pentru modificarea şi completarea unor acte legislative
Trimiteri: 26 legate · 1 nerezolvată · 5 fără țintăMonitorul Oficial: 3 trimiteri
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.
Nerezolvate (1)
- Capitolul VII Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (5)
- Articolul 17 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- Articolul 171 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- Articolul 18 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- Articolul 25 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
- Articolul 80 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art.I. – Codul apelor nr.1532-XII din 22 iunie 1993 (Monitorul Parlamentului Republicii Moldova, 1993, nr.10, art.287), cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Capitolul I va avea următorul cuprins:
"Capitolul I
DISPOZIŢII DE BAZĂ
Articolul 1. Noţiuni principale
În sensul prezentului cod, se definesc următoarele noţiuni principale:
fondul apelor – totalitatea obiectivelor acvatice în graniţele teritoriului Republicii Moldova, incluse sau care urmează a fi incluse în cadastrul apelor;
ape de suprafaţă – apele care se află permanent sau temporar în obiectivele acvatice de suprafaţă;
ape subterane – apele care se află în obiectivele acvatice subterane şi constituie o resursă minerală utilă de subsol;
obiectiv acvatic – o concentraţie de apă la suprafaţă în formele reliefului terenului sau în subsol, care are graniţe, volum şi caracteristici de regim al apelor;
obiectiv acvatic de suprafaţă – o concentraţie de ape naturale la suprafaţa pămîntului (rîu, lac natural, lac artificial, izvor de apă etc.);
obiectiv acvatic natural – fluviu, rîu, pîrău, baltă, lac natural şi lac de acumulare creat în regim natural sau ameliorativ, cu zonele inundabile;
obiectiv acvatic artificial – iaz, heleşteu, lac de acumulare format prin îndiguirea apei;
obiectiv acvatic unic şi indivizibil – apele de suprafaţă, inclusiv terenul aflat sub ape, fîşia riverană de protecţie şi construcţiile hidrotehnice de regularizare, precum şi apele subterane cu stratul acvifer şi roca impermeabilă care le limitează;
obiectiv acvatic separat (închis) – obiectiv acvatic artificial, cu o suprafaţă limitată, care nu are legătură hidraulică cu un alt obiectiv acvatic de suprafaţă;
obiectiv acvatic piscicol – orice curs de apă şi bazin (fluviu, rîu, afluent, lac, iaz, heleşteu, lac de acumulare) care este sau poate fi utilizat pentru reproducerea, creşterea şi dobîndirea peştelui şi a altor organisme acvatice;
iaz (heleşteu) – lac artificial, format prin stăvilirea apei cu baraj de pămînt sau prin abaterea unui curs de apă, destinat pisciculturii, irigaţiei etc.;
lac de acumulare – lac artificial care constituie o rezervă de apă, cu posibilă utilizare în diferite scopuri;
cuvetă – loc unde se cantonează apa, ca urmare a executării lucrărilor de barare a unui curs de apă, unde au loc fenomene specifice legate de proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale apei, de apariţia unei flore şi faune specifice;
baraj (dig) – construcţie hidrotehnică de pămînt, de piatră sau de beton, realizată în scopul reţinerii unui volum de apă;
fîşie riverană de protecţie – teren amenajat de-a lungul malurilor obiectivului acvatic natural şi artificial, destinat protecţiei apelor;
activitate de gospodărire a apelor – activitate a persoanelor juridice sau fizice în vederea captării, folosirii şi protecţiei resurselor de apă;
folosirea apelor – activitatea persoanelor juridice sau fizice reglementată de lege şi orientată spre utilizarea obiectivelor acvatice;
beneficiar de folosinţă separată a resurselor de apă – persoană juridică sau fizică căreia i s-a atribuit în folosinţă un obiectiv acvatic (sau o parte a acestuia) în baza hotărîrii autorităţii publice;
protecţia obiectivelor acvatice – activitate obligatorie a structurilor de gospodărire a apelor, organelor de protecţie a mediului şi a autorităţilor administraţiei publice locale, orientată spre protecţia, menţinerea şi reabilitarea parametrilor iniţiali, cantitativi şi calitativi, ai obiectivului acvatic.
Articolul l1. Proprietatea asupra obiectivelor acvatice
Obiectivele acvatice în Republica Moldova pot aparţine, cu drept de proprietate publică, statului sau unităţilor administrativ-teritoriale ori, cu drept de proprietate privată, persoanelor juridice sau fizice.
Articolul 12. Proprietatea publică asupra obiectivelor acvatice
(1) Obiectivele acvatice proprietate publică se atribuie exclusiv în folosinţă. Atribuirea în folosinţă a obiectivelor acvatice proprietate publică se face, în funcţie de importanţa lor, de către Guvern sau de către autorităţile administraţiei publice locale.
(2) Obiectivele acvatice proprietate publică a statului se administrează de către o autoritate specială, abilitată de Guvern.
(3) Obiectivele acvatice nu se pot afla concomitent în proprietatea mai multor subiecţi ai dreptului de proprietate publică.
(4) Delimitarea obiectivelor acvatice în obiective proprietate publică a statului şi obiective proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Articolul l3. Obiectivul acvatic
Obiectivul acvatic natural sau artificial (apa, terenul aflat sub apă, fîşiile riverane de protecţie, construcţiile hidrotehnice) este obiectiv acvatic unic şi indivizibil şi se înregistrează în modul stabilit de prezentul cod.
Articolul 2. Fondul apelor
Fondul apelor include toate obiectivele acvatice naturale şi artificiale de pe teritoriul Republicii Moldova.
Articolul 21. Terenurile fondului apelor
(1) Terenuri ale fondului apelor sînt terenurile aflate sub ape (albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, lacurilor de acumulare), mlaştinile, terenurile pe care sînt amplasate construcţii hidrotehnice şi alte amenajări ale serviciului apelor, precum şi terenurile repartizate pentru fîşiile riverane de protecţie a apelor rîurilor, bazinelor de apă, canalelor magistrale intergospodăreşti şi colectoarelor.
(2) Atribuirea anumitor terenuri la terenurile fondului apelor şi determinarea hotarelor lor se efectuează în conformitate cu legislaţia funciară.
(3) Dreptul de proprietate asupra terenurilor fondului apelor este stabilit de Legea nr.981-XIV din 11 mai 2000 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor, Codul civil, prezentul cod şi de alte acte legislative.
Articolul 22. Obiectivele acvatice proprietate publică a statului
În proprietatea publică a statului se află:
a) obiectivele acvatice de suprafaţă situate pe teritoriul a două sau mai multor raioane;
b) apele subterane;
c) obiectivele acvatice situate pe teritoriul unui raion, destinate satisfacerii necesităţilor apărării, sistemului energetic, domeniului transporturilor, obiectivelor de telecomunicaţii, serviciului meteorologic şi altor sisteme de stat;
d) obiectivele acvatice de frontieră;
e) obiectivele acvatice declarate ca arii naturale protejate de stat;
f) obiectivele acvatice parte a staţiunilor balneare de importanţă naţională.
Articolul 23. Obiectivele acvatice proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale
În proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale se află obiectivele acvatice care sînt situate integral în limitele unităţii administrativ-teritoriale respective, ale căror construcţii hidrotehnice se află la balanţa primăriilor şi care nu sînt atribuite în proprietatea publică a statului şi nici nu constituie obiect al proprietăţii private a persoanelor juridice sau fizice.
(Se declară neconstituţională prin HCC12 din 21.04.05, MO67-68/06.05.05 art.10)
Articolul 24. Proprietatea privată asupra obiectivelor acvatice
(1) În cazul construcţiei de obiective acvatice, în condiţiile legii, pe terenurile proprietate privată a persoanelor juridice sau fizice, acestea devin obiecte ale proprietăţii private, cu excepţia apei care se atribuie în folosinţă conform legislaţiei în vigoare.
(2) Proprietate privată a persoanelor juridice sau fizice pot fi obiectivele acvatice separate (închise), precum şi obiectivele acvatice care sînt amplasate pe pîraie şi nu au o legătură hidraulică cu alte obiective acvatice de suprafaţă.
(3) Proprietarii vor utiliza obiectivele acvatice în strictă concordanţă cu condiţiile generale de folosire a obiectivelor acvatice, stabilite de legislaţia în vigoare.
Articolul 3. Reglementarea relaţiilor din domeniul apelor
(1) Reglementarea relaţiilor din domeniul apelor cuprinde:
a) proprietatea, folosirea şi dispunerea de fondul apelor;
b) stabilirea modului de folosire a apelor, protecţia apelor împotriva poluării, impurificării şi epuizării, prevenirea şi lichidarea efectului distructiv al apelor;
c) planificarea măsurilor privind folosirea şi protecţia apelor, prevenirea şi lichidarea efectului lor distructiv;
d) aprobarea schemelor de folosire complexă şi de protecţie a apelor, a balanţelor de gospodărire a apelor;
e) exercitarea controlului de stat asupra folosirii şi protecţiei apelor;
f) reglementarea altor chestiuni ce vizează relaţiile din domeniul apelor.
(2) Folosirea obiectivelor acvatice (a resurselor de apă) şi dispunerea de acestea, dacă ating interesele altor state, se realizează în baza acordurilor interstatale."
2. Articolul 5 se completează cu alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) Controlul de stat asupra respectării prevederilor legii în domeniul gospodăririi apelor se exercită de către autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi de către organul de stat pentru gestionarea fondului apelor."
3. Articolul 17 va avea următorul cuprins:
"Articolul 17. Cazurile de limitare, interzicere parţială sau totală a folosirii obiectivelor acvatice
(1) În scopul asigurării securităţii statului, ocrotirii sănătăţii populaţiei, mediului înconjurător, valorilor istorico-culturale, folosirea obiectivelor acvatice poate fi limitată, interzisă parţial sau total în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
(2) Limitarea, interzicerea parţială sau totală a folosirii obiectivelor acvatice se stabilesc de Guvern sau autorităţile administraţiei publice locale, la propunerea organului de stat pentru gestionarea fondului apelor, coordonată cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu, cu organul de stat pentru supravegherea minieră în cazul folosirii apelor subterane, cu autoritatea pentru supravegherea sanitară de stat şi cu autoritatea pentru protecţia resurselor piscicole."
4. După articolul 17 se introduce articolul 171, cu următorul cuprins:
"Articolul 171. Protecţia juridică a drepturilor de folosinţă a obiectivului acvatic
Protecţia juridică a drepturilor (încălcate sau contestate) de folosinţă a obiectivului acvatic se exercită de instanţele de judecată competente, în conformitate cu legislaţia în vigoare."
5. Capitolul VII:
capitolul se completează cu articolul 18, cu următorul cuprins:
"Articolul 18. Folosinţa apei
Apa ca resursă naturală este proprietate publică exclusivă şi poate fi atribuită doar în folosinţă, în modul stabilit de legislaţia în vigoare."
articolul 18 devine articolul 181.
6. Articolul 25 va avea următorul cuprins:
"Articolul 25. Organele care atribuie obiectivele acvatice în folosinţă separată
(1) Obiectivele acvatice proprietate publică a statului se atribuie în folosinţă separată de către Guvern, la propunerea autorităţii centrale pentru resursele naturale şi mediu, coordonată cu organul de stat pentru gestionarea fondului apelor şi cu organul de stat pentru supravegherea minieră în cazul folosirii apelor subterane.
(2) Obiectivele acvatice proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale se atribuie în folosinţă separată de către autoritatea administraţiei publice locale, de comun acord cu autoritatea centrală pentru resursele naturale şi mediu şi cu organul de stat pentru gestionarea fondului apelor."
7. La articolul 26 alineatul (1), cuvintele "organele de autoadministrare locală în baza hotărîrii respective a Guvernului sau a deciziei proprii" se înlocuiesc cu cuvintele "organul de stat pentru gestionarea fondului apelor".
8. Articolul 66:
alineatul unic devine alineatul (1);
articolul se completează cu alineatul (2), cu următorul cuprins:
"(2) Obiectivele acvatice artificiale nu pot fi atribuite concomitent pentru folosinţă în scop piscicol mai multor persoane juridice sau fizice."
9. Articolul 80 va avea următorul cuprins:
"Articolul 80. Soluţionarea litigiilor privind folosinţa apei dintre beneficiarii de folosinţă a apei din Republica Moldova
Litigiile privind folosinţa apei dintre beneficiarii de folosinţă a apei din Republica Moldova se soluţionează de către instanţele de judecată, în conformitate cu legislaţia în vigoare."
10. Articolele 82-85 se exclud.
11. În textul codului, cuvintele "organ de stat" se înlocuiesc cu cuvintele "autoritate a administraţiei publice centrale", cuvintele "organ de autoadministrare locală" – cu cuvintele "autoritate a administraţiei publice locale", cuvintele "autoritate pentru gospodărirea apelor" şi "organul de stat pentru gospodărirea apelor" – cu cuvintele "organul de stat pentru gestionarea fondului apelor".
Art.II. – La articolul 9 alineatul (6) din Legea nr.1308-XIII din 25 iulie 1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2001, nr.147-149, art.35), cu modificările ulterioare, cuvintele "terenurile din zonele de protecţie a apelor" se înlocuiesc cu cuvintele "terenurile fondului apelor,".
Art.III. – Articolul 8 alineatul (1) litera k) din Legea nr.981-XIV din 11 mai 2000 privind terenurile proprietate publică şi delimitarea lor (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2000, nr.94-97, art.672) se completează în final cu cuvintele "(cu excepţia celor prevăzute la art.5 alin.(1) lit.b)".
Art.IV. – Guvernul, în termen de 6 luni:
- va aduce actele sale normative în concordanţă cu prezenta lege;
- va asigura elaborarea Cadastrului de stat al apelor şi îl va aproba.
PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI EUGENIA OSTAPCIUC
Chişinău, 13 noiembrie 2003.
Nr.446-XV.