Secţiunea 1.
Extrădarea din Republica Moldova
Articolul 42. Persoanele pasibile de extrădare şi persoanele care nu pot fi extrădate
(1) Poate fi extrădat din Republica Moldova, la cererea unui stat, cetăţeanul străin sau apatridul urmărit penal sau condamnat în acel stat.
(2) Nu pot fi extrădaţi de pe teritoriul Republicii Moldova:
cetăţenii Republicii Moldova;
persoanele cărora li s-a acordat drept de azil;
persoanele cărora li s-a acordat statutul de refugiat politic;
persoanele străine care se bucură în Republica Moldova de imunitate de jurisdicţie, în condiţiile şi în limitele stabilite în tratatele internaţionale;
persoanele străine citate din străinătate în vederea audierii ca părţi, martori sau experţi în faţa unei autorităţi judecătoreşti sau unui organ de urmărire penală, în limitele imunităţilor conferite prin tratat internaţional.
Articolul 43. Refuzul extrădării
(1) La examinarea cererii de extrădare adresate Republicii Moldova, în sensul posibilului refuz, pe lîngă condiţiile de refuz specificate în Codul de procedură penală la art.546, se va ţine cont şi de următoarele situaţii procesuale:
a) persoana a cărei extrădare este cerută urmează să fie judecată în statul solicitant de către o instanţă extraordinară, instituită pentru un caz particular, precum şi în cazul în care persoana a cărei extrădare se cere ar fi judecată în statul solicitant de o instanţă judecătorească care nu asigură garanţiile fundamentale de procedură şi de protecţie a drepturilor la apărare;
b) fapta penală pentru care se cere extrădarea este o încălcare a disciplinei militare şi nu constituie infracţiune de drept comun;
c) pedeapsa prevăzută pentru infracţiune de legislaţia părţii solicitante este pedeapsă capitală. Prin derogare de la această regulă, extrădarea persoanei poate fi acordată numai în cazul în care statul solicitant dă asigurări, considerate ca suficiente de către Republica Moldova, că pedeapsa capitală nu se va executa, urmînd să fie comutată.
(2) Refuzul extrădării persoanei necondamnate din Republica Moldova se decide de Procurorul General, iar în privinţa persoanei condamnate, de ministrul justiţiei.
Articolul 44. Transferul procedurii penale în caz de refuz al extrădării
Refuzul extrădării propriului cetăţean ori a refugiatului politic obligă Republica Moldova, la cererea statului solicitant, să înainteze cauza către autorităţile sale competente, astfel încît să se poată exercita urmărirea penală şi judecata dacă este cazul. În acest scop, statul solicitant urmează să transmită gratuit Procuraturii Generale, în faza de urmărire penală, sau Ministerului Justiţiei, în faza judiciară, cauzele penale, informaţiile şi obiectele privind infracţiunea. Statul solicitant va fi informat despre rezultatul cererii sale.
Articolul 45. Dubla incriminare
(1) Extrădarea poate fi admisă, potrivit Codului de procedură penală art.544 alin.(3), numai dacă fapta pentru care este învinuită sau a fost condamnată persoana a cărei extrădare se solicită este prevăzută ca infracţiune atît de legea statului solicitant, cît şi de legea Republicii Moldova.
(2) Prin derogare de la dispoziţiile alin.(1), extrădarea poate fi acordată şi în cazul în care fapta nu este prevăzută de legislaţia Republicii Moldova dacă pentru această faptă este exclusă cerinţa dublei incriminări printr-un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte.
(3) Diferenţele existente între calificarea juridică şi denumirea dată aceleiaşi infracţiuni de legile celor două state nu prezintă relevanţă dacă prin tratatul internaţional sau, în lipsa acestuia, prin declaraţie de reciprocitate nu se prevede altfel.
Articolul 46. Infracţiunile fiscale
(1) În materie de taxe şi impozite, de vamă şi de schimb valutar, extrădarea va fi acordată, potrivit dispoziţiilor tratatului internaţional aplicabil, pentru fapte cărora le corespund infracţiuni de aceeaşi natură, conform legislaţiei Republicii Moldova.
(2) Extrădarea nu poate fi refuzată pentru motivul că legislaţia Republicii Moldova nu impune acelaşi tip de taxe sau de impozite ori nu cuprinde, pentru cauzele prevăzute la alin.(1), acelaşi tip de reglementare ca şi legislaţia statului solicitant.
Articolul 47. Gravitatea pedepsei
(1) Extrădarea este acordată de Republica Moldova în vederea urmăririi penale sau a judecăţii numai pentru fapte pasibile de pedeapsă privativă de libertate mai mare de 1 an, potrivit legislaţiei Republicii Moldova şi a statului solicitant.
(2) Extrădarea în vederea executării unei sancţiuni penale se acordă numai dacă este permisă extrădarea în condiţiile alin.(1) şi dacă urmează a fi executată o pedeapsă privativă de libertate. În acest caz, extrădarea se va acorda în situaţia în care termenul de detenţie ce urmează a fi executat sau cumulul termenelor de detenţie ce urmează a fi executate este de cel puţin 6 luni dacă tratatul internaţional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
(3) Persoana condamnată la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei poate fi extrădată în caz de anulare a condamnării, cu suspendarea condiţionată şi trimiterea condamnatului pentru a executa pedeapsa stabilită prin hotărîre judecătorească, dacă pedeapsa care a rămas să fie executată răspunde exigenţelor de gravitate prevăzute la alin.(2) şi nu există alte impedimente legale la extrădare.
(4) Dacă fapta pentru care se cere extrădarea este pedepsită cu moartea de către legea statului solicitant, extrădarea va putea fi acordată doar cu condiţia ca acel stat să prezinte asigurări, considerate ca satisfăcătoare pentru Republica Moldova, că pedeapsa capitală nu se va executa, fiind comutată.
Articolul 48. Infracţiunile comise într-un stat terţ
În cazul infracţiunilor comise pe teritoriul unui alt stat decît statul solicitant, extrădarea poate fi acordată atunci cînd legislaţia Republicii Moldova conferă competenţa de urmărire penală şi de judecată organelor competente naţionale pentru infracţiuni de acelaşi fel săvîrşite în afara teritoriului Republicii Moldova sau atunci cînd statul solicitant face dovada faptului că statul terţ pe al cărui teritoriu a fost săvîrşită infracţiunea nu va cere extrădarea pentru fapta respectivă.
Articolul 49. Judecarea în lipsa persoanei a cărei extrădare se cere
(1) În cazul în care se solicită extrădarea unei persoane în vederea executării unei pedepse pronunţate, printr-o hotărîre judecătorească, împotriva sa in absentia, Republica Moldova poate refuza extrădarea în acest scop dacă va considera că procedura de judecată nu a luat în vedere dreptul la apărare, recunoscut oricărei persoane învinuite de săvîrşirea unei infracţiuni. Extrădarea se acordă totuşi dacă statul solicitant dă asigurări apreciate ca fiind suficiente pentru a garanta persoanei a cărei extrădare se cere dreptul la o nouă procedură de judecată care să îi garanteze dreptul la apărare.
(2) În cazul în care Republica Moldova comunică persoanei a cărei extrădare se cere hotărîrea judecătorească de condamnare pronunţată în lipsa ei, statul solicitant nu va considera această comunicare drept un act care atrage efecte faţă de procedura penală în acest stat.
Articolul 50. Cererea de extrădare şi actele anexate
(1) Cererea de extrădare, formulată în scris de autoritatea competentă a statului solicitant, se adresează Procuraturii Generale în cazul în care persoana a cărei extrădare se cere este urmărită penal sau Ministerului Justiţiei în cazul în care persoana a cărei extrădare se cere a fost condamnată. Dacă se adresează pe cale diplomatică, cererea se transmite neîntîrziat Procuraturii Generale sau, după caz, Ministerului Justiţiei. O altă cale poate fi convenită prin înţelegere directă între statul solicitant şi Republica Moldova.
(2) Cererea de extrădare se întocmeşte în temeiul tratatului internaţional la care Republica Moldova şi statul solicitant sînt părţi sau în temeiul condiţiilor de reciprocitate scrise.
(3) Cererea va fi însoţită:
a) în funcţie de faza procesului penal, de originalele sau copiile autentificate ale hotărîrii judecătoreşti de condamnare definitive, cu menţiunea rămînerii definitive, ale deciziilor pronunţate ca urmare a exercitării căilor legale de atac, de originalele sau copiile autentificate ale mandatului de arest preventiv, ale ordonanţei de punere sub învinuire sau ale rechizitoriului, după caz, ori ale altor acte procedurale avînd putere egală. Autentificarea copiilor de pe aceste acte se face gratuit de instanţa judecătorească sau de procuratura competentă, după caz;
b) de expunerea faptelor pentru care se cere extrădarea, de indicarea, în modul cel mai exact posibil, a datei şi locului săvîrşirii lor, a calificării lor juridice, de referirile la dispoziţiile legale aplicabile şi, în mod obligatoriu, de indicarea sancţiunii aplicabile;
c) de copia de pe dispoziţiile legale aplicabile sau, dacă nu este posibil, de declaraţia asupra dreptului aplicabil, precum şi de caracteristicile cele mai precise ale persoanei a cărei extrădare se cere şi de orice alte informaţii care determină identitatea şi cetăţenia acesteia;
d) de datele privind durata părţii neexecutate din pedeapsă, în cazul cererii de extrădare a unei persoane condamnate care a executat numai o parte din pedeapsă.
Articolul 51. Verificarea corespunderii cererii de extrădare cu dispoziţiile tratatului internaţional
(1) Procuratura Generală sau, după caz, Ministerul Justiţiei va face de urgenţă verificarea corespunderii cererii de extrădare cu prevederile tratatului internaţional pentru a se constata dacă:
a) există un tratat internaţional la care Republica Moldova şi statul solicitant sînt părţi sau există obligaţii reciproce scrise;
b) există vreun alt impediment legal, cum ar fi existenţa unuia dintre cazurile de refuz al asistenţei juridice internaţionale prevăzute în Codul de procedură penală la art.546 şi în prezenta lege la art.43 sau neidentificarea persoanei pe teritoriul Republicii Moldova ori decesul persoanei a cărei extrădare se cere;
c) cererea şi actele privitoare la extrădare în vederea judecăţii sau executării pedepsei sînt însoţite de traduceri, conform art.9.
(2) În cazul neîndeplinirii condiţiei prevăzute la alin.(1) lit.a) şi b), Procurorul General sau, după caz, ministrul justiţiei refuză extrădarea prin decizie motivată şi restituie cererea şi actele anexate. În situaţia în care cererea de extrădare şi actele anexate nu sînt însoţite de traduceri în limba de stat, urmează să se ia măsuri pentru efectuarea cît mai urgentă a unei traduceri.
Articolul 52. Concursul de cereri
(1) Dacă extrădarea este cerută de mai multe state fie pentru aceeaşi faptă, fie pentru fapte diferite, Republica Moldova decide extrădarea ţinînd cont de toate împrejurările şi în mod deosebit de gravitatea şi de locul săvîrşirii infracţiunilor, de data depunerii cererii, de cetăţenia persoanei solicitate, de existenţa reciprocităţii de extrădare în raport cu Republica Moldova şi de posibilitatea unei extrădări ulterioare către un alt stat solicitant.
(2) Despre existenţa concursului de cereri, Procuratura Generală sau, după caz, Ministerul Justiţiei va înştiinţa de urgenţă autorităţile centrale ale statelor solicitante.
Articolul 53. Procedura de extrădare din Republica Moldova
(1) Decizia privind extrădarea din Republica Moldova se ia de către instanţa judecătorească competentă.
(2) Dacă Procurorul General sau, după caz, ministrul justiţiei consideră că cererea de extrădare a statului străin sau a instanţei internaţionale întruneşte toate condiţiile de admisibilitate şi că nu există impedimente pentru extrădarea persoanei, înaintează în instanţa judecătorească un demers, la care se anexează cererea şi actele însoţitoare ale părţii solicitante în condiţiile Codului de procedură penală art.544 alin.(6).
(3) Încheierea judecătorului de instrucţie, devenită definitivă, se expediază Procuraturii Generale sau Ministerului Justiţiei spre executare sau informare a statului solicitant.
(4) Procuratura Generală sau, după caz, Ministerul Justiţiei va comunica autorităţii centrale a statului solicitant soluţia dispusă privind admisibilitatea cererii de extrădare sau a cererii de arest provizoriu în vederea extrădării, pronunţate de instanţa de judecată competentă.
Articolul 54. Reprezentarea statului solicitant
Autorităţilor centrale ale statului solicitant li se poate permite, la cerere, să asiste, prin intermediul unui reprezentant desemnat în acest scop, la examinarea în instanţă judecătorească a demersului de extrădare din Republica Moldova, instanţa de judecată fiind în drept să acorde o asemenea permisiune.
Articolul 55. Arestul provizoriu. Sesizarea instanţei judecătoreşti
(1) După primirea cererii de extrădare, Procuratura Generală sau, după caz, Ministerul Justiţiei va lua neîntîrziat măsuri pentru arestarea persoanei a cărei extrădare este cerută, conform normelor Codului de procedură penală. Reprezentanţii organului care a efectuat reţinerea sub conducerea procurorului competent vor proceda, în termen de 72 de ore de la primirea cererii de extrădare şi a actelor anexate, la identificarea persoanei a cărei extrădare se cere, căreia îi înmînează mandatul de arestare, precum şi celelalte acte transmise de autorităţile statului solicitant.
(2) După identificare, de îndată urmează a fi sesizată instanţa judecătorească din raza teritorială a Ministerului Justiţiei pentru a se decide asupra măsurii arestului provizoriu în vederea extrădării persoanei a cărei extrădare se cere şi continuării procedurii judiciare de soluţionare a cererii de extrădare. Demersul de arest provizoriu va fi depus în numele Procurorului General.
(3) Arestul provizoriu în vederea extrădării se dispune şi se prelungeşte de către judecătorul de instrucţie învestit cu soluţionarea cererii de extrădare, care se pronunţă printr-o încheiere ce poate fi atacată cu recurs doar împreună cu hotărîrea judecătorească pronunţată asupra cererii de extrădare.
(4) Persoana a cărei extrădare se cere şi în a cărei privinţă a fost luată măsura arestului provizoriu va fi arestată de către organele corespunzătoare ale Ministerului Afacerilor Interne.
(5) Pe parcursul soluţionării cauzei, instanţa judecătorească va reexamina din oficiu, la fiecare 30 de zile, necesitatea menţinerii măsurii arestului provizoriu, dispunînd, după caz, prelungirea ori înlocuirea ei cu măsura de a nu părăsi ţara sau localitatea sau cu o măsură de alternativă arestului neprivativă de libertate, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală.
(6) Fiecare prelungire acordată potrivit alin.(5) nu va depăşi 30 de zile. Durata totală a măsurii arestului provizoriu nu poate depăşi 180 de zile.
(7) În caz de admitere a cererii de extrădare, arestul provizoriu în vederea extrădării se prelungeşte la fiecare 30 de zile, pînă la predarea persoanei extrădate, cu condiţia respectării termenelor prevăzute la alin.(5) şi (6). Arestul provizoriu încetează de drept dacă persoana extrădată nu este preluată de autorităţile competente ale statului solicitant în termen de 30 de zile de la data convenită pentru predare.
(8) Cu excepţia cazului prevăzut la art.66 alin.(5), instanţa judecătorească poate dispune, din oficiu, la sesizarea Procurorului General sau la cererea persoanei a cărei extrădare se cere, încetarea stării de arest în vederea extrădării dacă persoana extrădată nu va fi preluată de autorităţile competente ale statului solicitant în termen de 15 zile de la data convenită pentru predare, cu excepţia cazului în care tratatul bilateral nu prevede condiţii mai benefice pentru această persoană.
(9) În cazul în care împotriva persoanei a cărei extrădare se cere instanţa judecătorească naţională competentă a emis un mandat de arest preventiv sau un mandat de executare a pedepsei închisorii pentru fapte săvîrşite pe teritoriul Republicii Moldova, mandatul de arest provizoriu în vederea extrădării devine efectiv de la data la care asupra persoanei în cauză nu se mai răsfrîng prevederile mandatului de arest preventiv sau de executare a pedepsei închisorii.
Articolul 56. Arestul provizoriu în caz de urgenţă
(1) În caz de urgenţă, Procurorul General sau, după caz, ministrul justiţiei poate cere din oficiu sau la cererea părţii solicitante arestarea provizorie a persoanei urmărite, chiar înainte de formularea şi transmiterea cererii formale de extrădare.
(2) În cererea de arest provizoriu în vederea extrădării urmează să fie indicată existenţa unui mandat de arest preventiv sau a unui mandat de executare a pedepsei aplicate printr-o hotărîre judecătorească definitivă, o expunere sumară a faptelor care trebuie să precizeze data şi locul unde au fost comise şi să menţioneze dispoziţiile legale aplicabile, precum şi datele disponibile asupra identităţii, cetăţeniei şi localizării persoanei urmărite.
(3) La transmiterea organelor solicitante a cererii de arest provizoriu în vederea extrădării se pot aplica atît dispoziţiile art.50 alin.(1), cît şi cele ale art.7 alin.(3).
(4) Cererea de arest provizoriu în vederea extrădării poate fi examinată doar dacă nu există nici o îndoială asupra competenţei autorităţii solicitante, iar cererea conţine elementele prevăzute la alin.(2).
(5) Dispoziţiile art.55 se aplică în modul corespunzător.
(6) Instanţa judecătorească poate dispune, din oficiu, la demersul Procurorului General sau la cererea persoanei a cărei extrădare se cere, încetarea stării de arest provizoriu dacă, în termen de 18 zile de la luarea măsurii, Republica Moldova nu a fost sesizată prin cerere de extrădare, însoţită de documentele prevăzute la art.50. Arestul provizoriu încetează de drept după trecerea unui termen de 40 de zile, care include durata mandatului iniţial şi perioada pentru care acesta a fost prelungit, dacă în acest interval de timp nu primesc cererea de extrădare şi înscrisurile necesare.
(7) Punerea în libertate provizorie nu exclude un nou arest provizoriu în vederea extrădării şi nici extrădarea dacă cererea de extrădare este primită ulterior.
Articolul 57. Reţinerea în vederea extrădării
Persoana care se află în urmărire interstatală (pentru ţările membre ale C.S.I.) sau internaţională, prin intermediul Organizaţiei Internaţionale a Poliţiei Criminale (Interpol), şi a cărei arestare este cerută de autorităţile centrale ale statului solicitant în vederea extrădării va putea fi reţinută de organele naţionale de urmărire penală, în condiţiile prevăzute de Codul de procedură penală, pentru cel mult 72 de ore. Organele de urmărire penală vor anunţa de îndată procurorii teritoriali şi pe cei ai procuraturilor specializate în a căror jurisdicţie a fost reţinută persoana şi vor efectua verificările de rigoare referitor la identitatea, cetăţenia şi domiciliul ei, la azilul politic, motivele urmăririi penale, circumstanţele care ar exclude, amîna sau ar condiţiona extrădarea şi care, la rîndul lor, vor anunţa de îndată Procuratura Generală în vederea luării măsurilor ce se impun.
Articolul 58. Procedura examinării demersului de extrădare
(1) Iniţial, instanţa judecătorească asigură luarea unei declaraţii de la persoana a cărei extrădare se cere şi care va fi asistată gratuit de un interpret şi de un avocat care acordă asistenţă juridică garantată de stat dacă nu există un avocat ales. Prezenţa procurorului este obligatorie. Procedura este publică dacă persoana a cărei extrădare se cere sau procurorul nu se opune sau dacă interesele justiţiei o cer, este orală şi ţinută în contradictoriu.
(2) Persoana a cărei extrădare se cere sau procurorul poate cere instanţei judecătoreşti un termen suplimentar, care nu va depăşi 8 zile, pentru motive suficient de justificate. Procurorul este obligat să contribuie la prezentarea datelor şi actelor necesare pentru a se stabili dacă sînt îndeplinite condiţiile extrădării şi să dispună ridicarea şi depunerea la instanţa judecătorească a obiectelor specificate la art.12.
(3) După interogatoriu, persoana a cărei extrădare se cere poate să opteze fie pentru extrădare voluntară, fie pentru continuarea procedurii în caz de opunere la extrădare.
Articolul 59. Extrădarea simplificată
(1) Persoana a cărei extrădare se cere are dreptul să declare în faţa instanţei judecătoreşti că renunţă la beneficiile pe care i le poate conferi legea de a se apăra împotriva cererii de extrădare şi că îşi dă consimţămîntul să fie extrădată şi predată autorităţilor competente ale statului solicitant. Declaraţia este consemnată într-un proces-verbal, semnat de preşedintele completului de judecată, grefier, persoana a cărei extrădare se cere, de avocatul ei şi de interpret. După ce constată că persoana a cărei extrădare se cere este pe deplin conştientă de consecinţele opţiunii sale, instanţa judecătorească, luînd în considerare şi concluziile procurorului, examinează existenţa vreunui impediment care ar exclude extrădarea. Dacă se constată că extrădarea simplificată este admisibilă, instanţa judecătorească ia act despre acest fapt prin încheiere şi dispune, totodată, asupra măsurii preventive necesare a fi luată pînă la predarea persoanei a cărei extrădare se cere. Încheierea este definitivă, se redactează în 24 de ore şi se transmite de îndată, în copie autentificată, Procurorului General sau ministrului justiţiei pentru emiterea unei decizii legale.
(2) Consimţămîntul dat conform alin.(1) nu poate fi revocat odată ce a fost confirmat de către instanţa judecătorească.
(3) În cazul prevăzut la alin.(1), prezentarea unei cereri formale de extrădare şi a actelor prevăzute la art.50 alin.(3) nu mai este necesară dacă se prevede astfel prin tratatul internaţional aplicabil în relaţia cu statul solicitant sau în cazul în care legislaţia acelui stat permite o asemenea procedură simplificată de extrădare şi aceasta a fost aplicată unor cereri de extrădare formulate de Republica Moldova.
Articolul 60. Opunerea la extrădare a persoanei a cărei extrădare se cere
(1) Dacă se opune la extrădare, persoana a cărei extrădare se cere îşi va putea formula argumentele oral şi în scris, totodată va putea propune probe.
(2) În urma audierii persoanei a cărei extrădare se cere, dosarul cauzei este pus la dispoziţia apărătorului ei pentru a putea prezenta în scris, în termen de pînă la 8 zile, o opunere motivată la cererea de extrădare şi a indica mijloacele de probă admise de legislaţia Republicii Moldova, numărul de martori fiind limitat la doi.
(3) Opunerea nu poate fi întemeiată decît pe faptul că persoana arestată nu este cea urmărită sau că nu sînt îndeplinite condiţiile pentru extrădare.
(4) Odată prezentată opunerea la extrădare sau odată expirat termenul de prezentare a opunerii, procurorul poate solicita un termen de pînă la 8 zile pentru a răspunde opunerii sau a administra probe, în condiţiile prevăzute la alin.(2).
Articolul 61. Administrarea probelor
Mijloacele de probă acceptate de instanţa judecătorească vor fi administrate în maximum 15 zile în prezenţa persoanei a cărei extrădare se cere, asistată de apărător şi, dacă este nevoie, de interpret, precum şi în prezenţa procurorului.
Articolul 62. Informaţii suplimentare
(1) Dacă informaţiile comunicate de statul solicitant se dovedesc a fi insuficiente pentru a permite Republicii Moldova să pronunţe o hotărîre în aplicarea prezentei legi, instanţa judecătorească competentă va solicita complinirea informaţiilor necesare. În acest scop, va fixa un termen de 2 luni.
(2) Solicitarea privind informaţiile suplimentare, precum şi răspunsul se transmit pe una din căile prevăzute la art.50.
Articolul 63. Soluţionarea cauzei
(1) După examinarea cererii de extrădare, a materialului probator şi a concluziilor prezentate de partea a cărei extrădare se cere şi de procuror, instanţa judecătorească:
a) dispune, în cazul concursului de cereri prevăzut la art.52, conexarea dosarelor, chiar dacă se referă la fapte diferite;
b) dispune, în cazul necesităţii de a primi informaţii suplimentare de la statul solicitant potrivit art.62, amînarea soluţionării cererii de extrădare pentru un termen de 2 luni, cu posibilitatea reiterării cererii, şi acordarea unui ultim termen de încă 2 luni;
c) constată, prin încheiere, dacă sînt sau nu întrunite condiţiile extrădării.
(2) Instanţa judecătorească nu este competentă să se pronunţe asupra temeiniciei urmăririi penale sau condamnării pentru care autoritatea centrală străină cere extrădarea, nici asupra oportunităţii extrădării.
(3) În cazul în care constată că sînt îndeplinite condiţiile de extrădare, instanţa judecătorească hotărăşte admiterea cererii de extrădare, dispunînd, totodată, menţinerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, pînă la predarea persoanei extrădate, conform art.66.
(4) Hotărîrea prin care s-a dispus extrădarea se redactează în cel mult 5 zile de la data pronunţării.
(5) În cazul extrădării temporare sau extrădării sub condiţie, instanţa judecătorească va menţiona în dispozitivul încheierii condiţiile prevăzute pentru astfel de cazuri.
(6) În cazul admiterii cererii de extrădare, dacă se remit şi obiecte conform art.12, se va face menţiune despre acestea în cuprinsul încheierii, anexîndu-se eventual un borderou.
(7) Dacă instanţa judecătorească constată că nu sînt îndeplinite condiţiile pentru extrădare, respinge cererea şi dispune punerea în libertate a persoanei a cărei extrădare se cere. Hotărîrea se redactează în 24 de ore de la pronunţare şi este transmisă Procurorului General sau ministrului justiţiei.
(8) În termen de 10 zile de la pronunţare, hotărîrea judecătorească asupra extrădării poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel Chişinău de către Procurorul General, precum şi de persoana a cărei extrădare se cere. Recursul declarat împotriva hotărîrii judecătoreşti prin care s-a respins cererea de extrădare este suspensiv de executare. Recursul declarat împotriva hotărîrii judecătoreşti prin care s-a dispus extrădarea este suspensiv de executare, cu excepţia dispoziţiilor referitoare la starea de arest provizoriu în vederea predării.
(9) Dispoziţiile alineatelor precedente se aplică în modul corespunzător şi în cazurile în care instanţa judecătorească se pronunţă cu privire la amînarea extrădării, admiterea sub condiţie a extrădării, consimţămîntul extinderii obiectului extrădării şi reextrădarea către un stat terţ.
Articolul 64. Evadarea persoanei extrădate
Persoana extrădată care, după ce a fost predată statului solicitant, evadează înainte de soluţionarea cauzei sau de executarea pedepsei pentru care a fost acordată extrădarea şi care se întoarce sau este identificată pe teritoriul Republicii Moldova va fi din nou arestată şi predată, în baza unui mandat emis de autoritatea competentă a statului solicitant, cu excepţia cazului în care acesta a încălcat condiţiile în care a fost acordată extrădarea.
Articolul 65. Predarea persoanei extrădate
(1) Este considerat bază legală necesară şi suficientă pentru predarea extrădatului un extras din hotărîrea judecătorească rămasă definitivă prin care se dispune extrădarea.
(2) După intrarea în vigoare a hotărîrii judecătoreşti de admitere a extrădării, instanţa judecătorească informează Procurorul General sau, după caz, ministrul justiţiei, pentru informarea ulterioară a statului solicitant sau a instanţei internaţionale, despre locul şi data predării persoanei extrădate, precum şi despre durata detenţiei executate în legătură cu extrădarea.
(3) Data predării este fixată în termen de 15 zile de la data devenirii definitive a hotărîrii judecătoreşti de extrădare.
Articolul 66. Termenele pentru predarea persoanei extrădate
(1) Procurorul General sau, după caz, ministrul justiţiei va face cunoscută de urgenţă autorităţii competente a statului solicitant soluţia adoptată asupra extrădării, comunicîndu-i totodată un extras din hotărîrea definitivă.
(2) Orice soluţie de respingere totală sau parţială va fi motivată.
(3) Locul predării va fi, de regulă, un punct de trecere a frontierei de stat a Republicii Moldova. Ministerul Afacerilor Interne va asigura predarea, comunicînd despre aceasta Procuraturii Generale sau, după caz, Ministerului Justiţiei. Persoana extrădată este predată şi preluată sub escortă.
(4) Cu excepţia cazului prevăzut la alin.(3), dacă nu va fi preluată la data stabilită, persoana a cărei extrădare se cere va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, calculat de la această dată, şi, în orice caz, va fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 30 de zile, calculat de la data stabilită pentru predare, dacă tratatul bilateral nu prevede condiţii mai benefice pentru această persoană.
(5) În caz de forţă majoră care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, statul interesat va informa despre aceasta celălalt stat. Ambele state se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, aplicînd dispoziţiile alin.(3).
Articolul 67. Predarea amînată
(1) Existenţa unui proces penal în Republica Moldova împotriva persoanei a cărei extrădare se cere sau faptul că această persoană execută o pedeapsă privativă de libertate nu împiedică extrădarea.
(2) În cazurile prevăzute la alin.(1), predarea extrădatului poate fi amînată. În caz de amînare, extrădarea poate deveni efectivă numai după ce procesul penal a luat sfîrşit, iar în caz de condamnare la o pedeapsă privativă de libertate, numai după ce aceasta a fost executată sau considerată ca executată.
(3) Predarea persoanei extrădate poate fi amînată şi atunci cînd, în baza unei expertize medicale, se constată că suferă de o boală care i-ar putea pune viaţa în pericol.
(4) În cazul amînării predării persoanei a cărei extrădare a fost aprobată, instanţa judecătorească emite un mandat de arest provizoriu în vederea extrădării. În cazul în care asupra persoanei extrădate, la momentul admiterii cererii de extrădare, se răsfrîng prevederile unui mandat de arest preventiv sau de executare a pedepsei închisorii emis de organele de drept competente ale Republicii Moldova, mandatul de arest provizoriu în vederea extrădării intră în vigoare la data încetării motivelor care au justificat amînarea.
Articolul 68. Predarea temporară sau sub condiţie
(1) Conform art.67 alin.(1), persoana extrădată poate fi predată temporar în cazul în care statul solicitant face dovada faptului că amînarea predării ar provoca un prejudiciu grav cum ar fi împlinirea prescripţiei, cu condiţia ca această predare să nu dăuneze desfăşurării procesului penal în curs în Republica Moldova şi ca statul solicitant să dea asigurări că, odată îndeplinite actele procesuale pentru care a fost acordată extrădarea, va retrimite persoana extrădată.
(2) La cererea statului solicitant, transmisă pe una din căile prevăzute de prezenta lege, predarea temporară se aprobă prin încheiere a instanţei judecătoreşti care a judecat în primă instanţă cererea de extrădare.
(3) În vederea soluţionării cererii de predare temporară, instanţa va analiza îndeplinirea criteriilor prevăzute la alin.(1), solicitînd şi avizul organului de urmărire penală care efectuează urmărirea penală sau al instanţei judecătoreşti pe al cărei rol se află judecarea cauzei ori, după caz, al organului de executare.
(4) Dacă persoana predată temporar execută o pedeapsă sau o măsură preventivă, executarea se consideră suspendată de la data la care persoana a fost predată autorităţilor competente ale statului solicitant şi pînă la data la care este retrimisă autorităţilor Republicii Moldova.
Articolul 69. Tranzitul
(1) Tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova al unei persoane extrădate care nu este cetăţean al Republicii Moldova poate fi acordat în cazul unei infracţiuni ce permite extrădarea conform legislaţiei Republicii Moldova şi cu condiţia respectării ordinii publice.
(2) Dacă persoana extrădată are cetăţenia Republicii Moldova, tranzitul este acordat doar în situaţiile în care se poate aproba extrădarea propriilor cetăţeni.
(3) Tranzitul este acordat la cererea statului interesat, formulată şi transmisă pe calea prevăzută la art.50 alin.(1), la care se anexează cel puţin mandatul de arest preventiv sau mandatul de executare a pedepsei închisorii care a justificat acordarea extrădării.
(4) Cererea de tranzit este soluţionată de Procurorul General sau, după caz, de ministrul justiţiei.
(5) Decizia Procurorului General sau a ministrului justiţiei este comunicată de îndată Ministerului Afacerilor Interne pentru organizarea tranzitului persoanei extrădate, precum şi statului solicitant.
(6) În cazul tranzitului aerian, atunci cînd nu este prevăzută o aterizare pe teritoriul Republicii Moldova, este suficientă o notificare transmisă de autoritatea competentă a statului solicitant Ministerului Justiţiei. În caz de aterizare forţată, această notificare va produce efectele cererii de arest provizoriu în vederea extrădării, iar statul solicitant va adresa de îndată o cerere formală de tranzit. Dispoziţiile alin.(3) se aplică în modul corespunzător.
(7) Extrădatul în tranzit rămîne în stare de arest provizoriu în perioada şederii sale pe teritoriul Republicii Moldova.
Articolul 70. Reextrădarea către un stat terţ
(1) În afara aplicării regulii specialităţii, consimţămîntul Republicii Moldova este necesar pentru a permite statului solicitant să predea unui alt stat persoana care i-a fost predată şi care este căutată de către statul terţ pentru infracţiuni anterioare predării. Republica Moldova poate cere prezentarea actelor prevăzute la art.50 alin.(3).
(2) Dispoziţiile art.63 se aplică în modul corespunzător.