privind aprobarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului

HOTĂRÂRE nr. 632 din 05.06.2007 · GUVERNUL · publicat 15.06.2007 · abrogat
Modificat prin: HG796 din 25.10.12, MO228/31.10.12 art.858
pe legis.md
Trimiteri: 8 legate · 2 nerezolvateMonitorul Oficial: 2 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (2)
  • Legii nr. 633-XV Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
  • pct.54 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat

În scopul executării punctului 29 al Planului de acţiuni prioritare privind implementarea în anul 2007 a Planului de Acţiuni Republica Moldova – Uniunea Europeană, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 113 din 3 februarie 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.25-28, art.152), Guvernul HOTĂRĂŞTE:

1. Se aprobă:

Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, conform anexei nr.1;

Planul de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului, conform anexei nr. 2.

2. Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei va coordona activitatea partenerilor implicaţi în realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

3. Organele centrale de specialitate ale administraţiei publice:

vor întreprinde măsuri eficiente privind realizarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi Planului de acţiuni pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului şi vor înainta propuneri privind actualizarea acestuia;

vor prezenta, trimestrial, pînă la data de 5 a lunii imediat următoare, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei rezultatele îndeplinirii fiecărei acţiuni, care le va generaliza, şi, pînă la data de 15 a aceleiaşi luni, va înainta Guvernului raportul respectiv.

4. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina directorului Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

PRIM-MINISTRU Vasile TARLEV

Contrasemnează:

Prim-viceprim-ministru Zinaida Greceanîi

Ministrul afacerilor interne Gheorghe Papuc

Ministrul finanţelor Mihail Pop

Ministrul justiţiei Vitalie Pîrlog

Nr. 632. Chişinău, 5 iunie 2007.

Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 632 din 5 iunie 2007

Strategia naţională de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului I. Introducere

Spălarea banilor şi finanţarea terorismului sînt fenomene strîns legate de economia subterană, percepute ca activităţi desfăşurate cu încălcarea normelor juridice. Acestea presupun căi prin care infractorii procesează mijloace băneşti ilegale sau “murdare”, provenite din practicarea activităţilor ilicite (veniturile din comerţul cu droguri, traficul de fiinţe umane, frauda, furtul etc.), prin intermediul unor transferuri şi tranzacţii succesive, pînă cînd sursa fondurilor acaparate ilegal devine neclară şi banii capătă aparenţa fondurilor/activelor legitime sau „curate”.

Finanţarea terorismului poate fi efectuată atît din contul veniturilor provenite din activităţi ilicite, cît şi din contul mijloacelor obţinute de la desfăşurarea unor activităţi legale, ceea ce face dificilă depistarea fondurilor destinate organizaţiilor teroriste internaţionale.

În economia mondială sînt utilizate, în mod fraudulos, tranzacţiile internaţionale drept componentă de bază a spălării banilor şi a finanţării terorismului. Sistemul financiar global, transformat din parte componentă a pieţei într-un factor independent al economiei globale, susţine fluxurile băneşti masive, provenite din economia tenebră. Volumul fraudelor economice transnaţionale se conturează tot mai mult. Circulaţia capitalului, inclusiv fluxurile băneşti de origine suspectă, iau amploare. Sînt pe larg utilizare tehnologiile informaţionale alternative pentru transfer, care, în majoritatea cazurilor, privează de informaţie organele de supraveghere.

Organizaţiile criminale transnaţionale nu tind direct spre putere politică, ele utilizează doar mecanismele democratice pentru a obţine control din interior asupra societăţii, manifestîndu-şi autoritatea prin intermediul instituţiilor aparent democrate.

Astfel, în domeniul crimelor transnaţionale se evidenţiază următoarele tendinţe generale:

este relativ simplu, pentru persoanele implicate, de a schimba regiunea activităţii criminale şi a se adapta rapid;

limita dintre activitatea legală şi cea ilegală este voalată;

tehnologiile informaţionale sînt pe larg aplicate în organizarea şi activitatea ilicită.

Pentru a evita impedimentele, procesele de spălare a banilor şi finanţare a terorismului au loc frecvent, prin intermediul mai multor ţări. La fel este prezentă şi tendinţa de creare a unor grupuri mai mici, mobile, deseori în conexiune cu membrii străini, pe un teritoriu naţional respectiv, ceea ce sporeşte eficienţa spălării banilor şi finanţării terorismului. Aceasta evidenţiază necesitatea cooperării între instituţiile abilitate cu prevenirea şi combaterea fenomenelor în cauză la nivel naţional şi internaţional.

Este de menţionat faptul că o parte substanţială a capitalurilor provenite din activităţi ilicite ajung în sectorul economic naţional.

Avansarea circulaţiei informaţiei, capitalului, persoanelor, bunurilor şi serviciilor necesită modificarea concepţiei tradiţionale şi atitudinii faţă de crimele transnaţionale. Activitatea criminală transnaţională profită facilitat, pe de o parte, de nivelul sporit de organizare, iar pe de altă parte, de suportul informaţional şi financiar.

Primul pas important întreprins de Republica Moldova în vederea dezrădăcinării acestor fenomene negative a constituit adoptarea de către Parlament a Legii nr. 633-XV, din 15 noiembrie 2001 cu privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, cu modificările ulterioare.

În cadrul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (în continuare - CCCEC) la 15 septembrie 2003 a fost instituită unitatea independentă, Serviciul Prevenire şi Combaterea Spălării Banilor (în continuare – SPCSB), care are în competenţa sa acumularea, analizarea şi transmiterea informaţiei autorităţilor abilitate.

În 1997 Republica Moldova a aderat la Comitetul de Evaluare a Măsurilor de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor (în continuare – Comitetul MoneyVal). Problema combaterii spălării banilor este menţionată şi în pct.54 al Planului de Acţiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană.

Luînd în considerare necesitatea promovării unei politici unitare din partea instituţiilor abilitate în vederea combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, necesitatea eficientizării mecanismelor relevante, precum şi a ponderii pe care o manifestă fenomenele în cauză, se impune imperativ o reacţie strategică clară, prin adoptarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului (în continuare - Strategia).

Strategia naţională, reprezentînd documentul-cheie pentru activitatea ulterioară a Guvernului în domeniul respectiv, va reflecta dezvoltarea unor direcţii adaptabile şi concentrarea eforturilor pentru realizarea unor activităţi coordonate de cooperare între autorităţile şi instituţiile de drept din republică. Prezenta Strategie este preconizată a fi instrumentul şi metoda concretă de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului.

II. Noţiunile de spălare a banilor şi finanţare a terorismului

În legislaţia naţională spălarea banilor reprezintă acţiuni orientate, fie spre atribuirea unui aspect legal sursei şi provenienţei mijloacelor băneşti, a bunurilor sau a veniturilor obţinute ilicit în urma săvîrşirii infracţiunilor, fie spre tăinuirea, deghizarea sau denaturarea informaţiei privind natura, originea, mişcarea, plasarea sau apartenenţa acestor mijloace băneşti, bunuri sau venituri, despre care persoana ştie că constituie venituri provenite din activitate infracţională; dobîndirea, posesia sau utilizarea de bunuri, cunoscîd că acestea provin din săvîrşirea unei infracţiuni, participare la orice asociere, înţelegere, complicitate prin ajutor sau sfaturi în vederea comiterii acţiunilor în cauză.

Finanţarea terorismului constă în oferirea ori colectarea intenţionată, prin diferite metode, direct sau indirect, a mijloacelor financiare sau a bunurilor în scopul utilizării acestora la săvîrşirea actelor teroriste.

III. Scopul, obiectivele şi principiile Strategiei

1. Strategia are drept scop identificarea metodelor concrete de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului în domeniile de activitate.

2. Obiectivele prezentei Strategii sînt următoarele:

ajustarea legislaţiei naţionale la standardele şi experienţa internaţională în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

Sistemul normativ autohton de combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului necesită a fi armonizat la recomandările Grupului de Acţiune Financiară Internaţională pentru combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului (FATF), precum şi la directivele Uniunii Europene în domeniu şi recomandările Comitetului MoneyVal;

prevenirea şi combaterea utilizării operaţiunilor financiare în vederea spălării banilor şi finanţării terorismului de către persoanele fizice, organizaţiile naţionale şi transnaţionale.

Mecanismele naţionale existente necesită a fi perfecţionate pentru minimalizarea şi excluderea fenomenului de legalizare a veniturilor provenite ilicit, prin crearea şi aplicarea în activitatea organizaţiilor care efectuează operaţiuni financiare a criteriilor esenţiale de suspiciune, precum şi a mecanismelor de supraveghere;

consolidarea instituţională în vederea supravegherii implementării legislaţiei în domeniu şi eficientizarea activităţii prin stabilirea unui sistem eficient de cooperare interinstituţională;

consolidarea capacităţilor tehnice şi sistemelor informaţionale ale SPCSB din cadrul CCCEC.

În vederea exercitării competenţelor SPCSB din cadrul CCCEC, stabilite prin lege, se impune crearea şi consolidarea mecanismelor interne de analiză şi investigare, inclusiv prin dotarea cu echipament tehnic şi sisteme soft;

sensibilizarea populaţiei privind impactul acestor fenomene negative asupra întregii societăţi şi fiecărui cetăţean în parte.

Informarea societăţii despre riscurile şi efectele negative ale fenomenelor de spălare a banilor şi finanţării terorismului, precum şi transparenţa activităţii instituţiilor abilitate în prevenirea şi combaterea acestora, reprezintă o parte componentă a mecanismului de contracarare a fenomenului menţionat;

intensificarea cooperării internaţionale.

Activităţile de spălare a banilor şi finanţării terorismului au căpătat o răspîndire deosebită pe plan mondial. Prin urmare, combaterea acestor fenomene poate fi realizată doar prin intensificarea la maximum a cooperării internaţionale.

Obiectivele prezentei Strategiei vor fi atinse prin realizarea unui plan de acţiuni detaliat, în care se specifică măsurile de rigoare, instituţiile responsabile şi termenul de executare a acestor măsuri.

3. Strategia se bazează pe următoarele principii:

Legalitatea. Strategia urmăreşte depistarea modalităţilor concrete de executare a legilor, actelor normative subordonate legii şi actelor internaţionale, care reglementează combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului. Reprezentînd un instrument auxiliar de implementare a respectivului cadru normativ, Strategia nu poate să conţină măsuri sau acţiuni care ar contraveni acestuia.

Cooperarea. Strategia îşi propune să devină un instrument de asigurare a cooperării între toate instituţiile de stat, organizaţiile nonguvernamentale şi internaţionale, care au drept finalitate combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Profesionalismul. Strategia presupune şi activităţi de consolidare a capacităţilor manageriale şi executorii a tuturor organelor şi persoanelor implicate în combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului.

Eficienţa. Strategia presupune depistarea principalelor modalităţi de combatere a spălării banilor care ar presupune rezultate maximale cu un minimum de cheltuieli.

Transparenţa. Succesul oricărei strategii depinde de gradul ei de acceptare socială. Autorităţile responsabile de combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nu pot neglija componenta comunicativă a combaterii fenomenelor sus-menţionate. Totuşi, transparenţa nu poate fi absolutizată. Anumite informaţii, care constituie secret de stat, secret comercial, bancar sau profesional, nu pot fi divulgate. Din acest motiv, principiul transparenţei nu poate fi invocat pentru solicitarea sau furnizarea informaţiilor care nu fac obiectul transparenţei.

IV. Măsuri şi activităţi în domeniul realizării obiectivelor

Ca urmare a direcţiilor strategice de bază ale CCCEC în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului pot fi formulate următoarele măsuri şi activităţi:

1. Perfecţionarea cadrului legislativ şi asigurarea aplicării legislaţiei

Reforma legislativă urmează să contribuie la stabilitatea şi securizarea circulaţiei mijloacelor băneşti şi a titlurilor de valoare în sfera activităţii economice, adoptarea unor acte normative care să reglementeze cadrul legal al activităţilor de contracarare a fenomenelor de spălare a banilor şi finanţării terorismului. Stimularea prezentării şi examinării tuturor propunerilor legislative de perfecţionare în vederea implementării Strategiei. Asigurarea unei coordonări a tuturor actelor normative naţionale şi internaţionale în domeniul combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului, în scopul evitării suprapunerii şi paralelismului.

Republica Moldova urmează să-şi consolideze eforturile în vederea implementării recomandărilor FATF, ale Consiliului Europei, directivelor Uniunii Europene şi ale altor organisme internaţionale de specialitate.

2. Prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului în instituţiile publice şi sectorul privat

Consolidarea sistemului instituţional de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului se va realiza prin diverse măsuri de instruire a personalului autorităţilor competente (mese rotunde, traininguri, seminare tematice, stagieri). Necesită a fi constituit un sistem managerial propriu de selectare, recrutare, perfecţionare şi gestiune a personalului responsabil de implementarea prezentei Strategii.

Încheierea acordurilor instituţionale va constitui parteneriate durabile între angajaţii structurilor de stat, responsabili de combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului şi membrii organizaţiilor nonguvernamentale specializate în domeniu.

În vederea prevenirii spălării banilor şi finanţării terorismului în instituţiile publice şi sectorul privat se va asigura independenţa activităţii acestui sistem.

3. Consolidarea capacităţilor tehnice ale SPCSB al CCCEC

Pentru realizarea cu succes a competenţelor sale SPCSB al CCCEC urmează să-şi consolideze capacităţile sale, inclusiv prin:

a) organizarea seminarelor, trainingurilor şi stagierilor;

b) dotarea cu echipament tehnic şi perfecţionarea continuă a acestuia, ceea ce va asigura transmiterea şi procesarea eficientă a rapoartelor privind tranzacţiile financiare întocmite de SPCSB;

c) crearea unei reţele informaţionale între CCCEC şi organele abilitate să întreprindă măsuri şi activităţi pentru combaterea şi prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului, menţinerea reţelei în stare funcţională şi actualizarea ei sistematică;

d) promovarea experienţei de consolidare a capacităţilor tehnice ale SPCSB în special, şi ale CCCEC în general peste hotarele ţării.

4. Intensificarea cooperării instituţiilor publice cu societatea civilă

Problema spălării banilor şi cea a finanţării terorismului au încetat a mai fi considerate în exclusivitate a organelor de drept. Reieşind din consecinţele sale negative majore, ea reprezintă o problemă a tuturor autorităţilor publice, a structurilor private şi a organizaţiilor nonguvernamentale, a întregii societăţi civile.

Un aport important în politica de prevenire a spălării banilor şi finanţării terorismului constituie, în special, antrenarea societăţii civile în astfel de acţiuni şi informarea acesteia referitor la riscurile şi efectele negative ale fenomenelor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului.

Un rol deosebit în acest caz i se atribuie mass-media, ONG-urilor, autorităţilor publice, direct şi tangenţial implicate în prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, în vederea sensibilizării populaţiei privind fenomenul în cauză, prin organizarea unor conferinţe de presă, publicarea periodică a comunicatelor de presă referitor la acţiunile întreprinse etc.

Educarea şi informarea populaţiei, de asemenea, reprezintă un aspect al prevenirii fenomenului de spălare a banilor şi finanţării terorismului. Aceasta se poate realiza inclusiv prin ghiduri practice cu informaţii utile, instruirea populaţiei cu privire la riscurile şi tipologiile existente în domeniu etc. Dezvoltarea unei atitudini de intoleranţă faţă de orice manifestare a spălării banilor şi finanţării terorismului.

5. Consolidarea cooperării internaţionale

Este evident că fenomenele de spălare a banilor şi finanţării terorismului depăşesc cu mult spaţiul Republicii Moldova, fiind de fapt probleme internaţionale. De aici rezultă şi necesitatea cooperării internaţionale în domeniu.

La momentul actual, în scopul consolidării cooperării internaţionale, CCCEC a semnat memorandumuri de înţelegere cu alte state pentru schimbul de date şi informaţii în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea spălării veniturilor provenite ilicit şi finanţarea terorismului. Centrul colaborează activ cu organizaţiile internaţionale de specialitate - Comitetul MoneyVal, Grupul de Acţiune Financiară Internaţională FATF, Grupul Euro-Asiatic de tip FATF, Grupul Egmont, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială.

În vederea consolidării colaborării internaţionale Republica Moldova va continua:

a) cooperarea bilaterală atît la nivel politic, cît şi la nivel operaţional;

b) cooperarea multilaterală în cadrul organizaţiilor internaţionale relevante prin participarea la întrunirile plenare ale Comitetului MoneyVal şi Grupului Euro-Asiatic de tip FATF, la şedinţele Grupului Egmont, precum şi în cadrul Grupelor Regionale SECI, EUROPOL, INTERPOL, EUROJUST, CSI şi GUAM;

c) colaborarea cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială în vederea instituirii unui mecanism viabil de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului;

d) semnarea în continuare a memorandumurilor de înţelegere cu alte state în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului;

e) întreprinderea acţiunilor pentru ameliorarea şi asigurarea unui nivel înalt de cooperare prin:

- suportul în timpul investigaţiilor;

- asistenţă în vederea implementării măsurilor provizorii;

- protejarea drepturilor şi informarea persoanelor terţe;

- asistenţă juridică reciprocă;

- încheierea acordurilor de coordonare a sechestrării şi confiscării veniturilor obţinute ilicit, care ar putea conduce la divizarea fondurilor confiscate;

- monitorizarea executării hotărîrilor în materie penală şi civilă;

- asigurarea desfăşurării în comun a investigaţiilor legate de finanţarea terorismului, a activităţilor şi organizaţiilor teroriste.

Activitatea de cooperare internaţională va fi efectuată în corespundere cu capitolul IX din Codul de procedură penală al Republicii Moldova şi cu actele normative internaţionale la care Republica Moldova este parte.

V. Locul şi rolul CCCEC în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului

CCCEC urmează să devină organul-cheie de implementare a prezentei Strategii, prin utilizarea capacităţilor SPCSB, ocupînd, astfel, locul prioritar în sistemul autorităţilor centrale specializate în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului.

Rolul CCCEC este de a asigura implementarea prezentei Strategii în următoarele domenii: elaborării şi înaintării propunerilor în vederea modificării legislaţiei conform recomandărilor Comitetului MoneyVal şi Fondului Monetar Internaţional; stabilirii orientărilor de bază în viitoarea dezvoltare a cooperării cu organismele care efectuează operaţiuni financiare; ameliorării colaborării cu organizaţiile care efectuează operaţiuni financiare; îmbunătăţirii colaborării şi pregătirii pentru integrarea deplină în cadrul activităţilor internaţionale a unităţilor de analiză financiară; cooperării şi interacţiunii cu organele de drept naţionale şi internaţionale.

VI. Concluzii

Realizarea activităţilor determinate în prezenta Strategie trebuie să asigure perfecţionarea cadrului legislativ în domeniu, în concordanţă cu normele internaţionale; consolidarea şi supravegherea eficientă a subiecţilor legii în ceea ce priveşte implementarea măsurilor şi acţiunilor împotriva spălării banilor şi finanţării terorismului, stipulate în legislaţia în vigoare; coordonarea şi schimbul de informaţii la nivel interinstituţional şi internaţional; depistarea, înregistrarea şi investigarea eficientă a activităţilor infracţionale legate de spălarea banilor şi finanţarea terorismului.

Anexa nr.2 la Hotărîrea Guvernului nr.632 din 5 iunie 2007

PLANUL DE ACŢIUNI pentru implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anul 2009

ObiectiveAcţiuni necesare pentru realizarea obiectivelorTermenul
limită de
realizare
ResponsabiliIndicatori de monitorizareRezultatul scontat
123456
1. Consolidarea cadrului legal naţional în vederea facilitării procesului de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului1.1.Examinarea oportunităţilor de actualizare a Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru anii 2010-2013 şi a Planului de acţiuni pentru implementarea acesteiaTrimestrul IVExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Justiţiei, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Serviciul Vamal, Ministerul Finanţelor, Procuratura Generală
Parteneri: Organizaţii nonguvernamentale, Proiectul comun al Comisiei Europene şi Consiliului Europei împotriva corupţiei, spălării banilor şi finanţării terorismului în Republica Moldova (Proiectul MOLICO)
Proiectul hotărîrii de Guvern
aprobat
Crearea unui cadru normativ şi legislativ adecvat exigenţelor
1.2. Elaborarea şi avizarea proiectelor de modificare a legislaţiei de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului în funcţie de evaluarea cadrului legal existent în domeniu de Comitetul Money ValPermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Serviciul Vamal
Parteneri: Organizaţii nonguvernamentale, Proiectul MOLICO
Numărul de avize efectuate şi numărul proiectelor de acte normative aprobat
1.3. Elaborarea propunerilor privind ajustarea actelor legislative şi normative la prevederile standardelor europene, inclusiv:
- expertizarea actelor normative ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare;
- elaborarea modificărilor legilor cu privire la asigurări, organizaţii de microfinanţare, asociaţii de economii şi împrumut, fonduri nestatale de pensii;
- elaborarea metodologiilor de evaluare a riscurilor pentru sectorul financiar nebancar, precum şi implementarea acestora la nivel naţional
PermanentExecutor: Comisia Naţională a Pieţei Financiare
Parteneri: Proiectul MOLICO, organizaţii internaţionale de specialitate
Proiecte de legi definitivate şi aprobate
2. Consolidarea capacităţilor instituţionale2.1. Organizarea de prezentări, seminare şi traininguri cu privire la metodele de identificare a spălării banilor pentru angajaţii organelor responsabile de executarea prezentului PlanPermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică,
Parteneri: Proiectul MOLICO, Fondul Monetar Internaţional, Banca Mondială, organizaţii internaţionale de specialitate, organizaţii nonguvernamentale
Numărul de funcţionari publici care au absolvit cursuri de instruireSporirea profesionalis-mului angajaţilor organelor abilitate în materie de contracarare a spălării banilor şi finanţării terorismului
2.2. Desfăşurarea şi participarea la seminare şi mesele rotunde în probleme de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismului pentru entităţile raportoare, mass-media, organizaţiile nonguvernamentalePermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică
Parteneri: Proiectul MOLICO, entităţi raportoare, organizaţii nonguvernamentale
Numărul întrunirilor organizate
2.3. Crearea şi instalarea unui sistem informaţional centralizat pentru organizarea circulaţiei documentelor electronice, precum şi evidenţa electronică a activităţii angajaţilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi CorupţieiPermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Partener: Proiectul MOLICO
Numărul de computere conectate la sistemSporirea productivităţii muncii angajaţilor
2.4. Optimizarea sistemului de analiză a sectorului financiar nebancar prin achiziţionarea şi instalarea echipamentului IT şi soft-urilor specializatePermanentExecutor: Comisia Naţională a Pieţei Financiare
Parteneri: Proiectul MOLICO, organizaţii internaţionale de specialitate
Echipamente şi soft-uri procurate şi instalate
2.5. Sistematizarea practicii judiciare pe cazuri de spălare a banilor şi finanţare a terorismului, monitorizarea dosarelor penale pînă la condamnarea finalăPermanentExecutor: Procuratura GeneralăSistematizarea tipologiilor cercetate de spălare a banilor
2.6 Extinderea cooperării cu autorităţile publice naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismuluiPermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică
Numărul acordurilor de colaborare încheiate cu instituţiile naţionale, numărul informaţiilor furnizate
2.7. Prezentarea propunerilor şi sugestiilor privind dificultăţile existente în realizarea Planului nominalizatTrimestrul IVExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică
Parteneri: Proiectul MOLICO, entităţi raportoare, organizaţii nonguvernamentale
Propuneri privind optimizarea Strategiei şi a Planului pentru realizarea acesteia
3. Prevenirea spălării banilor şi finanţării terorismului3.1. În cadrul controalelor complexe, verificarea respectării de către entităţile raportoare a legislaţiei privind prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismuluiPermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori:
Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Banca Naţională a Moldovei,
Ministerul Justiţiei
Numărul controalelor efectuate şi suma sancţiunilor aplicateCultivarea intoleranţei faţă de fenomenul spălării banilor şi finanţării terorismului
3.2. Asigurarea informării reciproce şi schimbului de informaţie privind datele statistice necesare pentru elaborarea studiilor analitice în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului şi crimelor conexePermanentExecutori: Biroul Naţional de Statistică, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi CorupţieiObţinerea informaţiei necesare. Numărul notelor analitice
3.3. Monitorizarea aplicării în practică de către entităţile raportoare a cerinţelor privind executarea programelor proprii de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismuluiTrimestrialExecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Banca Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Ministerul Finanţelor, Ministerul Dezvoltării Informaţionale
Coexecutori: Ministerul Afacerilor Interne, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Biroul Naţional de Statistică
Rezultatul implementării programelor elaborate
3.4. Depistarea şi documentarea schemelor de spălare a banilor şi finanţare a terorismului prin sectorul financiar-bancar şi nonbancarPermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică
Elaborarea tipologiilor de spălare a banilor. Note analitice
3.5. Monitorizarea şi, după caz, actualizarea Listei ţărilor în care se produc ilegal substanţe narcotice, care nu dispun de norme contra spălării banilor şi finanţării terorismului, Listei ţărilor care reprezintă un risc sporit datorită nivelului înalt de infracţionalitate şi de corupţie, Listei ţărilor sau zonelor off-shore, precum şi Listei persoanelor şi entităţilor implicate în activităţi teroristePermanentExecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor InterneListe actualizate şi definitivate
3.6. Elaborarea şi publicarea Raportului anual de activitate a Serviciului prevenirea şi combaterea spălării banilor al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi CorupţieiTrimestrul IVExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Partener: Proiectul MOLICO
Raport elaborat şi publicat
4. Asigurarea transparenţei şi informării populaţiei4.1. Organizarea de conferinţe, mese rotunde, prezentări şi elaborarea comunicatelor de presă în vederea informării societăţii cu privire la măsurile întreprinse pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismuluiPermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale
Numărul de conferinţe, mese rotunde, prezentări organizate şi comunicate pentru presăSensibilizarea opiniei publice, mass-media despre activitatea instituţiilor abilitate în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului
4.2. Asigurarea funcţionării mecanismului de semnalare (telefonul de încredere), inclusiv anonimă, a actelor de spălare a banilor şi finanţare a terorismuluiPermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale
Sistem accesibil şi funcţionabil
4.3. Organizarea emisiunilor televizate şi radiofonice, pregătirea publicaţiilor în vederea sensibilizării opiniei publice asupra fenomenului spălării banilor şi finanţării terorismuluiPermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică
Parteneri: companii de televiziune, radiofonice şi edituri independente
Numărul emisiunilor televizate şi radiofonice, publicaţiilor pregătite şi realizate
5. Implementarea instrumentelor internaţionale ale UE, CoE, ONU, OECD, NATO etc.5.1. Extinderea cooperării cu instituţiile internaţionale de profil în realizarea acţiunilor de prevenire şi combatere a spălării banilor şi finanţării terorismuluiPermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene
Rezultatul vizitelor de serviciu şi efectul acestora în extinderea cooperării cu MoneyVal, Egmont, FATF etc.Eficientizarea mecanismelor de cooperare naţională şi internaţională
5.2. Iniţierea negocierilor şi încheierea acordurilor internaţionale bi-/multilaterale în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării terorismului cu instituţiile similare din alte statePermanentExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi CorupţieiAcorduri de colaborare semnate cu autorităţile competente din Polonia, Cipru şi Letonia
5.3. Implementarea recomandărilor 40+9 ale FATFConform termenelor stabiliteExecutor: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei
Coexecutori: Banca Naţională a Moldovei, Procuratura Generală, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei Financiare, Serviciul Vamal, Camera de Licenţiere, Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Dezvoltării Informaţionale, Biroul Naţional de Statistică
Gradul de implementare a recomandărilor
5.4. Participarea, conform competenţei, la şedinţele Grupului Euro-Asiatic de tip FATF, Grupului Egmont şi Money Val, precum şi în cadrul Grupurilor Regionale SECI, EUROPOL, INTERPOL, EUROJUST, CSI şi GUAM şi promovarea poziţiei Republicii Moldova în cadrul acestor structuri în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismuluiPermanentExecutori: Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Procuratura Generală, Serviciul de Informaţii şi Securitate, Banca Naţională a Moldovei, Ministerul Justiţiei, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanţelor, Comisia Naţională a Pieţei FinanciareNumărul şedinţelor cu participarea autorităţilor şi instituţiilor interesate.”

(Se abrogă prin HG796 din 25.10.12, MO228/31.10.12 art.858)