cu privire la aprobarea Strategiei preliminarede reducere a sărăciei

HOTĂRÂRE nr. 1337 din 29.12.2000 · GUVERNUL · publicat 15.02.2001 · abrogat
pe legis.md
Trimiteri: 8 legate · 5 nerezolvate · 2 fără țintăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (5)
Fără țintă (2)

Versiune în vigoare din18.05.02 în baza modificărilor prin
HG524 din 24.04.02, MO65/18.05.02 art.670

Pentru a asigura participarea masivă a instituţiilor neguvernamentale şi ale societăţii civile la procesul de elaborare a Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă Strategia preliminară de reducere a sărăciei, conform anexei.

2. Ministerele, departamentele şi autorităţile administraţiei publice locale vor realiza în termenele stabilite măsurile politicii privind asigurarea unei creşteri economice multilaterale şi durabile şi de reducere a sărăciei, conform anexelor A şi B la strategia sus-aprobată.

3. Se pune în sarcina Ministerului Economiei şi Reformelor:

organizarea şi coordonarea activităţilor specificate în programul de lucru şi în planul de participare la elaborarea Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică, conform anexei D la strategia sus-aprobată;

lansarea campaniei de informare a instituţiilor neguvernamentale şi a întregii societăţi privind determinarea priorităţilor în procesul de participare la elaborarea pe larg a Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică;

asigurarea executării măsurilor preconizate, în comun cu ministerele implicate în elaborarea sus-numitei strategii, şi informarea trimestrială a Guvernului despre rezultatele obţinute.

4. În termen de două luni ministerele şi departamentele ramurale vor elabora şi vor prezenta spre aprobare Guvernului strategiile de dezvoltare a ramurilor economiei naţionale, conform competenţelor fiecăruia.

PRIM-MINISTRU

AL REPUBLICII MLDOVA Dumitru BRAGHIŞ

Contrasemnată:

Viceprim-ministru,

ministrul economiei şi reformelor Andrei CUCU

Ministrul justiţiei Valeria ŞTERBEŢ

Chişinău, 29 decembrie 2000.

Nr. 1337.

Aprobată prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1337 din 29 decembrie 2000

Strategia preliminară de reducere a sărăciei I. Introducere

1. Pe parcursul ultimilor trei ani Republica Moldova a realizat progrese semnificative în atingerea şi menţinerea stabilităţii macroeconomice şi financiare. De asemenea, a fost implementată o serie de reforme structurale şi instituţionale, necesare pentru funcţionarea eficientă a economiei de piaţă. Aceste eforturi au condus la menţinerea stabilităţii macroeconomice şi financiare în circumstanţe externe dificile şi la crearea unui mediu, ce va facilita creşterea economică şi dezvoltarea ţării pe termen mediu.

2. Cu toate acestea Republica Moldova continuă să rămînă pe unul din ultimele locuri în Europa în ceea ce priveşte venitul pe cap de locuitor. Conştientizînd această realitate, Guvernul consideră că creşterea economică rapidă şi durabilă este principalul instrument de reducere a decalajului dintre dezvoltarea Republicii Moldova şi a celorlalte ţări europene, de îmbunătăţire a nivelului de trai al populaţiei şi reducere a efectelor sărăciei printre cetăţenii nevoiaşi. Pentru a realiza aceste obiective la scară republicană, Guvernul va elabora şi va pune în aplicare către începutul anului 2002 o strategie de reducere a sărăciei şi de creştere economică (în continuare - SRS CE) şi un program naţional de reducere a sărăciei, aceste acţiuni corespunzînd întru totul aspiraţiilor Republicii Moldova de a se integra în structurile europene. Pentru a consolida eficienţa politicilor economice, Guvernul va elabora SRS CE cu consultarea nemijlocită şi participarea largă a reprezentanţilor Parlamentului, societăţii civile şi organismelor donatoare.

3. În scopul obţinerii unei creşteri economice rapide şi durabile, Guvernul a convenit cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Mondială asupra creării unui cadru macroeconomic pe trei ani şi promovării unui set de măsuri politice expuse în anexele la acest document, menite să asigure o creştere economică cuprinzătoare şi durabilă şi să reducă substanţial nivelul sărăciei. Guvernul intenţionează să solicite Fondului Monetar Internaţional un suport financiar pentru Programul de reducere a sărăciei şi creştere economică (în continuare - PRSCE) pe trei ani. De asemenea, Guvernul va continua să conlucreze cu Banca Mondială în cadrul operaţiunilor pentru ajustări structurale şi investiţionale.

II. Caracteristicile sărăciei în Republica Moldova

4. Cercetările existente privind sărăcia în Republica Moldova includ un studiu asupra familiilor sărace efectuat la finele anului 1996, raportul de evaluare a sărăciei formulat de Banca Mondială şi sondajele bugetelor casnice din Republica Moldova, desfăşurate şi publicate trimestrial (începînd cu trimestrul II al anului 1997). Concluziile acestor studii atestă că sărăcia în Republica Moldova este masivă şi se datorează în principal posibilităţilor limitate ale cetăţenilor de a se încadra în cîmpul muncii şi veniturilor mici, pe care le are în special populaţia din zonele rurale şi angajaţii sectorului agricol.

5. Analiza comparativă denotă că, în raport cu alte ţări în tranziţie, Republica Moldova este mult mai defavorizată în ceea ce priveşte nivelul de viaţă şi indicatorii dezvoltării umane: PIB-ul pe cap de locuitor este mai mic decît media în ţările postsovietice şi cu mult mai mic decît media în ţările în tranziţie din Europa Centrală şi de Sud. Indicele dezvoltării umane, calculat de PNUD pentru anul 1999 (în baza datelor anului 1997), plasează Republica Moldova pe locul 104 din cele 174 ţări din clasament. Ea ocupă ultima poziţie în comparaţie cu ţările din Europa Centrală (33-47), Europa de Sud (55-73) şi penultima printre cele din fosta Uniune Sovietică, pe ultima fiind Tadjikistanul. De asemenea, au influenţat negativ nivelul de viaţă şi indicatorii dezvoltării umane efectele crizei regionale din anul 1998 şi cele ale secetei din anul 2000.

6. Investigaţiile în cauză au evidenţiat faptul că un contingent considerabil (cu o certă tendinţă de creştere) dintre cetăţenii Republicii Moldova este grav afectat de sărăcie. În speţă, în luna mai 1997 circa 35% din populaţie se aflau sub pragul absolut al sărăciei, pe cap de locuitor revenind doar cîte 82,1 lei. Conform estimărilor preliminare, în ultimul trimestru al anului 1999 (vezi tabelul 1), această proporţie a crescut semnificativ pînă la 53,4%.

Tabelul 1. Nivelul sărăciei raportat la pragul absolut al sărăciei

tr. III 1997tr. IV 1997tr. III 1998tr. IV 1998tr. III 1999tr. IV 1999
PO30,437,041,346,155,653,4
P19,713,215,415,821,919,5
P24,76,67,87,511,39,5

Notă. P0 este indicatorul "per capita" de evaluare a sărăciei - procentul gospodăriilor ce au un consum sub pragul sărăciei; P1 este indicatorul ce estimează profunzimea sărăciei, iar P2 evaluează gravitatea sărăciei.

7. De regulă, creşterea sărăciei se asociază cu aprofundarea inegalităţii sociale. Astfel, coeficientul Gini al inegalităţii veniturilor s-a majorat de la 24 (în perioada 1987-1988) pînă 34,4 (în anul 1992) şi 36 (în anul 1993). În 1999 sondajul bugetelor casnice estima coeficientul Gini pentru consum de circa 41, celei mai înstărite categorii a populaţiei (circa 20%) revenindu-i aproape jumătate din consumul total intern.

8. Studiile existente demonstrează că criza regională din anul 1998 a avut un grav impact nefavorabil atît asupra extinderii sărăciei, cît şi asupra creşterii inegalităţii sociale. Rezultatele analizei bugetelor casnice pe anul 1999 arată că venitul global a circa 80% din gospodării a fost mai mic decît minimul lunar de existenţă de 233 lei pentru un locuitor, calculat conform normelor internaţionale. Analiza efectuată pentru elaborarea Programului naţional de reducere a sărăciei a relevat că aproape 20% din populaţie pot fi considerate extrem de sărace, mai mult de două treimi din acest contingent locuind în zonele rurale. În anul 2000, din cauza secetei, situaţia s-a agravat şi mai mult.

9. Actualmente în Republica Moldova populaţia săracă este reprezentată de toate categoriile şi grupurile sociale - de la persoane cu un nivel scăzut de cunoştinţe, lucrători necalificaţi sau membri ai familiilor numeroase cu un singur părinte pînă la persoane cu studii superioare, care au beneficiat cîndva de funcţii sociale prestigioase şi bine remunerate, activînd în calitate de cercetători, savanţi şi profesionişti reputaţi în diverse domenii. Printre categoriile cele mai sărace sînt lucrătorii necalificaţi şi neîncadraţi în cîmpul muncii, în special ţăranii care nu au pămînt, familiile cu copii, familiile formate din mai mult de cinci membri, familiile cu unul sau mai mulţi membri socialmente vulnerabili şi şomerii, o treime din care se află sub limitele sărăciei.

10. Extrem de săraci sînt locuitorii zonelor rurale. Datele statistice atestă că în anul 1997 circa 21,1% din populaţia rurală se afla sub pragul sărăciei relative, faţă de 17,2% din populaţia urbelor şi 6,7% din populaţia municipiului Chişinău. În cea mai grea situaţie sînt angajaţii din sectorul agricol: 27% din lucrătorii sectorului agricol în 1997 se aflau sub pragul sărăciei relative (comparativ cu 15% de fermieri şi 21% de şomeri).

11. În pofida faptului că multe persoane sărace din localităţile săteşti tind să se asigure cu produse alimentare de pe loturile individuale (fapt care le-a permis să evite ruinarea), condiţiile de existenţă a populaţiei rurale rămîn a fi extrem de dificile. Multe gospodării din această zonă supravieţuiesc datorită grădinilor de pe lîngă casă. Din lipsa mijloacelor necesare, gospodăriile agricole şi cele de fermieri nu-şi pot extinde activitatea şi spori profitabilitatea. Fără mijloace în numerar şi cu posibilităţi reduse de a obţine credite, membrii acestor gospodării nu sînt în stare să crească culturi profitabile din cauză că nu-şi pot permite procurarea echipamentelor, îngrăşămintelor, pesticidelor, seminţelor sau irigarea plantaţiilor. Cu toate că ţara a realizat un progres semnificativ în restructurarea gospodăriilor agricole şi în privatizarea pămîntului, reformele au fost amînate pînă în momentul cînd gospodăriile colective s-au destrămat (împreună cu sistemul de prelucrare şi de marketing, pe care se sprijinea sectorul agricol). Ar putea fi un progres actuala consolidare a terenurilor private, care va permite prelucrarea lor conform tehnologiilor agricole moderne. Deocamdată, însă, nu s-a reuşit majorarea volumelor producţiei agricole.

12. Intensificarea sărăciei în Republica Moldova în perioada tranziţiei este rezultatul vectorial al mai multor factori, atît externi, cît şi interni. La aceştia se referă:

a) efectul destrămării Uniuni Sovietice, agravat de distrugerea relaţiilor comerciale şi a sistemului de plăţi, în special de şocul preţurilor, determinat de liberalizarea preţului la energie - componenta de bază, importată, în formarea costurilor interne. Un studiu comparativ realizat de Banca Mondială conchide că din fostele republici ale URSS, Moldova a avut de suferit cel mai mult din cauza efectelor balanţei comerciale, condiţionate de majorarea preţurilor interne la energie pînă la nivelul preţurilor internaţionale;

b) conflictul din Transnistria din anul 1992 şi o serie de calamităţi naturale cu efecte dezastruoase asupra sectorului agricol şi industriei prelucrătoare, acestea formînd circa jumătate din PIB-ul ţării (inclusiv inundaţiile din anii 1992 şi 1994, seceta din 2000);

c) instabilitatea continuă regională, îndeosebi efectele crizei din Rusia din anul 1998. Factorii exogeni sus-menţionaţi au fost exacerbaţi şi de schimbările de direcţie în implementarea reformelor structurale.

13. Pentru asigurarea creşterii economice şi dezvoltării durabile a ţării pe termen mediu şi abordarea constructivă a problemei sărăciei, Guvernul va elabora un program cuprinzător şi participativ. În acest scop vor fi depuse eforturi continue pentru actualizarea datelor existente despre sărăcie în vederea eficientizării programului de reducere a sărăciei. În august 2000 a fost semnat un program de colaborare, susţinut de PNUD, care va contribui la dezvoltarea în continuare a instrumentelor informaţionale şi la optimizarea procesului decizional în sectorul social, inclusiv îmbunătăţirea structurii instituţionale pentru estimarea şi monitorizarea consecinţelor politicilor de reducere a sărăciei. Actualmente se lucrează la identificarea lacunelor informaţionale şi determinarea direcţiilor analitice, necesare pentru elaborarea Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică.

III. Trei piloni ai Strategiei de reducere a sărăciei
şi de creştere economică

14. Strategia de reducere a sărăciei şi de creştere economică ce va fi elaborată de Guvern se va baza pe trei obiective:

creşterea economică durabilă şi cuprinzătoare, care va oferi populaţiei posibilităţi de angajare în cîmpul muncii;

o politică de dezvoltare umană, întemeiată pe accesul sporit la serviciile de bază (în special la serviciile medicale primare şi la învăţămîntul general);

protejarea socială a celor mai nevoiaşe categorii şi grupuri sociale.

15. Strategia de reducere a sărăciei se va axa pe distribuirea corectă către întreaga populaţie a beneficiilor creşterii economice şi va ţine cont de capitalul social existent la nivelul comunităţii. Printr-o asemenea abordare, această strategie oferă Republicii Moldova oportunitatea de a statua reducerea sărăciei drept o finalitate a politicii sale, formulîndu-i dezideratele într-o manieră participativă şi contribuind în acest mod la susţinerea masivă a realizării ei.

A. Creşterea economică durabilă şi cuprinzătoare

16. Guvernul va menţine un cadru macroeconomic stabil, adaptat la constrîngerile financiare ale ţării, care va favoriza creşterea economică şi dezvoltarea pe termen mediu. Scopul Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică constă în consolidarea stabilizării, realizate pe parcursul primelor zece luni ale anului curent, şi în crearea premiselor necesare creşterii economice durabile şi dezvoltării pe termen mediu. Guvernul, prin consultări cu FMI, a elaborat un program de dezvoltare macroeconomică, care prevede ca pe parcursul următorilor trei ani economia Moldovei să obţină o rată anuală de creştere de aproximativ 5%. Principalele elemente ale acestui program sînt reflectate în anexa A "Cadrul macroeconomic pentru următorii trei ani".

17. Promovarea creşterii economice durabile este componenta cea mai importantă a Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică. Creşterea economică durabilă pe termen mediu urmează a fi realizată prin dezvoltarea activităţilor sectorului privat în domeniile în care ţara are anumite avantaje comparabile. Aceste domenii cuprind sectorul agroindustrial, al businessului mic şi mijlociu şi cel al serviciilor, adică sferele de bază sau cele care nu au fost dezvoltate în cadrul economiei de comandă. Urmează să se efectueze un studiu detaliat pentru a identifica sursele de creştere a economiei naţionale.

18. Guvernul consideră că s-ar putea obţine o creştere economică durabilă într-un răstimp scurt prin modelarea unei dezvoltări bazate pe creşterea sectorului privat şi dezvoltarea industriilor competitive de export. Dezvoltarea sectorului privat este esenţială pentru crearea economiei de piaţă şi pentru acumularea beneficiilor asociate unei economii de piaţă, care funcţionează normal. Guvernul planifică elaborarea unei strategii de creştere economică în baza sporirii exporturilor, prin diversificarea produselor competitive de export şi obţinerea accesului la pieţele netradiţionale.

19. Guvernul va continua implementarea programului său de reforme structurale, prin intermediul căruia va promova crearea cadrului stabil şi previzibil pentru activităţile sectorului privat, atragerea investiţiilor străine directe şi majorarea ponderii investiţiilor interne. În acest scop, Guvernul va realiza ajustările structurale ce includ reforma sectorului financiar pentru a majora accesul la creditele ieftine necesare pentru dezvoltarea întreprinderilor private, privatizarea industriilor-cheie, restructurarea întreprinderilor, ameliorarea mediului de afaceri, simplificarea procedurilor de reglementare a activităţilor economice, raţionalizarea proceselor de licenţiere şi înregistrare a activităţilor economice, optimizarea managementului corporativ şi îmbunătăţirea mediului instituţional şi juridic în vederea favorizării investiţiilor interne şi străine.

20. În ceea ce priveşte derularea programului guvernamental de privatizare, se va pune accent pe privatizarea transparentă şi deschisă a sectorului energetic (trei întreprinderi de distribuire a energiei electrice au fost deja vîndute unui investitor strategic, fiind lansate concursuri pentru vînzarea altor două companii de distribuire şi trei unităţi producătoare de energie electrică), a sectorului telecomunicaţiilor (privatizarea "Moldtelecom"-ului) şi a ramurii vinicole. În stadiul final se află realizarea programului de privatizare a pămîntului.

21. În ceea ce priveşte restructurarea agenţilor economici, întreprinderilor cu datorii considerabile li se va aplica procedura de faliment şi de lichidare pe întreaga perioadă. Proceduri de faliment au fost deja iniţiate unităţilor economice cu datorii semnificative la bugetul de stat şi la cel al asigurărilor sociale. De asemenea, va continua îmbunătăţirea cadrului legal al administrării corporative. Cu asistenţa donatorilor, Guvernul va identifica acţiunile specifice ce se impun în acest domeniu.

22. Guvernul va depune eforturi continue pentru ameliorarea climatului investiţional prin eliminarea barierelor în ceea ce priveşte deschiderea noilor întreprinderi (prin simplificarea procedurii de licenţiere şi a reglementărilor privind înregistrarea întreprinderilor) şi perfecţionarea cadrului legal în vederea asigurării creşterii economice şi dezvoltării permanente a sectorului privat.

23. Reducerea sărăciei prin realizarea unei creşteri economice durabile şi cuprinzătoare impune nu numai crearea unui sector privat dinamic, ci şi a unui sector public eficient, care ar putea să activeze într-un mod transparent şi care ar fi accesibil întregii populaţii. Recent Guvernul a aprobat strategia reformării sectorului public, prin care se urmăreşte crearea unui sector public orientat spre relaţiile de piaţă, depolitizat şi rezistent la tentative de corupere, care ar corespunde celor mai bune modele europene şi care, fiind asigurat cu mijloacele financiare necesare, ar garanta prestarea eficientă a serviciilor şi administrarea bunurilor publice de importanţă vitală într-o strînsă interacţiune cu sectorul privat, prin sprijinirea lui efectivă.

24. Programul guvernamental de reformă a sectorului public, susţinut de către Banca Mondială prin acordarea unei serii de credite, va include:
• rationalizarea şi direcţionarea mai eficientă a cheltuielilor sectorului social (inclusiv cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii, învăţămînt şi asistenţa socială);
• promovarea reformei administrarii publice în vederea actualizării şi reorientării rolului statului de la dirijarea şi controlul activităţii economice către promovarea transparentă a creşterii şi dezvoltării sectorului privat, restabilindu-se astfel încrederea societăţii şi a antreprenorilor în instituţiile de stat şi descentralizîndu-se atribuţiile autorităţilor publice prin reorganizarea sistemului şi fortificarea administraţiei publice locale;
• consolidarea sistemelor legislativ si judecătoresc;
• eradicarea coruptiei în sectorul de stat (care limitează concurenţa şi fluxurile investiţionale directe interne şi externe);
• perfectionarea managementului cheltuielilor publice (inclusiv modul de elaborare şi executare a bugetului, precum şi de gestionare a lichidităţilor şi a datoriilor), consolidarea în viitor a sistemului de finanţare interguvernamentală şi perfecţionarea strategiei veniturilor.

25. Dat fiind faptul că sărăcia în Republica Moldova este masivă şi atinge cote extreme îndeosebi în localităţile rurale, în paralel cu măsurile sus-menţionate, Guvernul va acorda o prioritate deosebită dezvoltării rurale şi agricole prin eliminarea restricţiilor existente în dezvoltarea acestor localităţi, crearea locurilor de muncă şi generarea unor venituri stabile. Guvernul va elabora şi va aproba o strategie cuprinzătoare de dezvoltare agricolă şi rurală, în care îşi va stabili obiectivele şi priorităţile, determinînd, totodată, conţinutul şi calendarul acţiunilor preconizate. Obiectivul principal al strategiei va fi majorarea veniturilor şi a standardelor de viaţă ale populaţiei rurale prin promovarea antreprenoriatului rural, producţiei agricole, diversificării economice şi a comerţului în zonele rurale.

26. Măsurile politice pentru asigurarea unei creşteri economice durabile şi reducerea sărăciei (2001-2003) sînt specificate în anexa B la acest document, angajamentele formulate şi obiectivele stabilite pentru următorii ani fiind preliminare. Ele urmează să fie revizuite odată cu înlocuirea prezentei Strategii preliminare prin Strategia de reducere a sărăciei şi de creştere economică, după aprobarea acesteia prin hotărîre de Guvern.

B. Dezvoltarea umană

27. Guvernul consideră că o creştere economică, ce nu are drept efect îmbunătăţirea nivelului de viaţă al populaţiei din punct de vedere social, economic şi ecologic, nu este durabilă. Promovarea unei dezvoltări umane durabile în Republica Moldova va conduce la consolidarea coeziunii sociale - prin identificarea exactă a cauzelor şi consecinţelor excluderii sociale a celor mai vulnerabile categorii ale populaţiei şi prin elaborarea politicilor necesare de ameliorare a situaţiei.

28. Guvernul va promova dezvoltarea umană prin elaborarea şi implementarea unor strategii cuprinzătoare şi unitare, urmărind preponderent sporirea nivelului de ocrotire a sănătăţii şi al învăţămîntului. Corelaţia strînsă între sărăcie şi indicii corespunzători ai dezvoltării umane oferă un reper sigur în ceea ce priveşte impactul programelor de dezvoltare umană asupra reducerii sărăciei. Un efect direct asupra reducerii sărăciei îl au, în special, progresele realizate în sectorul ocrotirii sănătăţii şi în învăţămînt, care îşi vor dinamiza şi pe viitor efectele pozitive asupra sectorului producător al economiei naţionale, contribuind la obţinerea creşterii economice durabile şi cuprinzătoare în cadrul unei societăţi unitare din punct de vedere social. Republica Moldova are puţine resurse naturale, de aceea capitalul uman ar putea deveni cea mai importantă resursă, care să favorizeze creşterea economică.

Ocrotirea sănătăţii

29. Pe parcursul tranziţiei, sectorul sănătăţii a suportat o deteriorare semnificativă, inclusiv datorită reducerii enorme a alocaţiilor bugetare (doar 2,9% din PIB în 1999 faţă de 6,0% în 1997), înregistrîndu-se un declin esenţial în ceea ce priveşte speranţa de viaţă şi o creştere considerabilă a numărului de persoane afectate de diverse maladii.

30. Strategia ocrotirii sănătăţii, propusă de Guvern, are următoarele obiective:
• mentinerea nivelului de cheltuieli pentru sănătate, cel puţin la nivelul bugetului pentru anul 2000;
• initierea unor acţiuni de reducere a sărăciei, cu accentul pe serviciile medicale de bază şi profilaxia maladiilor;
• optimizarea alocarii resurselor prin asigurarea repartizării echitabile şi a eficienţei lor, inclusiv prin restructurarea infrastructurii;
• stimularea autonomiei financiare a sectorului prestator de servicii medicale, indeosebi a spitalelor;
• instruirea continua a medicilor şi administratorilor din sfera ocrotirii sănătăţii.

31. Pe termen scurt, reforma ocrotirii sănătăţii presupune:
• garantarea si transparenţa accesului la minimul de asistenţă medicală;
• modernizarea serviciilor medicale si a celor de urgenţă;
• eficientizarea capacitaţilor instituţionale ale sferei ocrotirii sănătăţii, inclusiv prin reducerea capacităţilor excesive;
• elaborarea unor strategii de combatere si prevenire a tuberculozei şi infecţiilor HIV/SIDA.

Învăţămîntul

32. Ca şi ocrotirea sănătăţii, sfera învăţămîntului a suferit şi ea un declin serios pe parcursul perioadei de tranziţie, mai ales din cauza reducerii alocaţiilor bugetare pentru acest sector (în anul 1999 acestea constituiau circa 4,7% din PIB în comparaţie cu 10% în 1997), ceea ce a condiţionat reducerea contingentului cuprins în învăţămînt, instaurarea unui absenteism cronic în rîndul copiilor săraci şi înmatricularea a tot mai puţini studenţi săraci în învăţămîntul secundar şi terţiar. Dată fiind importanţa deosebită a învăţămîntului în stabilirea modalităţilor de reducere a sărăciei pentru beneficiarii de studii şi a efectelor pozitive ale dezvoltării capitalului uman pentru întreaga ţară, Guvernul va depune eforturi permanente pentru a ameliora situaţia în învăţămîntul autohton.

33. În particular, strategia Guvernului în sectorul educaţional are drept scop majorarea eficienţei şi calităţii învăţămîntului. Asistat financiar de Banca Mondială, Guvernul lucrează asupra strategiei sectorului educaţional, formulînd recomandări specifice pentru atingerea acestor obiective, în special în cadrul următoarelor componente:
• promovarea şi asigurarea accesului elevilor săraci la învăţămîntul primar şi secundar;
• îmbunătăţirea managementului şi responsabilităţilor sistemului educaţional;
• analiza cauzelor reducerii în perioada de tranziţie a gradului de cuprindere cu învăţămîntul primar a copiilor;
• revizuirea structurii învăţămîntului secundar în vederea ajustării ei la cerinţele curente ale pieţei muncii şi identificarea măsurilor de sporire a calităţii şcolarizării secundare;
• revizuirea standardelor curriculare şi soluţionarea problemelor ce ţin de calitatea pregătirii şi remunerarea personalului din învăţămînt;
• crearea unei baze de date analitice care să includă sistemul informaţional al managementului educaţional cu baza de date a şcolilor, datele financiare, informaţii privind resursele umane, investigaţii privind plăţile reale, achitate de familii la toate nivelurile sistemului de învăţămînt, şi un studiu al căilor alternative de economisire a energiei electrice şi termice în şcoli.

C. Protecţia socială

34. Reforma sistemului protecţiei sociale este necesară pentru asigurarea unei asistenţe sociale durabile şi bine direcţionate către cetăţenii nevoiaşi. În trecut, sistemul autohton de asistenţă socială se baza pe acordarea de pensii, suplimentate de privilegii, şi beneficii inexact direcţionate şi, în mare măsură, neasigurate financiar. Acţiunile preconizate de Guvern în Programul naţional de reducere a sărăciei atestă că peste o treime din populaţia ţării se bucura de privilegii ineficient direcţionate şi foarte costisitoare, volumul cărora constituia în anul 1998 circa 8% din PIB.

35. Reformele curente din sectorul protecţiei sociale au inclus raţionalizarea facilităţilor la consumul de energie şi, parţial, la transport, prin anularea sistemului vechi şi aprobarea unei scheme de compensaţii pentru energia electrică şi serviciile comunale, argumentată şi cu destinaţie precisă, compensaţiile urmînd să fie plătite în numerar direct beneficiarilor pe categorii. Legea cu privire la protecţia socială specială a unor categorii de populaţie, prin care au fost anulate înlesnirile nedirecţionate pentru consumul de energie, limitează beneficiarii privilegiilor existente pînă la nouă categorii reprezentative ale celor mai vulnerabile segmente ale populaţiei. Ea va avea un efect benefic asupra finanţelor publice, va spori semnificativ eficienţa şi direcţionarea programului guvernamental de asistenţă socială.

36. Crearea unui sistem de asistenţă socială cu o destinaţie precisă, care să fie transparent, viabil şi asigurat cu mijloacele financiare necesare, va constitui obiectivul următoarei faze a elaborării politicii în sfera protecţiei sociale. Modificarea şi stabilirea diferitor parametri strategici (salariul minim şi minimul de subzistenţă) trebuie să se bazeze pe analiza economică şi financiară a corelaţiei lor cu impactul programelor de ajutor social. În lipsa unui procedeu sigur de certificare a veniturilor, acest sistem de asistenţă socială va consta dintr-un set de programe la nivel local şi naţional şi va urmări să îmbine în mod optim mecanismele de direcţionare.

37. Programele privind asistarea socială a familiilor cu copii, în special a celor cu mulţi copii, vor constitui nucleul programului naţional de asistenţă socială, deoarece studiul gradului de pauperizare sugerează că aceste familii sărăcesc cu timpul tot mai mult. Analiza opţiunilor de raţionalizare a asistenţei, de avantajele căreia vor beneficia copiii, ar fi prima treaptă în această direcţie. Posibilitatea de a oferi ajutorul necesar în natură, direct copiilor de vîrstă şcolară, poate fi considerată o măsură binevenită pentru suplimentarea transferurilor în numerar şi pentru încurajarea în acelaşi timp a frecventării lecţiilor. Actualmente Guvernul lucrează, împreună cu donatorii (UNICEF, European Trust şi SIDA), asupra programelor de dezinstituţionalizare a copiilor orfani. Acest efort este susţinut şi de Banca Mondială, prin intermediul proiectelor realizate de Fondul de Investiţii Sociale.

38. În ceea ce priveşte reforma sistemului de pensii, Guvernul este decis să consolideze corelaţia directă dintre contribuţii şi beneficii, să anuleze pensiile privilegiate şi să stabilească destinatarii şi formele asigurărilor sociale, conferind sistemului transparenţa necesară, pentru aplicarea unei formule clare de calcul al beneficiilor, indexarea mărimii acestora cu rata inflaţiei şi deschiderea conturilor personale pentru fiecare contribuabil.

39. De asemenea, pentru ameliorarea funcţionării pieţelor de muncă, protecţia cetăţenilor săraci şi a şomerilor şi pentru facilitarea accesului la serviciile de angajare în cîmpul muncii va fi iniţiată realizarea celei de-a doua componente a programului de protecţie socială. Finalmente, se prevede ca programele administrate la nivel local să constituie un element important al sistemului de asistenţă socială. Concomitent, se va efectua o analiză minuţioasă a opţiunilor valabile şi a mecanismelor de cercetare, pentru a asigura programelor durabilitate şi capacitatea de a oferi ajutor persoanelor sărace de o manieră eficientă şi echitabilă.

40. Politica angajării în cîmpul muncii şi dezvoltării pieţei muncii este un element important al strategiei de reducere a sărăciei. Pentru a facilita dezvoltarea unei pieţe flexibile a muncii, apte să contribuie la utilizarea mai eficientă a forţei de muncă, strategia Guvernului prevede: analiza cuprinzătoare a dezvoltării pieţei muncii şi a impactului reformelor structurale asupra angajării în cîmpul muncii, creării locurilor de muncă, ajustării salariilor; identificarea şi eliminarea impedimentelor legislative privind asigurarea funcţionării unei pieţe flexibile a forţei de muncă; evaluarea eficienţei programelor existente în domeniul angajării, reciclării şi amplasării cadrelor în cîmpul muncii. În acest context, Guvernul are nevoie de asistenţă tehnică în următoarele domenii:1) monitorizarea pieţei muncii; 2) revizuirea şi perfecţionarea cadrului legislativ; 3) elaborarea unui program eficient de susţinere a angajării în cîmpul muncii.

41. O prioritate deosebită este pentru Guvern eradicarea sărăciei în rîndul copiilor. Rezultatul studiilor atestă că familiile cu copii reprezintă cea mai vulnerabilă categorie socială din Republica Moldova. În plus, există dovezi sigure că fenomenul de malnutriţie a copiilor ia amploare.

42. Programul naţional de reducere a sărăciei, aprobat de Guvern, are ca scop reducerea şi eradicarea sărăciei în rîndul copiilor prin intervenţii bine direcţionate, care urmează să se încadreze în limitele impuse de situaţia financiară a ţării. Aceste măsuri prevăd asigurarea nivelului adecvat de securitate alimentară şi de ocrotire a copiilor, protecţia socială a orfanilor şi a copiilor handicapaţi. Pentru a atinge aceste obiective, Guvernul va solicita o anumită asistenţă tehnică în vederea desfăşurării muncii analitice necesare pentru elaborarea programului de asistenţă a copiilor.

IV. Mecanismul instituţional al SRS CE

A. Aranjamente instituţionale

43. Guvernul a instituit Comitetul de monitorizare a elaborării Strategiei de reducere a sărăciei şi creştere economică, atribuind funcţia de coordonator al procesului de elaborare viceprim-ministrului, ministrul economiei şi reformelor. Pentru întocmirea acestui proiect a fost creat un grup de lucru interministerial, condus de viceprim-ministru, ministrul economiei şi reformelor. În sectoarele în care politicile şi programele guvernamentale pot avea un efect considerabil asupra reducerii sărăciei au fost şi urmează să fie instituite grupuri sectoriale de lucru, responsabile de elaborarea politicilor şi strategiilor generale de dezvoltare economică, inclusiv de determinarea programelor şi măsurilor prioritare din cadrul planului de cheltuieli în sectorul public.

B. Măsuri de optimizare a managementului cheltuielilor publice

44. Implementarea reuşită a programului guvernamental de reducere a sărăciei impune revizuirea punctelor slabe în planificarea şi gestionarea cheltuielilor publice. În cadrul programului de reformare a sectorului public, Guvernul intenţionează să creeze un sistem drastic, durabil şi eficient de gestionare a resurselor publice, apt să asigure un nivel înalt al controlului fiscal (pentru eliminarea deficitelor bugetare considerabile la toate nivelurile de guvernare); determinarea priorităţilor strategice (eficienţa alocaţiilor în elaborarea bugetului, revizuirea cheltuielilor şi prioritizarea la toate nivelurile de guvernare) şi eficienţa tehnică în executarea bugetului (la toate nivelurile de administrare). Au fost implementate măsuri specifice pentru: 1) abordări strategice în determinarea priorităţilor cheltuielilor publice, potrivit cărora deciziile vizînd cheltuielile sînt conforme întru totul cu politicile guvernamentale; 2) stabilirea unui orizont de trei ani pentru planificarea cheltuielilor publice, elaborarea politicii de cheltuieli încadrîndu-se astfel în activitatea pe termen mediu; 3) reorientarea gestiunii bugetare spre obţinerea rezultatelor şi efectelor scontate, iar nu spre satisfacerea nevoilor aparente. Suplimentar, se vor întreprinde măsuri în scopul optimizării monitorizării cheltuielilor publice şi distribuirii resurselor financiare beneficiarilor prevăzuţi.

45. Guvernul recunoaşte că implementarea eficientă a planului de cheltuieli pe termen mediu (în continuare - PCTM) presupune o sporire semnificativă a capacităţii sale de administrare. Măsurile în cauză, menite să-i sporească aceste capacităţi, vor fi specificate în cadrul strategiei naţionale de reformă a sectorului public, susţinute de Banca Mondială printr-o serie de credite pentru reforma sectorului public. Graţie asistenţei membrilor parteneriatului pentru dezvoltarea Republicii Moldova, Guvernul a început să aplice aceste cerinţe prin introducerea PCTM şi a altor iniţiative necesare pentru consolidarea procedurilor de executare a bugetului. PCTM va asigura axarea cheltuielilor publice şi a politicilor sectoriale pe obiectivul reducerii sărăciei şi elaborarea lor în corespundere cu disponibilul resurselor financiare ale ţării.

46. Guvernul îşi va spori eforturile întru îmbunătăţirea executării bugetului. În cadrul acţiunilor, întreprinse anterior cu susţinerea organismelor internaţionale, a fost preconizată revizuirea sistemului de clasificare a bugetului pentru fortificarea, direcţionarea şi monitorizarea mai eficientă a cheltuielilor publice, creîndu-se sistemul trezorerial central şi aplicîndu-se Legea cu privire la finanţele publice locale, care este corelată cu Legea cu privire la reforma teritorial-administrativă. Acţiunile preconizate în scopul eficientizării operaţiunilor Trezoreriei de Stat privind asigurarea eliberării şi previzibilităţii în timp a fondurilor şi planificarea repartizării mai eficiente a cheltuielilor, sporirea responsabilităţilor bugetelor locale pentru eficientizarea gestionării serviciilor de către administraţiile publice locale, conform standardelor minime de gestionare a finanţelor publice, asigurîndu-se astfel utilizarea acestora potrivit sarcinilor guvernamentale de reducere a sărăciei şi familiarizarea pe larg a populaţiei cu PCTM şi executarea bugetului.

47. Conştientizînd faptul că pentru aplicarea reuşită a Legii cu privire la finanţele publice locale este necesară consolidarea, pe termen mediu şi lung, a capacităţii de administrare a autorităţilor publice locale, Guvernul lucrează împreună cu donatorii la îmbunătăţirea executării bugetelor la nivelul autorităţilor publice locale, se elaborează proiecte de dezvoltare a capacităţii organelor locale - şi de raţionalizare a sistemului relaţiilor fiscale interguvernamentale, inclusiv prin revizuirea legislaţiei existente privind sistemul bugetar, reforma administrării teritoriale şi a finanţelor publice locale, ajustarea metodei de determinare a cheltuielilor şi finalizarea regulamentului privind transferul drepturilor de proprietate către autorităţile administraţiei publice locale.

48. Elaborarea Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică va fi strîns legată de întocmirea PCTM, în special în ceea ce priveşte asigurarea concordanţei între prezenta strategie preliminară, planurile de cheltuieli şi resursele financiare disponibile ale ţării.

V. Procesul de participare şi agenda SRS CE

49. Strategia preliminară de reducere a sărăciei a fost elaborată de Ministerul Economiei şi Reformelor în cadrul consultărilor cu Parlamentul, ministerele de resort şi cu alte organe guvernamentale. Au fost folosite, de asemenea, comentariile oferite de cîteva institute de cercetare-dezvoltare, de reprezentanţele organizaţiilor internaţionale şi de comunităţile donatoare - FMI, Banca Mondială şi "Tacis".

50. Elaborarea Strategiei preliminare de reducere a sărăciei a fost iniţiată în luna iulie 2000 prin crearea unui grup de lucru interministerial şi a grupurilor de lucru sectoriale în ministerele de ramură. Datorită susţinerii membrilor parteneriatului de dezvoltare a Republicii Moldova, au fost organizate şedinţe în scopul informării succinte a oficialităţilor, societăţii civile şi organizaţiilor donatoare despre această iniţiativă, în special despre modul de participare la atare activităţi.

51. Guvernul se angajează să aplice modul participativ de abordare la elaborarea, implementarea şi monitorizarea SRS CE, descris în anexa D la prezenta strategie. În acest scop, va fi efectuată o evaluare generală a participanţilor, bazată pe informaţiile privind activismul lor social şi gradul de participare la soluţionarea problemelor societăţii civile. Pentru efectuarea acestei analize, Guvernul definitivează o listă a organizaţiilor, considerate de ministerele de resort importante în anumite domenii. Conform rezultatelor acestei analize, Guvernul va stabili criterii clare de selecţie pentru participarea la procesul de consultări, în scopul asigurării unei reprezentări generale a participanţilor locali şi internaţionali în activitatea de întocmire a SRS CE.

52. Guvernul îşi asumă obligaţia de a furniza informaţii în procesul de elaborare a Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică şi de a consulta pe larg partenerii locali şi internaţionali, care au consimţit să contribuie la dezvoltarea ţării. El va continua să furnizeze participanţilor la elaborarea Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică informaţii generale, prin mass-media şi prin expunerea informaţiilor relevante pe pagina sa web. Mecanismele instituţionale de consultare a participanţilor vor include sondaje, mese rotunde, seminare şi conferinţe. Gradul de participare la elaborarea SRS CE va fi reflectat în cadrul seminarelor participanţilor, care se vor desfăşura în scopul validării şi finalizării materialelor pînă în luna octombrie 2001. Integral, cuprinzînd contribuţiile tuturor participanţilor, SRS CE va fi elaborată către sfîrşitul anului 2001. Calendarul elaborării SRS CE este expus în anexa D.

VI. Indicatorii de monitorizare

53. Guvernul va întreprinde o serie de măsuri pentru a stabili şi optimiza mecanismele adecvate de colectare sistematică şi la timp, inclusiv de analiză şi publicare, a informaţiilor necesare monitorizării indicatorilor sociali de relevanţă pentru elaborarea Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere economică. Departamentul Analize Statistice şi Sociologice, în colaborare cu PNUD, va prezenta către luna septembrie 2001 o sinteză informativă actualizată privind nivelul sărăciei, bazată pe sondajele bugetelor casnice din anul 2000 şi conţinînd o estimare participativă.

54. Pentru completarea bazei de date, Guvernul, cu suportul membrilor parteneriatului pentru dezvoltarea Moldovei, va depune pe parcursul acestei perioade eforturi continue în vederea sporirii capacităţilor analitice, necesare pentru a înţelege natura şi cauzele apariţiei sărăciei în ţară. Acest fapt va contribui atît la ameliorarea calităţii elaboratelor SRS CE, cît şi la monitorizarea cît mai exactă a impactului intervenţiilor lui strategice. Sinteza informativă privind întreaga activitate şi rezultatele relevante ale muncii analitice vor fi mediatizate pe larg, Guvernul asumîndu-şi obligaţia de a consulta partenerii importanţi asupra acestor rezultate prin modalităţile adecvate convenite - întruniri, seminare şi conferinţe.

55. Guvernul intenţionează să monitorizeze progresul strategiei sale de reducere a sărăciei, bazîndu-se pe un şir de indicatori şi anume: 1) durata medie de viaţă la bărbaţi şi femei; 2) rata mortalităţii şi rata sporului natural al populaţiei; 3) rata mortalităţii infantile; 4) rata mortalităţii materne; 5) rata mortalităţii la copiii de pînă la 5 ani; 6) ratele imunizărilor; 7) gradul de cuprindere a copiilor în învăţămîntul de bază şi 8) gradul de cuprindere a copiilor cu învăţămîntul secundar. Lista indicatorilor relevanţi pentru Moldova este expusă în anexa C la prezenta strategie. Suplimentar, pentru evaluarea etapelor de realizare a strategiei vor fi utilizate rezultatele sondajelor bugetelor casnice pentru anul 2000, cît şi ale altor activităţi asociate, în special ale programului derulat cu suportul PNUD, în scopul elaborării în continuare a instrumentelor informaţionale şi a politicilor decizionale în sectorul social, precum şi pentru îmbunătăţirea structurii instituţionale de evaluare şi monitorizare a impactului politicii de reducere a sărăciei.

Anexa A la Strategia preliminară de reducere a sărăciei

Cadrul macroeconomic pentru următorii trei ani I. Introducere

1. Creşterea economică durabilă şi rapidă este instrumentul cel mai important pentru îmbunătăţirea nivelului de viaţă al populaţiei şi reducerea sărăciei în rîndul celor mai nevoiaşe categorii ale societăţii. Obiectivele politicilor macroeconomice ale Guvernului constau în consolidarea stabilizării, obţinute în circumstanţe externe dificile de-a lungul primelor nouă luni ale anului curent, şi stabilirea condiţiilor preliminare pentru creşterea economică durabilă şi dezvoltarea pe termen mediu.

II. Politici curente şi progrese recente

2. Anul trecut absenţa finanţării externe a impus ajustarea urgentă a politicii fiscale în scopul reducerii deficitului bugetar şi menţinerii stabilităţii macroeconomice. Veniturile la buget au depăşit cotele prevăzute datorită sporirii nivelului de colectare a impozitelor, la fel ca şi transferurile de profit de la Banca Naţională a Moldovei către buget. De asemenea, achitările reciproce la executarea bugetului consolidat au fost cu mult mai mici decît plafonul prevăzut de 5%. Ajustarea politicii fiscale s-a realizat, în mare parte, prin reducerea cheltuielilor guvernamentale. Este semnificativ faptul că cheltuielile guvernamentale au fost reduse în pofida creşterii salariilor angajaţilor din sfera ocrotirii sănătăţii şi a învăţămîntului. În plus, pe parcursul primelor şase luni ale anului curent, Guvernul a redus volumul restanţelor la plata salariilor şi pensiilor cu 190 milioane lei şi pentru prima dată a achitat o parte din datoriile sale faţă de Banca Naţională a Moldovei.

3. Politica monetară a fost mai rigidă, creşterea rezervelor monetare fiind de 17,8% pe parcursul primelor nouă luni ale anului curent, în comparaţie cu 33,8% în aceeaşi perioadă a anului 1999. În decursul primelor nouă luni ale anului 2000 inflaţia a scăzut pînă la 15,5% (inflaţia calculată pe 12 luni a diminuat pînă la 29,2% în comparaţie cu 43,8% la finele anului 1999), iar rata de schimb a fost stabilizată. Procurările de valută străină, efectuate de Banca Naţională, au contribuit la creşterea rezervelor valutare peste nivelul de 200 milioane dolari SUA, în comparaţie cu 180 milioane dolari SUA de la sfîrşitul anului 1999. Valoarea minimă a rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale a crescut, contribuind la consolidarea sistemului bancar al Moldovei.

4. Asupra economiei naţionale seceta îndelungată de la începutul verii anului 2000 a avut efecte dezastruoase. Dată fiind importanţa primordială a agriculturii şi industriei de prelucrare pentru economia ţării, nu este exclus ca şi în anul curent această secetă să aibă un impact semnificativ asupra PIB-ului şi finanţelor publice. Potrivit estimărilor preliminare, PIB-ul ţării va rămîne la nivelul anului trecut.

III. Politici de viitor

5. Cu referinţă la politicile şi pronosticurile viitoare, programul preconizează pe următorii doi ani o creştere economică de aproximativ 5% anuale. Către finele anului 2001 se prevede o diminuare a inflaţiei pînă la 10 la sută.

6. Politicile fiscale ale Guvernului îşi vor păstra severitatea de-a lungul întregii perioade, deficitul bugetar de angajament constituind în perioada de referinţă circa 1 - 2% din PIB. În acest context, optimizarea continuă a colectării veniturilor se va face prin sporirea eficienţei administrării fiscale. Se vor depune, de asemenea, eforturi permanente în scopul raţionalizării şi eficientizării continue a cheltuielilor guvernamentale curente în cadrul elaborării programului de cheltuieli, în conformitate cu prevederile reformei fiscale şi ale programului de reducere a sărăciei.

7. Politica monetară va continua să rămînă severă. Se prevede ca masa monetară de rezervă să crească ceva mai mult decît rata creşterii preţurilor, ceea ce va permite o majorare uşoara a cererii de bani. Politica monetară şi fiscală prudenţială a Guvernului va permite majorarea creditării sectorului economic privat. Rata de schimb va continua să reflecte condiţiile de pe piaţa valutară, pentru atenuarea fluctuaţiilor pe termen scurt fiind necesare doar intervenţii limitate. Pe parcursul acestei perioade, se prevede o creştere a rezervelor valutare, ele urmînd să atingă către sfîrşitul anului 2001 echivalentul trimestrial de acoperire a importurilor.

8. Guvernul este de părere că menţinerea ţării în regimul comerţului liber şi deschis este esenţială pentru încurajarea investitorilor şi facilitarea exporturilor, această acţiune constituindu-se în mod specific ca o contribuţie la Strategia de reducere a sărăciei şi de creştere economică. Guvernul se va abţine de la majorarea tarifelor la import şi intensificarea restricţiilor comerciale, în special în ceea ce priveşte exporturile. Deficitul contului curent va oscila de-a lungul acestei perioade în limitele a 6% din PIB, fiind în scădere datorită utilizării mai eficiente a resurselor energetice şi unei majorări moderate a volumelor exporturilor. Parţial, deficitul va fi finanţat prin fluxurile de investiţii străine directe vizînd privatizarea şi alte proiecte investiţionale.

9. Guvernul este conştient de necesitatea de a reduce pe parcursul acestei perioade volumul datoriei de stat externe şi povara deservirii ei. În anul 2002 datoria externă va constitui deja peste 28% din exportul de bunuri şi servicii. Guvernul intenţionează să aloce o parte din veniturile de la privatizare pentru deservirea datoriei externe sau să le folosească pentru a o diminua. El va depune, de asemenea, eforturi în vederea iniţierii sau finalizării negocierilor cu creditorii privind restructurarea acestei datorii.

10. Promovînd o asemenea politică macroeconomică judicioasă şi echilibrată, Guvernul consideră că aceste reforme structurale vor asigura creşterea economică şi dezvoltarea ţării pe termen mediu, obiective ce vor fi realizate prin transpunerea în viaţă a măsurilor specificate în anexa B.

Anexa B la Strategia preliminară de reducere a sărăciei

Măsurile politice penru asigurarea unei creşteri economice cuprinzătoare şi durabile şi pentru reducerea sărăciei (2001-2003)

DomeniulObiectiveleMăsurileTermenele
1234
A. Obţinerea unei creşteri economice cuprinzătoare şi durabile
I. Stabilirea cadrului. Creşterea economică rapidă şi durabilă macroeconomic
1. Politica fiscală generalăCrearea unui mediu macroeconomic stabil menit să favirizeze creşterea economică prin intermediul unei politici fiscale prudenţiale1. Aprobarea unui buget corespunzător obiectivelor programului (cu un deficit casă al bugetului consolidat conform definiţiei FMI, sub 400 mil. lei)2. Colectarea veniturilor fiscale şi nefiscale la bugetul de stat şi bugetele locale sub formă monetară şi reducerea ponderii operaţiilor achitări reciproce pînă la 3%20012001
2. Politica fiscalăLărgirea bazei pentru asigurarea unui sistem fiscal eficient şi echitabilSimplificarea regimului fiscal pentru întreprinderile miciRaţionalizarea accizelor Eficientizarea colectărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS)1. Prezentarea în Parlament a proiectului privind taxele locale2. Aprobarea de către Parlament a titlului V "Administrarea fiscală" al Codului fiscal.3. Aprobarea de către Parlament a legii cu pricire la imobil şi metodologia de evaluare a proprietăţii4. Renunţarea la practica scutirilor de impozite şi a facilităţilor fiscale5. Renunţarea la practica aplicării ratei zero la energie Analiza aplicabilităţii impozitului prezumtiv faţă de întreprinderile mici, în scopul includerii de noi întreprinderi private în reţeaua de impozitare1. Eliminarea accizelor pentru toate bunurile, cu excepţia produselor din tutun, a alcoolului şi a băuturilor tari, automobilelor de import şi produselor petroliere, la care cotele accizelor se vor majora2. Exprimarea accizelor în termeni ad valorem (în cazurile în careacest lucru este posibil)1. Limitarea contribuţiilor în natură la BASS (fiind permisă achitarea prin produse agricole, produse alimentare şi servicii comunale)2. Trecerea la achitarea contribuţiilor la BASS în formă bănească, în conformitate cu calendarul stabilitsem. II 2001
martie 2001
sem. II, 2001
2001
2003
2002
2003
2002
2001
2003
3. Politica în domeniul cheltuielilor publiceEliminarea arieratelor bugetareLimitarea subvenţiilor de la buget1. Reducerea restanţelor bugetare cu cel puţin 100 mil. lei2. Eliminarea restanţelor la salarii şi pensii3. Verificarea, cu asistenţa FMI, a cerinţelor excesive faţă de Guvern, inclusiv a celor ce se referă la energie, şi adoptarea unui plan de restructurare a datoriilor verificate4. Evitarea acumulării de noi datorii restante bugetare (inclusiv pentru energie)1. Limitarea subvenţiilor pentru sectorul agricol (Fondul de susţinere a agriculturii), în conformitate cu recomandările Băncii Mondiale2. Abţinerea de la introducerea facilităţilor nefinanţate şi/sau nedirecţionate pentru consumul de energie2001
2002
2001
permanent
permanent
permanent
4. Politica mone- tară reforma sec- torului financiara) politica monetarăb) reforma sectorului financiarReducerea inflaţiei şi ratei dobănzii la crediteModificarea Legii privind instituţiile financiarePerfecţionarea procedurilor de faliment şi depunere în gaj Combaterea fenomenului de spălare a banilor1. Asigurarea unei creşteri consistente a masei monetare impuse de rata inflaţiei2. Menţinerea volumului de rezerve valutare la nivelul echivalentului trimestrial de acoperire a importurilor3. Reducerea treptată a nivelului rezervelor obligatorii4. Menţinerea mecanismului de transfer trimestrial al profitului de la BNM către Guvern, în baza venitului net realizatPrezentarea în Parlament a modificărilor la Legii privind instituţiile financiare privind abilitarea instanţelor judecătoreşti cu funcţia de numire din oficiu a administratorilor şi de lichidare a băncilor, ale căror autorizaţii au fost retrase de BNMPrezentarea în Parlament a proiectelor de lege privind falimentul şi gajareaAdoptarea legii cu privire la prevenirea şi fenomenului de spălare a banilorpermanent
permanent
2001
permanent
permanent
trim. I 2001
2001
2002
5. Politica comer- ţului şi a ratei de schimba) politica ratei de schimbb) politica comercialăMenţinerea unei politici stabile şi competitive a ratei de schimbLiberalizarea comerţului exteriorMenţinerea în tranzacţiile internaţionale curente a sistemului de plăţi şi de schimb valutar liber de restricţii1. abţinerea de la majorarea tarifelor la import2. Eliminarea interdicţiilor existente la export (de ex., la exportul grîului) şi abţinerea de la introducerea unor noi interdicţiipermanent
2001
permanent
6. Politica în do- meniul gestiunii datoriei publicea) politica în do- meniul datoriei publiceb) gestionarea datoriei publicePromovarea unei politici prudente în domeniul datoriei publiceConsolidarea departamentului de administrare a datoriilorFinalizarea şi implementarea strategiei givernamentale de gestionare a datoriei publice1. Comasarea departamentelor datoriei interne şi externe ale Ministerului Finanţelor2. Îmbunătăţirea capacităţii analitice de gestionare a activelor şi obligaţiunilor (în special, perfecţionarea practicii gestionării mijloacelor băneşti şi contractarea împrumuturilor doar după analiza eficienţei fiecărui împrumut şi a serviciului datoriei)3. Sporirea capacităţii de lucru în ceea ce priveşte operaţiunile de creditare (atît emiterea, cît şi încasarea obligaţiei)4. Elaborarea şi implementarea strategiei de colectare şi achitare a profitului de garanţii2001-2003
trim. I 2001
permanent
2001
2001
II. Reforma sectorului public1. Administraţia publică şi serviciul publicCrearea unei administraţii publice orientate spre relaţiile de piaţă, depolitizată şi rezistentă tentativelor de corupere, care ar corespunde celor mai bune practici europeneReforma administraţiei publice şi a serviciului public1. Adoptarea strategiilor de reformă a administaţiei publice şi a planului de activitate pentru implementarea lor3. Analiza salariilor şi beneficiilor funcţionarilor publici şi ale lucrătorilor din sectorul bugetar, publicarea grilei de salarizare şi oferirea informaţiilor referitor la alte beneficii20012001
2Descentralizarea fiscală şi reforma administraţiei publice localeRaţionalizarea relaţiilor fiscale ale autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale1. Revizuirea legilor organice cu privire la sistemul bugetar, autorităţile administraţiei teritoriale, finanţele publice locale şi a Codului fiscal în scopul depistării şi excluderii neconcordanţelorsem. I 2001
3. Managamentul resurselor publicea) managamentul cheltuielilor publiceb) administrarea fiscalăc) administrarea vamalăRaţionalizarea şi îmbunătăţirea managamentului bugetarConsolidarea gestionării trezorialeOptimizarea gestionării bugetului asigurărilor sociale de statOptimizarea administrării fiscaleConsolidarea rolului IFS ca instituţie unică de colectare a contribuţiilor băneştiModernizarea administrării vamaleImplementarea, cu asistenţa donatorilor, a cadrului de cheltuieli pe termen mediu1. Implementarea sistemului trezoriel la nivelul administraţiilor locale2. Crearea unei unităţi de management a numerarului în trezorie, pentru îmbunătăţirea sistemului de pronosticare a fluxului bănesc şi managementului lui operaţionalElaborarea planului de acţiuni de raţionalizare a politicii de asistenţă socială şi de optimizare a gestionării cheltuielilor BASS1. Reorganizarea departamentului marilor contribuabili potrivit recomandărilr FNI2. Elaborarea unui program complex de colectare a datoriilor şi a unui sistem al Inspectoratului Fiscal de Stat (IFS) pentru supravegherea colectării datoriilor la toate nivelurile de administrare fiscală. Elaborarea unei strategii de audit pentru IFS, care să prevadă o cuprindere mai largă a contribuabililor, automatizarea şi îmbunătăţirea tehnicilor de selectare şi a metodelor de audit3. Prezentarea unui plan de revizuire a sistemului de posturi fiscale şi implementarea acestuiaRaţionalizarea încasării contribuţiilor la BASS (pentru a permite IFS să funcţioneze efectif în calitate de organ unic de colectare) şi a impozitelor după eliminarea completă a achitărilor în natură; Stabilirea practicii operaţionale de transfer prompt al informaţiilor privind contribuţiile IFS către Casa Naţională de Asigurări SocialeImplementarea sistemului "ASYCUDA"2002
2001
2001
2001
2001
2001
2001
2002
2001
III. Dezvoltarea sectorului privat1. Strategia generalăÎncurajarea creşterii economice în sectorul privat1. Iniţierea unui studiu pentru determinarea potenţialelor surse de creştere, bazate pe sectoarele economice competitive2. Dezvoltarea strategiei de promovare a exporturilor2001
2001
2.Cadrul strategic pentru atragerea investiţiilor străi- ne directe şi sus-ţinerea întrprideri lor mici şi mijlociiÎmbunătăţirea mediului de afaceriLiberalizarea sectorului privat şi perfecţionarea interacţiunii lui cu sectorul publicRaţinalizarea regimului de licenţeOprimizarea procesului de înregistrareAmeliorarea managementului corporativ1. Analiza studiilor şi cercetărilor existente privind barierele în dezvoltarea sectorului privat şi identificarea măsurilor ce necesită investigări suplimentare în acest domeniu2. Elaborarea unui plan de lucru (inclusiv a propunerilor specifice) privind eliminarea obstacolelor şi încurajarea iniţiativei antreprenoriale1. Stabilirea unui mecanism de consultare pentru revizuirea reg- lementărilor ce frînează creşterea sectorului privat, asigurarea capacităţii tehnice necesare pentru amendarea proiectelor de lege, a legilor, regulamentelor şi politicilor externe2. Limitarea numărului şi periodicităţii inspecţiilor şi implemen- tarea mecanismului de limitare (instituirea şi verificarea registre- lor inspecţiilor oficiale la fiecare întreprindere)1. Revizuirea tipurilor de licenţe, stipulate în Legea cu privire la licenţiere2. Excuderea licenţelor de prisos1. Includerea informaţiilor privind înregistrarea întreprinderii (denumirea şi profilul) într-un singur formular, care să fie prelucrat în oficiu de un singur organ guvernamental2. Excluderea înregistrării repetate a întreprinderilor, cu excepţia cazurilor cînd structura, statutul sau proprietatea lor au suportat modificări esenţiale3. Perfectarea de către acelaşi oficiu, la care s-a efectuat înregistrarea iniţială, şi în acelaşi mod a înregistrărilor repetate sau a modificărilor1. Perfecţionarea cadrului legal al managementului corporativ: a) verificara dreptului de proprietate al întreprinderilor asupra pămîntului;b) revizuirea regulamentelor, gestiunii şi activităţii fondurilor de investiţii în scopul eficientizării acestora şi îmbunătăţirii conducerii lor corporative;c) elaborarea planului de acţiuni privind îmbunătăţirea managementului corporativ (inclusiv adoptarea anumitor standarde de evidenţă transparent, protejarea drepturilor minorităţii acţionarilor, asigurarea transparenţei în aplicarea unor reguli bine definite ale pieţei hîrtiilor de valoare şi a unui nivel înalt de supraveghere a acesteia)2. Iniţierea procedurii de faliment/restructurare împotriva a 24 de întreprinderi generatoare de pierderi, datoriile faţă de buget ale cărora depăşesc 3 mil. lei3. Completarea de către Parlament a Codului civil cu dispoziţii privind reglementarea noilor raporturi ale economiei de piaţă2001
2001
2001
2001
2001
2001
2001
2001
2001
2001
2000
2001
3. Privatizarea sectoarelor strategice-cheiea) sectoru vinicolb) industria tutunuluic) telecomunicaţi- ile şi economia WebPrivatizarea şi asanarea ramurii tutunu lui într-o manieră care să-i maximizeze creşterea economică (sporirea venituri lor) şi să-i minimizeze impactul nega tiv, inclusiv pericolul îmbolnăvirii populaţieiÎncurajarea participării largi şi permanente la noua formă de organizare economică, bazată pe tehnologiile Internet-economia Web1. Aprobarea de către Parlament a planurilor individuale de privatizare pentru 5 combinae vinicole de stat2.Lansarea unui tender de vînzare a 5 combinae vinicole de stat1. Elaborarea unei strategii vizînd problemele politicii concurenţiale, fiscale şi comerciale, ocrotirii sănătăţii protecţiei mediului în legătură cu cultivarea şi consumul tutunului2. Elaborarea programelor de control asupra ramurii tutunului, în colaborare cu Ministerul Sănătăţii3. Elaborarea strategiei de privatizare a întreprindrilor din ramura tutunului4. Privatizarea întreprindrilor din industria tutunului1. Ajustarea tarifelor la serviciile de telecomunicaţii la nivelul corespunzător unui sector privat viabil de telecomunicaţii2. Angajarea unui consultant pentru suprvegherea pregătirii de privatizare a S.A. "Moldtelecom" şi derularea negocierilor. Lansarea unui tender pentru atragerea investitorilor strategici la privatizarea S.A. "Moldtelecom"2000
2001
2001
2001
2001
2002
2001
2001
IV. Politici sectoriale1. Agricultura şi dezvoltarea ruralăCreşterea veniturilor în zonele rurale şi a standardelor de viaţă prin promova- rea antreprenoriatului rural, producţiei agricole, diversificării economice şi a comerşului ruralÎnregistrarea în masă în oficiile cadastrale teritoriale a unui milion de titluri asupra proprietăţii funciare şi legalizarea comercializării pămăntuluiLichidarea integrală a gospodăriilor de stat în cadru Programului "Pămînt"Crearea cadrului de drept, adecvat înfiinţării şi funcţionării cooperativelor de producere şi prestare a serviciilorStabilirea unui cadru legal, fiscal şi de evidenţă contabilă, care ar facilita utilizarea leasingului financiar pentru procurările de utilaje li echipamentefinele anului 2000
sf. an. 2001
(fără U.T.A.)
2001
2001
2. Sectorul energeticPrivatizarea unităţilor din complexul energeticEficientizarea serviciilor de livrare a agentului termicCrearea unei pieţe competitive de comercializare a electricităţiiAnunţarea concursurilor pentru privatizarea centralelor electrice şi a reţelelor de distribuire (RED Nord şi RED Nord-Vest) şi atragerea investitorilor strategici1. Divizarea Companiei "Termocomenergo" în companii mai mici şi trecerea acestora în proprietatea autorităţilor municipale/regionale2. Elaborare strategiei de optimizare a sistemului de încălzire a spaţiilor locative şi clădirilor publiceMenţinerea cadrului legislativ şi de reglementare în sectorul energetic şi aprobarea regulil0r de piaţă pentru comercializarea energiei electrice, fapt ce va facilita crearea unei pieţe viabile şi competitive de energie electrică şi ar încuraja participarea sectorului privat2001
2001
2001
2001
Eficientizarea consumului de gazeInstalarea contoarelor în punctele de intrare a conductelor de presiune înaltă, care traversează teritoriul Republicii Moldova, pentru contorizarea consumului efectif de gaze şi a tranzitului livrărilor de gaze2001
B. Dezvoltarea umanăI. Alte domeniiPromovarea unei dezvoltări umane durabileRaţionalizarea cheltuielilor în sfera învăţămîntului şi ocrotirii sănătăţii1. Revizuirea integrală a cheltuielilor în sfera învăţămîntului şi ocrotirii sănătăţii2. Elaborarea strategiilor de reforme a învăţămîntului şi ocrotirii sănătăţii în vederea eficientizării lor3. Implementarea strategiilor de reforme a învăţămîntului şi ocrotirii sănătăţii4. Menţinerea bugetelor sectoriale pentru învăţămînt şi ocroti- rea sănătăţii în termene reale, cel puţin la nivelul bugetului pe anul 2000. Direcţionarea mai eficientă a cheltuielilor pentru în- văţămînt şi ocrotirea sănătăţii către cele mai vulnerabile cate- gorii ale populaţiei2001
2001
2001
II. ÎnvăţămîntEficientizarea sistemului de învăţămînt1. Adoptarea şi transpunerea în viaţă a strategiei reformei învăţămîntului, potrivit recomandărilor Băncii Mondiale2. Asigurarea accesului studenţilor săraci la studii în ănvăţămîntul de bază şi secundar3. Ameliorarea administrării şi evidenţei contabile în sistemul învăţămîntuluipermanent
permanent
III. Ocrotirea sănătăţiiFacilitarea accesului la serviciile medicale de bază, îndeosebi în zonele ruraleImplementarea strategiei de reformare a sferei ocrotirii sănătăţii1. Restructurarea reţelei de furnizori în vederea reducerii supra- capacităţilor şi redirecţionarea resurselor de la nivelul sectoru- lui curativ terţiar către sectorul de bază al ocrotirii sănătăţii2. Consolidarea reţelei primare de ocrotire a sănătăţii pentru satisfacerea masivă a necesităţilor populaţiei în servii medicale şi sporirea calităţii serviciilor furnizate1. Participarea oficială a sectorului privat la finanţarea ocrotirii sănătăţii, prin specificarea cheltuielilor utilizatorului2. Alocarea resurselor destinate ocrotirii sănătăţii pentru satisfacerea necesităţilor populaţiei în servicii medicalepermanent
2003
permanent
permanent
C. Protecţia socială şi măsurile pentru eradicarea sărăciei
I. Reforma asistenţei socialeEradicarea sărăciei în rîndul copiilorReforma sistemului de pensionare1. Elaborarea programelor în domeniul învăţămîntului, ocrotirii sănătăţii şi protecţiei sociale în vederea eradicarii sărăciei în rîndul copiilor2. Asigurarea nivelurilor adecvate de securitate alimentară şi ocrotire a copiilor, inclusiv protecţia socială a orfanilor şi copiilor handicapaţiReforma sistemului de pensionare în vederea consolidării legăturii între contribuabili şi beneficiari, eliminarea pensiilor priveligiate şi acordarea către beneficiari a posibilităţilor de a-şi alege fondurile şi tipurile de pensionarepermanent
permanent
2002
II. Politica privind piaţa munciiOptimizarea funcţionării pieţei muncii şi a politicii de angajare1. Analiza exhaustivă a pieţei muncii şi a impactului reformelor structurale asupra ocupării forţei de muncă, creării locurilor de lucru şi ajustării salariilor la minimul de existenţă2. Determinarea şi excluderea impedimentelor legale privind funcţionarea unei pieţe de muncă flexibile3. Evaluarea eficienţei programelor existente privind piaţa muncii, instituirea locurilor de muncă şi recalificarea şomerilor, şi elaborarea unor proiecte de certă valoare practică2002
permanent
2002

Anexa C la Strategia preliminară de reducere a sărăciei

Indicatorii pentru monitorizare Tabelul 1. Durata de viaţă şi indicatorii fertilităţii (1990-1998)

1990199119921993199419951996199719981999
Speranţa de viaţă, bărbaţi (ani)
Republica Moldova63,064,363,064,362,361,862,962,9(n/d)(n/d)
CSI64,364,263,261,060,260,561,462,362,8n/d
Uniunea europeană (UE)73,173,273,573,674,174,274,474,474,5n/d
Media pe Europa69,069,068,868,168,168,268,769,2n/dn/d
Durata la viaţă, femei (ani)
Republica Moldova71,871,071,971,169,869,770,470,3n/dn/d
CSI74,074,173,672,271,771,972,472,973,2n/d
Uniunea europeană (UE)79,879,980,380,380,780,881,080,980,9n/d
Media pe Europa76,977,177,176,676,776,8777,177,4n/dn/d
Rata mortalităţii (la 1000 persoane)
Republica Moldova9,710,510,210,711,812,211,511,911,1n/d
CSI10,410,711,212,713,413,212,712,312,1n/d
Uniunea europeană (UE)10,310,210,010,29,910,010,09,9n/dn/d
Media pe Europa10,310,510,611,211,411,311,110,9n/dn/d
Sporul natural (la 1000 persoane)
Republica Moldova8,06,05,84,52,50,80,50,0-0,2n/d
CSI10,816,014,713,510,012,711,911,411,2n/d
Uniunea europeană (UE)10,011,711,511,210,910,810,810,810,7n/d
Media pe Europa14,113,613,012,311,911,611,311,110,9n/d
Rata fertilităţii (naşterii la femei)
Republica Moldova2,392,262,312,101,951,761,601,67n/dn/d
CSIn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
Uniunea europeană (UE)n/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
Media pe Europan/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d

Tabelul 2. Indicatorii sănătăţii (1990-1999)

1990199119921993199419951996199719981999
Rata mortalităţii infantile(la 1000 naşteri)
Moldova19,019,818,421,522,621,220,219,817,518,2
CSI22,023,024,024,923,021,720,620,018,6n/d
UE7,67,46,96,56,15,75,5n/dn/dn/d
Europa15,415,415,315,114,213,212,411,9n/dn/d
Rata mortalităţii materne (la 100000 naşteri)
Moldova53,248,451,351,825,840,840,248,336,328,6
CSI40,741,741,841,341,040,936,838,035,1n/d
UE7,87,37,45,76,65,97,1n/dn/dn/d
Europa24,924,523,722,322,321,519,619,2n/dn/d
Rata mortalităţii la copii sub 5 ani
Moldovan/dn/dn/d28,029,127,326,426,522,823,6
CSI29,030,331,734,232,130,328,327,625,9n/d
UE9,18,98,27,87,36,96,7n/dn/dn/d
Europa19,619,619,519,918,817,516,315,7n/dn/d
Rata imunizării la difterie, tuse convulsivă,tetanos (procentul copiilor sub 2 ani)
Moldova86,586,089,085,292,097,097,79897,497,4
CSIn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
UEn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
Europan/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
Rata imunizării la poliomelită (procentul sub 2 ani)
Moldova91,189,093,091,894,097,098,698,497,697,6
CSIn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
UEn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
Europan/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
Rata imunizării la pojar (procentul sub 2 ani)
Moldova93,893,092,092,095,098,098,498,999,298,8
CSIn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
UEn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
Europan/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
Medici (la 10000 persoane)
Moldova37,437,537,437,938,037,137,537,437,633,7
CSI40,039,938,739,238,238,336,736,837,3n/d
UE31,031,832,533,233,534,234,534,8n/dn/d
Europa33,433,833,834,334,134,534,134,434,6n/d
Surori medicale (la 10000 persoane)
Moldova103,7106,3106,5107,2104,099,095,193,089,579,1
CSI101,194,392,493,190,289,382,080,780,0n/d
UEn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/dn/d
Europa86,580,579,780,480,078,776,375,775,4n/d
Rata cuprinderii cu învăţămîntul primar
Moldova95,694,495,993,792,393,192,792,592,795,4
CSI193,693,492,992,091,692,193,291,9n/dn/d
ESE292,991,790,290,391,193,293,894,5n/dn/d
Rata cuprinderii cu învăţămîntul general secundar (clasele superioare)
Moldova26,622,624,124,825,325,627,329,331,728,8
CSI24,828,023,823,224,024,526,127,8n/dn/d
ESE22,524,725,626,026,826,927,828,4n/dn/d
Rata cuprinderii cu învăţămîntul superior (clasele superioare academice + înmatriculările în şcolile profesionale polivalente)
Moldova65,061,651,648,547,744,645,446,248,3n/d
CSI71,969,967,966,064,463,764,763,7n/dn/d
ESE80,770,062,159,059,259,760,160,2n/dn/d
Rata elevi/profegori în învăţămîntul primar
Moldova12,412,612,412,518,118,719,219,219,3n/d
CSI12,912,512,211,811,711,811,411,2n/dn/d
ESE16,916,415,615,415,615,415,315,8n/dn/d

1 Pentru ţările din arealul vestic al CSI

2 Europa de Sud şi de Est

Anexa D la Strategia preliminară de reducere a sărăciei

Programul de lucru privind elaborarea Strategiei de reducere a sărăciei şi de creştere ecomomică (SRS CE)

AcţiunileParticipanţiiTermenele
I. Crearea unei structuri de coordonare şi elaborare a SRS preliminare
(1) Crearea comitetului pentru monotorizare elaborăerii şi realizării SRS Ce, condus de Primul Ministru şi format din membrii GuvernuluiGuvernul Republicii Moldovaiulie 2000
(2) Crearea grupului de lucru interministerial, responsabil de elaborarea Strategiei preliminare de reducere a sărăciei şi de coordonare a acestui procesGuvernul Republicii Moldovaiulie 2000
(3) Elaborarea Strategiei preliminare de reducere a sărăciei şi prezentarea ei Guvern şi în ParlamentGrupul de lucru interminestirialaugust-septembrie 2000
II. Pregătirea ţi organizarea consultărilor cu participanţii la elaborarea SRS CE
(1) Constituirea grupului consultativ responsabil pentru conducerea şi facilitarea dialogului în cadrul procesului de elaborare a SRS CEGuvernul Republicii Moldovadecembrie
(2) Discuţii asupra SRS CE cu cei mai importanţi membri ai parteneriatului de dezvoltare a Republicii MoldovaGrupul de lucru interminestirialseptembrie-noiembrie 2000
(3) Organizarea la nivel naţional a unui seminar pentru mediatizarea informaţiei şi dezvoltarea proiectului SRS CEGrupul de lucru interminestirialnoiembrie 2000
(4) Determinarea unui set bine argumentat de criterii pentru selecţia şi definirea mecanismelor instituţionale prin care participanţii (inclusiv reprezentanţii societăţii civile, ai administraţiei publice locale) şi donatorii vor putea contribui la formularea SRS CE şi la lansarea procesului interactiv de elaborare a eiGrupul de lucru interminestirial şi grupul consultativdecembrie 2000
(5) Asigurarea difuzării informaţiei printre participanţi şi facilităţile schimbului eficient de opinii şi comentarii prin folosirea tehnologiilor informaţionaleGrupul de lucru interminestirial şi grupul consultativ
III. Elaborarea şi definitivarea bazei de date necesare pentru reducerea sărăciei în mod direcţional şi monitorizarea acestui proces
(1) Evaluarea concluziilor studiiloranalitice din proiectele anterioare privind sărăcia (inclusiv protecţia socială, dezvoltarea sectorului rural, dezvoltarea mediului, dezvoltarea umană)Grupul de lucru interminestirial şi grupul consultativdin augusz 2000
(2) Elaborarea, în comun cu membrii parteneriatului de dezvoltare Republicii Moldova, a unui plan de colectare a informaţiilor, necesar pentru evaluarea şi monotorizarea sărăcieiGrupul de lucru interminestirial şi grupul consultativ, Departamentul Analize Statatistice şi Sociologiedecembrie-ianuareie 2000
(3) Actualizarea, în comun cu donatorii, a indicatorilor ce caracterizează sărăcia, în baza datelor sondajului bugetar casnice pe anul 2000Grupul de lucru interminestirial şi grupul consultativ, Departamentul Analize Statatistice şi Sociologiemartie 2001
(4) Completarea bazei de date a beneficiarilor de asistenţă socialăGrupul de lucru interminestirial şi grupul consultativ, MMPSFmai 2001
IV. Elaborarea strategiilor sectoriale în corespundere cu cadrul de cheltuieli pe termen mediu
(1) Pregătirea şi desfăşurarea unui studiu pentru identificarea surselor de dezvoltare durabilă, cu accentul pe ameliorarea climatului investiţional şi dezvoltarea industriilor competitive de exportMinisterul Economiei şi Reformelor, grupul consultativaprilie 2001
(2) Elaborarea strategiilor de reducere a sărăciei în domeniul ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului, lucrărilor publice, muncii, protecţiei sociale şi dezvoltării ruraleGrupul de lucru interminestirial MS, MMPSF, MAIP, MESmai 2001
(3) Elaborarea unui raport privind mersul îndeplinirii SRS CE, cu stabilirea direcţiilor principale de reducere a sărăciei, de care se va ţine cont la elaborarea cadrului de cheltuieli pe termen mediu pentru anii 2002-2004Grupul de lucru interminestirial MS, MMPSF, MAIP, MESiunie 2001
(4) Elaborarea proiectelor privind cadrul de cheltuieli pe termen mediu pentru anii 2002-2004, corelat cu potenţialul sectorial şi obiectivele strategice specificare în strategiile sectoriele vizînd cheltuielile, şi stabilirea direcţiilor prioritare de reducere a sărăciei, menţionate în raportul privind SRS CEGrupul de lucru interminestirial MS, MMPSF, MAIP, MESiulie 2001
V. Finalizarea SRS CE
(!) Evaluarea şi analiza informaţiilor obţinute în cadrul consultărilor cu participanţii la elaborarea SRS CE, prezentarea acestor informaţii comitetului de supraveghere, şi includerea rezultatelor în raportul privind SRS CEGrupul de lucru interminestirial şi grupul consultativiuni-septembrie 2001
(2) Organizarea unui seminar de coordonare, finalizare şi aprobare SRS CEGrupul de lucru interminestirial şi grupul consultativoctombrie 2001

(Se abrogă prin HG524 din 24.04.02, MO65/18.05.02 art.670)