REGULILE DE INIŢIERE, ELABORARE, AVIZARE, EXPERTIZĂ, REDACTARE ŞI EMITERE A ACTELOR NORMATIVE ALE GUVERNULUI ŞI ALE ALTOR AUTORITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE ŞI LOCALE
Capitolul VI
ELABORAREA PROIECTULUI DE ACT NORMATIV
Articolul 28. Programele de elaborare
(1) Pentru organizarea executării actelor legislative, Guvernul adoptă programe anuale (trimestriale) de elaborare a proiectelor de acte normative.
(2) Programele de elaborare a proiectelor de acte normative cuprind denumirile actelor care urmează a fi elaborate, domeniile ce urmează a fi reglementate, autorităţile, instituţiile şi persoanele care le vor elabora, termenele de prezentare, precum şi, după caz, referinţe la reglementările legislaţiei comunitare, alte momente legate de realizarea lor.
(3) La întocmirea programelor de elaborare a proiectelor de acte normative se iau în considerare prevederile ce ţin de organizarea executării actelor legislative, propunerile în acest sens ale subiectelor cu drept de iniţiere a acestora, ale instituţiilor ştiinţifice, precum şi propunerile cetăţenilor şi ale asociaţiilor lor.
(4) Programele de elaborare a proiectelor de acte normative pot fi modificate şi completate de Guvern, la propunerea autorităţilor şi instituţiilor interesate.
Articolul 29. Iniţierea elaborării
(1) Proiectele de acte normative se elaborează din oficiu de autorităţile abilitate să le iniţieze sau din însărcinarea Parlamentului, Preşedintelui Republicii Moldova sau Guvernului.
(2) Au dreptul să iniţieze elaborarea proiectelor de acte normative, în conformitate cu atribuţiile şi cu domeniul lor de activitate, următoarele autorităţi publice:
a) ministerele, departamentele şi alte autorităţi aflate în subordinea Guvernului, autorităţile şi instituţiile publice autonome;
b) organele de specialitate aflate în subordinea sau în coordonarea ministerelor sau departamentelor, prin aceste autorităţi;
c) autorităţile unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special şi alte autorităţi ale administraţiei publice locale de nivelul întîi şi de nivelul doi.
Articolul 30. Modul de elaborare
(1) Elaborarea proiectului de act normativ al Guvernului se efectuează de unul sau mai multe ministere, departamente, de alte organe subordonate Guvernului.
(2) Dacă elaborarea proiectului de act normativ a fost pusă în sarcina cîtorva autorităţi ale administraţiei publice centrale, procesul de elaborare va fi organizat de organul însărcinat de Guvern sau de organul care figurează primul pe listă.
(3) Ministerele, departamentele, alte organe care participă la elaborarea proiectului de act normativ:
a) desemnează specialiştii care vor lucra asupra proiectului;
b) înaintează propuneri privind problemele ce ţin de competenţa lor;
c) prezintă organului care elaborează proiectul materialele şi argumentările necesare.
(4) Conducătorul ministerului, departamentului, al altui organ care elaborează proiectul de act normativ convoacă, după caz, pentru examinarea problemelor principale cuprinse în proiect, conducătorul ministerului, departamentului, altui organ care participă la elaborarea proiectului, indicate în însărcinare.
(5) Dacă în timpul elaborării proiectului de act normativ apar noi circumstanţe sau dacă proiectul se elaborează din oficiu, ministerul, departamentul, alt organ care elaborează proiectul trebuie să determine ministerele, departamentele, alte organe interesate în problemele abordate şi să le antreneze la elaborarea proiectului.
(6) Autorităţile administraţiei publice centrale, autorităţile unităţilor teritoriale autonome cu statut juridic special, alte autorităţi ale administraţiei publice locale ordonă elaborarea proiectului de act normativ unei subdiviziuni ori formează un grup de lucru din specialişti ai diferitelor subdiviziuni.
(7) La elaborarea proiectelor de acte normative pot fi antrenaţi specialişti din diverse domenii ale ştiinţei, instituţii ştiinţifice şi colaboratori ştiinţifici, ori pot fi solicitaţi în bază de contract unii specialişti, comisii speciale, instituţii ştiinţifice, savanţi, inclusiv din străinătate.
(8) La elaborarea proiectului de act normativ vor participa în mod obligatoriu lucrătorii serviciilor juridice ale organelor care îl elaborează.
(9) Organul competent să emită actul normativ poate solicita mai multor autorităţi, precum şi unor organizaţii, să elaboreze, pe bază de contract sau de concurs, proiecte de alternativă.
Articolul 31. Termenul de elaborare
(1) Proiectul de act normativ se elaborează în termen rezonabil, conform actului care îl ordonă sau conform planului său de elaborare.
(2) Termenul de elaborare a proiectului de act normativ poate fi prelungit de autoritatea competentă. În cazul elaborării din însărcinarea Guvernului, termenul poate fi prelungit de Aparatul Guvernului la solicitarea scrisă a conducătorului autorităţii sau instituţiei interesate.
(3) Pregătirea proiectelor de acte normative se efectuează, de regulă, în următoarele termene:
a) de pînă la 3 luni – proiectele statutelor, regulamentelor, instrucţiunilor, regulilor şi altele asemenea;
b) de pînă la o lună – proiectele de alte acte normative.
(4) În termenele de elaborare se include şi timpul rezervat avizării şi expertizei.
Articolul 32. Etapele principale ale elaborării
(1) Proiectul de act normativ se elaborează în cîteva etape consecutive, conform regulilor şi normelor tehnicii legislative.
(2) Elaborarea proiectului de act normativ include:
a) examinarea propunerilor, documentarea şi luarea deciziei corespunzătoare;
b) asigurarea tehnică, organizatorică şi financiară a procesului elaborării;
c) determinarea conceptelor şi noţiunilor ce vor fi utilizate în proiect;
d) întocmirea textului;
e) fundamentarea;
f) avizarea şi expertiza;
g) definitivarea.
Articolul 33. Examinarea propunerilor, documentarea şi luarea deciziei corespunzătoare
(1) Actul normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente şi posibile, care să conducă la o cît mai mare stabilitate şi eficienţă normativă. Soluţiile pe care le cuprinde trebuie să fie temeinic fundamentate, luîndu-se în considerare interesul social, politica statului şi cerinţele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, precum şi ale armonizării actelor normative cu reglementările legislaţiei comunitare şi cu tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(2) Pentru fundamentarea unei noi reglementări se va porni de la dezideratele sociale prezente şi de perspectivă, precum şi de la insuficienţele actelor normative în vigoare.
(3) Elaborarea proiectelor de acte normative va fi precedată, în funcţie de importanţa şi de complexitatea acestora, de o activitate de documentare şi analiză ştiinţifică şi sociologică pentru cunoaşterea temeinică a realităţilor economico-sociale care urmează să fie reglementate, a istoricului legislaţiei din domeniu, a practicii de aplicare a actelor normative în vigoare, precum şi a reglementărilor similare din legislaţia străină, inclusiv cea comunitară.
(4) În activitatea de documentare pentru fundamentarea proiectului de act normativ se va studia practica Curţii Constituţionale în acel domeniu, practica judiciară, inclusiv a Curţii Europene de Justiţie, precum şi doctrina juridică în materie.
Articolul 34. Asigurarea tehnică, organizatorică şi financiară a procesului elaborării
(1) Organul care elaborează proiectul de act normativ trebuie să asigure din punct de vedere tehnic, organizatoric şi financiar procesul întocmirii proiectului.
(2) Dacă la elaborarea proiectului de act normativ sînt antrenaţi specialişti din diverse domenii ale ştiinţei, instituţii ştiinţifice şi colaboratori ştiinţifici ori, în bază de contract, sînt solicitaţi specialişti, comisii speciale, instituţii ştiinţifice, savanţi, inclusiv din străinătate, se perfectează documentele respective şi se stabilesc concret sumele şi mijloacele bugetare şi speciale care trebuie alocate în acest scop.
Articolul 35. Determinarea conceptelor şi noţiunilor ce vor fi utilizate în proiect
În baza prevederilor actului legislativ, a propunerilor iniţiale, a rezultatelor investigaţiilor ştiinţifice, a studiului comparat, a activităţii de documentare, grupul de lucru determină conceptele şi noţiunile ce vor fi utilizate în proiect. Conceptele şi noţiunile determinate trebuie să fie compatibile sau similare celor utilizate în legislaţia comunitară.
Articolul 36. Întocmirea textului
(1) În baza activităţii de documentare, grupul de lucru întocmeşte textul iniţial al proiectului de act normativ.
(2) Proiectul de act normativ poate să cuprindă definiţia termenilor juridici, tehnici, economici şi a altor termeni speciali de circulaţie restrînsă care trebuie să fie compatibili sau similari celor utilizaţi în legislaţia comunitară.
Articolul 37. Fundamentarea
Concomitent cu elaborarea proiectului de act normativ, grupul de lucru întocmeşte o notă de argumentare (informativă), semnată de persoana responsabilă, care include:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, argumentele necesare, prognozele social-economice şi consecinţele realizării lor;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul de acte normative, evidenţierea elementelor noi;
c) argumentarea şi gradul compatibilităţii proiectului de act normativ cu reglementările legislaţiei comunitare;
d) referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare;
e) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări necesită cheltuieli financiare şi de altă natură;
f) materiale informative şi analitice;
g) numele, denumirea participanţilor la elaborarea proiectului, precum şi denumirea autorităţilor şi instituţiilor care au efectuat avizarea şi expertiza proiectului.
Articolul 38. Avizarea
(1) Înainte de a fi prezentat spre aprobare organului competent, proiectul de act normativ se avizează în mod obligatoriu de autorităţile şi instituţiile implicate direct în soluţionarea problemelor incluse în proiect şi de alte autorităţi şi instituţii interesate, precum şi de autorităţile în a căror sarcină este pusă avizarea obligatorie.
(2) După ce este avizat în condiţiile alin.(1), proiectul de act normativ se avizează în mod obligatoriu, pînă la prezentare spre examinare Guvernului, de către Ministerul Justiţiei.
(3) Avizarea de către toate autorităţile şi instituţiile interesate se efectuează inclusiv în ce priveşte compatibilitatea proiectului de act normativ cu reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare.
Articolul 39. Termenul de avizare
(1) Proiectul de act normativ, însoţit de o notă informativă, prezentat spre avizare este examinat în termen de 10 zile. Dacă proiectul este voluminos ori complex sau dacă se cere studierea unor materiale suplimentare, termenul este de pînă la o lună în cazul în care conducătorii autorităţilor şi instituţiilor interesate nu au stabilit altfel. În termenele stabilite nu se includ zilele nelucrătoare. Curgerea termenului începe în ziua intrării şi înregistrării proiectului la autoritatea sau instituţia care avizează.
(2) Dacă în termenul stabilit la alin.(1) nu s-a obţinut răspunsul autorităţii sau a instituţiei interesate şi nu a fost solicitată prelungirea termenului de avizare, proiectul de act normativ se consideră avizat fără obiecţii şi propuneri.
Articolul 40. Avizul autorităţilor şi instituţiilor interesate
Autorităţile şi instituţiile interesate cărora li s-a prezentat proiectul de act normativ spre avizare vor expedia organului care a elaborat proiectul sau Guvernului, dacă proiectul actului normativ a fost prezentat spre avizare de către Guvern şi dacă dispoziţia nu conţine alte prescripţii, un aviz cu obiecţii şi propuneri motivate, anexînd, după caz, versiunea redactată a proiectului sau doar a unor prevederi ale lui, ori vor comunica lipsa de obiecţii şi propuneri.
Articolul 41. Expertiza
(1) Proiectul de act normativ este supus în mod obligatoriu unei expertize juridice pentru a se verifica dacă nu contravine Constituţiei Republicii Moldova, legislaţiei naţionale, legislaţiei comunitare, tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, precum şi normelor tehnicii legislative.
(2) Proiectul de act normativ al Guvernului este supus, în mod obligatoriu, unei expertize anticorupţie pentru a se verifica dacă corespunde standardelor anticorupţie naţionale şi internaţionale, precum şi pentru a preveni apariţia de noi reglementări care favorizează sau pot favoriza corupţia.
(3) La decizia organului care l-a elaborat, precum şi a autorităţii competente de a-l emite, proiectul de act normativ poate fi supus şi unor expertize financiare, economice, ecologice etc. În calitate de experţi sînt antrenate organizaţii, precum şi cetăţeni, care nu au participat nemijlocit la elaborare, specialişti străini şi organizaţii internaţionale.
(Se introduce şi se modifică prin LP332 -XVI din 10.11.06, MO186-188/08.12.06 art.871)
Articolul 42. Definitivarea
(1) Autoritatea care a elaborat proiectul de act normativ îl definitivează conform avizelor.
(2) În caz de divergenţe, autoritatea care a elaborat proiectul de act normativ va organiza o dezbatere cu autorităţile şi instituţiile interesate pentru a se decide pe principii reciproc acceptabile. În caz contrar, în proiect se va reflecta punctul de vedere al autorităţii care l-a elaborat şi se va anexa lista divergenţelor, expuse în formă de tabel, cu argumentarea neacceptării propunerilor, precum şi avizele.
Articolul 43. Varianta finală
După primirea avizelor şi efectuarea expertizei proiectului de act normativ, grupul de lucru întocmeşte varianta lui finală şi dosarul de însoţire.
Articolul 44. Prezentarea proiectului de act normativ autorităţii publice spre emitere
(1) Proiectul de act normativ elaborat se prezintă autorităţii publice competente spre emitere în termenul stabilit în dispoziţie sau în planul de elaborare.
(2) La proiectul de act normativ, în funcţie de categoria şi caracterul lui, se anexează dosarul de însoţire, care va conţine:
a) rezultatele investigaţiei ştiinţifice;
b) nota de argumentare (informativă);
c) avizele şi rapoartele de expertiză;
tabelul divergenţelor cu argumentări;
e) lista actelor condiţionate care trebuie să fie elaborate sau revizuite în legătură cu emiterea actului normativ;
f) raportul final al grupului de lucru;
g) alte acte necesare.
(3) Materialele de la alin.(2) trebuie să cuprindă:
a) referirile, după caz, la actul de bază în a cărui executare se emite actul normativ;
b) referirile la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare;
c) rezultatele cercetărilor, evaluările statistice, consultările specialiştilor, preocupările de armonizarea legislaţiei;
d) argumentările economico-financiare dacă aplicarea actului normativ necesită cheltuieli financiare şi de alt gen.
(4) Proiectul de act normativ întocmit în limba moldovenească cu traducere în limba rusă se transmite spre examinare autorităţii care îl va emite.
(5) Proiectul de act normativ se prezintă în scris, iar în caz de complexitate, pe suporturi electronice.
Articolul 45. Condiţii suplimentare de prezentare a proiectului de act normativ spre examinare
(1) Înainte de a fi prezentat spre examinare organului competent, proiectul de act normativ este vizat de conducătorii organelor care au participat la elaborarea lui.
(2) Coordonarea se confirmă prin viză a conducătorului respectiv ori a adjunctului său care îi exercită atribuţiile, aplicată pe proiect, sau prin scrisoare aparte, indicîndu-se funcţia, numele şi prenumele celui care vizează, precum şi data coordonării. Se vizează fiecare filă din primul exemplar al proiectului. Obiecţiile sau completările se expun pe foaie aparte.
(3) Dacă în procesul definitivării s-au operat modificări esenţiale, proiectul se vizează din nou de persoanele indicate la alin.(1). O nouă viză nu este necesară dacă la definitivare s-au făcut precizări care nu au modificat conţinutul proiectului.
Articolul 46. Limbajul şi expresia juridică
(1) Textul proiectului de act normativ se elaborează în limba moldovenească cu traducere în altă limbă conform legislaţiei şi cu respectarea regulilor expuse în prezentul articol.
(2) Conţinutul proiectului se expune în limbă simplă, clară şi concisă, pentru a se exclude orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale şi de ortografie. Nu se admite folosirea arhaismelor şi regionalismelor. Textul punctelor trebuie să aibă un caracter dispozitiv, să prezinte norma instituită fără explicaţii sau justificări.
(3) Se interzice folosirea neologismelor dacă există sinonime de largă răspîndire. În cazurile în care se impune folosirea unor termeni şi expresii străine, se va alătura, după caz, corespondentul lor în limba moldovenească.
(4) Se utilizează, pe cît este posibil, noţiuni monosemantice, în conformitate cu terminologia juridică. Dacă un termen este polisemantic, sensul în care este folosit trebuie să decurgă cu claritate din text.
(5) Termenii de specialitate pot fi utilizaţi numai dacă sînt consacraţi în domeniul de activitate la care se referă reglementarea.
(6) În limbajul normativ aceleaşi noţiuni se exprimă numai prin aceiaşi termeni.
(7) Dacă o noţiune sau un termen nu este consacrat sau poate avea înţelesuri diferite, semnificaţia acestuia în context se stabileşte prin actul normativ ce le instituie, în cadrul dispoziţiilor generale sau într-o anexă expresă, şi devine obligatoriu pentru actele normative în aceeaşi materie.
(8) Exprimarea prin abrevieri a unor denumiri sau termeni se poate face numai după explicarea lor în text, la prima folosire.
(9) Verbele se utilizează, de regulă, la timpul prezent.