despre aprobarea Regulamentului-cadru privind activitatea organelor locale de arhitectură şi urbanism

HOTĂRÂRE nr. 499 din 30.05.2000 · GUVERNUL · publicat 08.06.2000
Modificat prin: HG893 din 09.07.02, MO103-105/18.07.02 art.1010
pe legis.md
Trimiteri: 14 legate · 3 nerezolvateMonitorul Oficial: 3 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (3)

În legătură cu adoptarea legilor privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova nr. 191-XIV din 12 noiembrie 1998 şi privind administraţia publică locală nr. 186-XIV din 6 noiembrie 1998, precum şi în scopul promovării politicii statului în teritoriu şi eficientizării la nivel de unităţi administrativ-teritoriale a activităţilor din domeniu arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului, Guvernul Republicii Moldova HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă regulamentul-cadru privind activitatea organelor locale de arhitectură şi urbanism (se anexează).

2. Se recomandă autorităţilor administraţiei publice locale să instituie în cadrul consiliilor unităţilor administrativ-teritoriale organe de arhitectură şi urbanism, în conformitate cu prevederile legale şi regulamentul sus-aprobat.

3. Ministrul Mediului şi Amenajării Teritoriului va coordona metodologic activitatea organelor de arhitectură şi urbanism.

4. În anexa nr. 6 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 680 din 22 iulie 1999 "Cu privire la organigrama şi statele-tip ale aparatului , direcţiilor şi secţiilor consiliului judeţean", cu modificările şi completările ulterioare (Monitorul Oficial, 1999, nr. 80-82, art. 714; nr. 128-129, art. 1120), cuvîntul "Arhitect" se completează după virgulă cu sintagma ", şef sector".

(Se abrogă prin HG893 din 09.07.02, MO103-105/18.07.02 art.1010)

5. Nota la anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 544 din 15 iunie 1999 "Cu privire la statele-tip ale aparatului primăriilor" (Monitorul Oficial, 1999, nr. 65-66, art. 575) se completează cu pct. 7 avînd următorul conţinut:

"7. În oraşe şi municipii cu o populaţie de peste 30 mii locuitori se creează serviciul (secţia) arhitectură şi urbanism compusă din doua unităţi, dintre care una este de arhitect-şef , iar cealaltă – de şef de sector.

Personalul serviciului (secţiei) se stabileşte în funcţie de volumul prestaţiilor, prin decizia consiliului local. "

6. Se abrogă Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 845 din 25 decembrie 1995 "Privind aprobarea Regulamentului organelor locale de arhitectură din Republica Moldova" (Monitorul Oficial, 1996, nr. 17-18, art. 125).

7. Controlul îndeplinirii prezentei hotărîri se pune în sarcina Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului şi autorităţilor administraţiei publice locale.

PRIM-MINISTRU

AL REPUBLICII MOLDOVA Dumitru BRAGHIŞ

Contrasemnată:

Ministrul mediului

Şi amenajării teritoriului Arcadie Capcealea

Ministrul finaţelor Mihail Manoli

Chişinău, 30 mai 2000.

Nr. 499

Aprobat prin Hotărtrea Guvernului Republicii Moldova nr. 499 din 30 mai 2000

Regulamentul-cadru Privind activitatea orgenleor locale de arhitectură şi urbanism

1. Dispoziţii generale

1. Regulamentul-cadru privind activitatea organelor locale de arhitectură şi urbanism (în continuare – regulamentul) stabileşte modul de înfiinţare de către autorităţile publice locale a organelor cu competenţe speciale, resposabile de activităţile în domeniu arhitecturii urbanismului şi amenajării teritoriului în Republica Moldova, şi principiile funcţionării lor.

Acest sistem , creat în scopul promovării politicii statului în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului, este dirijat metodologic de Ministrul Mediului şi Amenajării Teritoriului.

2. Prevederile prezentului regulament servesc drept cadru pentru elaborarea şi aprobarea regulamentelor de funcţionare ale organelor locale de arhitectură şi urbanism, instituite în unităţile administrativ-teritoriale, şi sunt obligatorii pentru instituţiile de proiectare şi persoanele fizice şi juridice, antrenate în activităţi de proiectare , construcţie sau în alte activităţi urbanistice.

3. Autorităţile administraţiei publice locale îşi instituie organele locale de arhitectură şi urbanism, în calitate de componente autonome ale sistemului indicat în pct.1, care-şi exercită competenţele în domeniul încredinţat, în limitele teritoriului unităţilor administrativ-teritoriale respective (satului (comunei), oraşului (municipiului), judeţului (U.T.A. Găgăuzia).

4. Organele de arhitectură şi urbanism se instituie de către consiliile locale de nivelul întii şi al doilea, reprezintă o subdiviziune a consiliilor respective şi sînt finanţate din bugetele acestora şi din alte surse, inclusiv extrabugetare.

Organele de arhitectură şi urbanism se află în subordinea admnistrativă a autorităţilor administraţiei publice locale.

5. În cadrul organelor de arhitectură şi urbanism vor activa specialişti cu studii în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului. Specialiştii organelor arhitectură şi urbanism sînt funcţionari publici, care cad sub incidenţa Legii serviciului public nr.443-XIII din 4 mai 1995.

6. În exercitarea atribuţiilor sale, funcţionarii organelor de arhitectură şi urbanism se conduc de Legea privind principiile urbanismului şi amenajării teritoriului nr.835-XIII din 17 mai 1996, Legea calităţii în construcţii nr.721-XIII din 2 februarie 1996, şi de alte legi, de decretele Preşedintelui şi hotărîrile Guvernului Republicii Moldova, instrucţiunile şi alte acte normative ale Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului, deciziile şi dispoziţiile respective ale autorităţilor administraţiei publice locale, precum şi de prezentul regulament.

7. În exercitarea atribuţiilor sale, organele de arhitectură şi urbanism conlucrează cu aparatul şi compartimentele consiliului local, cu Institutul Naţional de Cercetare şi Proiectare "Urbanproiect", alte instituţii, persoane fizice şi juridice, care desfăşoară acţiuni urbanistice.

8. Organele de arhitectură şi urbanism dispun de ştampilă cu denumirea lor în limba de stat, rechizitele corespunzătoare şi pot avea cont bancar.

9. Organele de arhitectură şi urbanism din unităţile administrativ-teritoriale activează în baza regulamentelor de organizare şi funcţionare, structurii şi statelor, avizate de Ministerul Mediului; şi Amenajării Teritoriului şi aprobate de consiliile locale respective în conformitate cu·statele-tip in vigoare, aprobate prin hotărîre de Guvern.

10. Semestrial organele de arhitectură şi urbanism prezintă Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului şi consiliului respectiv informaţii privind activitatea lor în perioada respectivă.

2. Sistemul autorităţilor în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului

11. În conformitate cu Legea privind organizarea administrativteritorială nr. 191-:XIV din 12 noiembrie 1998, se constituie un sistem unic de dirijare a activităţii în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului în cadrul consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, reprezentat prin următoarele organe de arhitectură şi urbanism:

- Departamentul arhitectură şi urbanism (în continuare - departamentul) al consiliului municipal Chişinău, care ii aprobă structura şi statele, cu filiale în localităţile din componenţa municipiului;

- direcţia arhitectură şi urbanism (în continuare - direcţia) din cadrul consiliilor judeţene, U.T.A Găgăuzia şi municipiilor cu populaţia de peste 100 mii locuitori, compusă din şeful direcţiei - arhitectul-şef al judeţului - şi 4-5 arhitecţi, şefi de sectoare;

- serviciul (secţia) arhitectură şi urbanism (denumit în continuare serviciul (secţia) din cadrul primăriilor oraşelor şi municipiilor cu o populaţie de peste 30 mii locuitori şi din preţurile sectoarelor municipiului Chişinău, compusă din două unităţi, dintre care una de arhitect-şef, iar cealaltă de şef de sector;

- serviciul de urbanism şi amenajarea teritoriului (în continuare - serviciul) din cadrul primăriilor localităţilor cu o populaţie de pînă la 30 mii locuitori, compus dintr-o unitate de arhitect-şef.

Organele de arhitectură şi urbanism vor institui în structura lor compartimente de urbanism, amenajare a teritoriului şi cadastrul funcţional urban.

12. Statele organelor de arhitectură şi urbanism pot fi modificate spre majorare în funcţie de necesităţile şi particularităţile fiecărei unităţi administrativ-teritoriale şi de creşterea volumelor serviciilor prestate, prin deciziile consiliilor în cauză, inclusiv la propunerea conducătorului acestor organe, cu suportul financiar respectiv prevăzut în devizele de cheltuieli şi bugetele autorităţilor administraţiei publice locale, informînd despre aceasta Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului.

3. Atribuţiile organelor de arhitectură şi urbanism

13. Pentru a asigura realizarea în teritoriul administrat a politicii de stat în domeniul amenajării teritoriului şi urbanismului, departamentul, direcţia şi serviciul (secţia) arhitectură şi urbanism şi serviciul urbanism şi amenajarea teritoriului exercită următoarele atribuţii principale:

a) participă în comun cu alte subdiviziuni ale administraţiei publice locale la organizarea şi amenajarea teritoriului administrat, la întocmirea prognozelor orientative şi programelor de dezvoltare social-economică, corelate cu Planul de amenajare a teritoriului naţional (PATN);

b) contribuie la asigurarea obligatorie a unităţilor administrativ-teritoriale cu documentaţiile aferente de urbanism şi amenajare a teritoriului: planuri de amenajare a teritoriului judeţean, al U.T.A Găgăuzia, municipal, orăşenesc, sătesc (comunal), planuri urbanistice generale pentru localităţi, planuri urbanistice zonale şi de detaliu pentru zone şi teritorii din perimetrele localităţilor; c) supraveghează elaborarea şi realizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului, aprobă modul de utilizare a terenurilor, regimul de construire şi funcţiile urbanistice ale obiectelor amplasate pe teritoriile unităţilor administrative;

d) analizează şi organizează procedura de avizare şi aprobare de către autorităţile administraţiei publice locale a planurilor de amenajare a teritoriului şi a planurilor urbanistice ale localităţilor din componenţa unităţilor administrativ-teritoriale;

e) coordonează executarea lucrărilor publice, conform documentaţiei de proiect aprobate;

f) exercită, în condiţiile legii, controlul asupra respectării reglementărilor în vigoare în urbanism şi amenajarea teritoriului la nivelul respectiv (judeţean, municipal, orăşenesc, sătesc, comunal) în procesul realizării documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, conlucrind în acest scop cu structurile descentralizate în teritoriu ale Inspecţiei de Stat în Construcţii;

g) organizează activitatea organului consultativ-coordonator în domeniu - consiliului local pentru urbanism. şi arhitectură în scopul examinării proiectelor din domeruul amenajării teritoriului urbanismului şi arhitecturii;

h) creează banca informaţională de date şi sisteme de dirijare a teritoriilor şi localităţilor (cadastrul funcţional urban), conform indicaţiilor metodologice ale Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului;

i) asigură actualizarea şi păstrarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului şi ţine evidenţa executării acesteia;

j) elaborează planurile operative de amenajare şi construcţie a localităţilor (schemele de amplasare a obiectelor în construcţie);

k) verifică conformitatea executării lucrărilor de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparaţie de orice tip cu condiţiile stipulate în autorizaţia respectivă;

1) avizează proiectele de construire, reconstruire, modificare, extindere sau reparare pentru obiectele de orice tip;

m) examinează şi avizează proiectele de decor interior ale clădirilor de utilitate publică, proiectele mobilierului urban, reclamelor, iluminărilor exterioare, amenajării spaţiilor verzi, precum şi soluţiile coloristice ale tuturor elementelor urbane care determină decorul localităţilor;

n) fondează arhiva tehnică pentru păstrarea documentaţiei tehnice de proiect, a proiectelor de reconstruire şi restaurare a monumentelor de istorie, cultură şi arhitectură, a proiectelor de comunicaţii tehnico-edilitare;

o) contribuie la consolidarea legăturilor de creaţie între arhitecţi, pictori-monumentalişti şi sculptori. în procesul proiectării şi edificării ansamblurilor urbarustice, pentru a realiza sinteza arhitecturii şi artei plastice.

14. Alte activităţi ale organelor de arhitectură şi urbanism se detaliază în regulamentul lor de organizare şi funcţionare, aprobat de consiliile locale respective.

15. Întru realizarea atribuţiilor sale de bază, organele de arhitectură şi urbanism participă la:

a) iniţierea procesului de elaborare a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului pentru unitatea tentonală

b) analiza situaţiei existente şi culegerea datelor iniţiale pentru elaborarea documentaţiei de proiect, precum şi a documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului;

c) elaborarea materialelor necesare pentru eliberarea certificatelor de urbanism şi autorizaţiilor prevăzute de lege pentru obiectele amplasate în limitele teritoriilor administrate;

d) activitatea comisiilor pentru dezvoltarea, reconstrucţia şi construcţia localităţilor, inclusiv recepţia obiectelor finalizate;

e) organizarea şi desfăşurarea licitaţiilor terenurilor şi construcţiilor, precum şi a licitaţiilor pentru investiţiile finanţate de·la buget;

f) examinarea documentaţiilor pentru terenuri şi construcţii, propuse spre avizare;

g) elaborarea proiectelor de decizii ale autorităţilor administraţiei publice locale privind utilizarea construcţiilor şi terenurilor pentru construcţie;

h) exercitarea controlului asupra executării construcţiei obiectelor locative cu un nivel, a clădirilor şi construcţiilor provizorii cu suprafaţa pînă la 150 metri pătraţi, precum şi a vilelor (caselor de vacanţă) în conformitate cu documentaţia de proiect aprobată;

i) ţinerea evidenţei patrimoniului cultural din teritoriul administrat în scopul utilizării, protejării şi conservării acestuia, controlul respectării legislaţiei în zonele de protecţie ale monumentelor istorice în cadrul valorificării lor;

j) avizarea documentaţiilor tehnice pentru executarea lucrărilor de investigaţie, proiectare, restaurare, conservare, reconstrucţie şi adaptare;

k) realizarea în comun cu organele de stat şi locale a măsurilor de ocrotire, restaurare, exploatare şi conservare a monumentelor de istorie, cultură şi arhitectură;

1) evaluarea consecinţelor calamităţilor naturale din teritriul administrat şi adoptarea măsurilor de redresare a situaţiei.

4. Drepturile şi obligaţiunile organelor de arhitectură şi urbanism

16. Întru executarea atribuţiilor lor principale, organele arhitectură şi urbanism au următoarele drepturi şi obligaţiuni:

a) să exercite, în limitele legii, controlul disciplinei în construcţii, urbanism şi amenajarea teritoriului la nivel judeţean, municipal, orăşenesc şi sătesc, după caz;

b) să depisteze·şi să reprime cazurile de încălcarea legislaţiei în vigoare în domeniul arhitecturii, urbasmului şi amenajării teritoriului, a prevederilor actelor normative şi de directivă, a documentelor de proiect prin:

- suspendarea lucrărilor de proiectare şi construcţie;

- sistarea lucrărilor de prospecţiuni topografo-geodezice, de cercetare tehnico-geologică şi de trasare;

- înaintarea demersurilor către factorii responsabili privind tragerea la răspunderea stabilită a persoanelor culpabile de nerespectarea disciplinei în urbanism şi a exigenţelor documentelor normative în vigoare în construcţii, de executarea construcţiilor neautorizate, recepţia şi punerea în funcţiune a obiectivelor nefinalizate şi neechipate respectiv, recepţia construcţiilor cu abateri de la procedura stabilită, utilizarea obiectivelor executate fără autorizaţie de funcţionare, schimbarea destinaţiei construcţiilor şi amenajărilor, după caz;

c) să solicite de la persoanele fizice şi juridice implicate în acţiuni urbanistice din localităţi:

- autorizaţia respectivă pentru activităţile desfăşurate;

- materialele studiilor preliminare, inclusiv documentaţia de releveu, desenele tehnice de bază ale proiectului (prospecţiunile geodezice şi geologice, planurile de încadrare în teritoriu, planurile de situaţie, schemele de aprovizionare cu utilităţi tehnice etc.);

- documentaţia de proiect şi de deviz, alte materiale şi documente referitoare la organizarea, demararea şi executarea lucrărilor de construcţie;

d) să solicite de la beneficiar executarea lucrărilor de amplasament, construire, modificare, reconstruire, extindere şi amenajare a teritoriului în conformitate cu documentaţia de proiect întocmită şi aprobată în modul stabilit;

e) să contribuie la formarea, inclusiv pe bază de concurs, a colectivelor de creaţie pentru proiectarea construcţiilor şi să participe în componenţa acestora;

f) să participe în componenţa colectivelor de autori la elaborarea planurilor urbanistice generale, zonale şi de detaliu ale localităţilor şi planurilor de amenajare a teritoriilor administrate, precum şi să elaboreze proiecte individuale în calitate de autor, această implicare calificîndu-se ca activitate de creaţie, admisă prin Legea serviciului public;

g) să ţină evidenţa şi să coordoneze lucrările de utilizare, protejare, consolidare a obiectivelor care constituie patrimoniul bunurilor imobile de interes local (municipal, judeţean, orăşenesc, sătesc), după caz;

h) să contribuie la fondarea de către consiliile locale a birourilor de proiectare, prospecţiuni şi servicii, care vor activa în baza legislaţiei în vigoare.

5. Conducerea organelor de arhitectură şi urbanism

17. Consiliul local desemnează prin concurs în funcţie de conducător al organelor de arhitectură şi urbanism un specialist cu studii superioare în domeniul arhitecturii, urbanismului, amenajării teritoriului şi o experienţă de muncă in această sferă de minimum 5 ani.

Concomitent, şeful subdiviziunii arhitectură şi urbanism a consiliului local exercită funcţia de arhitect-şef al unităţii administrativ-teritoriale respective.

18. Arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale organizează şi dirijează activitatea departamentului, direcţiei şi serviciului (secţiei) arhitectură şi urbanism, acţionează din numele acestora şi le reprezintă la toate nivelurile, propune pentru desemnare şi eliberare din funcţie specialişti şi aplică măsurile de stimulare şi sancţionare a acestora în modul stabilit.

19. Desemnarea în funcţie a arhitectului-şef al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi se efectuează printr-un concurs, organizat de consiliul local şi Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului, iar desemnarea în funcţie a arhitectului şef al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul întii – prin coordonare cu arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi.

Despre destituirea arhitectului-şef al unităţii administrativ-teritoriale se informează Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului şi arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale de nivelul doi.

20. Conducătorul organului de arhitectură şi urbanism se subordonează administrativ consiliului local respectiv, iar metodologie - Ministerului Mediului şi Amenajării Teritoriului.

21. În activitatea sa conducătorul organelor de arhitectură şi urbanism se conduce de actele normative menţionate în pct.6.

22. Arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale coordonează activitatea instituţiilor de proiectare şi prospecţiuni, aflate în subordinea consiliilor locale.

23. Arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale conduce activitatea consiliului urbanistic local - organ consultativcoordonator, creat în scopul examinării proiectelor obiectelor de importanţă deosebită pentru teritoriul administrat.

24. Indicaţiile, adresate de arhitecţii-şefi în limitele competenţelor lor şi prevederilor legislaţiei în vigoare participanţilor la acţiunle urbanistice din teritoriul în cauză, sînt obligatorii pentru executare.

25. În cazul dezacordului cu indicaţiile şi cerinţele formulate de arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale, acestea pot fi reclamate în consiliile locale sau în Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului.

În perioada soluţionării reclamaţiilor privind acţiunile arhitectului-şef, indicaţiile şi cerinţele acestuia nu se suspendă.

26. Fiind conducătorul organului de arhitectură şi urbanism al consiliului local, arhitectul-şef al unităţii administrativ-teritoriale dispune de ştampilă şi rechizitele prevăzute.

27. Arhitectului-şef, care are calitatea de conducător al subdiviziunii respective a consiliului local şi se atribuie următoarele sarcini de bază:

a) asigurarea realizării "politicii de stat în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului, scopul principal al căreia este dezvoltarea social-economică complexă, orientată spre armonizarea cadrului construit cu cadrul natural;

b) contribuţia la asigurarea obligatorie cu documentaţiile de amenajare a teritoriului administrat şi cu planurile urbanistice generale ale localităţilor din componenţa unităţii administrativ-teritoriale respective;

c) coordonarea activităţii instituţiilor subordonate, de proiectări şi prospecţiuni, a acţiunilor urbanistice efectuate de beneficiari (persoane fizice şi juridice) şi ale altor servicii din cadrul unităţii administrativ-teritoriale respective în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului;

d) organizarea controlului privind aplicarea şi executarea documentaţiei aprobate de urbanism şi amenajare a teritoriului;

e) organizarea şi desfăşurarea concursurilor urbanistice şi arhitecturale în vederea adoptării soluţiilor optime privind problemele din domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului;

f) avizarea documentaţiei de urbanism şi amenajare a teritoriului, precum şi aprobarea proiectelor tuturor obiectelor amplasate în limitele teritoriilor administrate;

g) dirijarea activităţii geodezice şi geologice în vederea eliberării în modul stabilit a autorizaţiilor pentru executarea lucrărilor de prospecţiuni topografo-geodezice şi de cercetări tehnico-geologice;

h) conlucrarea cu autoritatea cadastrală teritorială în vederea elaborării şi aprobării cadastrului funcţional urban al localităţilor.

28. Pentru îndeplinirea legislaţiei în vigoare "în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului, precum şi a deciziilor şi dispoziţiilor consiliilor şi primăriilor locale, arhitectul-şef are sarcina să contribuie la dezvoltarea iniţiativei creatoare a specialiştilor, folosirea raţională a tehnicii şi patrimoniului încredinţat, ridicarea nivelului profesional al specialiştilor, emiţînd în aceste scopuri ordine şi controlînd executarea lor.

Pentru onorarea obligaţiunilor ce-i revin, arhitectul-şef, de rînd cu drepturile pe care le are ca persoană oficială a organelor de arhitectură şi urbanism, dispune de următoarele împuterniciri suplimentare:

- să iniţieze procedura de examinare în şedinţele consiliilor locale a problemelor de importanţă administrativ-teritorială deosebită în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului;

- să înainteze consiliului local sau primarului demersuri privind majorarea numărului scriptic al specialiştilor din organele de arhitectură şi urbanism, să efectueze remanieri în structura acestora în legătură cu creşterea volumului de lucru în teritoriu;

- să aibă acces liber la toate obiectele din teritoriul administrat, cu excepţia obiectelor cu regim special, în limitele admise pentru exercitarea obligaţiunilor funcţionale.

29. Arhitectul-şef poartă răspundere pentru adoptarea deciziilor în domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului şi realizarea lor în cadrul unităţii administrativ-teritoriale respective, precum şi pentru executarea atribuţiilor funcţionale menţionate în prezentul regulament.

6. Raporturile funcţionale ale organelor de arhitectură şi urbanism

30. Raporturile dintre organele de arhitectură şi urbanism au la bază principiul autonomiei în soluţionarea problemelor locale şi principiul colaborării în rezolvarea chestiunilor de interes comun.

31. În gestionarea problemelor de interes administrativ-teritorial deosebit, organele de arhitectură şi urbanism ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (ale judeţelor, U.T.A. Găgăuzia şi mun.Chişinău) coordonează activitatea organelor de arhitectură şi urbanism de primul nivel ce ţine de:

- elaborarea şi realizarea documentaţiilor de urbanism şi amenajare a teritoriului în conformitate cu prevederile concepţiei dezvoltării teritoriului naţional;

- elaborarea documentaţiei necesare pentru realizarea obiectelor finanţate din bugetul de stat şi local;

- executarea lucrărilor de utilizare, protecţie, reconstrucţie, revitalizare şi conservare a monumentelor de arhitectură, istorie şi cultură de importanţă nationali din teritoriu;

- extinderea sau modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare şi de comunicaţii;

- crearea şi ţinerea la zi a bazei de date informaţionale pentru cadastrul funcţional urban etc.

32. În lipsa organelor de arhitectură şi urbanism în primăriile localităţilor urbane şi rurale din cadrul judeţelor, U.T.A. Găgăuzia şi mun.Chişinău, problemele ce ţin de domeniul arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului sînt soluţionate de organele de arhitectură şi urbanism ale consiliilor judeţene respective, ale executivului U.T.A.Găgăuzia şi consiliului municipal Chişinău.

33. Organele de arhitectură şi urbanism ale autorităţilor administraţiei publice locale de nivelul doi organizează seminare, şedinţe de lucru cu autorităţile administraţiei publice locale de primul nivel în scopul familiarizării şi aplicării actelor normativ-legislative aprobate şi soluţionării colegiale a problemelor de importanţă administrativ-teritorială în domeniul dat.

7. Dispoziţii finale

34. Eventualele divergenţe de interpretare sau aplicare a prevederilor prezentului regulament vor fi soluţionate de către Ministerul Mediului şi Amenajării Teritoriului în comun cu alte organe interesate, conform legislaţiei în vigoare.

35. Persoanele interesate pot contesta deciziile şi actele organelor de arhitectură şi urbanism în autoritatea administraţiei publice respective şi/sau în instanţele judecătoreşti.