cu privire la aprobarea şi punerea în aplicare a Comentariilor la Standardele Naţionale de Contabilitate 14 "Informaţii financiare privind sectoarele" şi 31 "Reflectarea în rapoartele financiare a participanţilor în activitatea de întreprinzător sub control mixt"
Trimiteri: 2 legate · 2 nerezolvateActe din afara site-ului: 1 fără adresă
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.
Nerezolvate (2)
Din afara site-ului: fără adresă (1)
Întru executarea prevederilor Hotărîrii Guvernului Republicii Moldova nr. 710 din 23 septembrie 1994 “Cu privire la programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică” şi în baza Legii Contabilităţii nr. 426 – XIII din 4 aprilie 1995,
O R D O N :
1. Se aprobă Comentariile la Standardele Naţionale de Contabilitate 14 „Informaţii financiare privind sectoarele” şi 31 „Reflectarea în rapoartele financiare a participanţilor în activitatea de întreprinzător sub control mixt”.
2. Se pun în aplicare pe teritoriul Republicii Moldova Comentariile la Standardele Naţionale de Contabilitate 14 „Informaţii financiare privind sectoarele” şi 31 „Reflectarea în rapoartele financiare a participanţilor în activitatea de întreprinzător sub control mixt” de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
MINISTRUL
FINANŢELOR Zinaida GrecianÎi
Chişinău, 12 iulie 2004.
Nr. 43.
COMENTARII CU PRIVIRE LA APLICAREA S.N.C. 14 "INFORMAŢII FINANCIARE PRIVIND SECTOARELE"
Dispoziţii generale
1. Prezentele come ntarii sint elaborate în baza S.N.C. 14 "Informaţii financiare privind sectoarele", aprobat prin ordinul Ministerului F inanţelor al Republicii Moldova nr.1 74 din 25 decembrie 1997 ş i intrat In vigoare Incepind cu 1 ianuarie 1998.
Obiectiv
2. Obiectivul prezentelor comentarii 11 constituie explicarea modului de delimitare pe sectoare a informaţiei financiare privind activitatea Intreprinderii, de determinare a veniturilor şi cheltuielilor pe fiecare sector, precum şi de prezentare a informaţiei sectoriale în rapoartele financiare.
3. Informaţia financiară privind sectoarele se publică în nota explicativă la rapoartele financiare ale Intreprinderii şi rapoartele financiare consolidate ale grupului de întreprinderi.
Delimitarea informaţiei financiare pe sectoare (S.N.C. 14, paragrafele 4-6)
4. Sectorul industrial (sectorul de activitate) reprezintă o parte componentă distinctă a întreprinderii, care produce anumite tipuri de produse sau prestează anumite servicii, în special, terţilor. În calitate de sector industrial (sector de activitate) pot fi examinate de asemenea unele direcţii distincte de activitate care au anumite particularităţi ramurale.
Exemplul 1. Întreprinderea "Omega" S.A dispune de subdiviziunea "A" specializată în producerea maşinilor agricole şi subdiviziunea "B" care reprezintă un complex comercial.
În cazul dat, informaţia financiară poate fi prezentată pentru două sectoare de activitate mari:
- industrie;
- comerţ.
Pentru o prezentare mai amplă a informaţiei financiare privind activitatea întreprinderii drept sector de activitate poate fi luată o parte din întreprindere, care produce anumite tipuri de produse (servicii) nelegate cu alte tipuri de produse (servicii) lansate.
Exemplul2. Subdiviziunea "A" a întreprinderii "Omega" S.A produce maşini agricole
Un două secţii de bază) şi mărfuri de larg consum (într-o secţie).
Prin urmare, informaţia sectorială privind activitatea întreprinderii în cazul subdiviziunii "A" poate fi detaliată pe sectoare:
- maşini agricole;
- mărfuri de larg consum.
Criterii de determinare a sectoarelor (S.N.C. 14, paragrafele 7-10)
5. Întreprinderea alege criteriile de determinare a sectoarelorîn conformitate cu S.N.C. 14 "Informaţii financiare privind sectoarele", ţinînd cont de particularităţile sale specifice. În primul rînd, se iau în consideraţie nivelul de rentabilitate al producţiei, asemănările şi deosebirile tipurilor de produse şi activităţi, existenţa riscurilor, perspectivele majorării volumului producţiei şi extinderii activităţii.
Exemplul 3. Datele privind rentabilitatea şi structura producţiei fabricate de întreprinderea "Omega" S.A sînt prezentate în tabelul 1.
În baza lor pot fi evidenţiate trei sectoare de activitate:
- maşini agricole;
- mărfuri de larg consum;
- comerţ.
Pentru a prezenta mai amplu informaţia privind activitatea întreprinderii pot fi evidenţiate cinci sectoare:
- semănătoare;
- treierătoare ;
- minitractoare;
- mărfuri de larg consum;
- comerţ.
Drept temei pentru evidenţierea sectoarelor de activitate servesc nivelul de rentabilitate şi asemănările articolelor fabricate. Astfel, mărfurile de larg consum sînt evidenţiate într-un sector distinct, întrucît producerea acestora nu este legată reciproc cu producerea maşinilor agricole. În afară de aceasta, se preconizează majorarea volumului de fabricare şi creşterea ponderii acestora în volumul total al producţiei de la 8,0% în 2002 pînă la 15,0% în 2004.
Tabelul 1
Indicatorii rentabilităţii, structurii produselor fabricate şi cifrei de afaceri la întreprinderea "Omega" S.A.
| Subdiviziunea, secţia | Tipuri de articole, genuri de activităţi | Nivelul rentabilităţii, % | Structura producţiei fabricate, % |
| anul 2002 | anul 2003 | anul 2004 (prognoză) |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |
| Subdiviziunea "A"Secţia 1 | Semănătoare | 12,0 | 27,0 | 26,4 | 25,7 |
| Treierătoare | 12,5 | 25,0 | 22,1 | 18,4 |
| Secţia 2 | Minitractoare | 21,0 | 40,0 | 40,5 | 40,9 |
| Secţia 3 | Mărfuri de larg consum | 37,0 | 8,0 | 11,0 | 15,0 |
| Total producţie fabricată | X | 100,0 | 100,0 | 100,0 |
| Subdiviziunea "B" | Vînzarea produselor alimentare | 14,0 | 71,0 | 73,5 | 75,2 |
| Vînzarea mărfurilor nealimentare | 11,0 | 29,0 | 26,5 | 24,8 |
| Total vînzarea mărfurilor | X | 100,0 | 100,0 | 100,0 |
6. În calitate de sectoare industriale distincte (sectoare de activitate) nu pot fi acceptate genurile de activitate ale întreprinderii care într-o mare măsură sînt integrate şi legate reciproc. Astfel de restricţii nu sînt obligatorii la determinarea sectoare lor geografice.
Exemplul 4. Întreprinderea "Omega" S.A., care produce maşini agricole în mun. Chişinău, are Întreprinderi fiice situate În Rusia şi Ucraina, care produc piese de completare pentru asamblarea minitractoarelor.
În cazul dat, minitractoarele reprezintă sector industrial, iar Republica Moldova şi ţările membre ale C.S.I. - sectoare geografice.
7. Întreprinderea determină de sine stătător numărul de sectoare care trebuie reflectate în nota explicativă la rapoartele financiare.
În cazul cînd întreprinderea dispune de filiale şijsau întreprinderi fiice care produc diverse tipuri de produse (servicii), dar care nu sînt legate reciproc între ele, prezentarea informaţiei sectoriale se simplifică. Astfel de subdiviziuni ţin o evidenţă (contabilă şi operativă) distinctă, fapt care permite a determina fără careva dificultăţi mărimea activelor, precum şi veniturile, cheltuielile şi rezultatele activităţii fiecărui sector. Dacă, însă, întreprinderea nu are grupe organizatorice distincte, pentru prezentarea informaţiei financiare privind sectoarele este necesară regruparea datelor generalizatoare referitoare la activitatea întreprinderii, ţinînd cont de principiul esenţialităţii. Astfel, în Bilanţul contabil al întreprinderii "Omega" S.A. valoarea tuturor mijloacelor fixe este reflectată printr-o singură mărime. însă, utilizînd datele contabile privind existenţa şi mişcarea mijloacelor fixe în secţiile 1, 2, 3, precum şi în complexul comercial, poate fi determinată valoarea mijloacelor fixe pentru fiecare sector.
Prezentarea informaţiei financiare pe sectoare (S.N.C. 14, paragrafele 11-13)
8. Întreprinderea prezintă informaţia pe sectoare de activitate, pe sectoare geografice sau concomitent pe sectoare industriale şi geografice. Astfel, întreprinderea "Omega" S.A. prezintă în anexa la raportul financiar consolidat informaţia privind activitatea sa pe anii 2002 şi 2003 atît pe sectoare de activitate (maşini agricole, mărfuri de larg consum, comerţ), cit şi pe sectoare geografice (Republica Moldova, ţările membre ale C.S.I.) (vezi tabelele 2 şi 3). Conţinutul informaţiei sectoriale (S.N.C. 14, paragrafele 14-20)
9. Informaţia financiară sectorială cuprinde date referitoare la activele, veniturile şi rezultatele financiare ale fiecărui sector.
Exemplul 5. Informaţia financiară sectorială consolidată a Întreprinderii "Omega" S.A. pe sectoare industriale şi geografice este prezentată În tabelele 2 şi 3.
Tabelul 2
Sectoare de activitate
| Indicatori | Anul 2002 | Anul 2003 |
| Active cu destinaţie de producţie, mii lei | | |
| - maşini agricole | 908,4 | 929,5 |
| - mărfuri de larg consum | 229,3 | 228,7 |
| - comerţ | 319,5 | 307,3 |
| - active nerepartizate cu destinaţie de producţie | 154,1 | 160,3 |
| Total active cu destinaţie de producţie | 1 611,3 | 1 688,8 |
| Active cu destinaţie general-gospodărească, mii lei | 663,2 | 580,1 |
| Total active | 2 274,5 | 2 268,9 |
| Venituri din vînzări, mii lei | | |
| - maşini agricole | 1 148,5 | 1 243,7 |
| - mărfuri de larg consum | 141,9 | 108,2 |
| - comerţ | 284,5 | 265,8 |
| Total venituri din vînzări | 1 574,9 | 1 617,7 |
| Rezultatul din activitatea operaţională, mii lei | | |
| - maşini agricole | 130,8 | 116,3 |
| - mărfuri de larg consum | 35,8 | 26,9 |
| - comerţ | 28,6 | 25,8 |
| - cheltuieli generale | (0,3) | (0,2) |
| Total rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) | 194,9 | 168,8 |
| Numărul salariaţilor, persoane | | |
| - producerea maşinilor agricole | 122 | 134 |
| - producerea mărfurilor de larg consum | 24 | 25 |
| - comerţ | 8 | 8 |
| - oficiul principal şi structurile generale | 57 | 62 |
| Total numărul salariaţilor | 211 | 229 |
Tabela 3
Sectoare geografice
| Indicatori | Anul 2002 | Anul 2003 |
| Active cu destinaţie de producţie | | |
| - Republica Moldova | 1237,2 | 1284,0 |
| - ţările membre ale C.S.I. | 374,1 | 404,8 |
| Total active cu destinaţie de producţie | 1611,3 | 1688,8 |
| Active cu destinaţie general-gospodărească | 663,2 | 580,1 |
| Total active | 2274,5 | 2268,9 |
| Venituri din vînzări | | |
| - Republica Moldova | 1371,5 | 1371,2 |
| - ţările membre ale C.S.I. | 473,7 | 485,4 |
| - excluderea vînzărilor intersectoriale | (270,3) | (238,9) |
| Total vînzări | 1574,9 | 1617,7 |
| Rezultatul din activitatea operaţională | | |
| - Republica Moldova | 151,2 | 126,9 |
| - ţările membre ale C.S.I. | 43,7 | 41,9 |
| Total rezultatul din activitatea operaţională | 194,9 | 168,8 |
| Numărul salariaţilor, persoane | | |
| - Republica Moldova | 148 | 155 |
| - ţările membre ale C.S.I. | 63 | 74 |
| Total numărul salariaţilor | 211 | 229 |
10. Activele sectorului cuprind toate activele pe termen scurt şi curente utilizate în activitatea operaţională.
Activele care sînt comune pentru două sau mai multe sectoare se repartizează între ele proporţional cu baza stabilită de sine stătător de fiecare întreprindere. Astfel, în calitate de bază pentru repartizarea activelor comune între sectoare poate fi aplicată ponderea cifrei de afaceri a unui sector în cifra de afaceri totală a întreprinderii, ponderea salariaţilor unui sector distinct în numărul total al personalului industrial al întreprinderii etc. Activele, repartizarea cărora între sectoare nu este raţională, se reflectă într-un post distinct.
Exemplul 6. La repartizarea valorii mijloacelor fixe pe sectoare de activitate (tab.2) întreprinderea "Omega" S.A. a ţinut cont de următoarele:
a) valoarea utilajului tehnologic instalat în secţiile de bază este inclusă în activele sectorului în mod direct;
b) valoarea utilajului din secţia de reparaţie şi a mijloacelor de transport ale întreprinderii este inclusă în mod indirect, proporţional cu ponderea vînzărilor efectuate de sectorul respectiv. Astfel, în anul 2002 ponderea vînzărilor În sectorul "maşini agricole" a constituit 73% (1148,5: 1574,9 x 100%), în sectorul "mărfuri de larg consum "-9% (141,9: 1574,9 x 100%), iar în sectorul "comerţ"- 18% (284,5: 1574,9x 100%). Valoarea mijloacelor fixe ale întreprinderii repartizabilă între sectoarele de activitate în mod indirect este egală cu 387 mii lei. Prin urmare, sectorului "maşini agricole" îi revin 282,5 mii lei (387,0 x 73%), sectorului "mărfuri de larg consum" - 34,8 mii lei (387, O x 9% ), iar sectorului "comerţ" -69,7 mii lei (387,0 x 18% etc.);
c) valoarea unor astfel de active, cum sînt mijloacele băneşti şi investiţiile, nu este raţional să fie repartizată între sectoare de activitate, de aceea aceasta (154, 1 mii lei) este reflectată într-un post distinct.
11 . La reflectarea informaţiei financiare pe sectoare industriale şi geografice, datoriile, de regulă, nu se repartizează între sectoare, deoarece sînt atribuibile întreprinderii în ansamblu.
12. Veniturile şi cheltuielile sectorului rezultă atît din operaţiunile cu întreprinderile terţe, cît şi cu alte sectoare ale aceleiaşi întreprinderi. De aceea pentru determinarea veniturilor şi cheltuielilor întreprinderii în general se iau în consideraţie operaţiunile cu întreprinderile terţe şi se exclud operaţiunile intersectoriale. Referitor la vînzările intersectoriale se recomandă de a se indica principiile de determinare a veniturilor şi metodele de determinare a preţurilor (costul, valoarea venală etc.).
Exemplul 7. Întreprinderea "Omega" S.A. îşi vinde produsele, în special, terţilor la preţuri contractuale. Totodată, o parte din mărfurile de larg consum fabricate în secţia 3 se livrează complexului comercial la valoarea de piaţă, o asemenea vinzare fiind intersectorială.
Deseori vînzările intersectoriale se efectuează între sectoarele geografice. Astfel, în nota explicativă la raportul financiar consolidat al grupului de Intreprinderi în frunte cu întreprinderea "Omega" S.A. veniturile din vînzări pe sectoare geografice pot fi concretizate în modul următor (tab.4):
Tabelul 4
Venituri din vînzări pe sectoare geografice (mii lei)
| Sectoare geografice | Anul 2002 | Anul 2003 |
| Republica Moldova | | |
| - cumpărători terţi | 1 233,6 | 1 261,8 |
| - vînzări intersectoriale | 137,9 | 109,4 |
| Total | 1 371,5 | 1 371,2 |
| Ţările membre ale C.S.I. | | |
| - cumpărători terţi | 341,3 | 355,9 |
| - vînzări intersectoriale | 132,4 | 129,5 |
| Total | 473,7 | 485,4 |
| Excluderea vînzărilor intersectoriale | (270,3) | (238,9) |
| Total venituri din vînzări | 1 574,9 | 1 617,7 |
13. Veniturile şi cheltuielile întreprinderii pot fi repartizate între sectoare în mod direct sau indirect. Astfel, veniturile din vînzări şi costul vînzărilor , de regulă, pot fi raportate la un sector concret în mod direct, iar cheltuielile perioadei - în mod indirect, proporţional cu baza stabilită. În calitate de bază pentru raportare pot servi asemenea indicatori, cum sînt ponderea vînzărilor unui sector distinct în volumul total al vînzărilor efectuate de întreprindere, ponderea salariaţilor unui sector distinct în numărul total al salariaţilor.
La prezentarea informaţiei financiare sectoriale în anexa la rapoartele financiare cheltuielile generale şi administrative ale întreprinderii-mamă nu se repartizează pe sectoare, ci se reflectă într-un post distinct.
14. Rezultatul financiar al sectorului se determină prin deducerea cheltuielilor din veniturile acestuia şi constituie profitul (pierderea) din activitatea operaţională. La determinarea rezultatului financiar al sectorului nu se ţine cont de:
a) veniturile sub formă de dobinzi şi cheltuielile aferente plăţii dobînzilor, cu excepţia cazurilor cind activitatea sectorului prin esenţa sa este financiară;
b) impozitul pe venit, cota minoritară, veniturile (pierderile) excepţionale.
Coordonarea informaţiei sectoriale (S.N.C. 14, paragraful 21)
15. în cazul cînd ihtreprinderea prezintă informaţia financiară concomitent pe sectoare industriale şi geografice se va asigura coordonarea sumelor totale.
16. Informaţia pe sectoarele geografice se prezintă ţinînd cont de locul real de desfăşurare a activităţii de către subdiviziunile întreprinderii (grupului) (tab.3). Repartizarea veniturilor din vînzări, în funcţie de amplasarea geografică a cumpărătorilor, este prezentată în tabelul 5.
Tabelul 5
Veniturile din vînzări, în funcţie de amplasarea geografică a cumpărătorilor (mii lei)
| Sectoare geografice | Anul 2002 | Anul 2003 |
| Republica Moldova | 803,2 | 820,3 |
| Ţările membre ale C.S.I. | 488,2 | 534,1 |
| Alte ţări | 283,5 | 263,3 |
| Total | 1574,9 | 1617,7 |
Data intrării în vigoare
17. Prezentele comenterii intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
COMENTARII CU PRIVIRE LA APLICAREA S.N.C. 31 «REFLECTAREA ÎN RAPOARTELE FINANCIARE A PARTICIPAŢIILOR ÎN ACTIVITATEA DE ÎNTREPRINZĂTOR SUB CONTROL MIXT»
Dispoziţii generale
1. Prezentele comentarii sînt elaborate în baza S.N.C. 31 «Reflectarea în rapoartele financiare a participaţiilor în activitatea de întreprinzător sub control mixt», aprobat prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 16 din 29 ianuarie 1999 şi intrat în vigoare începînd cu 15 aprilie 1999.
2. Obiectivul prezentelor comentarii constă în explicarea prevederilor S.N.C. 31 «Reflectarea în rapoartele financiare a participaţiilor în activitatea de întreprinzător sub control mixt» privind reflectarea în rapoartele financiare ale întreprinderii raportoare a cotei de partiei paţie în diverse forme ale activităţii de întreprinzător sub control mixt.
Caracteristica şi formele activităţii de întreprinzător sub control mixt (S.N.C. 31, paragrafele 5-8)
3. Activitatea de întreprinzător sub control mixt reprezintă activitatea desfăşurată în baza unui acord (contract) conform căruia două sau mai multe părţi numite partiei panţi desfăşoară activitate economice-financiară supusă unui control mixt.
4. În acordul privind activitatea de întreprinzător sub control mixt se reflectă deciziile privind problemele, soluţionarea cărora este deosebit de importantă pentru atingerea scopurilor activităţii mixte de întreprinzător , care trebuie să fie aprobate de către toţi partiei panţii. în particular, în acord trebuie să se sti puleze:
- tipurile şi termenele desfăşurării activităţii de întreprinzător sub control mixt (tipurile concrete ale producţiei, lucrărilor sau serviciilor care se vor lansa (elibera) sau realiza în comun sub control mixt într-o perioadă determinată de timp);
- numirea organului de conducere a activităţii de întreprinzător sub control mixt;
- mărimea capitalului depus de către partiei panţii la activitatea de întreprinzător sub control mixt (pentru crearea întreprinderii sub control mixt sau achiziţionarea activelor sub control mixt);
- modalitatea repartizării între partiei panţi a volumului producţiei, venitului global, cheltuielilor şi rezultatului (profit sau pierdere) activităţii de întreprinzător sub control mixt;
- alte probleme care nu contravin legislaţiei în vigoare.
Dacă participanţii la acord nu au ajuns la o înţelegere comună, problema în cauză se consideră nesoluţionată. Luarea deciziei prin majoritatea voturilor în asemenea cazuri nu se admite.
Acordul privind activitatea de întreprinzător sub control mixt, semnat de toţi partiei panţii (persoane fizice care reprezintă părţile contractante), trebuie să fie legalizat de către notar în modul prestabilit.
5. Activitatea de întreprinzător sub control mixt poate fi desfăşurată sub trei forme principale:
a) activitate de întreprinzător sub control mixt fără active comune;
b) activitate de întreprinzător sub control mixt cu active comune;
c) întreprindere sub control mixt.
Primele două forme ale activităţii de întreprinzător sub control mixt nu prevăd crearea unei întreprinderi distincte, care este persoană juridică, iar întreprinderea sub control mixt reprezintă o persoană juridică.
Activitatea de întreprinzător sub control mixt fără crearea unei întreprinderi distincte (S.N.C. 31, paragrafele 10-14)
6. Activitatea de întreprinzător sub control mixt fără crearea unei întreprinderi distincte cuprinde activitatea de întreprinzător sub control mixt fără/cu active comune.
7. Activitatea de întreprinzător sub control mixt fără active comune prevede utilizarea activelor şi altor resurse ale partiei panţilor la activitatea de întreprinzător mixtă, de exemplu, îmbinarea de către doi sau mai mulţi subiecţi a activităţii, resurselor, cunoştinţelor şi experienţei lor pentru producerea mixtă, marketing şi repartizarea producţiei. Fiecare participant la acord efectuează diverse etape ale ciclului de producţie, utilizînd în acest scop activele proprii, suportă cheltuieli şi consumuri, îşi onorează angajamentele asumate. Totodată, în acest acord se stipulează modul şi metodele de repartizare între partiei panţi a veniturilor obţinute din vînzarea producţiei fabricate în comun (sau producţiei gata) şi a altor cheltuieli suportate în comun. Uneori prin acord se stipulează repartizarea rezultatului financiar al activităţii mixte .
Exemplul 1. fntreprinderile «Livada», «Spicul» şi «Trigom» au încheiat pe 5 ani un acord privind activitatea de Întreprinzător sub control mixt fără active comune, care prevede producerea şi vînzarea a 200 de minitractoare pe an. în conformitate cu acest acord, întreprinderea «Livada» confecţionează motoare, întreprinderea «Trigom»- alte piese de schimb (de completare), iar Întreprinderea «Spicul» asamblează şi vinde minitractoare. Totodată, fiecare întreprindere suportă consumuri şi cheltuieli proprii, îşi onorează datoriile. În acord se prevede repartizarea veniturilor din vînzări în modul următor: întreprinderile «Livada» şi «Trigom» -cite 30% fiecare, iar întreprinderea «Spicul» - 40%.
Să presupunem că venitul anual din vînzarea minitractoarelor constituie 4 500 mii lei. În acest caz, fiecare partiei pant al acordului va reflecta în raportul anual privind rezultatele financiare pe lîngă veniturile ş i cheltuielile proprii ş i cota respectivă în venitul din vînzări a minitractoarelor. Astfel, întreprinderile «Livada» ş i «Trigon» vor reflecta în postul "Vînzări nete" din raportul indicat cîte 1 350 mii lei (4 500 mii 0,30), iar întreprinderea «Spicul» - 1 800 mii lei (4 500 mii 0,40). În notele explicative la raportul financiar anual fiecare întreprindere dezvăluie participarea sa la activitatea de întreprinzător sub control mixt şi prezintă date concrete despre mărimea veniturilor şi cheltuielilor respective.
Exemplul 2. Să presupunem că acordul privind activitatea de întreprinzător sub control mixt (vezi exemplul 1) prevede de asemenea repartizarea cheltuielilor suportate în comun în aceleaşi proporţii ca şi veniturile din vînzări. Pentru perioada de gestiune cheltuielile suportate în comun de către întreprinderile «Livada», «Trigon» şi «Spicul» pentru cercetarea pieţei de desfacere (cheltuielile de marketing şi cheltuielile ce ţin de reclamă) au constituit 60 000 lei.
Astfel, o dată cu cheltuielile proprii, întreprinderile «Livada» şi «Trigon» includ în cheltuielile comerciale cota corespunzătoare a cheltuielilor suportate în comun, adică cîte 18 000 lei (60 000 0,30), iar întreprinderea «Spicul» – 24 000 lei (60 000 0,40).
Exemplul 3. Să presupunem că acordul privind activitatea de întreprinzător (vezi exemplul 1) prevede repartizarea producţiei date (în aceleaşi proporţii) cu vînzarea ei ulterioară de către fiecare participant al acordului în parte.
În acest caz, din 200 minitractoare fabricate anual, 60 de unităţi se repartizează întreprinderilor «Livada» şi «Trigon», iar 80 de unităţi – întreprinderii «Spicul». Fiecare întreprindere vinde cantitatea respectivă de minitractoare, iar venitul obţinut îl adiţionează la veniturile din vînzările altor tipuri de producţie.
Exemplul 4. Să presupunem că acordul privind activitatea de întreprinzător (vezi exemplul 1) prevede repartizarea rezultatului financiar din vînzarea minitractoarelor (în aceleaşi proporţii).
Dacă rezultatul (profitul) din vînzarea minitractoarelor pentru anul de gestiune a constituit 1 260 mii lei, cota profitului pentru fiecare participant va fi egală:
- la întreprinderea «Livada» şi «Trigon» – respectiv cu 378 000 lei (1 260 mii 0,30);
- la întreprinderea «Spicul» – cu 504 000 lei (1 260 mii 0,40).
8. Activitatea de întreprinzător sub control mixt cu active comune prevede deţinerea comună şi controlul mixt de către participanţi asupra activelor depuse sau procurate pentru scopurile comune. În acest caz nu se prevede crearea oricărei întreprinderi distincte de către participanţii la activitatea de întreprinzător sub control mixt.
Fiecare participant la o atare formă de activitate mixtă controlează cota veniturilor şi cheltuielilor sale prin intermediul cotei în activul sub control mixt. De obicei, în acord se stipulează modalitatea repartizării veniturilor din vînzarea producţiei, care a fost produsă utilizînd activele sub control mixt şi cheltuielilor suportate în comun.
Exemplul 5. Întreprinderile «Rita» şi «Selena» au încheiat acordul privind achiziţionarea, posesiunea (proprietatea) şi controlul în comun asupra clădirii care va fi dată în arendă curentă timp de 10 ani.Valoarea clădirii achiziţionate este de 200 000 lei şi participanţii la acord au plătit respectiv cîte 60% şi 40% din valoarea acestuia. În decursul anului cheltuielile pentru întreţinerea clădirii au constituit 30 000 lei, din care 6 000 lei – impozitul pe bunurile imobiliare, iar restul sumei – cheltuielile aferente reparaţiei curente şi plata serviciilor comunale. Cheltuielile aferente întreţinerii întreprinderii şi veniturile din transmiterea în arendă a clădirii se repartizează proporţional cu mijloacele depuse de către fiecare participant la achiziţionarea clădirii. Venitul anual de la transmiterea clădirii în arendă constituie 84 000 lei.
Să presupunem că întreprinderea «Rita» nu are întreprinderi fiice şi întocmeşte numai rapoarte financiare distincte în conformitate cu S.N.C. 5 «Prezentarea rapoartelor financiare», iar întreprinderea «Selena» are întreprinderi fiice şi de aceea, în afară de rapoarte financiare distincte, întocmeşte rapoarte financiare consolidate.
Fiecare participant la activitatea de întreprinzător sub control mixt va reflecta în rapoartele financiare distincte şi consolidate:
a) cota proprie în active comune. Pentru aceasta în Bilanţul contabil în postul „Mijloace fixe” la valoarea mijloacelor fixe proprii se adiţionează cota respectivă în valoarea activelor comune (clădirii):
- întreprinderea «Rita» – 120 000 lei (200 000 0,60),
- întreprinderea «Selena» – 80 000 lei (200 000 0,40).
Fiecare întreprindere calculează uzura cotei respective a clădirii procurate în conformitate cu S.N.C. 16 «Contabilitatea activelor materiale pe termen lung»;
b) datoriile asumate aferente finanţării cotei sale în activele comune, dacă la data întocmirii Bilanţului contabil acestea nu au fost stinse:
- întreprinderea «Rita» – 120 000 lei,
- întreprinderea «Selena» – 80 000 lei;
c) cota de datorii asumate în comun cu un alt participant referitor la activitatea sub control mixt, de exemplu, cota impozitului pe bunurile imobiliare, datorii faţă de furnizorii de energie electrică, antreprenori şi alte persoane terţe;
d) cota venitului din arendă:
- întreprinderea «Rita» – 50 400 lei (84 000 0,60),
- întreprinderea «Selena» – 33 600 lei (84 000 0,40);
e) cota cheltuielilor suportate, de exemplu, a cheltuielilor aferente reparaţiei curente a clădirii, plata serviciilor comunale etc.:
- întreprinderea «Rita» – 14 400 lei (24 000 0,60),
- întreprinderea «Selena» – 9 600 lei (24 000 0,40);
f) cheltuielile aferente finanţării cotei sale în activele (sub control mixt) comune. Să presupunem că întreprinderea «Rita» pentru procurarea clădirii a luat la 1 aprilie a anului de gestiune un împrumut pe termen lung în sumă de 120 000 lei pe 2 ani cu dobînda anuală de 20% şi pentru anul de gestiune cheltuielile aferente dobînzii au constituit 18 000 lei (120 000 lei õ 0,20 õ 9/12). Prin urmare, întreprinderea «Rita» trebuie să indice în nota explicativă la raportul financiar anual că din plăţile privind achitarea dobînzii 18 000 lei sînt legate de finanţarea cotei sale de participaţie în activitatea de întreprinzător sub control mixt.
Întreprinderea sub control mixt (S.N.C. 31, paragrafele 15–26)
9. Întreprinderea sub control mixt este o persoană juridică, asupra activităţii economice a căreia, conform acordului între participanţii acesteia, se stabileşte un control mixt.
10. Proprietatea întreprinderii sub control mixt constă din cotele de participaţie băneşti şi nebăneşti introduse de către participanţi la crearea acesteia. La cotele de participaţie nebăneşti se referă bunurile (valorile materiale) transmise întreprinderii sub control mixt şi în folosinţă, precum şi drepturile de proprietate, inclusiv drepturile asupra proprietăţii intelectuale şi de utilizare a resurselor naturale.
Cotele de participaţie în întreprinderea sub control mixt se reflectă în rapoartele financiare ale fiecărui participant ca investiţii.
La finele anului de gestiune, participanţii – proprietari ai întreprinderii sub control mixt au dreptul la cota-parte a profitului repartizat din activitatea mixtă proporţional cu cotele de participaţie, dacă în acordul privind activitatea de întreprinzător sub control mixt nu este stipulat altceva.
11. Fiecare participant la întreprinderea sub control mixt, pe lîngă raportul financiar distinct, întocmeşte un raport financiar centralizator în care conform metodei consolidării proporţionale reflectă cota sa de participaţie în activele, datoriile, veniturile şi cheltuielile acestei întreprinderi.
Exemplul 6. Întreprinderile «Octava» şi «Beta» la data de 31 decembrie 2002 au încheiat un acord care prevedea crearea întreprinderii sub control mixt «Omega» cu capitalul statutar de 157 080 lei. Cota fiecărui participant constituie respectiv 60% şi 40%. Aporturile în capitalul statutar al întreprinderii «Omega» se includ (introduc) prin mijloace băneşti şi alte active şi se reflectă în rapoarte financiare distincte ca investiţii.
În tabelele 1 şi 2 sînt prezentate Bilanţurile contabile la 31 decembrie 2003 şi Rapoartele privind rezultatele financiare pe anul 2003 ale întreprinderii sub control mixt şi participanţilor acesteia.
Tabelul 1
Bilanţurile contabile ale întreprinderii sub control mixt şi participanţilor acesteia la 31 decembrie 2003
| Indicatori | Întreprinderi |
| «Octava» | «Beta» | «Omega» |
| A | 1 | 2 | 3 |
Activ Active nemateriale (valoarea de bilanţ) | - | - | 45 220 |
| Active materiale pe termen lung (valoarea de bilanţ) | 668 780 | 985 714 | 188 020 |
| Active financiare pe termen lung (investiţii) | 199 920* | 285 714* | - |
| Stocuri de mărfuri şi materiale | 168 980 | 469 286 | 76 160 |
| Creanţe | 154 700 | 480 714 | 49 980 |
| Mijloace băneşti | 80 920 | 232 857 | 28 560 |
| Total activ | 1273 300 | 2454 285 | 387 940 |
| Pasiv | | | |
| Capital statutar | 357 000 | 162 142 | 157 080 |
| Rezerve | 178 060 | 245 300 | - |
| Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) | 338 400 | 883 268 | - |
| Profit (pierdere) net (ă) al (a) perioadei de gestiune | 38 080 | 142 860 | 66 640 |
| Datorii pe termen lung | 238 000 | 646 429 | 76 160 |
| Datorii pe termen scurt | 123 760 | 374 286 | 88 060 |
| Total pasiv | 1273 300 | 2454 285 | 387 940 |
• În valoarea activelor financiarc sînt incluse investiţiile în intreprinderea sub control mixt «Omega» întreprinderea «Octava» 94 24H lei (157 080 x 0,60) întreprinderea «Beta» - 62 832 lei ( 157 080 x 0,40).
Tabelul 2
Rapoartele privind rezultatele financiare ale întreprinderii sub control mixt şi participanţilor acesteia pe anul 2003
(în lei)
| Indicatori | Întreprinderi |
| «Octava» | «Beta» | «Omega» |
| A | 1 | 2 | 3 |
| Venituri din vînzări | 1456 560 | 2278 570 | 571 200 |
| Costul vînzărilor | 1142 400 | 1635 710 | 418 880 |
| Profit brut (pierdere globală) | 314 160 | 642 860 | 152 320 |
| Cheltuieli comerciale | 136 100 | 285 730 | 22 070 |
| Cheltuieli generale şi administrative | 180 200 | 140 700 | 32 190 |
| Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) | (2 140) | 216 430 | 98 060 |
| Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) | 38 290 | - | - |
| Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) | 14 070 | - | - |
| Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare | 50 220 | 216 430 | 98 060 |
| Cheltuieli privind impozitul pe venit | 12 140 | 73 570 | 31 420 |
| Profit net (pierdere netă) | 38 080 | 142 860 | 66 640 |
12. Dacă participanţii întreprinderii sub control mixt aplică pentru reflectarea cotei de participaţie în aceasta metoda consolidării proporţionale, utilizînd metoda «rînd cu rînd», rapoartele financiare centralizatoare ale acestora se vor prezenta în modul următor (tabelele 3 şi 4):
Tabelul 3
Bilanţurile contabile centralizatoare ale participanţilor la întreprinderea sub control mixt la 31 decembrie 2003 (metoda "rînd cu rînd")
| Indicatori | Întreprinderi |
| «Octava» | «Beta» |
| A | 1 | 2 |
| Activ | | |
| Active nemateriale | 27 132 | 18 088 |
| Active materiale pe termen lung | 781 592 | 1 060 922 |
| Active financiare pe termen lung | 105 672 | 222 882 |
| Stocuri de mărfuri şi materiale | 214 676 | 499 750 |
| Creanţe | 184 688 | 500 706 |
| Mijloace băneşti | 98 056 | 244 281 |
| Total activ | 1 411 816 | 2 546 629 |
| Pasiv | | |
| Capital statutar | 357 000 | 162 142 |
| Rezerve | 178 060 | 245 300 |
| Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) | 338 400 | 883 268 |
| Profit (pierdere) net (ă) al (a) perioadei de gestiune | 78 064 | 169 516 |
| Datorii pe termen lung | 283 696 | 676 893 |
| Datorii pe termen scurt | 176 596 | 409 510 |
| Total pasiv | 1 411 816 | 2 546 629 |
La întocmirea Bilanţului contabil centralizator (consolidat) la suma fiecărui post cu excepţia posturilor "Investiţii" şi "Capital statutar", întreprinderea «Octava» adiţionează 60%, iar întreprinderea «Beta» - 40% din suma postului similar al Bilanţului contabil consolidat al întreprinderii sub control mixt «Omega». Astfel, suma activelor materiale pe termen lung în Bilanţul contabil centralizator al întreprinderii «Octava» constituie 781 592 lei (668 780 + 188 020 D 0,60), iar al întreprinderii «Beta» - 1 060 922 lei (985 714 + 188 020 D 0,40).
Valoarea activelor financiare pe termen lung se micşorează cu suma investiţiilor în întreprinderea sub control mixt «Omega». În acest caz, în pasivul Bilanţului contabil se elimină mărimea capitalului întreprinderii sub control mixt. Astfel, dacă în Bilanţul contabil distinct al întreprinderii «Octava» activele financiare pe termen lung constituie 199 920 lei, în Bilanţul contabil centralizator se reflectă numai suma de 105 672 lei (199 920-94 248). Mărimea capitalului statutar al întreprinderii «Alfa» rămîne neschimbată, constituind 357 000 lei. întreprinderea «Beta» reflectă în Bilanţul contabil centralizator în postul "Active financiare pe termen lung" suma de 222 882 lei (285 714 - 62 832), mărimea capitalului statutar rămînînd neschimbată (162 1421ei).
La întocmirea rapoartelor centralizatoare privind rezultatele financiare, participanţii întreprinderii sub control mixt adiţionează la suma veniturilor şi cheltuielilor cota sa de participaţie în această întreprindere. Astfel, vînzările nete ale întreprinderii «Octava» vor constitui 1 799 280 lei (1 456 560 + 571 200 x 0,60), iar ale întreprinderii «Beta» - 2 507 050 lei (2 278 570 + 571 200 x 0,40).
Tabelul4
Rapoartele centralizatoare privind rezultatele financiare ale participanţilor la întreprinderea sub control mixt pe anul 2003 (metoda "rînd cu rînd")
(în lei)
| Indicatori | Întreprinderi |
| «Octava» | «Beta» |
| A | 1 | 2 |
| Venituri din vînzări | 1 799 280 | 2 507 050 |
| Costul vînzărilor | 1 393 728 | 1 803 262 |
| Profit brut (pierdere globală) | 405 552 | 703 788 |
| Cheltuieli comerciale | 149 342 | 294 558 |
| Cheltuieli generale şi administrative | 199 514 | 153 576 |
| Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) | 56 696 | 255 654 |
| Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) | 38 290 | - |
| Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) | 14 070 | - |
| Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare | 109 056 | 255 654 |
| Cheltuieli privind impozitul pe venit | 30 992 | 86 138 |
| Profit net (pierdere netă) | 78 064 | 169 516 |
13. Dacă în rapoartele financiare centralizatoare sînt prevăzute posturi distincte pentru reflectarea cotei respective a participanlului în activele, datoriile şi cheltuielile întreprinderii sub control mixt, rapoartele financiare centralizatoare vor avea forma prezentată în tabelele 5 ş i 6.
Tabelul 5
Bilanţurile contabile centralizatoare ale participanţilor la întreprinderea sub control mixt la 31 decembrie 2003
(metoda cunsolidării proporţionale cu evidenţierea unor posturi distincte pentru reflectarea cotei de participaţie în întreprinderea sub control mixt)
(în lei )
| Indicatori | Întreprinderi |
| «Octava» | «Beta» |
| A | 1 | 2 |
| ActivActive nemateriale | - | - |
| Cota activelor nemateriale în întreprinderea «Omega» | 27 132 | 18 088 |
| Active materiale pe termen lung | 668 780 | 985 714 |
| Cota activelor materiale pe termen lung în întreprinderea «Omega» | 112 812 | 75 208 |
| Active financiare pe termen lung | 105 627 | 222 882 |
| Stocuri de mărfuri şi materiale | 168 980 | 469 286 |
| Cota stocurilor de mărfuri şi materiale în întreprinderea «Omega» | 45 696 | 30 464 |
| Creanţe | 154 700 | 480 714 |
| Cota creanţelor în întreprinderea «Omega» | 29 988 | 19 992 |
| Mijloace băneşti | 80 920 | 232 857 |
| Cota mijloacelor băneşti în întreprinderea «Omega» | 17 136 | 11 424 |
| Total activ | 1 411 816 | 2 546 629 |
| PasivCapital statutar | 357 000 | 162 142 |
| Rezerve | 178 060 | 245 300 |
| Profit nerepartizat (pierdere neacoperită) | 338 400 | 883 268 |
| Profit (pierdere) net (ă) al (a) perioadei de gestiune | 38 080 | 142 860 |
| Cota profitului (pierderii) net (e) al (a) perioadei de gestiune în întreprinderea «Omega» | 39 984 | 26 656 |
| Datorii pe termen lung | 238 000 | 646 429 |
| Cota datoriilor pe termen lung în întreprinderea «Omega» | 45 696 | 30 464 |
| Datorii pe termen scurt | 123 760 | 374 286 |
| Cota datoriilor pe termen scurt în întreprinderea «Omega» | 52 836 | 35 224 |
| Total pasiv | 1 411 816 | 2 546 629 |
Tabelul 6
Rapoarte financiare generalizatoare ale participanţilor la întreprinderea sub control mixt pc anul 2003
(metoda consolidării proporţionale cu evidenţierea unor posturi distincte pentru reflectarea cotei de participaţie în întreprinderea sub control mixt)
(în lei)
| Indicatori | Întreprinderi |
| «Octava» | «Beta» |
| A | 1 | 2 |
| Venituri din vînzări | 1 456 560 | 2 278 570 |
| Cota veniturilor din vînzări în întreprinderea «Omega» | 342 720 | 228 480 |
| Costul vînzărilor | 1 142 400 | 1 635 710 |
| Cota costului vînzărilor în întreprinderea «Omega» | 251 328 | 167 552 |
| Profit brut (pierdere globală) | 314 160 | 642 860 |
| Cota profitului brut (pierderii globale) în întreprinderea \xaeOmega\xaf | 91 392 | 60 928 |
| Cheltuieli comerciale | 136 100 | 285 730 |
| Cota cheltuielilor comerciale în întreprinderea «Omega» | 13 242 | 8 828 |
| Cheltuieli generale şi administrative | 180 200 | 140 700 |
| Cota cheltuielilor generale şi administrative în întreprinderea «Omega» | 19 314 | 12 876 |
| Rezultatul din activitatea operaţională: profit (pierdere) | (2 140) | 216 430 |
| Cota rezultatului din activitatea operaţională al întreprinderii \xaeOmega\xaf | 58 836 | 39 224 |
| Rezultatul din activitatea de investiţii: profit (pierdere) | 38 290 | - |
| Rezultatul din activitatea financiară: profit (pierdere) | 14 070 | - |
| Profitul (pierderea) perioadei de gestiune pînă la impozitare | 50 220 | 216 430 |
| Cota profitului (pierderii) perioadei de gestiune pînă la impozitare în întreprinderea «Omega» | 58 836 | 39 224 |
| Cheltuieli | 12 140 | 73 570 |
| Cota cheltuielilor privind impozitul pe venit în întreprinderea «Omega» | 18 852 | 12 568 |
| Profit net (pierdere netă) | 38 080 | 142 860 |
| Cota profitului net (pierderii nete) al întreprinderii «Omega» | 39 984 | 26 656 |
| Total profit net (pierdere netă) | 78 064 | 169 516 |
14. Comparînd datele din tabelele 3 şi 5, 4 şi 6, se observă că utilizarea ambelor metode ale consolidării proporţionale conduce la aceleaşi sume ale activelor, datoriilor, veniturilor şi cheltuielilor. Prin urmare, fiecare întreprindere – participant la întreprinderea sub control mixt alege de sine stătător una din metodele consolidării proporţionale indicate. Este preferabilă, însă, cea de-a doua metodă, deoarece evidenţierea unor posturi distincte reflectă mai clar şi concret cota de participaţie în întreprinderea sub control mixt.
Operaţiuni între întreprinderea sub control mixt şi participanţii la aceasta (S.N.C. 31, paragrafele 27–28)
15. Între întreprinderea sub control mixt şi participanţii acesteia apar operaţiuni privind cumpărarea-vînzarea sau transmiterea activelor. Dacă participanţii la aceasta depun (sau vînd) activele lor în întreprinderea sub control mixt, veniturile şi cheltuielile din aceste operaţiuni se constată în conformitate cu S.N.C. 18 „Venitul” şi S.N.C. 3 „Componenţa consumurilor şi cheltuielilor întreprinderii”. În cazul în care dreptul de proprietate asupra activelor corespunzătoare, precum şi riscurile şi recompensele legate de deţinerea acestor active au fost transferate de la participantul la întreprinderea sub control mixt, participantul constată numai acea parte a profitului care se referă la cotele de participaţie ale celorlalţi participanţi la întreprinderea sub control mixt. Dacă depunerea (vînzarea) activelor de către participantul la întreprinderea sub control mixt relevă o diminuare a valorii activelor curente (valorii realizabile nete) sau o reducere (cu excepţia celei temporare) a valorii de bilanţ a activelor pe termen lung, participantul la întreprinderea sub control mixt constată toate pierderile din acţiunea numită, fapt condiţionat de necesitatea respectării principiului prudenţei.
Exemplul 7. Să presupunem că întreprinderea «Octava» a vîndut întreprinderii sub control mixt «Omega» materie primă cu 10 000 lei, valoarea de bilanţ constituind 8 000 lei. Cota de participaţie a întreprinderii «Octava» în întreprinderea sub control mixt «Omega» constituie 60%.
În acest caz întreprinderea «Octava» recunoaşte profitul în mărime de 800 lei [(10 000 - 8 000) x (1 – 0,60)], adică numai acea parte a profitului care se referă la cota altor participanţi la întreprinderea sub control mixt (întreprinderea «Octava» nu-şi poate vinde sie însăşi nimic).
Exemplul 8. Să presupunem că întreprinderea «Octava» a vîndut întreprinderii sub control mixt «Omega» materie primă cu 7 000 lei, valoarea de bilanţ constituind 8 000 lei.
În acest caz întreprinderea «Octava» recunoaşte pierderile aferente acestei operaţiuni în sumă de 1 000 lei.
16. În cazul procurării activelor întreprinderii sub control mixt de către unul dintre participanţii la aceasta, ultimul constată cota-parte a profitului obţinută de întreprinderea sub control mixt din această operaţiune numai după revînzarea activelor corespunzătoare unei părţi independente. Dacă în urma unei asemenea operaţiuni întreprinderea sub control mixt a suportat pierderi, participantul constată (recunoaşte) cota-parte din pierderi în acelaşi mod ca şi cota-parte a profitului. Dacă, însă, pierderile reprezintă diminuarea valorii realizabile nete a activelor curente sau o reducere (cu excepţia celei temporare) a valorii de bilanţ a activelor pe termen lung, acestea se constată imediat după realizarea operaţiunii.
Exemplul 9. Întreprinderea «Octava» (vezi exemplul 7) a procurat de la întreprinderea sub control mixt «Omega» utilaj cu 15 000 lei, valoarea de bilanţ constituind 12 000 lei. Prin urmare, utilajul indicat a fost vîndut întreprinderii «Dorin» cu 16 000 lei.
În acest caz întreprinderea «Octava», la data vînzării utilajului întreprinderii «Dorin», recunoaşte profitul în mărime de 2 800 lei, calculat în modul următor:
a) 1 000 lei – din vînzarea utilajului întreprinderii «Dorin» (16 000 – 15 000);
b) 1 800 lei – cota-parte a întreprinderii «Octava» în profitul întreprinderii sub control mixt «Omega» [(15 000 – 12 000) 0,60].
Exemplul 10. Întreprinderea «Octava» (vezi exemplul 7) a procurat de la întreprinderea sub control mixt utilaj cu 10 000 lei, valoarea de bilanţ constituind 12 000 lei.
În acest caz întreprinderea sub control mixt «Omega» recunoaşte pierderile în mărime de 2 000 lei, iar întreprinderea «Octava» recunoaşte nemijlocit după finalizarea operaţiunii cota-parte a pierderilor în mărime de 1 200 lei (2 000 x 0,60).
Data intrării în vigoare
17. Prezentele comentarii intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.