cu privire la modificarea şi completarea unor acte ale Băncii Naţionale a Moldovei în contextul legislaţiei în vigoare în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului
Trimiteri: 45 legate · 2 nerezolvateMonitorul Oficial: 7 trimiteri
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Nerezolvate (2)
- lit.b) Trimitere recunoscută, fără legătură
- punctul 11.5 Trimitere recunoscută: actul modificat nu a fost identificat
Întru executarea art. 11 şi 44 din Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548-XIII din 21.07.95 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1995, nr.56-57, art.624) şi art. 1, 23 şi 25 din Legea instituţiilor financiare nr.550-XII din 21.07.95 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, nr.1, art.2), precum şi în scopul conformării programelor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului prevederilor Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr.190-XVI din 26 iulie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.141-145, art.597), Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei
HOTĂRĂŞTE:
1. Se modifică şi se completează Recomandările referitor la elaborarea de către băncile din Republica Moldova a programelor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, aprobate prin Hotărârea Consiliului de administraţie nr.94 din 25.04.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.59-61, art. 143), care urmează a fi aplicate în toate activităţile autorizate ale băncilor, după cum urmează:
1.1. Punctul 6.2. va avea următorul cuprins:
„6.2. Politici de identificare a clientului
Instituţiile financiare vor dispune de o politică şi o procedură sistematică de identificare a clienţilor şi a beneficiarului efectiv, de instrumente adecvate de verificare a informaţiei despre clienţi şi despre tranzacţiile acestora şi nu vor stabili o relaţie de afacere până când identitatea clientului nu este verificată, precum şi la efectuarea unor tranzacţii ocazionale1 şi la efectuarea unor tranzacţii electronice2, care depăşesc limitele stabilite la art.5 (1) lit.b) din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, indiferent de faptul că tranzacţia se efectuează printr-o singură operaţiune sau prin mai multe operaţiuni.
6.2.1 Instituţiile financiare vor obţine informaţia necesară pentru identificarea adecvată a fiecărui client - persoană fizică. În acest scop se va obţine cel puţin: numele, prenumele, patronimicul, după caz; adresa de domiciliu şi/sau reşedinţă; data şi locul naşterii; cetăţenia; ocupaţia, poziţia publică deţinută şi/sau numele celui care îl angajează; numărul de identificare sau alţi indici unici conţinuţi într-un act de identitate neexpirat (paşaport, buletin de identitate, permisul de şedere eliberat de autorităţile împuternicite ale Republicii Moldova, alte acte de identitate); tipul contului, scopul şi natura relaţiei cu instituţia financiară; semnătura; numărul de telefon, fax şi adresa e-mail (în cazul în care există).
Instituţiile financiare vor verifica această informaţie cel puţin prin una din următoarele modalităţi: confirmarea datei de naştere, de exemplu, din certificatul de naştere, paşaport, buletin de identitate, permisul de şedere eliberat de autorităţile împuternicite ale Republicii Moldova, etc.; confirmarea adresei de reşedinţă în cazul în care nu corespunde cu domiciliul (de exemplu, prin solicitarea facturilor privind serviciile comunale, actelor privind calcularea, plata impozitelor, informaţia de la autorităţi publice sau de la alte persoane abilitate, etc.); contactarea clientului prin telefon, fax sau e-mail (în cazul în care există) pentru a confirma informaţia prezentată după deschiderea contului (nr. de telefon sau adresa e-mail deconectate sau incorecte vor servi ca motiv pentru o analiză ulterioară); confirmarea validităţii documentelor de identitate cu certificatele persoanelor autorizate, cu registrele de stat şi private, în cazul în care apar suspiciuni.
O atenţie deosebită necesită a fi acordată acelor clienţi – persoane fizice ai cărora activitate presupune un risc sporit şi vor fi efectuate analize suplimentare în baza a cel puţin următoarei informaţii:
§ Referinţa unei bănci precedente şi contactul cu banca privind clientul;
§ Sursa de venit;
§ Verificarea angajării, poziţiei publice deţinute (după caz).
6.2.2 Instituţiile financiare vor obţine informaţia necesară pentru identificarea adecvată a fiecărui client - persoana juridică. În acest scop se va obţine cel puţin: denumirea clientului; sediul şi/sau adresa unde sunt desfăşurate operaţiunile de afaceri ale persoanei juridice; telefonul de contact şi numărul de fax; numărul de identificare de stat (codul fiscal); documentele de constituire cu modificările şi completările ulterioare; extrasul din Registrul de stat emis de către organul competent de a înregistra persoanele juridice şi de a ţine evidenţa acestora; informaţia privind persoanele care sunt autorizate de către conducătorul persoanei juridice să opereze cu contul; natura şi scopul afacerii şi legitimitatea ei.
Instituţiile financiare vor verifica această informaţie cel puţin prin una din următoarele modalităţi: revizuirea ultimelor rapoarte financiare (cu excepţia cazului deschiderii contului persoanei juridice nou fondate) şi a conturilor (supuse auditului extern, dacă există astfel de audit); efectuarea unei analize pentru a vedea dacă clientul nu a fost sau nu este în proces de insolvabilitate sau lichidare; utilizarea informaţiei independente în procesul de verificare, aşa ca prin accesul public (registrele de stat) sau baze de date private; obţinerea referinţei unei bănci precedente ale clientului; contactarea clientului prin telefon, prin intermediul serviciilor poştale sau e-mail, verificarea cu informaţia prezentată pe pagina web a clientului, dacă există.
În cazul în care o persoană este împuternicită în numele clientului să deschidă cont sau să efectueze tranzacţii, instituţia financiară va verifica împuternicirile acesteia, precum şi va identifica şi va verifica persoana în cauză utilizând aceleaşi proceduri de identificare şi verificare conform p.6.2.1 şi prezentului punct.
La aplicarea prezentelor recomandări este necesar de a lua în consideraţie specificul deschiderii conturilor provizorii (pentru formarea iniţială a capitalului social), precum a celor pentru misiunile statelor străine şi organizaţiilor internaţionale acreditate pe lângă Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene.
O atenţie deosebită necesită a fi acordată acelor clienţi – persoane juridice a căror activitate presupune un risc sporit şi vor fi efectuate analize suplimentare în baza a cel puţin următoarei informaţii:
§ Referinţa unei bănci precedente şi contactul cu banca privind clientul;
§ Sursa de venit.
6.2.3. Instituţiile financiare vor identifica beneficiarul efectiv al clientului său şi vor întreprinde măsuri rezonabile pentru a verifica identitatea beneficiarului efectiv, utilizând informaţia relevantă sau datele obţinute din surse sigure, astfel încât să cunoască cine este beneficiarul efectiv. O atenţie deosebită vor acorda în cazul clienţilor nerezidenţi, precum şi clienţilor sau beneficiarilor efectivi care primesc fonduri din străinătate, concomitent ţinând cont de prevederile art. 6 (6) şi 14 din Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Pentru identificarea şi verificarea beneficiarului efectiv se vor utiliza aceleaşi proceduri de identificare şi verificare ca pentru persoane fizice, menţionate la punctul 6.2.1.
La identificarea beneficiarilor efectivi ai clienţilor, instituţiile financiare vor întreprinde următoarele măsuri:
- În cazul persoanelor fizice: dacă contul este deschis pe numele unei anumite persoane, instituţiile financiare vor determina dacă persoana respectivă activează în numele său (declaraţia persoanei privind beneficiarul efectiv). În cazul apariţiei îndoielilor, instituţia financiară determină în ce calitate şi în numele cui acţionează deţinătorul contului.
- În cazul persoanelor juridice: instituţiile financiare vor înţelege caracterul proprietăţii şi mecanismul de control asupra persoanei juridice şi va utiliza măsuri rezonabile la verificarea identităţii beneficiarilor efectivi. Întru corespunderea acestor cerinţe este necesară constatarea persoanelor fizice care deţin poziţii de control, a persoanelor fizice care elaborează politica persoanei juridice şi a persoanelor fizice care controlează această persoană (în baza documentelor de constituire, extrasului din Registru de stat ş.a.)
În cazul în care clientul sau proprietarul pachetului de control este instituţie/întreprindere de stat nu este necesar de a identifica şi de a verifica identitatea acţionarilor acesteia.
6.2.4. La efectuarea tranzacţiilor ocazionale în valoare de până la 50 de mii de lei, precum şi la efectuarea tranzacţiilor electronice ocazionale în valoare de până la 15 mii de lei, va fi suficientă solicitarea şi înregistrarea informaţiei cu privire la nume /denumire şi domiciliul/reşedinţa/sediul, cu excepţia operaţiunilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice.
În cazul tranzacţiilor de schimb valutar în numerar cu persoane fizice, băncile vor elabora şi implementa sisteme de control intern capabile să determine cazurile când tranzacţia se efectuează de către persoana fizică prin mai multe operaţiuni (de exemplu, persoana fizică solicită prin una sau mai multe subdiviziuni teritoriale (inclusiv prin unul sau mai multe ghişee) ale băncii efectuarea tranzacţiei de schimb valutar prin mai multe operaţiuni, suma totală a cărora este egală sau depăşeşte echivalentul a 50000 lei moldoveneşti etc.).
6.2.5. Instituţiile financiare vor aplica măsuri de identificare a persoanelor fizice, juridice şi a beneficiarului efectiv în cazul în care există suspiciuni de spălare de bani sau de finanţare a terorismului, indiferent de orice excepţii, scutiri sau limite stabilite, precum şi în cazurile când sunt îndoieli cu privire la veridicitatea şi precizia datelor de identificare obţinute.
6.2.6. La identificarea clienţilor, instituţiile financiare vor atrage atenţie sporită la următoarele situaţii de identificare:
• Conturile de „trust nominalizate” şi „fiduciare” (de încredere)
Conturile de „trust nominalizate” şi „fiduciare” care reprezintă o modalitate pentru a proteja confidenţialitatea clienţilor legitimi pot fi utilizate pentru a evita procedurile de identificare a clienţilor. Prin urmare, este important ca băncile să înţeleagă adevărata relaţie: clientul preia numele altei persoane, acţionând ca “faţă”, sau acţionând în numele şi în interesul acestei persoane. În acest caz este necesară identificarea persoanei pe numele căreia urmează a fi deschis contul, a beneficiarului efectiv în numele căruia acţionează persoana, precum şi determinarea detaliilor privind natura aranjamentelor de „trust” sau a altor aranjamente. Identificarea, va include, de asemenea, fondatorii „trustului”, inclusiv orice alte persoane care au active depuse în „trust”, orice beneficiar al „trustului”, precum şi persoanele cu drept de semnătură.
• Instrumente corporative
Instituţiile financiare vor fi prudente în prevenirea utilizării de către persoanele fizice a persoanelor juridice ca metodă de operare cu conturi anonime. Respectiv, instituţiile financiare vor acorda o atenţie deosebită iniţierii tranzacţiilor de afaceri cu persoana juridică care are emise acţiuni la purtător. Instituţiile financiare urmează să înţeleagă structura societăţii comerciale, să determine sursa fondurilor şi să identifice beneficiarul efectiv. În acest scop, instituţiile financiare vor dispune de proceduri satisfăcătoare pentru a monitoriza identitatea beneficiarilor efectivi ai unor astfel de persoane juridice.
• Conturile clienţilor deschise de către intermediari profesionişti
Contul deschis de către un intermediar profesionist poate fi în numele unui singur client, sau în numele mai multor clienţi. Astfel de conturi sunt dirijate de către intermediari profesionişti în numele societăţilor comerciale aşa ca, fondurile de pensii, fondurile de mijloace băneşti, companiile de administrare fiduciară etc. Conturile dirijate de către notari, avocaţi sau brokeri bursieri reprezintă fondurile deţinute sub formă de depozite sau depozite condiţionale pentru un număr de clienţi. Fondurile deţinute de către un intermediar pot fi separate sau pot fi comasate. În cazul în care fondurile sunt separate, fiecărui beneficiar i se poate atribui un "sub-cont". Instituţiile financiare vor solicita şi vor obţine informaţiile şi documentele corespunzătoare cu privire la identitatea intermediarului şi a persoanelor beneficiare în contul cărora acesta acţionează, precum şi detalii privind natura împuternicirii lui. Instituţiile financiare vor accepta deschiderea a astfel de conturi numai cu condiţia că sunt capabile să identifice atât intermediarii cât şi beneficiarii efectivi ai mijloacelor băneşti. În cazul în care intermediarul nu are dreptul să acorde instituţiilor financiare informaţia necesară privind beneficiarii, acestea nu vor permite deschiderea contului.
• Persoanele expuse politic
Instituţiile financiare vor dispune de proceduri corespunzătoare pentru acumularea informaţiei suficiente din partea unui client şi vor verifica informaţia disponibilă public, pentru a determina dacă clientul este sau nu persoană expusă politic, precum vor actualiza periodic informaţia obţinută la deschiderea contului, având în vedere că clientul poate deveni ulterior persoană expusă politic. Este necesară asigurarea obţinerii aprobării organului executiv pentru stabilirea sau, în cazul când a devenit ulterior, continuarea unor relaţii de afaceri cu persoane expuse politic, stabilirea sursei bunurilor şi mijloacelor băneşti ale acestora şi efectuarea unei monitorizări sporite şi permanente a relaţiei de afaceri.
• Clienţii la distanţă (ne-faţă-în-faţă)
În cazul în care persoana fizică sau juridică nu se prezintă personal la identificare, precum şi în momentul efectuării tranzacţiilor (relaţii prin corespondenţă sau prin telefon, e-mail, Internet), instituţiile financiare vor aplica clienţilor în cauză procedurile de identificare şi standardele de monitorizare egal efective celor aplicabile clienţilor disponibili să se prezinte personal la instituţia financiară (de ex., prin utilizarea semnăturii digitale, metode biometrice, chei de sesiune, etc.).
În cazul unor astfel de relaţii, instituţiile financiare vor verifica adresa şi numărul de telefon. Cu ocazia primei vizite a clientului la sediul instituţiei financiare, aceasta va solicita documentele corespunzătoare pentru identificarea clientului.
În vederea realizării unei cât mai bune cunoaşteri a acestei categorii de clientelă, se vor realiza următoarele măsuri:
a) certificarea documentaţiei transmise instituţiei financiare, inclusiv a specimenului de semnătură;
b) solicitarea documentelor suplimentare pentru a completa dosarul conform procedurilor de identificare a clienţilor;
c) aplicarea măsurilor de protecţie care să asigure autenticitatea documentaţiei transmise instituţiei financiare, în cazul documentelor în formă electronică;
d) acceptarea clientului utilizând procedurile care prevăd solicitarea informaţiei de la o bancă unde are deschis cont;
e) solicitarea ca prima plată să fie derulată în numele clientului printr-un cont de la o altă instituţie financiară care dispune de sisteme de identificare şi verificare şi care este supusă unei supravegheri efective;
f) stabilirea şi menţinerea unei modalităţi de contact cu clientul, independentă de modalitatea prin care sunt realizate tranzacţiile cu clienţii la distanţă (ne-faţă-în-faţă).
• Relaţiile bancare transfrontaliere
Instituţiile financiare vor acumula informaţii suficiente despre instituţia corespondentă cu scopul de a înţelege pe deplin care este sfera de activitate a acesteia, managementul băncii corespondente, activităţile cele mai importante, unde sunt localizate şi măsurile de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului; vor determina scopul contului; vor determina identitatea oricăror părţi terţe care vor utiliza serviciile operaţiunilor bancare corespondente (numele, numărul de cont al persoanei (sau un număr unic de referinţă dacă nu există număr de cont), adresa (adresa poate fi substituită cu numărul de identificare sau numărul de identificare de stat (cod fiscal)); vor determina din sursele disponibile public reputaţia instituţiei şi calitatea supravegherii, inclusiv dacă aceasta a constituit subiectul spălării banilor sau investigării de finanţare a terorismului; vor evalua sistemul de control intern de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului al instituţiei corespondente; vor obţine aprobarea organului executiv înaintea stabilirii relaţiei de corespondenţă; vor stabili documentar responsabilităţile fiecărei instituţii în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi faptul că instituţia corespondentă a verificat identitatea clienţilor săi, dispune de reguli eficiente de acceptare a clienţilor şi de politici „cunoaşte-ţi clientul”; vor încheia înţelegeri prin care instituţiei financiare să i se permită să verifice procedurile urmate pentru cunoaşterea clientelei şi care să stabilească obligativitatea transmiterii, la solicitare a informaţiilor şi a altor documente de identificare obţinute.
• Primirea şi remiterea mijloacelor băneşti
Faţă de persoanele fizice sau juridice care primesc sau remit mijloace băneşti din/în ţările ce nu dispun de norme contra spălării banilor şi finanţării terorismului ori dispun de norme inadecvate în acest sens, ori reprezintă un risc sporit din cauza nivelului înalt de infracţionalitate şi de corupţie şi/sau sunt implicate în activităţi teroriste vor fi aplicate procedurile de identificare şi verificare a persoanelor fizice şi juridice şi a beneficiarului efectiv al acestora, indicate la punctele 6.2.1. – 6.2.3., inclusiv vor fi făcute analize în baza informaţiei solicitate suplimentar.
1.2. Punctul 6.3. va avea următorul cuprins:
„6.3. Proceduri privind monitorizarea continuă a conturilor şi a tranzacţiilor care includ:
• determinarea operaţiunilor ordinare (specifice) ale clientului;
• monitorizarea operaţiunilor clientului în scopul determinării corespunderii operaţiunilor ordinare (specifice) pentru acel client sau pentru clienţii din cadrul categoriilor similare. Monitorizarea continuă este un aspect esenţial al procedurilor „cunoaşte-ţi clientul”. Instituţiile financiare pot controla eficient şi pot minimiza riscul lor numai dacă înţeleg corect activitatea cu conturile bancare ale clienţilor lor, determinând operaţiunile ordinare (specifice) ale clientului. Fără cunoaşterea acestor activităţi, Instituţiile financiare pot comite erori în raportarea tranzacţiilor suspecte către autorităţile de resort. Pentru toate conturile, instituţiile financiare vor dispune de sisteme pentru detectarea activităţilor sau persoanelor suspecte. Acest lucru poate fi efectuat prin stabilirea limitelor pentru o grupă particulară sau categorie de conturi. O atenţie deosebită se va acorda tranzacţiilor care depăşesc aceste limite şi tranzacţiilor care presupun că clientul efectuează activităţi neobişnuite sau suspecte. Acestea pot include tranzacţii care nu par să aibă un sens economic sau comercial, sau care implică sume mari de bani care nu sunt specifice tranzacţiilor obişnuite sau aşteptate ale clientului. Pentru categoria clienţilor cu un risc potenţial sporit este necesar să se monitorizeze toate tranzacţiile derulate prin conturile acestora. Fiecare instituţie financiară va stabili persoanele care se încadrează în această categorie, luând în considerare tipul clientului (persoana fizică sau juridică), istoria acestuia, ţara de origine, poziţia publică sau poziţia importantă deţinută, conturile asociate ale acestuia, specificul activităţii desfăşurate de către client, sursa fondurilor după caz, alţi indicatori de risc. Pentru clienţii cu un risc potenţial sporit, instituţiile financiare vor dispune de sisteme de control intern care vor evidenţia în timp oportun lipsa sau insuficienţa documentaţiei corespunzătoare la deschiderea contului, tranzacţiile neobişnuite derulate prin contul clientului; vor acorda o atenţie sporită informaţiilor provenite de la terţe părţi în legătură cu aceste persoane; vor pune la curent organul executiv cu situaţia monitorizării conturilor clienţilor cu risc sporit. Tranzacţiile de mare valoare a acestor clienţi se vor aproba la nivelul organului executiv;
• dispunerea de sisteme informaţionale manageriale adecvate pentru a prezenta managerului şi persoanelor responsabile informaţia necesară pentru identificarea, analiza şi monitorizarea eficientă a conturilor clienţilor cu grad de risc sporit. Sistemele informaţionale respective vor oferi posibilitatea de a monitoriza şi a analiza centralizat informaţia din cadrul tuturor sistemelor ce conţin date despre tranzacţiile efectuate şi informaţia aferentă lor;
• identificarea de către instituţia financiară a operaţiunilor suspecte, inclusiv a celor potenţiale, precum şi a surselor mijloacelor folosite de client în aceste operaţiuni.
Prevederile prezentului punct se aplică şi pentru tranzacţiile ocazionale, după caz.
Instituţiile financiare sunt obligate să se abţină de la deschiderea conturilor, de la stabilirea unor relaţii de afaceri, să înceteze ori să refuze îndeplinirea tranzacţiilor în cazul în care nu au fost prezentate actele stabilite pentru identificarea persoanei fizice sau juridice ori datele şi informaţiile obţinute sunt neautentice sau neveridice.
Instituţiile financiare nu vor menţine conturi anonime3 sau conturi pe nume fictiv4, nu vor stabili ori nu vor continua o relaţie de afaceri cu o bancă fictivă sau cu o bancă despre care se ştie că permite unei bănci fictive să utilizeze conturile sale.”.
1.3. Punctul 6.4. va avea următorul cuprins:
„6.4. Proceduri privind deţinerea şi păstrarea informaţiei, care vor include cel puţin următoarele:
• menţinerea unui registru al clienţilor şi al beneficiarului efectiv identificaţi pentru o perioadă de cel puţin şapte ani din data închiderii conturilor (care va include cel puţin: denumirea clientului; codul fiscal; numărul contului; data deschiderii; data închiderii), iar în cazul tranzacţiilor ocazionale fără utilizarea contului, cel puţin şapte ani după finalizarea tranzacţiei;
• păstrarea tuturor documentelor primare5, a corespondenţei de afaceri timp de cel puţin şapte ani după terminarea relaţiilor de afaceri sau închiderea contului bancar;
• păstrarea dosarelor privind identificarea şi verificarea clienţilor, a beneficiarului efectiv, precum şi privind monitorizarea operaţiunilor clienţilor cel puţin şapte ani după ce au fost închise conturile acestora;
• evidenţa tuturor tranzacţiilor cel puţin şapte ani după finalizarea acestora;
• stabilirea datelor ce urmează a fi păstrate în dosarul privind identitatea clientului şi cu privire la tranzacţiile efectuate;
• arhivarea informaţiei aferentă tranzacţiilor şi corespondenţei de afaceri din cadrul tuturor sistemelor TI şi păstrarea arhivelor în condiţii de siguranţă şi disponibilitate operativă pentru o perioadă de cel puţin şapte ani.
Instituţiile financiare vor asigura ca documentele şi informaţia cu privire la identificarea şi verificarea clienţilor, a beneficiarului efectiv, precum şi privind monitorizarea operaţiunilor clienţilor sunt accesibile şi disponibile în timp rezonabil, în caz de solicitare, autorităţilor abilitate.”
1.4. La punctul 8, în prima propoziţie, cuvintele „asupra tuturor tranzacţiilor suspicioase” se substituie cu următorul text: „asupra tuturor tranzacţiilor suspecte, determinate în conformitate cu Ghidul activităţilor sau tranzacţiilor suspecte aprobat de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei”.
1.5. Punctul 7.1 se completează cu un aliniat nou cu următorul conţinut:
„• proceduri privind identificarea şi analiza riscurilor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului implicate de utilizarea sau aplicarea tehnologiilor informaţionale în cadrul produselor şi serviciilor bancare oferite de instituţia financiară. Toate implementările de noi tehnologii în cadrul produselor şi serviciilor bancare e necesar să fie însoţite de o analiză a riscurilor privind spălarea banilor şi finanţarea terorismului. Sistemul de control intern aferent proceselor de activitate respective e necesar să conţină măsuri adecvate în scopul tratării riscurilor identificate.”.
1.6. După punctul 7.3 se introduce un nou punct, 7.4, cu următorul cuprins:
„7.4. Soluţii TI eficiente în scopul susţinerii programului intern de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului. Cerinţele funcţionale aferente soluţiilor TI vor avea la bază procedurile stabilite în cadrul programului intern.”
1.7. Punctele 7.4. – 7.6. devin punctele 7.5. – 7.7.
1.8. Punctul 9.2 se exclude.
(Se abrogă prin HBN262 din 17.11.11, MO203-205/25.11.11 art.1806; în vigoare 14.12.11)
2. Se modifică Recomandările cu privire la sistemele de control intern în băncile din Republica Moldova, aprobate prin Hotărârea Consiliului de administraţie nr.330 din 09.11.98 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr.14-15, art.37), după cum urmează:
2.1. La punctul 5.3,din alin. 10) se exclude cuvântul „(beneficiarilor)*”,iar după cuvintele „direcţi sau indirecţi ai acţiunilor” se introduc cuvintele „ , precum şi a beneficiarilor efectivi,” şi se exclude Nota.
2.2. La punctul.5.4, alin. 8), din textul primei liniuţe se exclude cuvântul „(beneficiarii)” iar după cuvintele „indirecţi ai acţiunilor băncii” se introduc cuvintele „ , precum şi a beneficiarilor efectivi”.
2.3. În anexa nr.1,din primul alineat se exclude cuvântul „(beneficiarii)” iar după cuvintele „direcţi sau indirecţi” se introduc cuvintele „ , precum şi a beneficiarilor efectivi”.
2.4. În anexa nr.1, punctul 2.12 cuvântul „beneficiarii” se substituie cu cuvintele „proprietarul indirect şi beneficiarul efectiv”.
3. Se modifică Regulamentul privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă, aprobat prin hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr. 376 din 15 decembrie 2005 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.1-4, art.7), după cum urmează:
3.1. La punctul 4.1, în prima propoziţie după textul „ ... măsurile aplicate în vederea” se introduce textul „identificării deţinătorului şi ...”, iar textul „... sunt proporţionale riscurilor potenţiale utilizării fiecărui tip de sistem de deservire bancară la distanţă şi nu contravin actelor normative în vigoare” se substituie cu textul „... sunt proporţionale riscurilor potenţiale asociate tipului de client şi tipului de sistem de deservire bancară la distanţă şi corespund actelor normative în vigoare”.
3.2. La punctul 4.5 textul „... alte documente care permit identificarea deţinătorului în conformitate cu actele normative în vigoare.” se substituie cu textul „...şi în baza altor documente şi măsuri care permit identificarea deţinătorului în conformitate cu actele normative în vigoare şi riscurile potenţiale.”.
3.3. Punctul 4.8 se completează cu un alineat nou cu următorul conţinut: „Măsurile întreprinse în scopul monitorizării activităţii în cadrul sistemelor de deservire bancară la distanţă e necesar să fie proporţionale riscurilor potenţiale asociate tipului de client şi tipului de sistem de deservire bancară la distanţă”.
4. La punctul 11.5. al Regulamentului privind reglementarea valutară pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei din 13.01.1994, proces-verbal nr.2 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr.56-58, art.75), cu modificările şi completările ulterioare, textul „să se conducă de prevederile Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (nr. 633-XV din 15.11.2001)” se înlocuieşte prin textul „de asemenea să aplice prevederile legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi a Recomandărilor referitor la elaborarea de către băncile din Republica Moldova a programelor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.”
5. La punctul 5.1 al Instrucţiunii privind mandatele poştale internaţionale, aprobate prin hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a Moldovei nr.129 din 06.06.2002 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2002, nr.76-78, art.199), cu modificările şi completările ulterioare, textul „Legii cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor (nr. 633-XV din 15.11.2001)” se înlocuieşte prin textul „legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.” .
6. În cazul în care tranzacţia /operaţiunea se efectuează în valută străină, pentru determinarea echivalentului acestuia în lei moldoveneşti, în scopul implementării prevederilor Legii nr.190-XVI din 26.07.2007 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, se aplică cursul oficial al leului moldovenesc faţă de valutele străine stabilit de Banca Naţională a Moldovei, valabil pentru ziua efectuării operaţiunii.
7. Băncile, în termen de 2 luni din data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, vor elabora programele privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în conformitate cu Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi cu Recomandările referitor la elaborarea de către băncile din Republica Moldova a programelor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. În acest context, consiliile băncilor vor aproba planuri de măsuri care vor prevedea termenele de conformare în ordinea determinată de Legea cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi vor numi persoane, din cadrul administratorilor, responsabile pentru fiecare măsură prevăzută în acest plan.
8. Instituţiile financiare, la deschiderea/modificarea/închiderea conturilor, la realizarea operaţiunilor (tranzacţiilor) ce ţin de primirea/efectuarea plăţilor/transferurilor cu sau fără utilizarea conturilor clienţilor, indiferent de tipul monedei utilizate (moneda naţională sau valuta străină), instrumentul de plată (numerar sau fără numerar) şi modalitatea de primire/efectuare a plăţilor/transferurilor (suport hârtie sau electronic), suplimentar la prevederile actelor normative ale Băncii Naţionale a Moldovei care reglementează efectuarea operaţiunilor nominalizate, vor aplica prevederile legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi Recomandările Băncii Naţionale a Moldovei referitor la elaborarea de către băncile din Republica Moldova a programelor privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi Recomandările cu privire la sistemele de control intern în băncile din Republica Moldova.
9. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREŞEDINTELE CONSILIULUI
DE ADMINISTRAŢIE AL BĂNCII
NAŢIONALE A MOLDOVEI Leonid TALMACI
Nr. 281. Chişinău, 7 noiembrie 2007.
1 Tranzacţie ocazională – tranzacţie efectuată în lipsa unei relaţii de afaceri cu instituţia financiară cu prilejul unui/unor eveniment/evenimente.
2 Tranzacţie electronică - orice tranzacţie efectuată în numele unei persoane iniţiatoare (atât fizică cât şi juridică) prin intermediul unei instituţii financiare utilizând mijloace electronice, cu scopul de a face disponibilă o anumită sumă de bani către o persoană beneficiară, la o altă instituţie financiară. Iniţiatorul şi beneficiarul pot fi aceeaşi persoană.
3 Cont anonim – cont deschis pe numele unei persoane care nu este identificată şi căreia i se atribuie un cod numeric.
4 Cont pe nume fictiv – cont deschis pe numele unei persoane care nu este identificată şi căreia i se atribuie un nume inventat.
5 Documente primare – conform noţiunii date în art. 19 din Legea contabilităţii nr.113-XVI din 27.04.2007