Aprobat: Înregistrat:
Ministerul Ecologiei Ministerul Justiţiei şi Resurselor Naturale al Republicii Moldova al Republicii Moldova
______________________2004 __________________2004
Instrucţiune
privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol
Chişinău 2004
I. Dispoziţii generale
1. Instrucţiunea dată este elaborată în baza legilor:
Legea nr.1515 -XII din 16.06.93 privind protecţia mediului înconjurător, art. 2, 30, 31, 32;
Legea nr. 1422-XIII din 17.12.97 privind protecţia aerului atmosferic, art. 33.;
Legea nr.1540-XIII din 25.02.98 privind plata pentru poluarea mediului.
2. Instrucţiunea este obligatorie pentru implementarea în practică de către inspectorii ecologici de stat, şi de alte organe de control ecologic şi este necesară pentru determinarea prejudiciilor cauzate resurselor de sol la încălcarea legislaţiei ecologice în vigoare.
3. Instrucţiunea dată se extinde asupra persoanelor fizice şi juridice care încalcă legislaţia în vigoare în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi a resurselor de sol şi sancţionarea lor pentru prejudiciul cauzat.
4. Prejudiciu constituie pierderi de resurse naturale şi cheltuieli exprimate în valută naţională necesare pentru compensarea şi restabilirea pierderilor, cauzate statului sau componentelor mediului înconjurător (litosferei, hidrosferei, atmosferei) în rezultatul activităţilor economice ale omului.
II. Evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol prin arderea rămăşiţelor de plante
5. În acest capitol este stabilită ordinea evaluării prejudiciului cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii şi altor rămăşiţe de plante pe câmp.
6.Evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii şi altor rămăşiţe de plante se calculează reieşind din preţul unei tone de humus, care constituie 2500 lei. (Preţul unei tone de humus a fost estimat în baza preţului normativ al 1 ha de sol egal cu 9264,96 lei).*
7. Cantitatea resturilor recoltei pe suprafaţa solului se ia ca normativ 1 t/ha, a treia parte din masa producţiei secundare la hectar. Această cantitate de resturi vegetale (1t/ha) fiind încorporată în sol ar contribui la formarea a 0,1 t/ha de humus.
8. Prejudiciul cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii şi altor rămăşiţe de plante se determină după ecuaţia:
P = 0,1 х S х 2500 (1)
unde:
P - prejudiciul cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii şi altor rămăşiţe de plante, lei;
0,1 – cantitatea normativă de humus, pierdută în rezultatul arderii unei tone de rămăşiţe organice;
S - suprafaţa pe care au fost arse rămăşiţele de plante, ha;
2500 – costul normativ a unei tone de humus, lei.
Exemplu. S-a stabilit, că în gospodărie pe un câmp cu o suprafaţă de 1 ha s-a ars miriştea. Determinăm prejudiciul cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii conform ecuaţiei:
P = 0,1 х S х 2500 = 0,1 t/ha х 1 ha х 2500 lei = 250 lei.
Prejudiciul cauzat resurselor de sol prin arderea miriştii pe suprafaţa de 1 ha constituie 250 lei.
*Notă. Preţul 1 ha de sol s-a determinat conform anexei la Legea nr.1308 – XIII din 25. 07. 97 privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului.
III. Evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol în rezultatul eroziunii în suprafaţă prin apă
9. Capitolul stabileşte ordinea de calcul a prejudiciului cauzat resurselor de sol în rezultatul eroziunii în urma topirii zăpezii şi a ploilor torenţiale.
10. Prejudiciul cauzat resurselor de sol se calculează reieşind din costul volumului de sol spălat de pe versanţi.
11. Prejudiciile cauzate de eroziunea solului în rezultatul ne executării măsurilor de combatere a eroziunii, inclusiv a încălcării regulilor de exploatare a obiectelor antierozionale şi ale terenurilor replantate, de arderea rămăşiţelor de plante şi poluării cu substanţe chimice sunt recuperate de către întreprinderi, agenţi economici şi alte persoane juridice şi fizice, independent de formele organizaţional-juridice şi formele de proprietate, inclusiv întreprinderile mixte cu participarea persoanelor juridice şi fizice din ţări străine şi a cetăţenilor.
12. Acţiunile de recuperare ale prejudiciilor se formulează şi se intentează persoanelor juridice şi fizice vinovate de către inspectorii Inspectoratului Ecologic de Stat al Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale al Republicii Moldova.
13. Determinarea volumului de sol erodat.
Cercetarea obiectelor se efectuează după terminarea topirii zăpezii sau a ploilor torenţiale. Pe versant, de la locul unde se observă începutul şiroaielor, se măsoară în vale 100 m şi de la acest punct perpendicular direcţiei pantei se efectuează măsurarea dimensiunilor şiroaielor pe o distanţa de 100 m., deci pe un poligon cu suprafaţa egală cu 1 ha.
14. În cazul pantei cu dimensiuni mari în lăţime (peste 300 m) aceste măsurări se repetă peste 100 m de la poligonul precedent.
15. Tehnica măsurării volumului şiroaielor este următoarea. Cu rigla se măsoară lăţimea şi adâncimea şiroaielor cu precizia de 1 – 2 cm. În baza datelor măsurărilor se calculează volumul total al şiroaielor, ce corespunde volumului de sol spălat de pe suprafaţa poligonului (1 ha). Valoarea medie a volumului solului erodat, calculată pentru poligoane (suprafeţele cele mai caracteristice ale pantei) se racordează la toata suprafaţa pantei şi serveşte pentru determinarea volumului de sol erodat pe toată panta.
16. Prejudiciul cauzat resurselor de sol în rezultatul eroziunii în urma topirii zăpezii şi a ploilor torenţiale se determină după formula:
P = V х Q х S, (2)
unde
P - prejudiciul cauzat resurselor de sol în rezultatul eroziunii în urma topirii zăpezii şi a ploilor torenţiale, lei;
V - volumul solului erodat, m3;
Q - costul 1 m3 de sol fertil din stratul de la suprafaţa, lei (tab. .1)
S - suprafaţa terenului, pe care se determină prejudiciul în rezultatul eroziunii, ha.
Preţul 1m3 de sol depinde de particularităţile lui concrete. Pentru solurile erodate principalele particularităţi care determină preţul 1 m3 de sol îndepărtat (erodat) sunt conţinutul de humus în stratul arabil şi clasa texturală a acestui strat.
Pentru determinarea preţului unui m3 de sol de pe suprafeţe cu diferit grad iniţial de eroziune, indicat pe harta solurilor comunei, conţinutul mediu de humus a acestor soluri în stratul arabil se apreciază conform tab. 2 Textura solului se determină în baza hărţii de sol.
Volumul solului erodat se determină după ecuaţia:
V = 100 х L х H х n, (3)
unde:
L - lăţimea medie a şiroaielor, m;
H – adâncimea medie a şiroaielor, m.;
n – cantitatea de şiroaie;
100 – lăţimea poligonului, m.
Valoarea numerică medie a lăţimii şi adâncimii şiroaielor se determină în felul următor:
L = l1 + l2 + l3 + ..... + ln,
unde l1, l2, l3...ln – valorile numerice ale lăţimii fiecărui şiroi aparte. Suma se împarte la numărul de şiroaie – n; H = h1+ h2 + h3 + ...... + hn, unde h1, h2, h3, .. hn – valorile numerice ale adâncimii fiecărui şiroi aparte. Suma se împarte la numărul de şiroaie – n.
Tabelul 1
Preţul mediu pe Republică al 1m3 de sol de diferita textură şi grad de humificare
Nr. d/o | Conţinutul de humus, % | Preţul 1 m3 de sol, lei |
| Nisipos | Nisipos-lutos | Luto-nisipos | Lutos şi luto-argilos | Argilo-lutos | Argilos mediu | Argilos fin |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
| 1 | 4.9 | 49 | 81 | 114 | 163 | 147 | 114 | 81 |
| 2 | 4.8 | 48 | 80 | 112 | 160 | 144 | 112 | 80 |
| 3 | 4.7 | 47 | 79 | 100 | 156 | 141 | 100 | 79 |
| 4 | 4.6 | 46 | 77 | 108 | 153 | 138 | 108 | 77 |
| 5 | 4.5 | 45 | 75 | 105 | 150 | 135 | 105 | 75 |
| 6 | 4.4 | 44 | 74 | 103 | 146 | 132 | 103 | 75 |
| 7 | 4.3 | 43 | 72 | 101 | 142 | 129 | 101 | 73 |
| 8 | 4.2 | 42 | 70 | 98 | 139 | 126 | 98 | 71 |
| 9 | 4.1 | 41 | 69 | 95 | 136 | 123 | 95 | 69 |
| 10 | 4.0 | 40 | 67 | 93 | 133 | 120 | 93 | 67 |
| 11 | 3.9 | 39 | 66 | 90 | 130 | 117 | 90 | 66 |
| 12 | 3.8 | 38 | 64 | 88 | 127 | 114 | 88 | 64 |
| 13 | 3.7 | 37 | 62 | 86 | 124 | 111 | 86 | 62 |
| 14 | 3.6 | 36 | 60 | 84 | 120 | 108 | 84 | 60 |
| 15 | 3.5 | 35 | 58 | 82 | 117 | 105 | 82 | 58 |
| 16 | 3.4 | 34 | 57 | 79 | 113 | 102 | 79 | 57 |
| 17 | 3.3 | 33 | 56 | 77 | 110 | 99 | 77 | 56 |
| 18 | 3.2 | 32 | 54 | 75 | 107 | 96 | 75 | 54 |
| 19 | 3.1 | 31 | 52 | 72 | 103 | 93 | 72 | 52 |
| 20 | 3.0 | 30 | 50 | 70 | 100 | 90 | 70 | 50 |
| 21 | 2.9 | 29 | 49 | 67 | 96 | 87 | 67 | 49 |
| 22 | 2.8 | 28 | 48 | 65 | 93 | 84 | 65 | 48 |
| 23 | 2.7 | 27 | 46 | 63 | 90 | 81 | 63 | 46 |
| 24 | 2.6 | 26 | 44 | 60 | 86 | 78 | 60 | 44 |
| 26 | 2.4 | 24 | 41 | 55 | 80 | 72 | 55 | 41 |
| 27 | 2.3 | 23 | 39 | 53 | 77 | 69 | 53 | 39 |
| 28 | 2.2 | 22 | 37 | 51 | 74 | 66 | 51 | 37 |
| 29 | 2.1 | 21 | 35 | 49 | 70 | 63 | 49 | 35 |
| 30 | 2.0 | 20 | 33 | 47 | 67 | 60 | 47 | 33 |
| 31 | 1.9 | 19 | 32 | 45 | 64 | 57 | 45 | 32 |
| 32 | 1.8 | 18 | 31 | 42 | 60 | 54 | 42 | 31 |
| 33 | 1.7 | 17 | 29 | 40 | 57 | 51 | 40 | 29 |
| 34 | 1.6 | 16 | 27 | 37 | 53 | 48 | 37 | 27 |
| 35 | 1.5 | 15 | 25 | 35 | 50 | 45 | 35 | 25 |
| 36 | 1.4 | 14 | 24 | 33 | 47 | 42 | 33 | 24 |
| 37 | 1.3 | 13 | 23 | 30 | 43 | 39 | 30 | 23 |
| 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 |
| 38 | 1.2 | 12 | 21 | 28 | 40 | 36 | 28 | 21 |
| 39 | 1.1 | 11 | 19 | 25 | 36 | 33 | 25 | 19 |
| 40 | 1.0 | 10 | 17 | 23 | 33 | 30 | 23 | 17 |
| 41 | 0.9 | 9 | 16 | 20 | 30 | 27 | 20 | 16 |
| 42 | 0.8 | 8 | 14 | 18 | 27 | 24 | 18 | 14 |
| 43 | 0.7 | 7 | 12 | 16 | 23 | 21 | 16 | 12 |
| 44 | 0.6 | 6 | 10 | 14 | 20 | 18 | 14 | 10 |
| 45 | 0.5 | 5 | 8 | 12 | 17 | 15 | 12 | 8 |
| 46 | 0.4 | 4 | 6 | 9 | 14 | 12 | 9 | 6 |
| 47 | 0.3 | 3 | 5 | 7 | 10 | 9 | 7 | 5 |
Tabelul 2
Conţinutul mediu de humus în stratul arabil al cernoziomului de divers grad de eroziune
| Gradul de eroziune al solului | Ne erodat | Erodat foarte slab | Erodat slab | Erodat moderat | Erodat puternic | Erodat foarte puternic | Erodat excesiv |
| Conţinutul de humus în stratul arabil, % | 3,6 | 3,5 | 3,2 | 2,8 | 2,3 | 1,6 | 1,0 |
Exemplu. A doua zi după o ploaie torenţiala a fost evidenţiată eroziunea solului pe o pantă cu suprafaţa, S = 20 ha. Solul - cernoziom, argilos mediu, erodat slab. De determinat prejudiciul cauzat resurselor de sol în rezultatul eroziunii.
Rezolvare. Conform măsurărilor lăţimea medie a unui şiroi este egală cu 0,1 m., adâncimea medie 0,05 m., numărul şiroaielor – 10. Volumul de sol spălat de pe versant este egal cu volumul şiroaielor: V= 100 х L х H х n = 100 х 0,1 х 0,05 х 10 = 5 m3.
Conform datelor din tabela 2 conţinutul de humus în solul erodat slab constituie 3,2%.
În tabela 1 pentru sol argilos mediu cu conţinutul de humus de 3,2% preţul mediu pe republică al 1 m3 de sol constituie 75 lei. Deci Q este egal cu 75 lei.
P = V х Q х S = 5 m3 х 20 ha х 75 lei = 7500 lei.
Prejudiciul cauzat resurselor de sol în rezultatul eroziunii constituie 7500 lei.
IV. Evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol prin poluare cu substanţe chimice
17. Capitolul stabileşte ordinea de calcul a prejudiciului cauzat resurselor de sol în rezultatul poluării terenurilor (solurilor) cu substanţe chimice, stabilite regulile de calcul ale plăţii pentru recuperarea prejudiciului cauzat în urma poluării solurilor cu substanţe chimice, inclusiv poluarea solurilor de la gunoiştile ne sancţionate cu deşeuri industriale şi comunale, şi se extinde la orice terenuri, indiferent de aşezare şi formele de proprietate.
18. Modul de determinare a prejudiciului cauzat de poluarea solurilor cu substanţe chimice este elaborată în concordanţă cu “Legea privind protecţia mediului înconjurător” şi este aprobat de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale al Republicii Moldova.
19. Identificarea solurilor poluate şi determinarea gradului de poluare se efectuează în coordonare cu documentele normative şi metodice, aprobate sau permise pentru folosire de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare şi Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale.
20. Suprafeţele, adâncimea poluării solului şi concentraţia substanţelor chimice se determină în baza materialelor studierii solului şi analizelor de laborator, efectuate pe baza actelor normative şi metodice respective, aprobate sau permise pentru folosire de către Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale si Ministerului Sănătăţii.
Prejudiciul cauzat resurselor de sol de poluare se determină:
în caz de poluare a solului (evacuărilor şi degajărilor substanţelor poluante) în baza datelor studiului şi analizelor de laborator în comparaţie cu datele cercetărilor şi analizelor precedente;
în caz de încălcare a tehnologiilor şi regulamentelor folosirii pesticidelor şi a îngrăşămintelor, ne respectare a cerinţelor de protecţie a mediului în timpul păstrării chimicalelor, transportării şi efectuării lucrărilor de încărcare-descărcare, aruncărilor şi degajărilor în salve, în baza datelor cercetărilor şi analizelor de laborator;
în cazul poluării solului în locurile amplasărilor gunoiştilor ne sancţionate a deşeurilor - în baza datelor despre volumul (masa) deşeurilor şi gradului lor de pericol şi analizelor de laborator.
Analizele se efectuează în laboratoarele Agenţiilor Ecologice Zonale, Centrului Naţional de Medicină Preventivă, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare şi în alte laboratoare chimice acreditate. În cazurile poluării solurilor în timpul accidentelor, aruncărilor şi degajărilor în salve şi poluării solurilor la gunoiştile ne sancţionate, studiile de câmp şi analizele de laborator se efectuează pe contul celor vinovaţi de poluare.
21. Calcularea plăţii pentru prejudiciul cauzat resurselor de sol de la poluarea cu substanţe chimice.
a). Mărimea prejudiciului de la poluarea solului se determină reieşind din cheltuielile pentru efectuarea volumului întreg de lucrări de curăţire a solului poluat. În cazul când este imposibil de apreciat cheltuielile indicate, mărimea prejudiciului pentru poluarea solului se calculează conform formulei:
P = Nc х B х Cn х S(i) х Cp(i) х Ca (4)
unde
P - mărimea plăţii pentru prejudiciul de la poluarea solului cu una sau mai multe (de la 1 până la n) substanţe chimice (mii lei);
Nc - preţul normativ al unui hectar de sol egal cu 9264,96 lei*);
B - nota de bonitare a solului poluat, conform hărţii solurilor;
Cn - coeficientul recalculării preţului normativ al 1 ha de sol în funcţie de adâncimea poluării solului cu substanţe chimice, determinat conform tabelei 12.;
S(i) - suprafaţa solului, poluat cu substanţe chimice (i);
Cp(i) - coeficientul recalculării prejudiciului în funcţie de gradul poluării solului cu substanţe chimice (i), determinat conform tabelei 7;
Ca - coeficientul recalculării prejudiciului în funcţie de adâncimea poluării solului, determinat conform tabelei 8.
* Notă. Preţul 1 ha de sol s-a determinat conform anexei la Legea nr.1308 – XIII din 25. 07. 97 privind preţul normativ şi modul de vânzare – cumpărare a pământului
b). Se stabilesc 5 niveluri ale gradaţiei de poluare a terenului (solului): 1 - sol ne poluat (ne afectat de poluare), 2 - slab poluat, 3 - moderat poluat, 4 - puternic poluat şi 5 - foarte puternic poluat (total poluat). Solul nepoluat (neafectat de poluare) se caracterizează prin conţinutul în sol al substanţelor chimice, care nu depăşesc concentraţia maximal admisibilă (CMA) sau concentraţia de orientare admisibilă (COA) menţionate în tabelele 3; 4; 5. Pentru nivelul 1 nepoluat coeficientul Cp în formula 4 se egalează cu 0, atunci P = 0 (plata nu se achită). Indicii gradului de poluare al solului cu substanţe chimice sînt prezentaţi în tabelul 6.
c). În cazul absenţei în tabelul 6 a compuşilor chimici, care au poluat solul, prejudiciul cauzat de poluare se calculează de asemenea conform formulei (4), iar în cazul dat coeficientul Cp(i) se stabileşte pe baza datelor tabelelor 9, 10 şi conform formulei (5).
C(i) fact
Lc = -------------- (5)
C(i) fond
unde:
C(i) fact - conţinutul de facto al toxicantului (i) în sol;
C(i) fond - valoarea conţinutului regional - de fond în sol al substanţei toxice (i);*
În absenţa în tabelul 10 a datelor despre conţinutul de fond în sol al substanţelor chimice neorganice fondul se va lua ca mediu-regional pentru teritoriul ne poluat şi se aprobă de Ministerul Ecologiei şi Resurselor Naturale; pentru compuşii organici conţinutul de fond în sol se egalează cu 0.1 CMA.
d). Mărimea prejudiciului cauzat solului prin poluare de gunoiştile ne sancţionate se determină conform formulei:
P = (Np(i) х M(i) х 25 х Cn), (6)
unde:
P - mărimea plăţii pentru prejudiciul cauzat solului de poluarea cu una sau mai multe (de la 1 până la n) substanţe chimice (mii lei);
Np(i) - normativul plăţii pentru poluarea solului de 1 tona ( m3) de deşeuri de tipul (i) (lei), care se determină conform tabelei 11. Clasamentul de pericol al deşeurilor toxice în tabela 11 este indicat conform “Clasificării temporare a deşeurilor de producţie toxice şi Indicaţiilor metodice pentru determinarea clasamentului de pericol al deşeurilor industriale toxice”;
M(i) - masa (volumul) deşeului de tipul (i) (t, m3);
25 - coeficientul de majorare pentru poluarea solului cu deşeuri de la gunoiştile nesancţionate;
Cn - coeficientul recalculării preţului normativ al 1 ha de sol în funcţie de adâncimea poluării solului cu substanţe chimice, determinat conform tabelei 12.
*Notă. Conţinutul regional-de fond al compuşilor chimici - conţinutul lor în solul teritoriului, care nu este afectat de activitatea tehnogenă.
Tabelul 3
Concentraţiile maximal admisibile (CMA) ale compuşilor chimici neorganici în sol
| Elementul, substanţa chimică | Valoarea CMA, mg/kg sol | |
Formele totale Vanadiu Mangan Mangan + Vanadiu Arseniu Staniu Mercur (Hidrargium) Plumb Stibiu Crom (+3) Compuşii sulfului* H2S Nitraţii | 150 1500 1000+100 2.0 4.5 2.1 32 4.5 90 160 0.4 130 | |
Forma solubilă Fluor Formele mobile ** Plumb Nichel Crom Cupru Zinc Cobalt Mangan: pentru cernoziomuri | 10
6 4 6 3 23 5 700 |
* recalculat pentru sulf
** formele mobile ale cuprului, nichelului şi zincului sînt extrase din sol cu ajutorul soluţiei tampon amoniacală cu pH 4,8; ale cobaltului - cu ajutorul soluţiei tampon amoniacală cu pH 3,5 pentru cernoziomuri.
Tabelul 4
Concentraţiile maximal admisibile (CMA) ale substanţelor organice în sol
| Denumirea substanţei | Valoarea CMA, mg/kg sol | Denumirea substanţei | Valoarea CMA, mg/kg sol |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| Acenit | 0,5 | Eradicane – extra | 0,9 |
| Acrex | 1,0 | Fastac | 0,03 |
| Aghelon | 0.15 | Fenuron | 1.8 |
| Agritox | 0,04 | Fozalon | 0.5 |
| Actelic | 0.5 | Fosfamida | 0.3 |
| Actelic | 0.1* | Ftalofos | 0.1 |
| Aldehida acetică | 10.0 | Furadan | 0.01 |
| Aldehidaformică | 7.0 | Furi | 0,02 |
| Alfametilstirena | 0.5 | Furfurol | 3.0 |
| Alufit | 0,9 | Gaucho | 0,005 |
| Antam | 0.9 | Ghesagard | 0,04 |
| Arrivo | 0,02 | Gliphogan | 0,3 |
| Atrazina | 0.5 | Hardona | 1.4 |
| Bazudin | 0.1 | Harness | 0,5 |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| Bayleton | 0,03 | HCH(lindan) | 0.1 |
| Bayleton universal | 0,02 | HCH(hexacloran) | 0.1 |
| Baileton + metabolit | 0.03 | HCCH (hexaclorbutadien) | 0.5 |
| Baifidan | 0.02 | Heptaclor | 0.05 |
| Banvel D | 0.25 | Heterofos | 0.05 |
| Benzo(a)pirena | 0.02 | Hlifosat | 0.5 |
| Benzina | 0.1 | Izatrin | 0.05 |
| Benzen | 0.3 | Izopropilbenzen | 0.5 |
| Betanal AM | 0.25 | Izopropilbenzen+ Iodofenfos | 0.5 |
| BI 58 nou | 0,3 |
| Bromotril | 0,1 | Lentagran | 0,002 |
| Carbofos | 2.0 | Limiron | 1.0 |
| Cheltan | 1.0 | Mezoranil | 0.1 |
| Cross | 0,003 | Merpan | 10 |
| Covboi (după dicamba) | 0,25 | Metation | 1.0 |
| Ciclofos | 0.03 | Metafos | 0.1 |
| Cineb | 0.2 | Miral | 0.03 |
| Cloramp | 0.05 | Moniron | 0.3 |
| Clorofos | 0.5 | Oxiclorură de cupru | 3,0 |
| Cuprocina | 1.0 | Pirimor | 0.3 |
| Dalapon | 0.5 | Pyirinex | 0,2 |
| Acidul 2.4-diclor-fenoxiacetic | 0.1 | Politriazin | 0.1 |
| 2.4-diclorfenol | 0.05 | Policlorcamfen | 0.5 |
| 2.4 sare amină | 0.25 | Policlorpinen | 0.5 |
| Eterbutilic grupa2.4d | 0.15 | Prometrin | 0.5 |
Etercrotilic grupa 2.4d | 0.15 | Propanid | 1.5 |
| Raundup | 0,5 |
| | Ridomil | 0.05 |
| Rincord | 0.02 |
Grupele eterice 2.4d slab volatile | 0.14 | Ronit | 0.8 |
| Rubigan | 0,04 |
| 2M-4HP | 0.4 | Select 2 EC | 0,1 |
| 2M-4HM | 0.6 | Sevin | 0.05 |
DDT şi metaboliţii lui (suma) | 0.1 | Semeron | 0.1 |
| Simazina | 0.2 |
| Dezormon | 0,25 | Sumicidina | 0.02 |
| Deţis | 0.01 | Sumithion | 0,1 |
| Dialen(după 2-4D) | 0,25 | Sherpa | 0,02 |
| Dilor | 0.5 | Stirena | 0.1 |
| Diuron | 0.5 | Toluena | 0.3 |
| Dursban | 0,2 | Valexona | 1.0 |
| Efal | 0,9 | Xilenele (orto-,meta-,para-) | 0.3 |
| Eptam | 0,9 |
| EPTC | 0,9 | Zencor | 0.2 |
se recomandă pentru solurile cu pH 5.5
Tabelul 5
Concentraţiile de orientare permise (COP) ale pesticidelor în soluri
| Denumirea substanţei | Valoarea COP, mg/kg sol | Denumirea substanţei | Valoarea COP, mg/kg sol |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
| Abat | 0.6 | Caragard | 0.4 |
| Ambus | 0.05 | Cotoran | 0.03 |
| Amiben | 0.5 | Lenacil | 1.0 |
| Antio | 0.2 | Lontrel | 0.1 |
| Arezina | 0.7 | Metazin | 0.1 |
| Baileton | 0.4 | Metoxiclor | 1.6 |
| Baitex | 0.4 | Morfonol | 0.15 |
| Benlat | 0.1 | Nitropirin+6HPC | 0.2 |
| Biferan | 0.5 | Nitrofor | 0.2 |
| BMC | 0.1 | Ofunac | 0.05 |
| Bromofos | 0.2 | Pentaclorbifenil | 0.1 |
| Bronocot | 0.5 | Piramin | 0.7 |
| Hexaclorbenzen | 0.03 | Plictran | 0.1 |
| Hemetrel | 0.5 | Plondrel | 0.15 |
| Herban | 0.7 | Policarbatin | 0.6 |
| Hidrel | 0.5 | Policlorbifenili(suma) | 0.06 |
| Dactal | 0.1 | PreparatulA-1 | 0.5 |
| DDVF | 0.1 | Promed | 0.01 |
| Dextrel | 0.5 | Ramdon | 0.2 |
| Dihidrel | 0.5 | Reglon | 0.2 |
| Defenamid | 0.25 | Revral | 0.15 |
| Dropgh | 0.05 | Sangor | 0.04 |
| Zelec | 0.15 | Saprol | 0.03 |
| Campozan | 0.5 | Solan | 0.6 |
| Captan | 1.0 | THAN | 0.2 |
| Stomp | 0.15 | THM | 0.1 |
| Sulfazin | 0.1 | Ftalan | 0.3 |
| Sutăn | 0.6 | Clorat de Mg | 1.0 |
| Teporan | 0.4 | Hostacvic | 0.2 |
| Herbacil | 0.4 | Cianox | 0.4 |
| Tilam | 0.6 | Cidial | 0.4 |
| Tiodan | 0.1 | Etafos | 0.1 |
| Topsin-M | 0.4 | Euparen | 0.2 |
| Tetraclorbifenil | 0.06 | Ialan | 0.9 |
| Treflan | 0.1 | Ialan | 0.9 |
| Trialat | 0.05 | Triclorbifenil | 0.03 |
Tabelul 6
Indicii gradului de poluare al solului cu substanţe chimice
| Elementul, compusul | Conţinutul (mg/kg), corespunzător nivelului de poluare * |
| 1 nivel- sol ne poluat | 2 nivel-slab poluat | 3 nivel - moderat poluat | 4 nivel - puternic poluat | 5 nivel - foarte puternic poluat |
| Cadmiu | <="" font=""> | de la CMA pănă la 3 | de la 3 pănă la 5 | de la 5 pănă la 20 | >20 |
| Plumb | <="" font=""> | de la CMA p.l. 125 | de la 125 p.l. 250 | de la 250 p.l. 600 | >600 |
| Mercur | <="" font=""> | de la CMA p.l. 3 | de la 3 p.l. 5 | de la 5 p.l. 10 | > 10 |
| Arsenium | <="" font=""> | de la CMA p.l. 20 | de la 20 p.l. 30 | de la 30 p.l. 50 | >50 |
| Zinc | <="" font=""> | de la CMA p.l. 500 | de la 500 p.l. 1500 | de la 1500 p.l. 3000 | >3000 |
| Cuprum | <="" font=""> | de la CMA p.l. 200 | de la 200 p.l. 300 | de la 300 p.l. 500 | >500 |
| Cobalt | <="" font=""> | de la CMA p.l. 50 | de Ia 50 p.l.150 | de la 150 p.l. 300 | >300 |
| Nichel | <="" font=""> | de la CMA p.l. 150 | de Ia 150 p.l. 300 | de la 300 p.l. 500 | >500 |
| Molibden | <="" font=""> | de la CMA p.l. 40 | de la 40 p.l. 100 | de la 100 p.l. 200 | >200 |
| Stanium | <="" font=""> | de la CMA p.l. 20 | de la 20 p.l. 50 | de la 50 p.l. 300 | >300 |
| Bariu | <="" font=""> | de la CMA p.l. 200 | de la 200 p.l. 400 | de la 400 p.l. 2000 | >2000 |
| Crom | <="" font=""> | de la CMA p.l. 250 | de la 250 p.l.500 | de la 500 p.l. 800 | >800 |
| Vanadiu | <="" font=""> | de la CMA p.l. 225 | de la 225 p.l. 300 | de la 300 p.l. 350 | >350 |
| Fluor(solubil in apa) | <="" font=""> | de la CMA p.l. 15 | de la 15 p.l. 25 | de la 25 p.l. 50 | >50 |
Tabelul 7
Coeficienţii (Cp) pentru calcularea mărimii prejudiciului în funcţie de gradul de poluare a solului cu substanţe chimice
| Nivelul poluării | Gradul poluării solului | Cp |
| 1 | Ne poluat | 0 |
| 2 | Slab poluat | 0.3 |
| 3 | Moderat poluat | 0.6 |
| 4 | Puternic poluant | 1.5 |
| 5 | Foarte puternic poluant | 2.0 |
Tabelul 8
Coeficienţii (Ca) pentru calcularea prejudiciului în funcţie de adâncimea poluării solului
| Adâncimea poluării solului, cm | KJ |
| 0 – 20 | 1.0 |
| 0 – 50 | 1.3 |
| 0 – 100 | 1.5 |
| 0 – 150 | 1.7 |
| 0 - >150 | 2.0 |
Tabelul 9
Estimarea gradului de poluare a solului cu substanţe chimice conform indicelui sumar al poluării (Zc)
| Valoarea indicelui | Gradul de poluare a solului | Coeficientul, Cp |
| < 2 | Ne poluat | 0 |
| 2 - 8 | Slab poluat | 0.3 |
| 8 - 32 | Moderat poluat | 0.6 |
| 32 - 64 | Puternic poluante | 1.0 |
| > 64 | Foarte puternic poluant | 2.0 |
Tabelul 10
Conţinutul de fond al formelor totale ale metalelor grele şi al arseniului în sol (mg/kg)
| Tipul de sol | Zn | Cd | Pb | Hg | Cu | Co | Ni | As |
| Sol cenuşiu de pădure | 60 | 0.20 | 16 | 0.15 | 18 | 12 | 35 | 2.6 |
| Cernoziom | 68 | 0.24 | 20 | 0.20 | 25 | 15 | 45 | 5.6 |
Tabelul 11
Plata pentru poluarea solului cu deşeuri de la gunoiştile nesancţionate
| Tipurile de deşeuri | Unitatea de măsură | Normativele de plată pentru amplasarea deşeurilor, lei |
| Deşeurile netoxice: | | |
| - ale industriei extractive | t | 6.6 |
| - ---//--- de prelucrare | m3 | 303.6 |
| - ---//--- comunale | m3 | 528.0 |
| Deşeurile toxice: | | |
| - clasa 1 de toxicitate | | |
| Foarte periculoase | t | 39960 |
| - clasa 2 de toxicitate | | |
| Înalt periculoase | t | 15840 |
| - clasa 3 de toxicitate | | |
| Moderat periculoase | t | 10560 |
| - clasa 4 de toxicitate | | |
| Puţin periculoase | t | 5280 |
Tabelul 12
Valoarea coeficientului recalculării (Cn) preţului normativ al unui hectar de sol, egal cu
9264,96 lei, în funcţie de adâncimea poluării solului cu substanţe chimice
| Adâncimea poluării solului cu substanţe chimice, cm | Coeficientul Cn | Adâncimea poluării solului cu substanţe chimice, cm | Coeficientul Cn |
| 0-20 | 0,18 | 0.70 | 0,82 |
| 0-30 | 0,35 | 0-80 | 0,89 |
| 0-40 | 0,49 | 0-90 | 0,95 |
| 0-50 | 0,62 | 0-100 | 1,00 |
| 0-60 | 0.73 | - | - |
22. Amenzile conform acţiunilor nu-i eliberează pe vinovaţi atât de îndeplinirea măsurilor de protecţie a mediului înconjurător, cît şi de plata amenzilor şi recuperarea prejudiciilor, cauzate mediului înconjurător, sănătăţii cetăţenilor şi patrimoniului lor, conform Legii nr.1515-XII din 16 iunie 1993 privind protecţia mediului înconjurător, Codului privind contravenţiile administrative, Codul Funciar şi alte acte legislative ale Republicii Moldova.
23. Mijloacele băneşti de la acţiunile indicate se îndreaptă în fondurile ecologice extrabugetare. Dacă agenţii economici, persoanele juridice şi fizice refuză să repare prejudiciul conform acţiunilor, mijloacele băneşti se sancţionează în ordine juridică.
24. Mijloacele sancţionate de la agenţii economici, persoanele juridice şi fizice vinovate, ca recompensă pentru prejudiciul cauzat se folosesc la efectuarea măsurilor de remediere, de conservare şi restabilire a solului, recuperarea prejudiciilor şi prejudiciilor cauzate în rezultatul înrăutăţirii calităţii solului, compensării pierderilor producerii agricole şi silvice, cît şi la efectuarea studiilor pentru stabilirea suprafeţelor solurilor degradate şi/sau poluate şi analizelor de laborator pentru determinarea gradului de deteriorare a lor.
Anexă la Instrucţiunea nr. 381 din 16.08.04 privind evaluarea prejudiciului cauzat resurselor de sol
Forma actului privind degradarea şi poluarea terenurilor (solurilor)
Act nr.____ privind degradarea şi/sau poluarea solurilor
"___" ________________ 200__ ________________________
(locul alcătuirii actului)
1. Postul, numele de familie, prenumele şi numele după tată a persoanei care a alcătuit actul
________________________________________________________________________________
2. Postul, numele de familie, iniţialele persoanelor, care au participat la constatarea degradării şi/sau poluării terenurilor (solurilor)
1.
2.
3.
4.______________________________________________________________________________
3. Informaţiile despre persoanele juridice şi fizice vinovate:
________________________________________________________________________________
(postul, numele de familie, prenumele şi numele după tată)
________________________________________________________________________________
(locul de lucru, locul de trai)
________________________________________________________________________________
(denumirea şi adresa juridică a organizaţiei - infractor)
4. Locul, esenţa infracţiunii (degradare, poluare, tipul de degradare, poluare) ________________________________________________________________________________
______________________________________________.
5. Suprafaţa, adâncimea şi gradul (de degradare şi/sau poluare) __________________.
6. Mărimea plăţii pentru prejudiciul de la degradarea şi/sau poluarea solurilor.
7. Explicaţiile infractorilor_________________________________________________________
________________________________________.
8. Au fost avertizate sau trase la răspundere aceste persoane pentru prejudiciul cauzată, când, unde şi pentru ce_____________________________________________________________________________.
Semnătura persoanei, Semnătura infractorului*
care a perfectat actul
Semnaturile persoanelor,
care au participat la constatarea
infracţiunii
* Refuzul infractorului de a semna actul n-l eliberează de responsabilitate