisie
Cheltuieli financiare:
nu implică

REZULTATUL SCONTAT 2.6. Consolidarea capacităţilor CNA de investigare a actelor de corupţie şi a infracțiunilor conexe

În procesul implementării Strategiei se va pune accentul pe îmbunătăţirea capacităţilor de investigare a actelor de corupţie şi a infracțiunilor conexe prin instruirea personalului, achiziţia tehnicii speciale, prin alte măsuri relevante. În condițiile în care depistarea, sechestrarea şi eventual confiscarea trebuie să devină măsuri obligatorii practic în toate dosarele instrumentate de CNA, este necesară revizuirea metodologiilor departamentale de investigare a actelor de corupţie şi a infracțiunilor conexe, care ar reflecta modalităţile de conlucrare cu unitatea specializată, precum şi modalităţile de conlucrare cu alte organe de ocrotire a normelor de drept.

Priorităţi de acţiune:

2.6.1. Reorganizarea structurilor centrale şi teritoriale responsabile de urmărirea penală şi de activitatea operativă prin prisma competenţelor atribuite CNA.

Măsurile necesare: administrativ-instituţionaleDemararea:
noiembrie 2012
Termenul-limită:
martie 2013
Responsabil:
CNA
Indicator:
subdiviziuni reorganizate
Cheltuieli financiare:
nu implică

2.6.2. Actualizarea ghidului privind investigarea infracţiunilor de corupţie şi a infracțiunilor conexe pentru a reflecta metodele de cooperare dintre diverse organe de ocrotire a normelor de drept.

Măsurile necesare: administrativ-instituţionaleDemararea:
aprilie 2013
Termenul-limită:
iunie 2013
Responsabili:
CNA, Procuratura Anticorupţie, proiectele de asistenţă tehnică
Indicator:
ghid actualizat şi aprobat
Cheltuieli financiare: implică (remunerarea autorilor)

2.6.3. Instruirea angajaților CNA în vederea aplicării prevederilor ghidului privind investigarea infracţiunilor de corupţie şi a infracțiunilor conexe.

Măsurile necesare:
de instruire
Demararea:
iunie 2013
Termenul-limită: octombrie 2013
Responsabili:
CNA, Procuratura Anticorupţie, proiectele de asistenţă tehnică
Indicator:
lucrători instruiţi
Cheltuieli financiare: implică (organizarea cursurilor)

2.6.4. Asigurarea CNA cu tehnică specială pentru investigarea eficientă a actelor de corupţie şi a infracțiunilor conexe.

Măsurile necesare:
tehnice
Demararea:
ianuarie 2013
Termenul-limită:
iunie 2013
Responsabili:
CNA, Ministerul Finanţelor, proiectele de asistenţă tehnică
Indicator:
echipament achiziţionat şi instalat
Cheltuieli financiare: implică (achiziţia echipamentului)

REZULTATUL SCONTAT 2.7. Îmbunătăţirea legislației penale şi procesual-penale în vederea înlăturării dificultăţilor din procesul urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie, potrivit cu standardele şi recomandările organismelor internaţionale

Înţelegînd particularităţile specifice ale unui sistem eficient anticorupţie și ținînd cont de standardele şi recomandările internaţionale, o atenţie specială trebuie acordată revizuirii prevederilor Codului penal, Codului de procedură penală şi ale altor legi relevante pentru a spori eficienţa depistării, investigării, urmăririi penale şi judecării cauzelor de corupţie şi a celor conexe, precum şi aplicării pedepselor adecvate pentru aceste categorii de infracţiuni.

Priorităţi de acţiune:

2.7.1. Elaborarea proiectelor de modificare şi completare a legislaţiei penale şi procesual-penale în vederea eficientizării eforturilor de combatere a corupţiei în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale anticorupţie şi cu recomandările Grupului de State împotriva Corupției (GRECO).

Măsurile necesare:
regulatorii
Demararea:
octombrie 2012
Termenul-limită: noiembrie 2012
Responsabili:
CNA, Procuratura Generală, Procuratura Anticorupţie
Indicator:
proiecte elaborate
Cheltuieli financiare:
nu implică

2.7.2. Expertizarea la Consiliul Europei a proiectelor de legi elaborate conform punctului 2.7.1.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
noiembrie 2012
Termenul-limită: ianuarie 2013
Responsabili:
CNA, proiectele de asistenţă tehnică
Indicator:
expertize definitivate, propuneri formulate de experţi
Cheltuieli financiare:
nu implică

2.7.3. Audieri publice în cadrul comisiei parlamentare de profil pe marginea proiectelor de legi elaborate şi expertizate, cu participarea experţilor de la Consiliul Europei. Elaborarea şi publicarea unei broşuri cu textele proiectelor de legi pentru facilitarea dezbaterilor.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
ianuarie 2013
Termenul-limită:
februarie 2013
Responsabili:
CNA, proiectele de asistenţă tehnică, societatea civilă, Parlamentul
Indicator:
consultări publice desfăşurate, proiecte definitivate
Cheltuieli financiare:
nu implică

2.7.4. Introducerea modificărilor în legislaţia penală şi procesual-penală pentru sporirea eficienţei activităţii de reprimare a corupţiei.

Măsurile necesare: regulatoriiDemararea:
februarie 2013
Termenul-limită:
martie 2013
Responsabili:
CNA, Parlamentul
Indicator:
lege adoptată
Cheltuieli financiare:
nu implică

REZULTATUL SCONTAT 2.8. Elaborarea indicatorilor de performanţă a CNA în conformitate cu cele mai bune practici ale agențiilor specializate anticorupție, în funcţie de complexitatea şi eficienţa urmăririi penale (finalitatea dosarelor)

De regulă, concurenţa dintre organele de ocrotire a normelor de drept este bazată pe compararea datelor statistice, care permit doar o analiză comparativă a unor date cantitative. CNA, fiind o agenţie specializată cu un număr considerabil mai mic de lucrători decît poliţia, avînd şi competenţe mai limitate, poate fi cu uşurinţă criticată pentru performanţele sale. Astfel, este necesară elaborarea unui nou set de indicatori pentru CNA, ţinînd cont de asemenea factori precum complexitatea şi gravitatea cauzelor instrumentate, efortul depus, calitatea dosarelor transmise în judecată (estimată în funcţie de finalitatea dosarului). Indicatorii trebuie de asemenea să reflecte performanţele efortului de prevenire a corupției, asumat de CNA, astfel încît instituţia să nu fie percepută doar prin prisma atribuţiilor sale represive. Indicatori similari urmează să fie folosiţi şi în interiorul instituţiei în scopul evaluării activităţii angajaţilor.

Priorităţi de acţiune:

2.8.1. Elaborarea noilor criterii de apreciere a performanţei CNA în activităţile de prevenire şi combatere a infracţiunilor date prin lege în competenţa sa.

Măsurile necesare: administrativ-instituţionaleDemararea:
ianuarie 2013
Termenul-limită:
martie 2013
Responsabil:
CNA
Indicator:
indicatori noi aprobaţi
Cheltuieli financiare:
nu implică

OBIECTIVUL 3. Obţinerea sprijinului public pentru activităţi anticorupţie

REZULTATUL SCONTAT 3.1. Menţinerea campaniei de informare publică privind obiectivele şi direcţiile de bază ale reformării CCCEC şi ale consolidării CNA

După 10 ani de existenţă a CCCEC, expresia „reforma CCCEC” practic s-a devalorizat pe fundalul reformelor continui care, în marea majoritate a cazurilor, nu au produs schimbări palpabile la nivel de percepţie individuală în societatea moldovenească. Niciuna dintre ele nu a avut la bază un document public de analiză şi planificare strategică a politicii de stat în vederea organizării şi, respectiv, a reorganizării CCCEC, care să fie supus în prealabil dezbaterilor şi consultărilor. Actuala reformă a CCCEC și transformarea sa în CNA vor produce o schimbare reală şi vor înlătura de pe agendă subiectul „cronic” privind necesitatea reorganizării instituţiei. Pe marginea reformei respective au fost lansate consultări şi dezbateri publice în societate încă din septembrie 2011, fiind organizate zeci de evenimente publice, atît la iniţiativa instituţiei, cît şi la iniţiativa societăţii civile şi a mass-mediei. Pentru a se bucura în continuare de susţinere şi înţelegere, conceptul şi paşii concreţi prevăzuţi de Strategie trebuie transpuși în mesaje informaţionale simple şi clare, ce urmează a fi mediatizate printr-o campanie de informare publică bine pregătită şi bine focalizată.

Priorităţi de acţiune:

3.1.1. Dezbateri periodice în cadrul meselor rotunde pe marginea principalelor aspecte de consolidare a exercitării eficiente a mandatului CNA.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
iulie 2012
Termenul-limită: decembrie 2012
Responsabili:
CNA, proiectele de asistenţă tehnică
Indicator:
dezbateri organizate, propuneri recepţionate
Cheltuieli financiare:
nu implică

3.1.2. Elaborarea unei misiuni clare anticorupţie a CNA pentru public.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
iulie 2012
Termenul-limită: octombrie 2012
Responsabil:
CNA
Indicator:
misiune definită
Cheltuieli financiare:
nu implică

REZULTATUL SCONTAT 3.2. Sporirea transparenţei şi consolidarea componentei de comunicare cu publicul a CNA

În comparaţie cu alte organe de ocrotire a normelor de drept, CCCEC se bucura de un nivel de încredere mai mare, fiind considerat de societatea civilă ca fiind mai transparent. Deşi este insuficientă ca obiectiv final, transparența este totuşi un bun punct de plecare pentru dezvoltarea politicilor şi procedurilor interne menite să consolideze în continuare acest indicator. Pentru aceasta, instituţia reformată trebuie să-și dezvolte în continuare capacităţile de aducere la cunoştinţa publică a tuturor informaţiilor importante despre activitatea sa şi de prezentare a acestora de o manieră nedistorsionată.

Consolidarea componentei de comunicare publică a CNA va implica de asemenea instruirea angajaţilor privind felul în care urmează să comunice cu reprezentanţii mass-mediei.

Priorităţi de acţiune:

3.2.1. Lansarea paginii web a CNA pentru a spori vizibilitatea activităţii şi a performanţelor CNA.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
ianuarie 2013
Termenul-limită:
iunie 2013
Responsabili:
CNA, proiectele de asistenţă tehnică
Indicator:
pagina web a CNA lansată
Cheltuieli financiare: implică (programare şi design web)

3.2.2. Mediatizarea rapoartelor trimestriale, semestriale şi anuale privind activităţile de prevenire şi combatere a corupţiei desfăşurate de CNA, mediatizarea rapoartelor trimestriale şi anuale privind realizarea planurilor de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie, asigurarea unei vizibilităţi mai mari a activităţii Grupului de monitorizare, inclusiv pe pagina web.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
iunie 2013
Termenul-limită:
nefixat (activitate permanentă)
Responsabil:
CNA
Indicator: rapoarte mediatizate şi plasate pe pagina webCheltuieli financiare:
nu implică

3.2.3. Revizuirea rolului şi a statutului responsabililor de relaţiile publice din cadrul CNA. Dezvoltarea strategiilor/tacticilor de comunicare cu publicul şi instruirea conducătorilor de structuri ale CNA în domeniul comunicării publice.

Măsurile necesare: administrativ-instituţionale, de instruireDemararea:
ianuarie 2013
Termenul-limită:
martie 2013
Responsabil:
CNA
Indicator:
atribuţii revizuite ale responsabililor de relaţii publice
Cheltuieli financiare:
nu implică

3.2.4. Lansarea de către CNA a campaniilor de promovare a intoleranţei faţă de corupţie şi de îndemnare la denunţarea actelor de corupţie la CNA.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
octombrie 2012
Termenul-limită:
nefixat (activitate permanentă)
Responsabili:
CNA, proiectele de asistenţă tehnică,
mass-media
Indicator:
campanii lansate
Cheltuieli financiare: implică (desfășurarea campaniilor)

REZULTATUL SCONTAT 3.3. Eficientizarea monitorizării CNA de către societatea civilă

Organizaţiile societăţii civile sînt un important purtător de informaţii, formator şi barometru al opiniei publice. De asemenea, acestea exercită un rol important în procesul de monitorizare a implementării politicilor anticorupţie.

Priorităţi de acţiune:

3.3.1. Revizuirea statutului Consiliului civil în vederea eficientizării activităţii sale de monitorizare a CNA.

Măsurile necesare: regulatoriiDemararea:
ianuarie 2013
Termenul-limită:
martie 2013
Responsabili:
CNA, Ministerul Justiţiei, Parlamentul
Indicator:
statut revizuit
Cheltuieli financiare:
nu implică

3.3.2. Mediatizarea activităţii Consiliului civil.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
aprilie 2013
Termenul-limită:
nefixat (activitate continuă)
Responsabili:
CNA, Consiliul civil
Indicator:
activităţi vizibile
Cheltuieli financiare:
nu implică

REZULTATUL SCONTAT 3.4. Extinderea colaborării dintre CNA și societatea civilă

Deşi în ultima perioadă CCCEC îşi intensificase conlucrarea cu societatea civilă, colaborarea dintre CNA şi societatea civilă urmează să fie extinsă.

Priorităţi de acţiune:

3.4.1. Organizarea întîlnirilor periodice dintre conducerea CNA şi reprezentanții societății civile.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
ianuarie 2013
Termenul-limită:
nefixat (activitate continuă)
Responsabil:
CNA
Indicator:
întîlniri desfăşurate
Cheltuieli financiare:
nu implică

3.4.2. Antrenarea reprezentanților societăţii civile în activităţile de prevenire a corupţiei desfăşurate de CNA.

Măsurile necesare:
de comunicare publică
Demararea:
ianuarie 2013
Termenul-limită:
nefixat (activitate continuă)
Responsabili:
CNA, Ministerul Finanţelor, programele de asistenţă tehnică
Indicator:
activităţi de prevenire a corupției, desfăşurate de către CNA împreună cu organizațiile societății civile, la iniţiativa CNA
Cheltuieli financiare: implică (desfăşurarea proiectelor/programelor de cercetare şi prevenire a corupţiei)

Secţiunea a 7-a.

Implementarea, monitorizarea şi evaluarea Strategiei

Pentru a-şi atinge scopul, obiectivele şi a produce rezultatele scontate, prezenta Strategie urmează a fi realizată prin mecanisme clare de implementare, progresul implementării Strategiei fiind supus monitorizării, iar succesele – unei ample evaluări.

Implementarea Strategiei se va face în baza planurilor instituţionale de dezvoltare strategică, elaborate de către CNA în conformitate cu priorităţile de acţiune fixate în secţiunea a 6-a. Implementarea se va deosebi în funcţie de tipul măsurilor necesare, stabilite pentru fiecare prioritate de acţiune în parte. Astfel:

pentru măsurile regulatorii – vor fi înfiinţate grupuri de lucru mixte din care vor face parte reprezentanţii instituţiilor responsabile fixate în priorităţile de acţiune, la lucrările acestor grupuri fiind invitați obligatoriu experţi din partea societăţii civile;

pentru măsurile tehnice – urmează să fie efectuate achiziţii de echipament, de programe soft şi acţiuni de dotare cu infrastructura necesară;

pentru măsurile financiare – urmează să fie alocate mijloace bugetare şi/sau extrabugetare, inclusiv prin redistribuirea parţială a acestora, de asemenea, după caz, să fie utilizate mijloace din programele de asistenţă tehnică;

pentru măsurile administrativ-instituţionale – urmează să fie întreprinse acţiuni concrete din partea administraţiei în vederea consolidării funcţionării instituţiei (elaborarea organigramei şi a fişelor de post, crearea structurilor, angajarea personalului, adoptarea actelor departamentale);

pentru măsurile de instruire – urmează să fie desfăşurate activităţi de instruire iniţială şi continuă;

pentru măsurile de analiză – urmează să fie întreprinse activități de evaluare şi studiere din partea unor experţi independenţi şi/sau de către experți din cadrul instituţiei;

pentru măsurile de comunicare publică – urmează a fi implementate acţiuni publice, care presupun sensibilizarea publicului larg şi a anumitor grupuri-ţintă, atît la nivel naţional, cît şi internaţional.

Monitorizarea realizării prezentei Strategii va fi efectuată de Grupul de monitorizare a implementării Strategiei naţionale anticorupţie, avînd în vedere că de competenţa acestui organ ţine supravegherea implementării obiectivelor anticorupţie din cadrul tuturor documentelor de politici. Comisia parlamentară de profil va efectua controlul asupra monitorizării efectuate de Grupul de monitorizare. Suplimentar, implementarea Strategiei va fi monitorizată de către Consiliul civil şi de către exponenţii interesaţi ai societăţii civile. În acest sens, CNA va susţine periodic campanii de informare publică despre progresul în implementarea Strategiei.

Evaluarea implementării prezentei Strategii se va face de către Grupul de monitorizare, precum şi de către organismele internaţionale interesate şi de către reprezentanții societății civile interesați, rezultatele fiind prezentate publicului.

Secţiunea a 8-a.

Riscurile implementării eficiente a Strategiei

Implementarea cu succes a prezentei Strategii se bazează pe următoarele ipoteze (precondiţii şi condiţii):

– voinţa politică clară de a promova toate elementele reformei (şi nu doar unele din ele);

– alocarea resurselor necesare pentru consolidarea şi funcţionarea CNA;

– reformele paralele desfăşurate în sectorul justiţiei şi în cel al organelor de ocrotire a normelor de drept;

– modificarea cadrului legal pentru a îmbunătăţi mijloacele necesare unei lupte eficiente cu corupţia.

Există riscul ca unele sau toate condițiile și precondițiile enunţate să nu se producă, ceea ce ar conduce la tergiversări sau ar pune la îndoială rezultatele reformei şi ar compromite însăşi ideea de reformare a sistemului anticorupţie, atît în ochii opiniei publice din Republica Moldova, cît şi în opinia comunităţii internaţionale. Pentru minimizarea acestui risc, Strategia propune demararea unui proces larg de dezbateri, în cadrul căruia politicienii, factorii de decizie şi societatea civilă ar înţelege raţiunea și esența schimbărilor promovate. Pe aceasta cale ar apărea un angajament mai puternic faţă de cauza de prevenire şi combatere eficientă a corupţiei. Societatea civilă, prin intermediul organizaţiilor sale şi al instituţiilor media, ar putea să urmărească implementarea Strategiei şi să atenţioneze opinia publică asupra voinţei de a promova sau nu schimbările necesare (spre exemplu, comparînd declaraţiile cu acţiunile), precum şi să tragă concluziile de rigoare din acest proces.

În ceea ce priveşte reformele paralele desfăşurate în sectorul justiţiei şi în sistemul organelor de ocrotire a normelor de drept, trebuie să se ţină seama de rolul deosebit al Procuraturii Anticorupţie în activitatea CNA. Asigurarea unui grad mai mare de independenţă a CNA trebuie să decurgă în paralel cu echilibrarea statutului Procuraturii Anticorupţie, în atribuţiile căreia intră supravegherea activităţii CNA şi conducerea urmăririi penale pe cauzele investigate de CNA. Ca efect al adoptării Legii nr. 120 din 25 mai 2012, CNA a fost plasat sub control parlamentar, conducerea instituţiei urmînd a fi numită de către Parlament. Statutul Procuraturii Anticorupţie de asemenea ar trebui să crească în ierarhia organelor procuraturii Republicii Moldova, la fel ca şi statutul nemijlocit al procurorului anticorupţie, o soluţie eventuală fiind ca acesta să devină unul dintre adjuncţii Procurorului General sau să se prevadă în mod expres că unicul procuror ierarhic superior procurorului anticorupţie este Procurorul General.

Există premise favorabile pentru ca riscurile enunţate mai sus să nu se producă. Totuşi, pentru bunul mers al reformei, este necesară respectarea condiţiilor expuse la începutul acestei secţiuni.

Secţiunea a 9-a.

Cadrul logic al Strategiei

Rezultate scontate →Obiective →Scopul
1.1. Aprobarea regulilor de participare la concurs a candidaţilor pentru funcţia de director al CNA şi desfăşurarea concursului1. Asigurarea independenţei CNA faţă de presiuni şi influenţe necorespunzătoareFuncţionarea eficientă a CNA în conformitate cu mandatul său primar de luptă împotriva corupţiei
1.2. Aprobarea Codului de conduită, a structurii şi a statelor de personal ale CNA
1.3. Stimularea financiară sporită a angajaților CNA concomitent cu ridicarea nivelului de responsabilizare a acestora
1.4. Introducerea mecanismelor de denunţare a influenţelor necorespunzătoare asupra angajaţilor, asigurarea stabilităţii în funcţie şi a perspectivelor de avansare în carieră a acestora
2.1. Asigurarea unui buget suficient pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor CNA2. Sporirea capacităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei la toate nivelele
2.2. Aprobarea structurii interne (organigramei) a CNA, elaborarea şi aprobarea fişelor de post ale angajaților CNA conform rolului şi competenţelor atribuite
2.3. Consolidarea capacităţilor CNA de prevenire a corupţiei
2.4. Dezvoltarea capacităţilor analitice ale CNA, inclusiv a capacităţilor de depistare și sechestrare a bunurilor provenite din infracţiunile ce ţin de competenţa sa, în vederea confiscării acestora
2.5. Evaluarea eficienţei CNA în instrumentarea dosarelor de rezonanţă pe baza competenţelor procesual-penale ce i-au fost atribuite
2.6. Consolidarea capacităţilor CNA de investigare a actelor de corupţie şi a infracțiunilor conexe
2.7. Îmbunătăţirea cadrului legislativ penal şi procesual-penal în vederea înlăturării dificultăţilor din procesul urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie, potrivit cu standardele şi recomandările organismelor internaţionale
2.8. Elaborarea indicatorilor de performanţă a CNA în conformitate cu cele mai bune practici ale agenţiilor specializate anticorupţie, în funcţie de complexitatea şi eficienţa urmăririi penale (finalitatea dosarelor)
3.1. Menţinerea campaniei de informare publică privind obiectivele şi direcţiile de bază ale reformării CCCEC şi ale consolidării CNA3. Obţinerea sprijinului public pentru eforturile anticorupţie
3.2. Sporirea transparenţei şi consolidarea componentei de comunicare cu publicul a CNA
3.3. Eficientizarea monitorizării CNA de către societatea civilă
3.4. Extinderea colaborării dintre CNA și societatea civilă

Secţiunea a 10-a.

Calendarul implementării Strategiei

Anul 2012Anul 2013
IulieAugustSeptembrieOctombrieNoiembrieDecembrieIanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunieIulieAugustSeptembrieOctombrie
Obiectivul 1. Asigurarea independenţei CNA faţă de presiuni şi influenţe necorespunzătoare
1.1. Aprobarea regulilor de participare la concurs a candidaţilor pentru funcţia de director al CNA şi desfăşurarea concursului
1.1.1. Numirea în funcţie a directorului CNA în condițiile Legii
nr. 120 din 25 mai 2012 pentru modificarea și completarea
unor acte legislative
1.2. Aprobarea Codului de conduită, a structurii şi a statelor de personal ale CNA
1.2.1. Elaborarea şi aprobarea în Parlament a hotărîrilor cu privire la Codul de conduită, structura, şi efectivul-limită ale CNA
1.3. Stimularea financiară sporită a angajaților CNA concomitent cu ridicarea nivelului de responsabilizare a acestora
1.3.1. Elaborarea modificărilor la Legea nr. 355-XVI
din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare
în sectorul bugetar
1.3.2. Modificarea legislaţiei în vederea instituirii de condiţii suplimentare de salarizare a angajaților CNA
1.3.3. Introducerea reglementărilor departamentale şi interdepartamentale privind punerea în aplicare a testelor de integritate şi a monitorizării stilului de viaţă al angajaților CNA
1.3.4. Introducerea testelor psihologice şi a testării cu poligraful la angajarea, promovarea şi în cadrul verificărilor de serviciu ale angajaților CNA efectuate de structura de securitate internă a CNA
1.4. Introducerea mecanismelor de denunţare a influenţelor necorespunzătoare asupra angajaţilor, asigurarea stabilităţii în funcţie şi a perspectivelor de avansare în carieră a acestora
1.4.1. Aprobarea unui regulament cu privire la ţinerea registrului pentru denunţarea influenţelor necorespunzătoare asupra angajaţilor CNA şi instruirea corespunzătoare a angajaţilor CNA
1.4.2. Introducerea modificărilor la Legea nr. 1104-XV din 6 iunie 2002 cu privire la Centrul Național Anticorupţie în vederea stabilirii unor temeiuri explicite pentru concedierea şi suspendarea din funcţie, precum şi a unor criterii de promovare a angajaților
Obiectivul 2. Sporirea capacităţilor de prevenire şi combatere a corupţiei la toate nivelele
2.1. Asigurarea unui buget suficient pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor CNA
2.1.1. Elaborarea şi aprobarea unui buget suficient pentru activitatea CNA, care să acopere necesităţile reale ale activităţilor de prevenire şi de combatere a corupţiei
2.2. Aprobarea structurii interne (organigramei) a CNA, elaborarea şi aprobarea fişelor de post ale angajaților CNA conform rolului şi competenţelor atribuite
2.2.1. Elaborarea şi aprobarea organigramei CNA în baza structurii aprobate de Parlament
2.2.2. Elaborarea şi aprobarea fişelor de post ale angajaților pornind de la competenţele atribuite CNA
2.3. Consolidarea capacităţilor CNA de prevenire a corupţiei
2.3.1. Revizuirea reglementărilor în vigoare care stabilește metodologiile de desfăşurare a activităţilor de prevenire a corupţiei (expertiza anticorupţie, evaluarea riscurilor de corupţie) şi examinarea posibilităţii inserării acestora în acte legislative (spre exemplu, în anexele la Legea nr. 90-XVI din 25 aprilie 2008 cu privire la prevenirea şi combaterea corupţiei sau, după caz, în alte legi)
2.3.2. Selecția şi recrutarea prin concurs a personalului suplimentar pentru exercitarea mandatului extins de prevenire a corupției al CNA, inclusiv pentru direcţiile generale teritoriale, în limita efectivului aprobat de Parlament
2.3.3. Instruirea (inclusiv în străinătate) a personalului antrenat în activităţi de prevenire a corupţiei, în special din cadrul direcţiilor generale teritoriale ale CNA
2.3.4. Introducerea testelor de integritate pentru diverse categorii de funcţionari ai CNA
2.4. Dezvoltarea capacităţilor analitice ale CNA, inclusiv a celor de depistare, sechestrare şi confiscare a bunurilor provenite din infracțiunile ce țin de competența sa, în vederea confiscării ulterioare a acestora
2.4.1. Elaborarea modificărilor la cadrul normativ ce ar permite depistarea, sechestrarea şi confiscarea bunurilor provenite din infracţiuni, în conformitate cu prevederile convenţiilor ratificate de Republica Moldova
2.4.2. Specializarea personalului şi crearea unității analitice specializate în cadrul CNA
2.4.3. Achiziţionarea softurilor de prelucrare analitică a datelor
2.4.4. Instruirea (inclusiv în străinătate) a personalului specializat
2.4.5. Încheierea unor acorduri internaţionale de cooperare şi asistenţă reciprocă între CNA şi autorități similare de peste hotare în vederea facilitării depistării, sechestrării şi confiscării bunurilor provenite din infracţiuni ce ţin de competenţa sa
2.5. Evaluarea eficienţei CNA în instrumentarea dosarelor de rezonanţă pe baza competenţelor procesual-penale ce i-au fost atribuite
2.5.1. Evaluarea eficienţei CNA în instrumentarea dosarelor de corupţie, inclusiv a celor de rezonanţă, în baza competenţelor atribuite; după caz, formularea unor recomandări de ajustare a competenţelor CNA
2.5.2. Prezentarea rezultatelor studiului privind eficienţa CNA la comisia parlamentară de profil
2.6. Consolidarea capacităţilor CNA de investigare a actelor de corupţie şi a infracțiunilor conexe
2.6.1. Reorganizarea structurilor centrale şi teritoriale responsabile de urmărirea penală şi de activitatea operativă prin prisma competenţelor atribuite CNA
2.6.2. Actualizarea ghidului privind investigarea infracţiunilor de corupţie şi a infracțiunilor conexe pentru a reflecta metodele de cooperare dintre diverse organe de ocrotire a normelor de drept
2.6.3. Instruirea angajaților CNA în vederea aplicării prevederilor ghidului privind investigarea infracţiunilor de corupţie şi a infracţiunilor conexe
2.6.4. Asigurarea CNA cu tehnică specială pentru investigarea eficientă a actelor de corupţie şi a infracțiunilor conexe
2.7. Îmbunătăţirea legislației penale şi procesual-penale în vederea înlăturării dificultăţilor din procesul urmăririi penale pentru infracţiunile de corupţie, potrivit cu standardele şi recomandările organismelor internaţionale
2.7.1. Elaborarea proiectelor de modificare şi completare a legislaţiei penale şi procesual-penale în vederea eficientizării eforturilor de combatere a corupţiei în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale anticorupţie şi cu recomandările Grupului de State împotriva Corupției (GRECO)
2.7.2. Expertizarea la Consiliul Europei a proiectelor de legi elaborate conform punctului 2.7.1
2.7.3. Audieri publice în cadrul comisiei parlamentare de profil pe marginea proiectelor de legi elaborate şi expertizate, cu participarea experţilor de la Consiliul Europei. Editarea şi publicarea unei broşuri cu textele proiectelor de legi pentru facilitarea dezbaterilor
2.7.4. Introducerea modificărilor în legislaţia penală şi procesual-penală pentru sporirea eficienţei activităţii de reprimare a corupţiei
2.8. Elaborarea indicatorilor de performanţă a CNA în conformitate cu cele mai bune practici ale agenţiilor specializate anticorupţie, în funcţie de complexitatea şi eficienţa urmăririi penale (finalitatea dosarelor)
2.8.1. Elaborarea noilor criterii de apreciere a performanţei CNA în activităţile de prevenire şi combatere a infracţiunilor date prin lege în competenţa sa
Obiectivul 3. Obţinerea sprijinului public pentru eforturile anticorupţie
3.1. Menţinerea campaniei de informare publică privind obiectivele şi direcţiile de bază ale reformării CCCEC şi ale consolidării CNA
3.1.1. Dezbateri periodice în cadrul meselor rotunde pe marginea principalelor aspecte de consolidare a exercitării eficiente a mandatului CNA
3.1.2. Elaborarea unei misiuni clare anticorupţie a CNA pentru public
3.2. Sporirea transparenţei şi consolidarea componentei de comunicare cu publicul a CNA
3.2.1. Lansarea paginii web a CNA pentru a spori vizibilitatea activităţii şi a performanţelor CNA
3.2.2. Mediatizarea rapoartelor trimestriale, semestriale şi anuale privind activităţile de prevenire şi combatere a corupţiei, desfăşurate de CNA, mediatizarea rapoartelor trimestriale şi anuale privind realizarea planurilor de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale anticorupţie, asigurarea unei vizibilităţi mai mari a activităţii Grupului de monitorizare, inclusiv pe pagina web
3.2.3. Revizuirea rolului şi a statutului responsabililor de relaţiile cu publicul din cadrul CNA. Dezvoltarea strategiilor/tacticilor de comunicare cu publicul şi instruirea conducătorilor de structuri ale CNA în domeniul comunicării publice
3.2.4. Lansarea de către CNA a campaniilor de promovare a intoleranţei faţă de corupţie şi de îndemnare la denunţarea actelor de corupţie la CNA
3.3. Eficientizarea monitorizării CNA de către societatea civilă
3.3.1. Revizuirea statutului Consiliului civil în vederea eficientizării activităţii sale de monitorizare a CNA
3.3.2. Mediatizarea activităţii Consiliului civil
3.4. Extinderea colaborării dintre CNA și societatea civilă
3.4.1. Organizarea întîlnirilor periodice dintre conducerea CNA şi reprezentanții societății civile
3.4.2. Antrenarea reprezentanților societăţii civile în activităţile de prevenire a corupţiei, desfăşurate de CNA