Luînd în considerare larga răspîndire în Republica Moldova a bolilor cardiovasculare, care generează circa 50% din mortalitatea generală a populaţiei, tendinţa de creştere a indicilor morbidităţii şi afectării populaţiei apte de muncă, gradul înalt de invalidizare, precum şi în scopul profilaxiei şi combaterii eficiente a bolilor cardiovasculare, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:
1. Se aprobă Programul naţional de profilaxie şi combatere a bolilor cardiovasculare în Republica Moldova (se anexează).
2. Finanţarea măsurilor prevăzute în Programul naţional de profilaxie şi combatere a bolilor cardiovasculare în Republica Moldova se va efectua în limita mijloacelor, aprobate în aceste scopuri pentru anii respectivi, în bugetul de stat şi bugetele locale.
Ministerul Sănătăţii şi organele administraţiei publice locale vor prevedea anual mijloace financiare necesare pentru realizarea programului în cauză.
3. Se pune în sarcina Ministerului Sănătăţii coordonarea Programului naţional de profilaxie şi combatere a bolilor cardiovasculare, elaborarea actelor normative pentru asigurarea condiţiilor necesare de realizare a programului nominalizat.
4. Organele administraţiei publice locale vor elabora şi aproba programe locale de profilaxie şi combatere a bolilor cardiovasculare, coordonate cu Ministerul Sănătăţii, şi vor asigura finanţarea şi realizarea lor.
5. Ministerul Economiei şi Reformelor va considera prioritare cercetările ştiinţifice privind profilaxia şi combaterea bolilor cardiovasculare.
Aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1114 din 2 decembrie 1997
PROGRAMUL NAŢIONAL de profilaxie şi combatere a bolilor cardiovasculare în Republica Moldova pe anii 1998-2002 I. Dispoziţii generale
Combaterea bolilor cardiovasculare a devenit pentru Republica Moldova o problemă stringentă atît medicală, cît şi socială prin sporirea numărului de bolnavi cu afecţiuni cardiovasculare, modificarea structurii morbidităţii, tendinţa de afectare a persoanelor de vîrstă tînără cu pierderea capacităţii de muncă.
Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, bolile cardiovasculare reprezintă una dintre cele mai principale cauze de deces în ţările dezvoltate, în special, europene. Afecţiunile cardiovasculare generează circa 50% din totalul deceselor din Republica Moldova. Proporţia deceselor prin boli cardiovasculare a marcat o sporire constantă şi alarmantă, de la 454 la 100000 locuitori în 1990, pînă la 576 la 100000 locuitori în 1996. Ritmul înalt de creştere a mortalităţii prin boli cardiovasculare, remarcat în Moldova, este în discordanţă cu datele înregistrate în alte ţări europene, unde rata mortalităţii cardiovasculare înregistrează o scădere semnificativă. Factorii de risc, care determină apariţia afecţiunilor cardiovasculare: fumatul, hipertensiunea arterială, hiperlipidemiile au o incidenţă destul de înaltă în rîndul populaţiei republicii.
Această situaţie este influenţată, în primul rînd, de lipsa unor programe speciale, susţinute de stat, de profilaxie primară şi secundară a bolilor cardiovasculare şi complicaţiilor acestora. Nu sînt trasate priorităţile de activitate, bazate pe o concepţie ştiinţifică argumentată, care ar determina succesul prevenirii bolilor cardiovasculare.
Este extrem de actuală problema depistării precoce a viciilor cardiace congenitale şi bolnavilor cu factori de risc, hipertensiune arterială, cardiopatie ischemică, reumatism şi patologie care-l provoacă, precum şi problema dispensarizării acestora.
Înzestrarea insuficientă a instituţiilor medicale, în special a policlinicilor, cu utilaj de diagnosticare, inaccesibilitatea pentru bolnavi a multor medicamente prin costul lor înalt influenţează în mod serios atît posibilitatea depistării precoce, cît şi nivelul acordării asistenţei medicale bolnavilor cu boli cardiovasculare.
Incidenţa înaltă a accidentelor vasculare acute cardiace - infarctul miocardic şi cerebrovasculare - ictusul cerebral, responsabile de circa 1/3 din totalul deceselor prin boli cardiovasculare, necesită măsuri pentru perfecţionarea asistenţei de urgenţă.
Rămîn extrem de reduse posibilităţile de aplicare a tratamentului cardiochirurgical de care anual au nevoie peste 1000 bolnavi. Din cauza asigurării financiare insuficiente a serviciului cardiochirurgical s-a acumulat un număr de aproximativ 7000 pacienţi care necesită tratament cardiochirurgical.
Această situaţie impune elaborarea unui program de profilaxie şi combatere a bolilor cardiovasculare care ar include următoarele compartimente: profilaxia primară, depistarea, diagnosticul şi tratamentul bolilor cardiovasculare (profilaxia secundară), asistenţa de urgenţă, cercetările ştiinţifice şi pregătirea cadrelor.
Programul naţional de profilaxie şi combatere a afecţiunilor cardiovasculare (în continuare - Programul naţional) are ca scop soluţionarea unei probleme importante din domeniul ocrotirii sănătăţii, stabileşte strategia şi tactica prevenirii, depistării precoce, diagnosticului, tratamentului corect al maladiilor aparatului circulator cu reducerea morbidităţii, invalidizării şi mortalităţii populaţiei, cu suportul (financiar, material şi de cadre) acordat de întreaga societate, inclusiv de sistemul existent de ocrotire a sănătăţii.
Acest program reflectă politica naţională a Republicii Moldova în profilaxia şi tratamentul afecţiunilor cardiovasculare, care au o pondere majoră în structura indicilor principali ai sănătăţii. Programul naţional se va realiza prin concursul tuturor instituţiilor medico-sanitare din ţară, cu participarea directă a organelor de stat, unităţilor economice, de învăţămînt, de informare în masă a populaţiei şi altele. Programul naţional va fi susţinut şi finanţat de către stat în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Astfel, problemele majore în asistenţa medicală cardiologică la momentul actual sînt:
mortalitatea înaltă prin boli cardiovasculare;
extinderea bolilor cardiovasculare în rîndul populaţiei apte de muncă;
gradul înalt de invaliditate şi pierdere a capacităţii de muncă prin boli cardiovasculare;
imposibilitatea acordării asistenţei cardiochirurgicale la nivel minim necesar;
nivelul nesatisfăcător de acordare a asistenţei cardiologice de urgenţă (lipsa numărului necesar de ambulanţe şi dotarea insuficientă a brigăzilor de asistenţă medicală de urgenţă existente, lipsa blocurilor de terapie intensivă dotate corespunzător).
II. Obiective
Scopul programului constă în reducerea morbidităţii, invalidităţii şi mortalităţii populaţiei prin maladii cardiovasculare şi complicaţii ale acestora.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în baza experienţei multor ţări, a confirmat posibilitatea de reducere substanţială a morbidităţii şi mortalităţii cardiovasculare, prin elaborarea şi realizarea unor programe de combatere a bolilor cardiovasculare. Realizarea integrală a programului de profilaxie primară ar contribui la reducerea în primii 5 ani a mortalităţii prin boli cardiovasculare cu circa 15-20 % şi a mortalităţii infantile - cu 0,3%, scăderea morbidităţii cardiovasculare - cu 7-10%, sporirea numărului de bolnavi trataţi eficient - cu circa 25% şi reducerea factorilor de risc în rîndul populaţiei - cu 10%.
III. Strategii
Prevenirea afecţiunilor cardiovasculare şi a altor boli neinfecţioase cronice includ trei strategii:
strategia populaţională, care cuprinde controlul factorilor de risc major (în special stilul de viaţă şi factorii de mediu) la nivelul întregii populaţii (profilaxie primară populaţională);
strategia riscului înalt, care se referă la identificarea factorilor de risc în anumite grupuri de populaţie, urmată de controlul lor (profilaxie primară individuală);
strategia profilaxiei secundare, ce vizează controlul factorilor de risc în grupurile care prezintă deja afecţiuni cardiovasculare şi tratamentul acestor pacienţi, astfel ameliorîndu-se progresarea bolii.
IV. Acţiuni de derulare a Programului naţional
----+--------------------------------------+-----------------------+-------------
Nr. | | Responsabili | Termen de
d/o | Acţiuni, măsuri, lucrări | pentru executare | executare
----+--------------------------------------+-----------------------+-------------
1 | 2 | 3 | 4
----+--------------------------------------+-----------------------+-------------
I. Prevenirea bolilor cardiovasculare
1. Elaborarea şi realizarea măsurilor de Ministerul Sănătăţii; elaborare:
combatere a factorilor de risc major Ministerul Învăţămîn- 1998-2000, cardiovascular; hipertensiuni arteria- tului, Tineretului şi realizare le, dislipidemiilor, fumatului, obezi- Sportului; Ministerul permanent tăţii, sedentarismului Agriculturii şi Ali- mentaţiei; Ministerul
Muncii, Protecţiei So-
ciale şi Familiei;
Compania de Stat "Tele-
radio-Moldova", Direc-
ţia de Stat "Moldpres",
Academia de Ştiinţe a
Moldovei, asociaţiile
şi organizaţiile ne-
guvernamentale
2. Elaborarea metodelor de evaluare a Ministerul Sănătăţii 1998-2000
eficacităţii activităţilor de profi-
laxie a bolilor cardiovasculare
3. Instruirea lucrătorilor medicali în Ministerul Sănătăţii permanent problemele cardiologiei preventive, stimularea lor materială şi morală pentru rezultatele obţinute în acti- vitatea profilactică
4. Perfecţionarea şi intensificarea for-
melor de activitate profilactică la
toate nivelurile sistemului ocrotirii
sănătăţii avînd în vedere:
propagarea modului de viaţă sănătos Ministerul Sănătăţii; permanent prin mijloacele de informare în masă: Compania de Stat "Te-
televiziune, radio, reviste, ziare leradio-Moldova"; Di-
(emisiuni speciale, interviuri, pu- recţia de Stat "Mold-
blicaţii etc.) pres"
educaţia sanitară a copiilor în in- Ministerul Învăţămîn- permanent
stituţiile de învăţămînt şi în fa- tului, Tineretului şi
milie Sportului
propagarea educaţiei fizice şi a Ministerul Învăţămîn- permanent
sportului în rîndul elevilor, tine tului, Tineretului şi
retului, adulţilor. Crearea bazelor Sportului; organele
şi a terenurilor sportive în insti- administraţiei publi-
tuţiile de învăţămînt, în locurile ce locale de agrement, de muncă
5. Implementarea programului recomandat Ministerul Sănătăţii, permanent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii organele administraţi- cu privire la profilaxia reumatis- ei publice locale mului
6. Prevenirea malformaţiilor congenita- Ministerul Sănătăţii permanent le la nou-născuţi prin protejarea gravidelor, practicarea examenului medico-genetic şi ultrasonografic pentru femeile gravide în conformi- tate cu "Programul naţional de ame- liorare a asistenţei medicale peri- natale"
II. Depistarea precoce, diagnosticarea şi tratarea bolilor cardiovasculare (profilaxia secundară)
Asistenţa medicală bolnavilor cu
maladii cardiovasculare este acor-
dată atît în cadrul serviciului
cardiologic specializat, cît şi
de către medicii generalişti (de
familie)
7. Organizarea cabinetelor cardiologi- Ministerul Sănătăţii, permanent
ce în toate policlinicile raionale organele administraţi-
şi orăşeneşti, statele fiind com- ei publice locale pletate conform normativelor în vi- goare. Desfăşurarea activităţii ca- binetelor se realizează conform re- gulamentului aprobat de Ministerul
Sănătăţii
8. Înzestrarea secţiilor specializate Ministerul Sănătăţii, permanent
de cardiologie şi cardiochirurgie, organele administraţi-
a blocurilor de terapie intensivă ei publice locale cu utilaj de diagnostic şi curativ medical, medicamente strict necesare pentru acordarea asistenţei cardio- logice
9. Efectuarea anuală a unui minim de 500 Ministerul Sănătăţii 1998-2000
de intervenţii cardiochirurgicale cu
circulaţie extracorporală bolnavilor
cu valvulopatii, malformaţii congeni-
tale (preponderent copiilor, inclusiv,
nou-născuţilor), cardiopatie ischemică
prin organizarea unei secţii de cardi-
ochirurgie a nou-născuţilor şi de chi-
rurgie coronariană
10.Organizarea şi extinderea secţiilor de Ministerul Sănătăţii; 1998-2000
recuperare a pacienţilor după infarct Ministerul Muncii, Pro- miocardic, intervenţii chirurgicale pe tecţiei Sociale şi Fa- cord, angor pectoral instabil, după miliei; Federaţia Ge- accdiente vasculare, cerebrale la eta- nerală a Sindicatelor pele: staţionar-sanatoriu-policlinică din Republica Moldova în conformitate cu regulamentul în vi- goare
III. Asistenţă de urgenţă
Asistenţa de urgenţă a bolnavilor cu
afecţiuni cardiovasculare este asigu-
rată de stat
11.Perfecţionarea asistenţei de urgenţă a bolnavilor cu patologie cardiovascu- lară prin:
asigurarea funcţionării echipelor Ministerul Sănătăţii; 1998-2000
specializate, dotate cu utilaj con- Ministerul Comunica-
form normativelor de înzestrare; ţiilor şi Informati- dotarea echipelor de profil general cii, Ministerul Afa- cu mijloace necesare pentru diagnosti- cerilor Interne cul şi acordarea ajutorului de urgenţă pacienţilor cu stări acute;
crearea în spitalele centrale raio-
nale şi orăşeneşti a unităţilor de
supraveghere şi terapie intensivă,
dotate cu aparataj de diagnosticare
şi sisteme de monitorizare şi interven-
ţie de urgenţă;
activitatea operativă a centrului
"Aviasan";
instruirea şi implicarea personalu-
lui paramedical în acordarea asisten-
ţei medicale de urgenţă, inclusiv
cardiologice;
ameliorarea asistenţei medicale de
urgenţă pacienţilor cardiaci din medi-
ul rural
12.Procurarea anuală a 300 de electrocar- Ministerul Sănătăţii 2000-2002
diostimulatoare necesare pentru acor-
darea asistenţei de urgenţă bolnavilor
cu bradiaritmii
IV. Cercetările ştiinţifice şi pregătirea cadrelor
13.Efectuarea investigaţiilor fundamen- Ministerul Sănătăţii; 1998-2002
tale şi aplicative în domeniul cardi- Academia de Ştiinţe a ologiei, în special, în problemele Moldovei cardiochirurgiei, cardiologiei de urgenţă, profilaxiei primare, diag- nosticului, tratamentului şi recupe- rării pacienţilor cu cardiopatie ischemică şi hipertensiune arterială, afecţiunilor cardiovasculare la copii
14.Crearea în cadrul Institutului de Ministerul Sănătăţii 2000-2002
Cardiologie a laboratoarelor de car-
diologie invazivă, studierea disli-
poproteinemiilor şi de recuperare a
pacienţilor, anestezie şi reanimare
cardiochirurgicală, perfuziologie,
cardiochirurgie a nou-născuţilor şi
de chirurgie coronariană dotate res-
pectiv cu utilaj şi aparataj medical
15.Pregătirea postuniversitară şi reci- Ministerul Sănătăţii 1998-2002
clarea periodică a cadrelor de spe-
cialişti în domeniul cardiologiei şi
cardiochirurgiei conform programelor
europene; trei ani rezidentura -
boli interne sau chirurgie generală
şi doi ani secundariat clinic - car-
diologie sau cardiochirurgie; perfec-
ţionarea medicilor internişti şi ge-
neralişti în probleme de patologie
cardiovasculară