Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Domeniul reglementării
Prezenta lege stabileşte principiile şi modul de realizare a activităţii notariale, cerinţele de bază înaintate faţă de actele notariale, precum şi statutul notarului.
Articolul 2. Noţiunea de notariat
(1) Notariatul este o instituţie publică de drept abilitată să asigure, în condiţiile legii, ocrotirea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor şi statului prin îndeplinirea de acte notariale în numele Republicii Moldova.
(2) Notariatul îşi desfăşoară activitatea în baza Constituţiei Republicii Moldova, prezentei legi, altor acte normative, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(3) Pornind de la caracterul public al notariatului, Ministerul Justiţiei efectuează, în conformitate cu legislaţia, reglementarea şi organizarea activităţii notariale.
(4) Activitatea notarială se realizează de notari şi de alte persoane, abilitate prin lege, prin acte notariale şi consultaţii notariale.
(5) Activitatea notarială se înfăptuieşte în mod egal pentru toate persoanele, respectîndu-se imparţialitatea.
(6) Activitatea notarială nu este activitate de întreprinzător şi nu poate fi raportată la o astfel de activitate, nu se realizează pe bază de întreprindere şi nu se află sub incidenţa actelor legislative şi altor acte normative ce reglementează activitatea de întreprinzător.
Articolul 3. Actele notariale şi persoanele care le îndeplinesc
(1) Actele notariale pe teritoriul Republicii Moldova se îndeplinesc de notari de stat, notari privaţi, de alte persoane abilitate prin lege, iar pe teritoriul statelor străine – de consulii Republicii Moldova (în continuare – persoane care desfăşoară activitate notarială).
(2) Actul notarial, purtînd sigiliul şi semnătura persoanei care desfăşoară activitate notarială, este de autoritate publică, se prezumă legal şi veridic şi are forţă probantă.
(3) Actul notarial poate fi prevăzut de lege sau îndeplinit la cererea persoanei interesate şi nu va cuprinde clauze contrare legii şi bunelor moravuri.
Articolul 4. Procedura îndeplinirii actelor notariale
(1) Actele notariale se îndeplinesc în condiţiile legii şi în modul stabilit.
(2) Ministerul Justiţiei elaborează şi aprobă regulamentul cu privire la modul de îndeplinire a actelor notariale, forma şi conţinutul registrelor actelor notariale, foile cu antet pe care se întocmesc actele notariale.
(3) Foile cu antet pe care se întocmesc actele notariale, în cazul în care acestea sînt de evidenţă strictă, se înregistrează la Ministerul Justiţiei.
Articolul 5. Limba lucrărilor notariale
(1)Lucrările de secretariat notariale se efectuează în limba moldovenească.
(2) În conformitate cu art.17 din Legea nr.3465-XI din 1 septembrie 1989 cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova actele notariale se îndeplinesc în limba moldovenească şi în limba rusă.
(3) Actul notarial poate fi tradus în limba solicitată.
Articolul 6. Păstrarea secretului actelor notariale
(1) Persoana care desfăşoară activitate notarială are obligaţia să păstreze secretul cu privire la actele îndeplinite şi la faptele care i-au devenit cunoscute în timpul activităţii sale.
(2) Informaţia cu privire la actele notariale îndeplinite se eliberează numai persoanelor fizice şi juridice în numele sau din împuternicirile cărora au fost îndeplinite. Informaţia cu privire la testamente se eliberează numai după decesul testatorului.
(3) Informaţia cu privire la actele notariale îndeplinite se eliberează la cererea instanţei de judecată, procuraturii, organelor de urmărire penală în legătură cu cauzele penale, civile sau administrative aflate în curs de examinare.
(4) Comunicarea informaţiei cu privire la actele notariale în orice alte cazuri se interzice.
(5) Obligaţia de a păstra secretul actelor notariale se extinde şi asupra persoanelor cărora aceste informaţii le-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiunii.
(6) Obligaţia de a păstra secretul actelor notariale rămîne în vigoare şi după încetarea de către persoana care desfăşoară activitate notarială a atribuţiilor sale, cu excepţia cazurilor cînd părţile sau instanţa de judecată a eliberat persoana în cauză de această obligaţie în legătură cu judecarea cauzei penale, civile sau administrative.
(7) Persoanele vinovate de divulgarea secretului actelor notariale poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
Articolul 7. Arhiva notarială
(1) Arhiva notarială este parte integrantă a Fondului Arhivistic al Republicii Moldova şi asigură păstrarea actelor notariale.
(2) Arhiva notarială este proprietatea statului şi se păstrează în condiţiile prevăzute de legislaţie.
(3) Arhiva notarială păstrează actele notariale conform principiului teritorial stabilit de Ministerul Justiţiei de comun acord cu Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova.
(4) Actele notariale se transmit spre păstrare în arhiva notarială în baza unui regulament aprobat de Serviciul de Stat de Arhivă al Republicii Moldova şi de Ministerul Justiţiei. Regulamentul stabileşte modul de pregătire şi de depunere a actelor în arhivă, precum şi nomenclatura dosarelor.
(5) Dreptul de a primi informaţii din arhiva notarială îl au persoanele în numele sau din însărcinarea cărora a fost îndeplinit actul notarial, precum şi persoana care l-a îndeplinit.
(6) Informaţia despre actele notariale îndeplinite şi actele notariale se eliberează din arhiva notarială la solicitarea instanţei de judecată, procuraturii, organelor de urmărire penală în legătură cu cauzele penale, civile sau administrative aflate în curs de examinare.
Capitolul II
NOTARUL
Articolul 8. Statutul notarului
(1) Notarul este persoana autorizată de stat să presteze în numele acestuia servicii publice prin desfăşurarea activităţii notariale în baza licenţei eliberate de Ministerul Justiţiei, în condiţiile prezentei legi.
(2) Notarul se numeşte în funcţie prin ordinul ministrului justiţiei.
(3) Notarul privat suportă toate cheltuielile pentru exercitarea activităţii sale conform prezentei legi.
(4) În activitatea sa notarul este independent şi se supune numai legii.
(5) Orice imixtiune în activitatea notarului este interzisă.
Articolul 9. Dreptul la exercitarea activităţii de notar
Notar poate fi persoana care:
a) este cetăţean al Republicii Moldova cu domiciliu pe teritoriul ei;
b) are capacitate deplină de exerciţiu;
c) este licenţiat în drept;
d) a îndeplinit, timp de pînă la un an, funcţia de notar stagiar şi a susţinut examenul de calificare;
e) posedă limba moldovenească;
f) nu are antecedente penale nestinse;
g) nu a fost condamnată anterior pentru o infracţiune gravă săvîrşită cu intenţie.
Articolul 10. Notarul stagiar
(1) Notar stagiar poate fi persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la lit.a), b), c), e), f) şi g) ale art.9.
(2) Condiţiile de efectuare a stagiului se stabilesc printr-un regulament aprobat de Ministerul Justiţiei.
(3) Notarul poate delega notarului stagiar următoarele atribuţii:
a) efectuarea lucrărilor de secretariat;
b) redactarea proiectelor de contracte care urmează a fi legalizate notarial şi de alte acte notariale;
c) totalizarea practicii notariale;
d) lucrări de arhivă.
Articolul 11. Comisia de licenţiere a activităţii notariale
(1) Comisia de licenţiere a activităţii notariale se formează, prin ordinul ministrului justiţiei, pe un termen de 4 ani şi este compusă din 11 membri: 6 notari (delegaţi de adunarea generală a notarilor), cîte un reprezentant din partea Procuraturii Generale şi Ministerului Afacerilor Interne, un lector universitar în materie de drept (ales de senat) şi 2 reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei. Persoanele care vor fi incluse în componenţa Comisiei se deleagă la solicitarea ministrului justiţiei.
(2) Comisia de licenţiere a activităţii notariale:
a) primeşte examenele de calificare;
b) adoptă hotărîrile cu privire la stabilirea numărului necesar de notari, numirea în funcţia de notar, eliberarea licenţei pentru activitate notarială, suspendarea şi încetarea activităţii notariale, înregistrarea şi radierea din Registrul de Stat al Notarilor;
c) înregistrează contractele privind efectuarea stagiului;
d) soluţionează conflictele şi litigiile apărute în legătură cu efectuarea stagiului.
(3) Comisia de licenţiere a activităţii notariale activează în baza unui regulament aprobat de Ministerul Justiţiei.
Articolul 12. Admiterea la activitatea notarială
(1) Persoana care îndeplineşte condiţiile prevăzute la art.9 este în drept să înceapă activitatea notarială după:
a) depunerea la Ministerul Justiţiei a cererii prin care se solicită permisiunea de a activa în calitate de notar de stat sau de notar privat;
b) învestirea, prin ordinul ministrului justiţiei, cu împuterniciri pentru exercitarea activităţii notariale;
c) depunerea jurămîntului;
d) înregistrarea în Registrul de Stat al Notarilor;
e) primirea licenţei pentru activitate notarială şi a legitimaţiei de notar;
f) depunerea la Ministerul Justiţiei a specimenului de semnătură şi a amprentelor sigiliilor.
(2) Notarul privat, în afară de condiţiile prevăzute la alin.(1), pentru a fi admis la activitate notarială trebuie să încheie contractul asigurării de răspundere civilă şi să informeze Ministerul Justiţiei despre locul îndeplinirii de către el a actelor notariale.
(3) Condiţiile prevăzute la alin.(1) lit.f) şi alin.(2) notarul privat le va îndeplini în decurs de 90 de zile după primirea licenţei pentru activitate notarială.
(4) Informaţia cu privire la învestirea cu împuterniciri, la suspendarea şi încetarea împuternicirilor notarului se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Articolul 13. Licenţa pentru activitate notarială
(1) Licenţa pentru activitate notarială se eliberează de Ministerul Justiţiei pe un termen nelimitat, în baza ordinului ministrului justiţiei. Licenţa eliberată se înregistrează în Registrul de Stat al Notarilor, ţinut de Ministerul Justiţiei.
(2) Licenţa pentru activitate notarială va conţine:
a) denumirea organului care a eliberat licenţa;
b) menţiunea despre exercitarea activităţii de notar;
c) numărul de înregistrare şi data eliberării licenţei;
d) numele şi prenumele persoanei;
e) codul de identificare;
f) semnătura ministrului justiţiei, certificată prin aplicarea ştampilei;
g) seria şi numărul formularului.
(3) Licenţa pentru activitate notarială se eliberează contra unei plăţi în mărime de 450 lei, care se varsă la contul Ministerului Justiţiei.
(4) Licenţa pentru activitate notarială poate fi retrasă prin ordinul ministrului justiţiei, în baza hotărîrii Comisiei de licenţiere a activităţii notariale.
Articolul 14. Jurămîntul
(1) Notarul depune solemn în faţa Comisiei de licenţiere a activităţii notariale, în prezenţa ministrului justiţiei, jurămîntul cu următorul conţinut:
“ Eu, notarul (numele, prenumele), jur să fiu devotat Republicii Moldova, să respect Constituţia şi legile ei, să fiu onest şi să îndeplinesc conştiincios obligaţiile de notar.”
(2) Textul jurămîntului se semnează de notar şi se păstrează în dosarul său personal la Ministerul Justiţiei.
Articolul 15. Suspendarea activităţii notarului
(1) Activitatea notarului se suspendă în caz de:
a) incompatibilitate, conform art.21 alin.(1);
b) depunere de către notar a cererii conţinînd temeiul suspendării – pe un termen ce nu depăşeşte 3 ani ori pe perioada exercitării unei funcţii publice sau elective;
c) incapacitate temporară de muncă;
d) neachitare a obligaţiilor financiare aferente activităţii sale profesionale, stabilită prin hotărîre judecătorească definitivă, după 6 luni de la scadenţa acestora – pînă la achitarea debitului;
e) comitere, la efectuarea actelor notariale, de încălcări depistate în urma unor controale.
(2) În cazul suspendării activităţii în conformitate cu alin.(1) lit.b), pe parcursul perioadei respective notarul are dreptul să practice oricare altă activitate remunerată.
(3) Suspendarea activităţii notarului se dispune prin ordinul ministrului justiţiei, fără retragerea licenţei. În ordin vor fi indicate cauzele şi perioada pentru care se suspendă activitatea notarului.
(4) Pe perioada pentru care a fost suspendată activitatea sa, notarul este obligat, în termen de o lună de la data emiterii ordinului, să transmită Ministerului Justiţiei sigiliile, iar registrele şi actele notariale să le depună în arhiva notarială.
(5) Ordinul cu privire la suspendarea activităţii notarului poate fi atacat în instanţa de judecată.
(6) Dacă, după suspendarea activităţii în conformitate cu alin.(1) lit.b), notarul doreşte să-şi reia activitatea, el va informa în scris despre aceasta Ministerul Justiţiei, care, în termen de 2 săptămîni, va restitui notarului sigiliile.
(7) Orice act notarial îndeplinit în perioada pentru care a fost suspendată activitatea notarului este nul.
Articolul 16. Încetarea activităţii notarului
(1) Activitatea notarului încetează în cazul:
a) depunerii cererii;
b) necorespunderii condiţiilor prevăzute la art.9;
c) decesului;
d) condamnării de către instanţa de judecată printr-o hotărîre definitivă pentru săvîrşirea cu intenţie a unei infracţiuni;
e) declarării lui dispărut fără veste sau declarării morţii lui;
f) retragerii licenţei.
(2) Încetarea activităţii notarului se dispune prin ordinul ministrului justiţiei cu retragerea ulterioară a licenţei şi radierea acestuia din Registrul de Stat al Notarilor.
(3) Din momentul emiterii ordinului cu privire la încetarea activităţii, notarul nu este în drept să îndeplinească acte notariale şi este obligat, în termen de o lună, să transmită Ministerului Justiţiei sigiliile, iar registrele şi actele notariale să le depună în arhiva notarială.
(4) Ordinul cu privire la încetarea activităţii notarului poate fi atacat în instanţa de judecată.
(5) Orice act notarial îndeplinit de notar după încetarea activităţii lui este nul.
Articolul 17. Drepturile notarului
(1) Notarul are dreptul:
a) să solicite de la persoane fizice şi juridice documente şi informaţii necesare pentru îndeplinirea actelor notariale;
b) să aibă acces la informaţiile şi documentele autorităţilor publice, inclusiv ale organelor cadastrale, necesare pentru îndeplinirea actelor notariale;
c) să ia cuvîntul în judecată în nume propriu;
d) să încaseze plată pentru îndeplinirea actelor notariale;
e) să încheie contracte cu personalul tehnic şi cu alt personal pentru asigurarea activităţii sale (notarul privat);
f) la concediu anual plătit şi la indemnizaţie pentru incapacitate temporară de muncă, în conformitate cu legislaţia;
g) la asigurare socială de stat şi la pensie pe baza contribuţiilor de asigurări sociale de stat;
h) să aibă concomitent cel mult doi notari stagiari;
i) să fie membru al asociaţiilor profesionale la nivel local, naţional şi internaţional şi să ocupe nu mai mult de o singură funcţie electivă în aceste asociaţii;
j) să dispună de venitul obţinut (notarul privat);
k) să exercite alte operaţiuni ce nu contravin legislaţiei.
(2) Prevederile alin.(1) lit.h) se extind numai asupra notarilor a căror vechime în funcţia de notar este de cel puţin 5 ani.
Articolul 18. Asociaţiile notarilor
(1) Notarii sînt în drept să se asocieze, pe principii benevole, conform legislaţiei cu privire la organizaţiile necomerciale, în asociaţii profesionale locale, naţionale şi internaţionale, în baza calităţii de membru individual sau colectiv, care se înregistrează în modul stabilit.
(2) Asociaţiile naţionale şi internaţionale ale notarilor pot avea structuri regionale.
Articolul 19. Obligaţiile notarului
Notarul are obligaţia:
a) să-şi desfăşoare activitatea în conformitate cu prezenta lege şi cu jurămîntul depus;
b) să acorde persoanelor fizice şi juridice asistenţă în exerciţiul drepturilor şi în ocrotirea intereselor lor legitime, să explice persoanelor menţionate conţinutul actului notarial, precum şi drepturile şi obligaţiile lor, să-i avertizeze despre consecinţele actelor notariale îndeplinite;
c) să păstreze în taină informaţiile care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiunii. Instanţa de judecată poate să elibereze notarul de această obligaţie dacă împotriva lui a fost intentat dosar penal în legătură cu îndeplinirea actului notarial;
d) să asigure executarea stagiului de către notari stagiari;
e) să-şi ridice continuu nivelul profesional;
f) să-şi onoreze obligaţiile financiare legate de activitatea personală;
g) să realizeze alte acţiuni prevăzute de lege.
Articolul 20. Garanţiile activităţii
(1) Notarul îşi exercită personal profesia şi se bucură de stabilitate în funcţie; el nu poate fi transferat în altă localitate şi nu-i poate fi schimbată, fără acordul lui, competenţa teritorială indicată în ordinul ministrului justiţiei.
(2) Percheziţia biroului notarial şi ridicarea documentelor notariale pot fi făcute numai cu autorizaţia Procurorului General, adjuncţilor lui sau în temeiul hotărîrii instanţei de judecată.
(3) Notarul nu poate fi supus percheziţiei corporale sau controlului personal în timpul exercitării atribuţiilor sale profesionale, cu excepţia cazurilor de infracţiune flagrantă.
(4) În caz de reţinere sau de tragere la răspundere penală a notarului, organul care a aplicat aceste măsuri este obligat, în timp de 6 ore din momentul reţinerii sau tragerii la răspundere penală, să informeze despre aceasta Ministerul Justiţiei.
(5) Organele de drept, autorităţile administraţiei publice locale, organele cadastrale, Departamentul Privatizării, Departamentul Tehnologii Informaţionale, alte instituţii şi organizaţii acordă sprijin notarilor în exercitarea atribuţiilor lor profesionale.
Articolul 21. Incompatibilităţi şi restricţii în activitate
(1) Activitatea notarului este incompatibilă cu orice altă activitate remunerată, cu excepţia celei ştiinţifice, didactice şi de creaţie.
(2) Notarul nu are dreptul să îndeplinească acte notariale pe numele său şi în numele său, pe numele şi în numele soţului, rudelor sale şi afinilor, precum şi pe numele şi în numele notarului stagiar şi ale rudelor şi afinilor lui.
(3) În cazurile prevăzute la alin.(2), dacă pe teritoriul unde notarul îşi desfăşoară activitatea nu este alt notar care poate îndeplini actul notarial, ministrul justiţiei desemnează notarul care urmează să îndeplinească actul notarial respectiv.
(4) Actul notarial îndeplinit cu încălcarea restricţiilor prevăzute la alin.(1) şi (2) este nul.
Articolul 22. Absenţa notarului de la biroul notarial
(1) Notarul privat nu poate absenta de la biroul notarial mai mult de 7 zile lucrătoare consecutive fără a informa Ministerul Justiţiei.
(2) În cazul absenţei temporare a notarului de la biroul notarial, dacă pe teritoriul unde îşi desfăşoară acesta activitatea nu este alt notar, ministrul justiţiei, ţinînd cont de prevederile art.20 alin.(1) schimbă, prin ordin, competenţa teritorială a notarului care îl va înlocui pe notarul absent.
Articolul 23. Răspunderea
(1) Notarul poartă răspundere pentru încălcarea obligaţiilor sale profesionale.
(2) Răspunderea disciplinară a notarului intervine pentru următoarele abateri:
a) absenţa nejustificată de la birou;
b) încălcări la îndeplinirea actelor notariale depistate în urma unor controale;
c) divulgarea secretului profesional.
Articolul 24. Sancţiunile disciplinare
(1) Sancţiunile disciplinare se aplică notarului de către ministrul justiţiei.
(2) În funcţie de gravitatea faptei, pot fi aplicate următoarele sancţiuni disciplinare:
a) avertizare;
b) mustrare;
c) retragerea licenţei pentru activitate notarială.
(3) Ordinul cu privire la aplicarea sancţiunii disciplinare poate fi atacat în instanţa de judecată.
Articolul 25. Dările de seamă ale notarilor
Notarul prezintă Ministerului Justiţiei, o dată în semestru, dare de seamă despre activitatea sa profesională după forma stabilită de minister.
Articolul 26. Sigiliile notarului
(1) Notarul dispune de două sigilii- unul color şi unul sec, cu numele şi prenumele său, cu inscripţia "Notar" şi numărul licenţei. Sigiliul color va conţine şi imaginea stemei de stat. Sigiliul color se aplică pe toate actele ce ţin de activitatea notarială.
(2) Sigiliile notarului se înregistrează la Ministerul Justiţiei."
Articolul 27. Sediul notarului
(1) Activitatea notarului se desfăşoară în cadrul unui birou special amenanjat.
(2) Notarul privat este obligat să deschidă biroul notarial în raza teritoriului indicat în ordinul ministrului justiţiei în termenul stabilit la art.12 alin.(3).
(3) Într-un birou notarial pot funcţiona unul sau mai mulţi notari.
(4) Despre schimbarea sediului său notarul privat este obligat să informeze Ministerul Justiţiei în termen de 10 zile.
„Articolul 271. Remunerarea notarilor de stat
Remunerarea notarului de stat se efectuează lunar de la bugetul de stat într-un cuantum de 20 la sută din plata încasată de acesta pentru prestarea serviciilor notariale şi nu poate fi mai mică decît salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul respectiv.
Articolul 272. Asigurarea activităţii notarilor de stat
(1) Activitatea notarilor de stat este asigurată de personalul tehnic.
(2) Salarizarea personalului tehnic al birourilor notariale de stat se realizează în baza Reţelei tarifare unice, în condiţiile de salarizare stabilite pentru personalul tehnic ce asigură funcţionarea autorităţilor publice.
Articolul 273. Organizarea activităţii birourilor notariale de stat
(1) Guvernul stabileşte reţeaua birourilor notariale de stat, structura şi statele de personal ale acestora, la propunerea Ministerului Justiţiei.
(2) Crearea şi organizarea activităţii birourilor notariale de stat se efectuează de Ministerul Justiţiei.
Articolul 274. Asigurarea tehnico-materială şi financiară a birourilor notariale de stat
(1) Asigurarea tehnico-materială şi financiară a birourilor notariale de stat se efectuează din mijloacele bugetului de stat de către Ministerul Justiţiei.
(2) Autorităţile administraţiei publice locale asigură birourile notariale de stat cu spaţiile necesare exercitării funcţiilor statutare.
(3) Spaţiile repartizate de către autorităţile administraţiei publice locale conform alin.(2) nu pot fi retrase fără consimţămîntul Ministerului Justiţiei.”
Capitolul III
CONTROLUL ACTIVITĂŢII NOTARIALE
Articolul 28. Supravegherea activităţii notariale
(1) Supravegherea activităţii notariale este exercitată de Ministerul Justiţiei.
(2) Ministerul Justiţiei asigură practica notarială unică şi efectuează analiza statistică a actelor notariale, precum şi elaborează recomandări metodologice privind aplicarea uniformă a legislaţiei ce reglementează activitatea notarială de către toate persoanele care desfăşoară activitate notarială.
(3) Supravegherea constă în efectuarea controalelor activităţii notariale, inclusiv ţinerea registrelor notariale, păstrarea documentelor, utilizarea legăturii electronice cu registrele prin intermediul reţelei computerizate, respectarea orelor de program etc. Controlul se efectuează odată în 2 ani. Activitatea notarului nou numit este supusă primului control la expirarea primului an de activitate. Controale suplimentare pot fi efectuate numai în cazul cînd au devenit cunoscute date care trebuie să fie verificate.
(4) Notarul este obligat să prezinte controlorilor registrele notariale şi alte materiale necesare.
(5) Stabilirea numărului necesar de notari de stat, notari privaţi, notari stagiari, evidenţa lor, numirea în funcţie, suspendarea şi încetarea activităţii, înregistrarea şi radierea din Registrul de Stat al Notarilor se efectuează de Ministerul Justiţiei în baza hotărîrii Comisiei de licenţiere a activităţii notariale.
Articolul 29. Controlul judecătoresc
(1) Controlul judecătoresc al activităţii persoanelor care desfăşoară activitate notarială este exercitat de instanţele de judecată.
(2) Refuzul de a îndeplini actul notarial sau actul notarial îndeplinit poate fi atacat în instanţa de judecată din teritoriul pe care notarul îşi desfăşoară activitatea, în condiţiile legii.
(3) Pînă la anularea de către instanţa de judecată, actul notarial atacat se prezumă veridic şi legal.
Articolul 30. Plata pentru serviciile notariale
(1) Actele notariale, acordarea consultaţiilor notariale, redactarea proiectelor de documente şi prestarea altor servicii notariale, se efectuează contra plată.
(2) Pentru serviciile notariale se achită:
a) taxa de stat, care se varsă de solicitant sau de persoana care desfăşoară activitate notarială la bugetul de stat;
b) plata pentru serviciul notarial propriu-zis.
(3) Sumele băneşti percepute prevăzute la alin.(2) se indică în mod obligatoriu în actul notarial îndeplinit şi în registrul actelor notariale.
Articolul 31. Taxa de stat
(1) Cuantumul taxei de stat se stabileşte de lege şi nu poate fi modificat.
(2) Taxa de stat se încasează obligatoriu pentru serviciile notariale prestate de către toate persoanele care desfăşoară activitate notarială.
(3) Persoanele care desfăşoară activitate notarială varsă taxa de stat încasată pentru servicii notariale la bugetul de stat cel tîrziu în ziua lucrătoare următoare celei în care a fost îndeplinit actul notarial.
Articolul 32. Plata pentru serviciul notarial
(1) Mărimea plăţii pentru serviciul notarial prestat se stabileşte de notar şi, de altă persoană care desfăşoară activitate notarială de comun acord cu solicitantul în conformitate cu metodologia aprobată de Parlament.
(2) Notarul privat stabileşte de sine stătător plata pentru serviciul notarial acordat persoanei.
(3) Unele categorii de persoane beneficiază, în condiţiile legii, de reduceri la plăţile pentru serviciile notariale.
(4) Sumele încasate de notarul de stat pentru serviciile prestate se varsă la bugetul de stat.
(5) Din mijloacele primite de notarul privat pentru servicii notariale se acoperă cheltuielile aferente exercitării activităţii profesionale, asigurării ei tehnico-materiale, arendei şi întreţinerii biroului notarial, plăţii pentru serviciile personalului tehnic angajat.
(6) Suma rămasă după efectuarea tuturor cheltuielilor menţionate la alin.(5) constituie venitul notarului privat, din care se fac contribuţii de asigurări sociale de stat, precum şi se efectuează alte plăţi obligatorii prevăzute de legislaţie. Contribuţiile de asigurări sociale de stat, stabilite prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, asigură persoanelor asigurate – notarilor privaţi dreptul la pensie de asigurări sociale, la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă, pentru graviditate şi naştere, la asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale, indemnizaţie pentru îngrijirea copilului şi la indemnizaţie de şomaj.
(7) Impozitarea notarilor privaţi se efectuează în conformitate cu legislaţia fiscală.
Articolul 33. Plata pentru serviciile notariale prestate de alte persoane care desfăşoară activitate notarială
(1) Plata pentru serviciile notariale prestate de consulii Republicii Moldova se efectuează în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova.
(2) Plata pentru serviciile notariale prestate de persoanele abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale se varsă la bugetul local.
(3) Plată pentru serviciile notariale prestate de registratorii de stat ai Camerei Înregistrării de Stat nu se percepe, cu excepţia taxei de stat.
Articolul 34. Controlul financiar
Activitatea financiară a notarului este supusă controlului din partea organelor competente ale statului în condiţiile legii.
Capitolul IV
COMPETENŢA PERSOANELOR CARE DESFĂŞOARĂ ACTIVITATE NOTARIALĂ
Articolul 35. Competenţa notarului
(1) Notarul îndeplineşte următoarele acte notariale:
a) autentificarea actelor juridice (testamente, procuri, contracte);
b) procedura succesorală notarială şi eliberarea certificatului de moştenitor;
c) eliberarea certificatelor de proprietate;
d) certificarea unor fapte, în cazurile prevăzute de lege;
e) legalizarea semnăturilor de pe documente;
f) actele de protest al cambiilor;
g) prezentarea cecurilor spre plată şi certificarea neachitării lor;
h) legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele;
i) efectuarea şi legalizarea traducerilor documentelor;
j) transmiterea cererilor persoanelor fizice şi juridice altor persoane fizice şi juridice;
k) primirea în depozit a sumelor băneşti şi titlurilor de valoare;
l) primirea documentelor la păstrare;
m) întocmirea protestului de mare;
n) asigurarea dovezilor;
o) eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a întocmit; precum şi
p) alte operaţiuni care nu contravin legislaţiei.
(2) Notarii dau consultaţii în materie notarială, altele decît cele referitoare la conţinutul actelor notariale pe care le îndeplinesc şi participă, în calitate de specialişti desemnaţi de părţi, la pregătirea şi întocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.
(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale, notarul are competenţă generală, cu excepţia următoarelor situaţii:
a) procedura succesorală notarială este de competenţa notarului care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul unde defunctul a avut ultimul domiciliu;
b) în cazul moştenirilor succesive, moştenitorii pot alege pe oricare din notarii care desfăşoară activitate pe teritoriul unde defunctul a avut ultimul domiciliu;
c) actele de protest al cambiilor se fac de notarul care desfăşoară activitate pe teritoriul unde se face plata;
d) eliberarea duplicatului de pe actul notarial se face de notarul în a cărui arhivă se păstrează originalul acestuia; precum şi
e) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
Articolul 36. Competenţa consulilor
(1) Activitatea notarială a consulilor Republicii Moldova se desfăşoară în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova şi cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte, ţinîndu-se cont de uzanţele internaţionale.
(2) La cererea persoanelor fizice cetăţeni ai Republicii Moldova şi persoanelor juridice ale Republicii Moldova, consulii Republicii Moldova îndeplinesc următoarele acte notariale:
a) autentificarea actelor juridice (testamente, procuri, contracte), cu excepţia contractului de înstrăinare a bunurilor imobile şi contractului de gaj;
b) luarea măsurilor de pază a bunurilor succesorale;
c) legalizarea semnăturilor de pe documente;
d) legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele;
e) efectuarea şi legalizarea traducerilor documentelor şi a extraselor din ele;
f) certificarea unor fapte în cazurile prevăzute de lege;
g) primirea documentelor la păstrare;
h) asigurarea dovezilor.
(3) Legislaţia Republicii Moldova poate prevedea şi alte acte notariale care se îndeplinesc de consuli.
Articolul 37. Competenţa persoanelor cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale
Persoanele cu funcţie de răspundere abilitate ale autorităţilor administraţiei publice locale îndeplinesc următoarele acte notariale:
a) legalizarea semnăturilor de pe documente;
b) legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele;
c) luarea măsurilor de pază a bunurilor succesorale;
d) autentificarea testamentelor;
e) autentificarea procurilor pentru primirea pensiilor şi a indemnizaţiilor, precum şi pentru primirea sumelor indexate din depunerile băneşti ale cetăţenilor în Banca de Economii;
f) autentificarea contractelor de înstrăinare (vînzare-cumpărare, donaţie, schimb) a bunurilor imobile, inclusiv a terenurilor cu destinaţie agricolă.
Articolul 371. Competenţa registratorilor de stat ai Camerei Înregistrării de Stat
Registratorii de stat ai Camerei Înregistrării de Stat îndeplinesc următoarele acte notariale:
a) autentificarea actelor de constituire a întreprinderilor şi organizaţiilor fondate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a modificărilor şi completări lor operate în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de s1at al întreprinderilor şi Registrul de stat al organizaţiilor;
b) legalizarea copiilor de pe actele de constituire a întreprinderilor şi organiza-ţiilor, a extraselor din aceste acte şi a copiii or de pe certificatele înregistrării de s1at din arhiva Camerei Înregistrării de Stat.
Capitolul V
REGULI GENERALE DE ÎNDEPLINIRE A ACTELOR NOTARIALE
Articolul 38. Locul îndeplinirii actelor notariale
(1) Actele notariale se îndeplinesc de persoanele care desfăşoară activitate notarială în orele de program. Actele notariale se îndeplinesc în biroul notarial sau, după caz, în instituţia respectivă.
(2) La solicitarea persoanelor interesate, actele notariale pot fi îndeplinite şi în afara localului indicat la alin.(1), precum şi în afara orelor de program.
Articolul 39. Termenul de îndeplinire a actelor notariale
Actele notariale se îndeplinesc în ziua prezentării tuturor documentelor necesare, dacă legea sau acordul părţilor nu prevede altfel.
Articolul 40. Amînarea şi suspendarea îndeplinirii actului notarial
(1) Îndeplinirea actului notarial poate fi amînată în cazul:
a) necesităţii verificării unor date suplimentare cu privire la actele şi faptele juridice prin solicitarea informaţiei respective;
b) expertizării documentelor prezentate.
(2) Termenul de amînare va fi rezonabil pentru fiecare caz în parte şi va fi adus la cunoştinţa persoanei care solicită îndeplinirea actului notarial.
(3) Îndeplinirea actului notarial se suspendă în baza hotărîrii instanţei de judecată pînă la judecarea cauzei.
Articolul 41. Refuzul de a îndeplini actul notarial
(1) Notarul refuză efectuarea actului notarial în cazul dacă:
a) acesta este contrar legii sau nu corespunde cerinţelor legale;
b) actul notarial urmează a fi îndeplinit de un alt notar.
(2) Îndeplinirea actului notarial poate fi refuzată şi în cazul:
a) solicitării îndeplinirii lui în afara orelor de program, cu excepţia cazurilor în care îndeplinirea actului notarial nu suferă amînare din motive obiective;
b) neachitării taxelor şi plăţilor stabilite.
(3) La cererea persoanei căreia i-a fost refuzată îndeplinirea actului notarial, motivul refuzului se expune în scris. Refuzul se aduce la cunoştinţa persoanei interesate, în termen de 10 zile din ziua adresării pentru îndeplinirea actului notarial, şi poate fi atacat în instanţa de judecată.
(4) Dacă documentul prezentat trezeşte îndoieli, iar îndeplinirea actului notarial nu poate fi refuzată, persoana care îndeplineşte actul notarial va atrage atenţia părţilor asupra posibilelor consecinţe juridice şi va face menţiune expresă în act.
(5) Dacă partea nu acceptă menţiunea, persoana abilitată să îndeplinească actul notarial refuză îndeplinirea acestuia.
Articolul 42. Stabilirea identităţii persoanei
(1) La îndeplinirea actului notarial se stabileşte identitatea persoanei care solicită îndeplinirea actului notarial (a mandatarului ei).
(2) Stabilirea identităţii persoanei se face în baza actelor de identitate ale sistemului naţional de paşapoarte.
(3) Identitatea minorilor sub 16 ani se stabileşte în baza certificatului de naştere.
(3) Identitatea cetăţenilor Republicii Moldova sosiţi cu domiciliu temporar, care au domiciliu permanent peste hotare, se stabileşte după paşaportul lor, iar identitatea cetăţenilor străini şi apatrizilor, care au domiciliu sau se află temporar în Republica Moldova, se stabileşte după permisul de şedere sau după paşaportul naţional cu menţiunea de înregistrare la organele respective conform legislaţiei.
(se exclude şi se modifică prin LP252-XV din 09.07.04, MO131/31.07.04 art.692)
Articolul 43. Verificarea capacităţii de exerciţiu şi capacităţii juridice a persoanelor
(1) La autentificarea actelor juridice se verifică capacitatea de exerciţiu şi capacitatea juridică a persoanelor participante la aceste acte. În cazul încheierii actului juridic de către mandatar, se verifică şi împuternicirile acestuia.
(2) În cazul în care persoana care desfăşoară activitate notarială pune la îndoială capacitatea de exerciţiu a persoanei care s-a adresat pentru îndeplinirea actului notarial, ea poate amîna îndeplinirea actului notarial pentru a stabili faptul existenţei hotărîrii instanţei de judecată cu privire la recunoaşterea acesteia ca incapabilă sau cu capacitatea de exerciţiu limitată şi instituirea asupra ei a tutelei sau curatelei.
Articolul 44. Procedura semnării documentelor notariale
(1) La autentificarea actelor juridice şi îndeplinirea altor acte notariale, în cazurile prevăzute de legislaţie, se verifică autenticitatea semnăturilor părţilor şi altor persoane care s-au adresat pentru îndeplinirea actului notarial.
(2) Actele juridice care se autentifică notarial, precum şi cererile şi alte documente se semnează de către părţi în prezenţa persoanei care desfăşoară activitate notarială. Dacă actul juridic, cererea sau un alt document sînt semnate în lipsa persoanei care desfăşoară activitate notarială, semnatarul trebuie să confirme personal că documentul a fost semnat de el.
(3) Dacă persoana care solicită îndeplinirea actului notarial, din cauza unui defect fizic, unei boli sau din alte motive întemeiate nu poate semna personal actul juridic, cererea sau orice alt document, el poate împuternici o altă persoană să le semneze în prezenţa sa şi a persoanei care desfăşoară activitate notarială. Cauza va fi arătată în girul de autentificare. Actul juridic nu poate fi semnat de persoana în folosul sau cu participarea căreia acesta se autentifică.
(4) Dacă solicitantul este analfabet sau nevăzător, persoana care desfăşoară activitate notarială îi citeşte conţinutul documentului, aplicînd pe el girul de autentificare.
(5) Dacă surdul, mutul sau surdomutul este analfabet, la îndeplinirea actelor notariale este obligatorie prezenţa unui interpret special.
Articolul 45. Cerinţe faţă de documentele prezentate şi faţă de actele notariale
(1) Nu pot fi primite pentru îndeplinirea actelor notariale documentele care au ştersături sau adăugiri, cuvinte suprimate sau alte corectări nespecificate, documentele al căror text nu poate fi citit din cauza deteriorării, precum şi documente scrise în creion.
(2) Textele documentelor notariale vor fi scrise citeţ; datele, termenele şi sumele care se referă la conţinutul documentelor vor fi scrise cu litere, cel puţin o singură dată, iar denumirile persoanelor juridice – fără prescurtări, indicîndu-se sediul lor, certificatul de înregistrare şi codul fiscal.
(3) Numele, prenumele şi, după caz, patronimicul persoanelor fizice vor fi scrise deplin, indicîndu-se domiciliul şi codul de identificare.
(4) Dacă documentul este expus pe două sau pe mai multe foi separate, ele vor fi cusute, numerotate şi sigilate.
(5) Locurile goale din rîndurile care nu sînt completate pînă la sfîrşit şi alte locuri albe pe documente vor fi tăiate cu o linie, сu excepţia documentelor destinate pentru străinătate. Adăugirile şi corectările vor fi stipulate înaintea semnăturii persoanelor părţi ale actului juridic şi a altor persoane care semnează actul juridic, declaraţia sau alt document şi vor fi repetate la sfîrşitul girului de autentificare. Corectările făcute în textul documentului, care nu se semnează de către părţi, vor fi specificate la sfîrşitul girului de autentificare şi stipulate numai de persoana care desfăşoară activitate notarială.
Articolul 46. Girul de autentificare şi certificatul notarial
(1) La autentificarea actelor juridice, legalizarea copiilor de pe documente şi a extraselor din ele, semnăturilor de pe documente, traducerilor şi certificarea neachitării cecurilor, precum şi la autentificarea timpului prezentării documentelor, pe documentele respective se aplică girul de autentificare.
(2) La confirmarea dreptului de moştenire, certificarea faptului aflării persoanei în viaţă, aflării persoanei într-un anumit loc, identităţii persoanei cu persoana înfăţişată în fotografie şi la primirea documentelor la păstrare se eliberează certificatul respectiv.
(3) Conţinutul girurilor de autentificare şi al certificatelor se elaborează şi se aprobă de Ministerul Justiţiei.
(4) Actele de protest al cambiilor se întocmesc conform modelului prezentat în anexele nr.3 şi nr.4 la Legea cambiei nr.1527-XII din 22 iunie 1993.
Articolul 47. Înregistrarea actelor notariale
(1) Toate actele notariale îndeplinite de persoana care desfăşoară activitate notarială se înregistrează în registrul actelor notariale.
(2) Fiecărui act notarial i se atribuie un număr de ordine aparte, care, în mod obligatoriu, este indicat pe documentele eliberate de persoana care desfăşoară activitate notarială.
Articolul 48. Eliberarea de extrase din registrul actelor notariale
Persoana care desfăşoară activitate notarială este obligată să elibereze extrase din registrul actelor notariale la solicitarea persoanelor fizice şi juridice în al căror nume sau din ale căror împuterniciri au fost îndeplinite actele notariale, precum şi la solicitarea autorităţilor publice abilitate (instanţa de judecată, procuratura, organele de urmărire penală, organele securităţii naţionale) în legătură cu cauzele penale sau civile aflate în curs de examinare.
Articolul 49. Eliberarea de duplicate ale documentelor
(1) Duplicatul documentului se eliberează la cererea scrisă a persoanei în al cărei nume sau din a cărei împuternicire a fost îndeplinit actul notarial.
(2) Moştenitorului indicat în testament sau reprezentantului său legal duplicatul testamentului se eliberează numai după decesul testatorului.
Capitolul VII
PROCEDURA SUCCESORALĂ
Articolul 55. Deschiderea procedurii succesorale
(1) Notarul, primind informaţia despre decesul persoanei, deschide procedura succesorală în baza declaraţiei scrise:
a) a moştenitorilor legali, moştenitorilor testamentari ori a mandatarilor lor legali de acceptare a succesiunii sau de renunţare la ea;
b) a reprezentanţilor organelor de stat;
c) a creditorilor defunctului.
(2) În cazul în care pe unul şi acelaşi teritoriu îşi desfăşoară activitatea mai mulţi notari, competenţa de îndeplinire a procedurii succesorale aparţine primului notar sesizat. Notarul este obligat să verifice dacă procedura succesorală nu a fost deschisă de un alt notar din acelaşi teritoriu.
(3) Notarul, primind informaţia despre deschiderea procedurii succesorale de alt notar, este obligat să informeze despre aceasta moştenitorii al căror domiciliu îi este cunoscut.
(4) Notarul poate, de asemenea, chema moştenitorii prin publicarea unui aviz în mijloacele de informare în masă.
(5) Evidenţa dosarelor succesorale şi testamentelor întocmite o ţine Ministerul Justiţiei.
Articolul 56. Depunerea declaraţiilor de acceptare a succesiunii sau de renunţare la ea
(1) La locul de deschidere a succesiunii, notarul primeşte declaraţiile de acceptare a succesiunii sau de renunţare la ea.
(2) Declaraţia de acceptare a succesiunii sau de renunţare la ea se prezintă în scris.
Articolul 57. Primirea pretenţiilor de la creditorii defunctului
(1) La locul de deschidere a succesiunii, în conformitate cu legislaţia, notarul primeşte pretenţiile creditorilor defunctului.
(2) Pretenţiile se prezintă în scris.
Articolul 58. Refuzul de a deschide procedura succesorală
Notarul refuză să deschidă procedura succesorală în următoarele cazuri:
a) declaraţia de acceptare a succesiunii sau de renunţare la ea a fost depusă de o persoană incapabilă sau cu capacitate de exerciţiu limitată;
b) declaraţia de acceptare a succesiunii a fost depusă după expirarea termenului stabilit de legislaţie;
c) declaraţia a fost depusă de către creditorul defunctului după expirarea termenului stabilit de legislaţie; precum şi
d) în alte cazuri prevăzute de legislaţie.
Articolul 59. Paza bunurilor succesorale
(1) Pentru ocrotirea intereselor moştenitorilor, a legatarilor şi a intereselor publice, notarul sau persoana care desfăşoară activitate notarială de la locul deschiderii succesiunii, la iniţiativa persoanelor interesate, a executorului testamentar sau din oficiu, ia măsurile necesare pentru paza bunurilor succesorale pînă la expirarea termenului stabilit pentru acceptare.
(2) Dacă bunurile succesorale sau o parte din ele nu se află la locul deschiderii succesiunii, notarul sau persoana care desfăşoară activitate notarială de la locul deschiderii succesiunii, trimite notarului sau, dacă în această localitate nu este notar, persoanei care desfăşoară activitate notarială de la locul aflării bunurilor succesorale însărcinare de a lua măsuri pentru paza lor.
(3) Notarul sau altă persoană care desfăşoară activitate notarială, luînd măsurile pentru paza bunurilor succesorale, informează notarul de la locul deschiderii succesiunii despre luarea acestor măsuri.
Articolul 60. Inventarierea bunurilor succesorale şi transmiterea lor spre păstrare
(1) Pentru păstrarea bunurilor succesorale persoana care desfăşoară activitate notarială face inventarierea acestor bunuri şi le transmite spre păstrare moştenitorilor sau altor persoane.
(2) Dacă în componenţa masei succesorale sînt bunuri care necesită administrare, precum şi în cazul înaintării pretenţiilor de către creditorii defunctului pînă la primirea succesiunii de către moştenitori, notarul numeşte custodele bunurilor succesorale.
(3) Custodele şi alte persoane cărora li s-au transmis spre păstrare şi administrare bunuri succesorale sînt preveniţi de răspunderea pe care o poartă conform legii pentru irosirea, distrugerea, tăinuirea şi înstrăinarea bunurilor succesorale, precum şi pentru cauzarea de prejudicii moştenitorilor.
Articolul 61. Recompensă pentru păstrarea bunurilor succesorale
(1) Custodele şi alte persoane cărora li s-au transmis spre păstrare şi administrare bunuri succesorale, dacă ei nu sînt moştenitori, sînt în drept să primească de la moştenitori recompensa respectivă.
(2) Persoanelor indicate la alin.(1) de asemenea li se compensează cheltuielile necesare pentru păstrarea şi administrarea bunurilor succesorale, cu excepţia venitului realizat din folosirea acestor bunuri.
Articolul 62. Acoperirea cheltuielilor din contul bunurilor succesorale
(1) Pînă la acceptarea succesiunii de către moştenitori, după acceptare – cu acordul lor, iar dacă succesiunea nu a fost acceptată – pînă la eliberare statului a certificatului de moştenitor, notarul, în cazuri necesare, dă dispoziţie de acordare a unor sume de bani din contul averii succesorale:
a) pentru acoperirea cheltuielilor legate de îngrijirea celui care a lăsat moştenirea în timpul bolii, precum şi de înmormîntarea lui;
b) pentru cheltuielile de pază şi de administrare a bunurilor succesorale, precum şi pentru publicarea avizului despre deschiderea succesiunii.
(2) În lipsa de sume băneşti în masa succesorală, notarul dă dispoziţie de a elibera lucruri, al căror preţ nu va depăşi sumele cheltuielilor efectuate.
Articolul 63. Ridicarea măsurilor de pază a bunurilor succesorale
(1) Paza bunurilor succesorale continuă pînă la acceptarea succesiunii de către moştenitori, iar dacă aceasta nu a fost acceptată – pînă la expirarea termenului prevăzut de legislaţie pentru acceptarea succesiunii.
(2) Notarul de la locul deschiderii succesiunii este obligat să informeze moştenitorii despre ridicarea măsurilor de pază a bunurilor succesorale, iar dacă bunurile succesorale pe baza dreptului de succesiune trec la stat – organului financiar respectiv.
Articolul 64. Modul de eliberare a certificatului de moştenitor
(1) Certificatul de moştenitor se eliberează de notar moştenitorilor sau statului la locul deschiderii succesiunii în termenul stabilit de legislaţia civilă.
(2) Certificatul de moştenitor se eliberează moştenitorilor care au acceptat succesiunea în modul stabilit de legislaţia civilă pe numele tuturor moştenitorilor sau, la dorinţa lor, fiecărui în parte.
(3) Moştenitorii care au omis termenul de acceptare a succesiunii pot fi incluşi în certificatul de moştenitor cu consimţămîntul tuturor celorlalţi moştenitori care au acceptat succesiunea în termen. Acest consimţămînt al moştenitorilor va fi prezentat în scris notarului pînă la eliberarea certificatului de moştenitor.
(4) Despre eliberarea certificatului de moştenitor pe numele minorului sau al persoanei lipsite de capacitate de exerciţiu notarul informează autoritatea tutelară de pe raza domiciliului moştenitorului în scopul protecţiei intereselor lui patrimoniale.
(5) Pînă la eliberarea certificatului de moştenitor legal sau testamentar, notarul stabileşte cercul de persoane care au dreptul la succesiune şi la rezerva succesorală, prevenind moştenitorul despre răspunderea ce îi revine pentru tăinuirea faptului existenţei altor moştenitori.
(6) În cazul în care masa succesorală trece cu drept de succesiune în favoarea statului, certificatul de moştenitor se eliberează organului financiar respectiv.
Articolul 65. Condiţii pentru eliberarea certificatului de moştenitor legal sau testamentar
(1) La eliberarea certificatului de moştenitor legal sau testamentar, notarul verifică faptul decesului celui care a lăsat moştenirea, timpul şi locul deschiderii succesiunii, raporturile de rudenie, existenţa testamentului, compunerea masei succesorale şi costul ei. Documentele justificative vor fi prezentate de moştenitori.
(2) Moştenitorii legali lipsiţi de posibilitatea de a prezenta documentele, care confirmă raporturile de rudenie sau de căsătorie cu cel care a lăsat moştenirea, ce dau dreptul la moştenire legală, pot fi incluşi în certificatul de moştenitor cu acordul scris al tuturor celorlalţi succesori care au acceptat succesiunea şi au prezentat dovezi cu privire la raporturile de rudenie sau de căsătorie cu cel care a lăsat moştenirea.