privind evaluarea prejudiciului cauzat aerului atmosferic la gestionarea deşeurilor de producţie şi menajere
Trimiteri: 8 legate · 10 nerezolvate · 1 fără țintă
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.
Nerezolvate (10)
- art.2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- 5 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 5 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 4 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- capitolelor III Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- V Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- VI Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- art. 515 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
- punctul 9.3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (1)
I. Dispoziţii generale.
1. Instrucţiunea este elaborată întru executarea următoarelor acte legislative:
Legea nr. 1515-XII din 16.06.93 privind protecţia mediului înconjurător, art.2;
Codul subsolului nr. 1511-XII din 15.16.93;
Legea nr. 1540-XIII din 25 februarie 1998 privind plata pentru poluarea mediului, art. 4 şi 5
Legea nr. 1102-XIII din 6 februarie 1997 cu privire la resursele naturale, art. 5 (f):
Legea nr. 851-XIII din 29 mai 1996 privind expertiza ecologică şi evaluarea impactului asupra mediului înconjurător, art. 4 (e)
2. Instrucţiunea dată se extinde asupra persoanelor fizice şi juridice (naţionale şi străine), care încalcă legislaţia în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi resurselor naturale şi este obligatorie pentru inspectorii ecologici de stat, servind ca bază normativă în evaluarea prejudiciului cauzat mediului în rezultatul nerespectării legislaţiei privind subsolul.
3. Instrucţiunea privind evaluarea prejudiciului cauzat mediului înconjurător în rezultatul nerespectării legislaţiei privind subsolul (în continuare – Instrucţiunea) stabileşte cerinţele de bază privind modalitatea de evaluare a prejudiciului cauzat mediului înconjurător în rezultatul încălcării prevederilor actelor legislative şi normative privind valorificarea şi protecţia subsolului.
4. Prejudiciul cauzat mediului înconjurător în rezultatul nerespectării legislaţiei privind subsolul se compensează de persoanele fizice, juridice naţionale şi străine, în mărimea deplină fără aplicarea normativelor de micşorare a cuantumului plăţii.
5. În prezenta Instrucţiune sunt utilizate următoarele noţiuni principale:
prejudiciu – pierderi de resurse naturale, materiale, financiare, de muncă etc. cauzate statului sau deţinătorului subsolului, lipsindu-i de dreptul de a exercita o anumită activitate;
subsol – partea scoarţei terestre, situată mai jos de stratul de sol, de fundul bazinelor de apă şi întinsă până la adâncimi accesibile pentru studierea şi valorificarea geologică;
zăcământ – acumulare naturală de substanţe minerale utile, cu geneze, forme şi dimensiuni variate;
mineral – corp solid, cu o anumită compoziţie chimică, care se găseşte în natură în stare cristalină sau amorfă, în componenţa rocilor şi a mineralelor;
materie minerală – substanţe minerale utile extrase şi supuse procedurii de prelucrare primară, cu excepţia apelor minerale şi potabile;
cuantumul plăţii – expresia valorii economice în evaluarea economică şi extraeconomică, care diferă în dependenţă de aşezarea geografică şi calitatea substanţelor minerale utile;
substanţe minerale utile – se consideră acumulările din subsol a mineralelor naturale, hidrocarburilor şi apelor subterane, compoziţia chimică şi proprietăţile fizice ale cărora permit utilizarea imediată sau în rezultatul proceselor tehnologice industriale;
materiale iniţiale de constatare – actul de control, proces-verbal, probe de laborator etc.;
grupele principale de zăcăminte minerale utile:
roci carbonatice;
roci sulfatice;
roci silicioase
roci argiloase;
nisipuri şi prundişuri;
gresie şi granit;
petrol, gaze naturale şi cărbune (caustobiolite).
6. Prejudiciul poate fi provocat în mod direct (reducerea cantităţii şi calităţii producţiei extrase etc.) şi indirect (care se evidenţiază peste un anumit interval).
7. Compensarea prejudiciului nu scuteşte vinovatul de obligaţia de a executa lucrările de lichidare a consecinţelor care au provocat cauzele prejudiciului.
8. Perioada de timp din momentul fixat prin actul de control, procesul-verbal sau alte materiale de la provocarea degradării până la lichidarea consecinţelor se consideră perioadă de acţiune (de degradare) asupra subsolului pentru care se evaluează prejudiciul.
Categorii de substanţe minerale utile
| I. ROCI CARBONATICE | Nr. locurilor de dobândire |
| 1.1 | Calcar pentru producerea cimentului | 6 |
| 1.2 | Calcar pentru producerea pavajului, pietrei sparte şi varului nestins | 73 |
| 1.3 | Calcar pentru producerea blocurilor de construcţie (tăiat) | 59 |
| 1.4 | Calcar pentru industria zahărului | 7 |
| 1.5 | Calcar litografiat | 1 |
| 1.6 | Cretă | 1 |
| 1.7 | Marnă | 1 |
| II. ROCI SULFATICE | |
| 2.1 | Ghips | |
| III. ROCI SILICIOASE | |
| 3.1 | Tripoli, diatomit | 1 |
| IV. ROCI ARGILOASE | |
| 4.1 | Argilă pentru producerea cimentului | 1 |
| 4.2 | Argilă şi şisturi pentru producerea cheramzitei | 13 |
| 4.3 | Argilă pentru ceramică | 4 |
| 4.4 | Argilă şi loes pentru producerea ţiglei şi cărămizii | |
| 4.5 | Argilă bentonitică | 1 |
| 4.6 | Argilă refractară | 1 |
| V. NISIPURI ŞI PRUNDIŞURI | |
| 5.1 | Nisip pentru modelat (formare) | 1 |
| 5.2 | Nisip pentru producerea sticlei | 3 |
| 5.3 | Nisip şi prundiş pentru construcţii | 41 |
| 5.4 | Nisip pentru producerea articolelor silicioase | 4 |
| VI. GRESIE ŞI GRANIT | 1 |
| VII. PETROL, GAZE NATURALE ŞI CĂRBUNE (CAUSTOBIOLITE) | 2 |
II. Instrucţiunea privind calculul prejudiciului la nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare
9. Prejudiciul cauzat se calculează conform formulei:
P = (V x K x C) + X (1),
unde:
P – prejudiciul cauzat, lei;
V – volumul de roci extrase, în rezultatul nerespectării prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare, 1m3;
K – costul substanţei minerale utile preconizate pentru extragere, lei/m3;
C – coeficientul ce reprezintă valorile de cost ale subsolului în raport cu particularităţile acestuia:
C = C1 x C2 x C3 x C4 x C5 x C6 (2),
unde:
C1 – roci silicioase, granit şi gresie – 2;
C2 – roci sulfatice – 1,8;
C3 – roci carbonatice – 1,6;
C4 – petrol, gaze naturale – 1,4;
C5 – roci argiloase – 1,2;
C6 – nisip şi prundiş – 1,1;
X = Cs x B x Cecol. (3),
unde:
X – costul solului degradat în procesul extragerii substanţelor minerale utile, lei;
Cs – costul unei unităţi de suprafaţă, lei/ha;
B – bonitatea solului:
B1 – 1,0;
B2 – 0,8;
B3 – 0,7;
B4 – 0,6
B5 – 0,5;
B6 – 0,4;
B7 – 0,3.
Cecol. – coeficientul biotei, care variază în raport de specificul ecosistemului:
silvic – 2;
de stepă şi agricol – 1,5;
mineral (de rocă) – 1,2.
III. Pierderile în limitele admisibile (normative) şi supralimite
10. Pierderile în limitele admisibile ale substanţelor minerale utile solide reprezintă pierderile cauzate de tehnologia utilizată la exploatarea zăcământului, şi se determină în procente faţă de volumul resurselor extrase.
11. Pierderile supralimită ale substanţelor minerale utile solide reprezintă diferenţa dintre pierderile reale şi cele în limitele admisibile.
12. Volumul pierderilor reale se determină anual de către serviciul minier.
13. Cuantumul plăţilor stabilite pentru pierderile supralimită, suportate în rezultatul procesului de extragere a substanţelor minerale utile, se majorează de 6 ori în comparaţie cu cele stabilite pentru pierderile în limitele admisibile.
IV. În cazul extragerii nelegitime a substanţelor minerale utile
14. Calculul prejudiciului cauzat mediului în rezultatul extragerii nelegitime a substanţelor minerale utile:
C = V x q + P (4),
unde:
V – volumul substanţelor minerale utile solide extrase nelegitim, m3;
q – preţul de cost al unui m3 de substanţă minerală utilă, lei;
P – prejudiciul cauzat mediului în cazul nerespectării legislaţiei în vigoare, după form. (1).
15. În cazul când vinovatul a compensat prejudiciul, însă n-a lichidat consecinţele, iar suprafaţa degradată continuă să se extindă, acţiunea de impunere a vinovatului să repare prejudiciul poate fi repetată.
În acest caz cuantumul prejudiciului se calculează conform formulei:
P = (V x K x C ) + (X x Q) (5),
unde:
P – prejudiciul cauzat, lei;
V – volumul în care a fost degradat subsolul, ca rezultat al nerespectării prevederilor actelor legislative şi normative în vigoare, m3;
K – costul substanţei minerale utile preconizate pentru extragere, lei/m3;
C – coeficientul ce reprezintă valorile de cost ale subsolului în raport cu particularităţile acestuia:
C = C1 x C2 x C3 x C4 x C5 x C6 (6),
unde:
C1 – roci silicioase, granit şi gresie – 2;
C2 – roci sulfatice – 1,8;
C3 – roci carbonatice – 1,6;
C4 – petrol, gaze naturale – 1,4;
C5 – roci argiloase – 1,2;
C6 – nisip şi prundiş – 1,1;
X = Cs x B x Cecol. (7),
unde:
X – costul solului nimicit/degradat în procesul extragerii substanţelor minerale utile, lei;
Cs – costul unei unităţi de suprafaţă, lei/ha;
B – bonitatea solului:
B1 – 1,0;
B2 – 0,8;
B3 – 0,7;
B4 – 0,6;
B5 – 0,5;
B6 – 0,4;
B7 – 0,3.
Cecol. – coeficientul biotei, care variază în raport de specificul ecosistemului:
silvic – 2;
de stepă şi agricol – 1,5;
mineral (de rocă) – 1,2.
Q = 1,5.
V. Calcularea prejudiciului în cazul impactului asupra mediului înconjurător prin depozitările rocilor decopertate şi depozitate
16. Cuantumul prejudiciului se determină conform formulei:
Pr = S x W x i x H (8),
unde:
Pr – cuantumul prejudiciului;
S – suprafaţa terenului ocupat de roca decopertată şi depozitată, ha;
W – costul terenului (conform Legii nr. 1308-XII din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de vânzare-cumpărare a pământului), lei;
i – impactul asupra mediului în rezultatul acţiunii proceselor atmosferice:
factorul eolian – 2,0;
precipitaţii atmosferice – 1,5;
H – coeficientul social:
intravilan – 2;
extravilan:
până la 1 km – 1,5;
de la 1-5 km – 1,2.
Calculele nemijlocite ale prejudiciului, cauzat subsolului şi învelişului de sol vegetal, în condiţiile de nerespectare a prevederilor legislaţiei în vigoare, s-au efectuat conform capitolelor III, V, VI şi reieşind din preţurile de cost după cum urmează:
Granit spart 1m3 – 57,0 lei;
Gresie de Cosăuţi 1m3 – 52,0 lei;
Blocuri de gresie pentru prelucrare 1m2 – 150,0 lei;
Ghips 1t – 43,0 lei;
Nisip pentru formare 1t – 96,0 lei
Nisipuri cuarţoase pentru producerea sticlei 1t – 89,0 lei;
Argilă pentru producerea ţiglei şi cărămizii 1m3 – 6,0 lei;
Costul unui ha teren de soluri cu notă de bonitare 1 (B1) în condiţii de excludere a terenurilor din categoriile de terenuri cu destinaţie agricolă şi ale fondului silvic, precum şi din circuitul agricol – vezi Anexa la Legea nr. 1308-XII din 25.07.1997, unde 1ha – 9864,96 lei (Monitorul Oficial, 4 septembrie, 1997,nr. 57-58, p. I, art. 515).
Exemple de calculare a prejudiciului adus subsolului şi învelişului de sol la nerespectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
- Prejudiciul, cauzat în condiţiile extragerii 1m3 de granit, cu afectarea solului cu nota de bonitare 1 (B1) şi suprafaţa de 1 ar, cu coeficientul ecologic silvic (Cecol.) = 2, conform formulei (1) va alcătui:
P = (V x K x C) + X (1), unde:
P – prejudiciul;
V = 1m3;
K = 57,0 lei/m3;
C, conform formulei (2) = 2
Conform formulei (3):
X = Cs x B x Cecol. (3), unde:
Cs = 9864,96 lei/ha; x 0,1
B = 1,0;
Cecol. = 2.
Reieşind din cele menţionate:
P = (1m3 x 57,0 lei/m3 x 2) + (9864,96 lei x 0,1 x 2) = 114,0 lei + 1972,99 lei = 2086,99 lei
Astfel, la extragerea, cu încălcarea actelor legislative şi a normativelor în vigoare, a unui m3 de granit, cu afectarea unei suprafeţe de 1 ar (0,1 ha) de sol cu nota de bonitare 1 (B1) şi cu coeficientul silvic al biotei (Cecol. = 2), prejudiciul va alcătui 2086,99 lei.
- În cazul extragerii, în aceleaşi condiţii, a unui m3 de granit, cu afectarea unei suprafeţe de sol de 1 ar, cu nota de bonitare 2 (B2) şi cu coeficientul stepic al biotei (Cecol. = 1,5) prejudiciul va fi de:
P = (1m3 x 57,0 lei/m3 x 2) + (9864,96 lei x 0,1ha x 0,8 x 1,5) = 114,0 lei + 1183,79 lei = 1297,79 lei
- Prejudiciul cauzat, în aceleaşi condiţii, dar cu extragerea unui m3 de gresie de Cosăuţi, pe un teren de sol cu nota de bonitare 6 (B6) şi coeficientul ruderal al biotei (Cecol. = 1,2) prejudiciul va alcătui:
P = (1m3 x 52,0 lei/m3 x 2) + (9864,96 lei x 0,4 x 1,2) = 104,0 lei + 473,5 lei = 577,50 lei
- În cazul extragerii, cu încălcarea actelor legislative şi a normativelor în vigoare, a unei tone de nisip pentru formare, cu afectarea unei suprafeţe de 1 ar de sol cu nota de bonitare 1 (B1) şi a coeficientului stepic al biotei (Cecol. = 1,5) prejudiciul cauzat subsolului şi învelişului de sol va alcătui:
P = (1t x 96,0 lei x 1,1) + (9864,96 lei x 1,01 x 0,1 ha x 1,5) = 105,6 lei + 1479,74 lei = 1585,34 lei
- În cazul extragerii, în aceleaşi condiţii ca în punctul 9.3.a, a unei tone de argilă pentru ţiglă şi cărămidă prejudiciul va fi de:
P = (1t x 6,0 lei x 1,2) + (9864,96 lei x 1,0 x 0,1 ha x 1,5) = 7,2 lei + 1479,74 lei = 1486,94 lei
Pierderile în caz de extragere nelegitimă a substanţelor minerale utile.
- Calculul prejudiciului în acest caz se efectuează conform formulei (4).
Evaluarea prejudiciului la extragerea nelegitimă a granitului. Conform formulei (4) prejudiciul este egal:
C = (1m3 x 57,0 lei) + 2086,99 lei (vezi 9.1.a.) = 57,0 lei + 2086,99 lei = 2143,99 lei
- Evaluarea prejudiciului la extragerea nelegitimă a nisipului pentru formare va alcătui:
C = (1m3 x 96,0 lei) + 1585,34 lei = 1681,34 lei
- În cazul când vinovatul a compensat prejudiciul, însă n-a lichidat consecinţele, în conformitate cu punctul 15, formula 5, cuantumul prejudiciului se calculează în felul următor:
P = (V x K x C) + (X x Q) (5), unde:
P – cuantumul prejudiciului;
V = 10 m3;
K = 57,0 lei/m3 de granit spart;
C = 2;
X = Cs x B x Cecol. (7), unde:
Cs = 9864,96 lei/ha x 0,1 = lei/ar;
B1 = 1,0;
Cecol. = 2,0;
Q = 1,5.
În aşa caz prejudiciul este egal:
P = (10 m3 x 57,0 lei x 2) + (9864,96 lei x 0,1 x 0,1 x 2) x 1,5 = (1170 lei + 2959,48 lei) x 1,5 = 6149,22 lei
- Exemple de calculare a prejudiciului în cazul depozitării rocilor decopertate cu impact asupra mediului înconjurător
Conform formulei (7), unde:
S – 1ha;
W – 9864,96 lei (teren cu bonitatea 1);
i – 2 (impactul asupra mediului în rezultatul acţiunii factorului eolian);
H – 2 (intravilan);
În aşa caz cuantumul prejudiciului:
Pr = (1ha x 9864,96 lei) x 2 x 2 = 39459,84 lei
În aceleaşi condiţii, dar când: i – 1,5 şi H – 1,2 (vezi formula 7), cuantumul prejudiciului va fi:
Pr = (1ha x 9864,96 lei) x 1,5 x 1,2 = 17756,93 lei
Coordonat: Coordonat:
Ministerul Economiei Ministerul Sănătăţii
al Republicii Moldova al Republicii Moldova
_________________2004 ________________2004
Coordonat:
Ministerul Agriculturii
şi Industriei Alimentare
al Republicii Moldova
_________________2004