cu privire la conflictul de interese

LEGE nr. 16 din 15.02.2008 · PARLAMENTUL · publicat 30.05.2008 · abrogat
Modificat prin: LP181 din 19.12.11, MO1-6/06.01.12 art.4
pe legis.md
Trimiteri: 62 legate · 8 nerezolvate · 4 fără țintăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (8)
  • art.3 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • Articolul 12 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexa nr. 2 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexa nr. 3 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexa nr. 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • Articolul 18 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin. (1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexele nr. 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
Fără țintă (4)
  • Capitolul V1 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 9 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 3 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • Anexa nr. 1 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.

Parlamentul adoptă prezenta lege organică.

Capitolul I

DISPOZIŢII GENERALE

Articolul 1. Obiectul legii

Prezenta lege reglementează incompatibilităţile şi restricţiile impuse persoanelor care exercită funcţii de demnitate publică, funcţii publice sau alte funcţii prevăzute în prezenta lege, soluţionarea conflictelor de interese, precum şi modul de prezentare a declaraţiei cu privire la conflictul de interese.

Articolul 2. Noţiuni principale

Noţiunile utilizate în prezenta lege au următorul sens:

conflict de interese –conflictul dintre exercitarea atribuţiilor funcţiei deţinute şi interesele personale ale persoanelor prevăzute la art. 3, în calitatea lor de persoane private, care ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obiectivă şi imparţială a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin potrivit legii ;

interes public – interesul general al societăţii ca persoanele care deţin funcţii publice să ia, în îndeplinirea atribuţiilor lor de serviciu, decizii imparţiale şi legitime;

interes personal - orice interes, material sau ne material, al persoanelor prevăzute la art . 3 care rezultă din necesităţile sau intenţiile personale ale acestora, din activităţi care altfe1 pot fi legitime în calitate de persoană privată, din relaţiile lor cu persoane apropiate sau persoane juridice , indiferent de tipul de proprietate, din relaţiile sau afiliaţiile personale cu partide politice, cu organizaţii necomerciale şi cu organizaţii internaţionale, precum şi care rezultă din preferinţele sau angajamentele acestora;

persoane apropiate – soţul (soţia), persoanele înrudite prin sînge sau adopţie (părinţi, copii, fraţi, surori, bunici, nepoţi, unchi, mătuşe) şi persoanele înrudite prin afinitate (cumnat, cumnată, socru, soacră, ginere, noră).

Articolul 3. Subiecţii declarării intereselor personale

Subiecţi ai declarării interese lor personale sînt :

a) persoanele care deţin funcţii de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică;

b) membrii Consiliului de observatori al Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania "Teleradio-Moldova"; deputaţii în Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; directorul general adjunct al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină;

c) conducătorii şi adjuncţii acestora din cadrul autorităţii administrative (instituţiei publice) subordonate organului central de specialitate, din cadrul întreprinderii de stat sau municipale, societăţii comerciale cu capital de stat majoritar, instituţiei financiare cu capital de stat total sau majoritar;

d) persoanele cu funcţii de conducere şi de control în instituţiile din cadrul sistemului de învăţămînt de stat şi sistemului de sănătate publică;

e) personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică;

f) funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special.

(2) Prevederile prezentei legi se aplică şi persoanelor care sînt împuternicite, conform actelor legislative, să ia decizii în privinţa bunurilor aflate în proprietatea statului sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv în privinţa mijloacelor băneşti, ori care au dreptul de a dispune de astfel de bunuri, precum şi persoanelor care nu sînt funcţionari publici, dar cărora statul le deleagă temporar una dintre aceste atribuţii . "

(3)Prevederile prezentei legi se aplică conducătorilor şi locţiitorilor conducătorilor instituţiilor publice, întreprinderilor de stat şi municipale, societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat.

(4)Prevederile prezentei legi se aplică şi persoanelor care sînt împuternicite, conform actelor normative, să ia decizii în privinţa bunurilor aflate în proprietatea de stat sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv în privinţa mijloacelor băneşti, sau care au dreptul de a dispune de astfel de bunuri, precum şi persoanelor care nu sînt funcţionari publici, dar cărora statul le deleagă temporar una dintre aceste atribuţii.

Articolul 4. Principiile generale de tratare şi soluţionare a conflictului de interese

Persoanele prevăzute la art.3, în procesul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, sînt obligate să respecte următoarele principii generale:

a)slujirea interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate;

b)asigurarea transparenţei şi controlului activităţii;

c)responsabilitatea individuală şi exemplul personal.

Articolul 5. Slujirea interesului public cu imparţialitate şi obiectivitate

(1) În îndeplinirea atribuţiilor lor de serviciu, persoanele prevăzute la art.3 vor lua decizii şi vor face recomandări conducîndu-se de legislaţia corespunzătoare şi de politica statului în domeniul respectiv, ţinînd cont de interesul public şi renunţînd la interesele personale.

(2) Persoanele prevăzute la art.3 vor renunţa la interesele personale, ce pot compromite deciziile oficiale, luate cu participarea lor, sau se vor abţine de la participarea la luarea sau executarea unor astfel de decizii, dacă acestea pot fi compromise de interesele lor personale sau de apartenenţa lor la anumite organizaţii.

(3) Persoanele prevăzute la art.3 nu au dreptul:

a) să utilizeze sau să admită utilizarea informaţiei de serviciu sau oricărei alte informaţii legate de activitatea lor în interese personale;

b) să facă uz de serviciu pentru obţinerea unui beneficiu neprevăzut de lege sau de contractul individual de muncă;

c) să folosească, direct sau indirect, orice bun proprietate publică în interese personale;

d) să facă uz de avantajele funcţiei oficiale sau ale statutului deţinute anterior.

Articolul 6. Asigurarea transparenţei şi controlului public al activităţii

(1) Activitatea autorităţilor publice, instituţiilor publice, întreprinderilor de stat şi municipale, societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, denumite în continuare organizaţii publice, precum şi a persoanelor prevăzute la art.3, va fi transparentă şi accesibilă controlului public.

(2) Persoanele prevăzute la art.3 vor îndeplini atribuţiile de serviciu imparţial şi conştiincios.

(3) Persoanele prevăzute la art.3 sînt obligate să declare apartenenţa lor la vreun partid sau vreo organizaţie.

(4) Organizaţiile publice vor asigura consecvenţă şi un înalt grad de transparenţă în tratarea şi soluţionarea conflictului de interese.

(5) Organizaţiile publice, precum şi persoanele prevăzute la art.3 vor promova verificarea modului de tratare a conflictului de interese în limitele legislaţiei respective.

Articolul 7. Responsabilitatea individuală şi exemplul personal

Persoanele prevăzute la art.3 vor acţiona în orice moment astfel încît să servească drept exemplu pentru alţi funcţionari publici şi pentru alte persoane fizice şi vor accepta:

a) responsabilitatea pentru modul în care îşi desfăşoară activitatea în calitate de persoană privată la numirea în funcţia publică şi în timpul exercitării funcţiei publice;

b) responsabilitatea pentru evitarea, identificarea, declararea şi soluţionarea conflictelor de interese în beneficiul interesului public.

Articolul 8. Identificarea conflictului de interese

Conflictul de interese va fi identificat:

a) prin declararea iniţială şi periodică a intereselor personale şi raportarea imediată a apariţiei conflictului de interese de către candidatul la funcţie sau persoana prevăzută la art.3, după caz;

b) prin petiţii şi cereri depuse de către cetăţeni sau prin alte modalităţi prevăzute de lege.

Capitolul II

CONFLICTUL DE INTERESE ŞI MODUL DE SOLUŢIONARE A ACESTUIA

Articolul 9. Obligaţiile persoanelor cărora li se aplică legea

(1) Persoana prevăzută la art.3 va informa imediat, dar nu mai tîrziu de 3 zile de la data constatării, în scris, şeful ierarhic sau organul ierarhic superior despre:

a) interesul, al său ori al persoanelor apropiate, legat de decizia pe care trebuie să o ia personal sau la luarea căreia trebuie să participe, ori de acţiunea pe care trebuie să o întreprindă în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu;

b) calitatea, a sa ori a persoanelor apropiate, de fondator, acţionar, asociat, membru al consiliului de administraţie, membru al comisiei de control sau de revizie a unei persoane juridice (comerciale sau necomerciale), dacă această persoană juridică a primit de la organizaţia publică în care activează bunuri, inclusiv mijloace băneşti, credite garantate de stat ori de autoritatea administraţiei publice locale sau o comandă de achiziţie publică.

(2) Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii în Parlament, membrii Guvernului şi alţi conducători ai organizaţiilor publice vor anunţa Comisia Naţională de Integritate despre conflictele de interese specificate la alin.(1) în care se află.

(3) Persoanei care deţine o funcţie publică îi sînt interzise relaţii de serviciu cu o persoană care a lucrat anterior într-o autoritate publică dacă aceasta cade sub incidenţa restricţiilor prevăzute la art.22 alin.(1).

(4) Încălcarea dispoziţiilor alin.(1) atrage răspundere disciplinară, administrativă, civilă sau penală, după caz, potrivit legii.

Articolul 10. Obligaţiile conducătorului organizaţiei publice

(1) Conducătorul organizaţiei publice este obligat să nu admită, cu bună ştiinţă, ca persoanele care activează în organizaţia pe care o conduce să-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu fiind în situaţii de conflict de interese.

(2) Conducătorul organizaţiei publice este obligat să informeze Comisia Naţională de Integritate despre depistarea de încălcări ale prezentei legi.

Articolul 11. Tratarea şi soluţionarea conflictului de interese

(1) Tratarea conflictului de interese se exprimă prin cerinţele ce se înaintează persoanelor prevăzute la art.3 de a accepta responsabilitatea pentru identificarea intereselor lor personale, care ar putea intra sau sînt în conflict cu îndatoririle lor oficiale, precum şi prin cerinţele ce se înaintează acestor persoane şi organizaţiilor publice de a lua măsuri pentru soluţionarea pozitivă a conflictului de interese.

(2) Soluţionarea conflictului de interese se efectuează prin examinarea situaţiei de conflict de interese, prin determinarea şi aplicarea soluţiei adecvate pentru soluţionarea pozitivă a conflictului de interese.

(3) Tratarea şi soluţionarea conflictului de interese se efectuează de către persoana prevăzută la art.3 şi de către conducătorul organizaţiei publice ori, după caz, de către Comisia Principală de Etică ca organ specializat menit să contribuie la implementarea politicii cu privire la conflictul de interese sau cu participarea acesteia.

(4) Decizia privind soluţionarea conflictului de interese se ia de către conducătorul organizaţiei publice şi, după caz, de către Comisia Principală de Etică. În cazul judecătorilor, decizia se ia de către Comisia Principală de Etică cu informarea ulterioară a Consiliului Superior al Magistraturii.

(5) Opţiuni pentru soluţionarea pozitivă a conflictului de interese sînt:

a) renunţarea sau lichidarea interesului personal de către persoana prevăzută la art.3;

b) recuzarea (interzicerea) implicării persoanei prevăzute la art.3 afectate de un conflict de interese în procesul de luare a deciziilor cu păstrarea funcţiei acesteia, în cazul în care conflictul prezintă o probabilitate redusă de a se repeta;

c) restricţionarea accesului persoanei prevăzute la art.3 afectate de un conflict de interese la anumite informaţii;

d) transferul persoanei prevăzute la art.3 într-o funcţie neconflictuală;

e) redistribuirea sarcinilor şi responsabilităţilor persoanei prevăzute la art.3 atunci cînd se consideră că un anumit conflict de interese va continua să existe, situaţie în care recuzarea nu mai este indicată;

f) demisia persoanei prevăzute la art.3 din funcţia conflictuală deţinută în calitate de persoană privată.

(6) La identificarea celei mai bune soluţii pentru rezolvarea sau abordarea unei situaţii de conflict, conducătorii vor lua în considerare interesele organizaţiei publice, interesul publicului şi interesele legitime ale salariaţilor, precum şi alţi factori, inclusiv, în cazuri concrete, nivelul şi tipul funcţiei deţinute de persoana în cauză, natura conflictului.

(7) Recuzarea presupune cedarea către un terţ a responsabilităţii luării deciziei sau abţinerea de la vot, cu informarea tuturor părţilor afectate de decizia respectivă cu privire la măsurile luate pentru a proteja corectitudinea procesului de luare a deciziilor.

(8) Restricţiile stabilite persoanei prevăzute la art.3 afectate de un conflict de interese presupun interzicerea de a participa la examinarea propunerilor şi planurilor afectate sau de a primi documente semnificative sau alte informaţii care au legătură cu interesul său personal.

(9) Persoana prevăzută la art.3 este obligată să se conformeze oricărei decizii finale care îi cere să se retragă din situaţia de conflict de interese în care ea se află sau să renunţe la avantajul ce stă la originea conflictului.

(10) Dacă, în urma controlului legalităţii actelor administrative emise/adoptate sau actelor juridice încheiate de persoanele prevăzute la art.3, s-a constatat că aceste persoane au obţinut beneficii materiale, conducătorul organizaţiei publice va sesiza organele de urmărire penală sau se va adresa în instanţa de judecată.

,Articolul 12. Efectul juridic al acte lor emise, adoptate sau încreiate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese ( 1) Actele administrative emise/adoptate sau actele juridice încheiate de persoanele prevăzute la art. 3 cu încălcarea dispoziţiilor art. 9 a lin. (1) sînt lovite de nulitate.

(2) Comisia Naţională de Integritate sesizează instanţa de judecată pentru constatarea nulităţi i actelor administrative emise/adoptate sau actelor juridice încheiate cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese. Sesizarea se depune din oficiu sau la cererea persoanei care se consideră lezată în drepturi ca urmare a unui conflict de interese.

(3) Sesizarea se depune şi în cazul în care persoana care a emis/adoptat un act administrativ sau a încheiat un act juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese nu mai deţine funcţia respectivă.

(4) Efectul juridic prevăzut la alin. ( 1) nu se referă la actele legislative, la alte acte normative şi la actele judiciare."

Capitolul III

DECLARAREA INTERESELOR PERSONALE

Articolul 13. Declararea intereselor personale

(1) Candidatul la alegerea, numirea sau confirmarea în funcţia publică, precum şi persoana prevăzută la art.3 sînt obligate să identifice şi să declare interesele personale relevante.

(2) Declaraţia de interese personale se depune în scris.

(3) Funcţiile şi activităţile care vor fi indicate în declaraţia de interese personale sînt:

a) activităţile profesionale retribuite;

b) calitatea de fondator sau funcţiile de conducere, administrare, revizie sau control deţinute în cadrul unor organizaţii necomerciale sau partide politice;

c) calitatea de asociat sau acţionar al unui agent economic, inclusiv instituţiile de credit, organizaţiile de asigurare şi instituţiile financiare;

d) relaţiile cu organizaţiile internaţionale.

(4) Persoanele prevăzute la alin.(1) care nu exercită alte funcţii sau nu desfăşoară alte activităţi decît cele legate de exercitarea mandatului sau funcţiei deţinute depun o declaraţie în acest sens.

(5) Responsabilitatea pentru depunerea în termen a declaraţiei, precum şi pentru veridicitatea şi deplinătatea informaţiei, o poartă persoana care depune declaraţia.

(6) Cerinţa privind declararea intereselor personale se include în toate procedurile sau contractele ce reglementează angajarea, alegerea sau numirea în funcţia publică.

(7) Depunerea declaraţiei de interese personale nu scuteşte persoana de obligaţia depunerii altor declaraţii potrivit legii.

Articolul 14. Termenele de depunere a declaraţiei de interese personale

(1) Declaraţia de interese personale se depune în termen de 15 zile de la data angajării, validării mandatului ori numirii în funcţie, după caz.

(2) Declaraţia de interese personale se depune anual pînă la data de 31 martie.

(3) Persoanele prevăzute la art.3 vor actualiza declaraţiile de interese personale ori de cîte ori intervin schimbări în informaţia indicată la art.16 alin.(1), în termen de 15 zile de la data intervenirii acestora.

(4) Subiecţii declarării intereselor personale sînt obligaţi să depună declaraţia după expirarea unui an de la încetarea activităţii pînă la data de 31 martie a anului următor.

Articolul 15. Persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor de interese personale

(1) În cadrul entităţilor în care activează persoane care, în conformitate cu prezenta lege, au obligaţia de a depune declaraţii de interese personale se desemnează, din cadrul serviciului resurse umane, persoane responsabile de colectarea declaraţiilor. Numărul persoanelor desemnate depinde direct de numărul persoanelor din cadrul entităţii în cauză care au obligaţia de a depune declaraţii.

(2) Declaraţiile de interese personale se depun la persoanele responsabile de colectarea lor în termenul stabilit la art. 14.

(3) Persoane le responsabile de colectarea declaraţiilor de interese personale au următoare le atribuţii:

a) primesc şi înregistrează declaraţiile de interese personale într-un registru special, cu caracter public, denumit Registrul declaraţiilor de interese personale, de modelul prevăzut în anexa nr. 2. Registrul declaraţiilor depuse de către ofiţerii de informaţii şi securitate nu este public;

b) eliberează imediat declarantului o dovadă de primire , de modelul prevăzut în anexa nr. 3;

c) la cerere, pun la dispoziţia personalului formularele declaraţiilor de interese personale;

d) acordă consultanţă referitoare la completarea corectă şi prezentarea în termen a declaraţiei;

e) la solicitarea declarantului, acordă consultanţă referitoare la aplicarea prevederilor legale privind conflictele de interese.

(4) Declaraţiile de interese persomle şi extrasul autentificat din registrul de evidenţă a declaraţiilor se expediază, pe suport de hîrtie sau în format electronic, Comisiei Naţionale de Integritate de către persoana responsabilă de colectarea lor, în termen de 20 zile de la primirea declaraţiilor, iar o copie de pe declaraţia de interese personale şi o copie de pe extrasul autentificat din registru se anexează la dosarul declarantului .

(5) Prevederile alin. (4) nu se aplică în cazul declaraţiilor depuse de preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Naţionale de Integritate. Declaraţiile acestora se transmit, în termen de 20 de zile de la primire, de către persoana responsabilă de colectarea lor unei comisii speciale create de Parlament.

Articolul 16. Forma şi conţinutul declaraţiei de interese personale

(1) Declaraţia de interese personale se face în scris, pe propria răspundere a declarantului, şi cuprinde informaţii privind:

a) activităţile profesionale retribuite ;

b) calitatea de fondator sau de membru în organele de conducere, administrare, revizie sau control în cadrul unor organizaţii necomerciale sau partide politice;

c) calitatea de asociat sau acţionar al unui agent economic, al unei instituţii de credit, organizaţii de asigurare sau instituţii financiare;

d) relaţiile cu organizaţiile internaţionale.

(2) Dec laraţia de interese personale se face pe un formular corespunzător modelului prevăzut în anexa nr. 1.

Articolul 17. Controlul informaţiilor din declaraţiile de interese personale

(1) Controlul veridicităţii informaţiilor din declaraţiile de interese personale se efectuează de Comisia Naţională de Integritate, iar la cererea acesteia – de organele în a căror competenţă este pus, potrivit legii, controlul informaţiilor specificate la art.16 alin.(1).

(2) Conducătorii organizaţiilor publice şi Comisia Naţională de Integritate vor întreprinde neîntîrziat măsurile necesare pentru soluţionarea conflictelor de interese care le-au devenit cunoscute din declaraţii şi vor informa organele de stat competente despre încălcările de legislaţie depistate.

(3) Controlul declaraţiilor de interese personale depuse de preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Naţionale de Integritate se efectuează de o comisie specială creată de Parlament.

.,Articolul 18. Caracterul public al declaraţiilor de interese personale

(1) Informaţiile cuprinse în declaraţiile de interese personale au caracter public şi se publică pe pagina web a Comisiei Naţionale de Integritate.

(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul declaraţiilor depuse de către ofiţerii de informaţii şi securitate .

Capitolul IV

INCOMPATIBILITĂŢI ŞI RESTRICŢII

Articolul 19. Dispoziţii generale privind incompatibilitatea

Incompatibilităţile privind funcţiile publice sînt cele stabilite prin Constituţia Republicii Moldova, prin legile ce reglementează activitatea autorităţilor publice în care persoanele ce deţin funcţii de demnitate publică sau funcţii publice îşi desfăşoară activitatea, prin prezenta lege, prin legislaţia în domeniul serviciului public, prin legile privind statutul alesului local, privind administraţia publică locală, privind combaterea corupţiei şi protecţionismului, precum şi prin alte legi.

Articolul 20. Restricţii legate de încetarea activităţii

(1) Persoanele prevăzute la art.3 sînt obligate să comunice conducătorului organizaţiei publice în care activează despre toate ofertele de muncă dacă această muncă poate genera conflict de interese.

(2) Persoanele prevăzute la art.3 nu pot să obţină beneficii neprevăzute de lege sau de contractul individual de muncă datorită funcţiei deţinute anterior, inclusiv datorită informaţiilor de serviciu obţinute în exercitarea funcţiei respective, în special atunci cînd sînt în căutarea unui loc de muncă sau a altei funcţii după ce nu mai deţin funcţia publică.

(3) Persoanele prevăzute la art.3 care au încetat să-şi îndeplinească obligaţiile în serviciul public, iar pe parcursul ultimului an de muncă aveau atribuţii directe de supraveghere sau control al unor întreprinderi, nu sînt în drept să se angajeze, timp de un an, în structurile de administrare, de revizie sau de control ale acestor întreprinderi.

Articolul 21. Restricţii în cazul încheierii contractelor comerciale

(1) În cazul în care persoana a încetat să-şi îndeplinească obligaţiile în autoritatea publică, întreprinderea în care ea sau persoane apropiate ei deţin cote în capitalul social ori lucrează în structuri de conducere sau de revizie nu are dreptul, timp de un an, să încheie contracte comerciale cu autoritatea în care aceasta a activat.

(2) Restricţiile stabilite la alin.(1) nu se aplică în cazul în care contractul a fost încheiat pînă la angajarea la întreprindere a persoanei care a exercitat o funcţie publică sau în cazul în care contractul a fost încheiat prin metoda licitaţiei publice.

Articolul 22. Limitarea reprezentării

(1) Persoana care a încetat să-şi îndeplinească obligaţiile în autoritatea publică nu poate reprezenta, timp de un an, interesele persoanelor fizice sau juridice în autoritatea în care a activat, precum şi nu poate reprezenta persoane fizice şi juridice în probleme ce ţin de atribuţiile de serviciu îndeplinite anterior. Prevederea în cauză nu se aplică avocaţilor.

(2) Persoana prevăzută la art.3 nu poate reprezenta grupuri private sau persoane fizice şi nu poate apăra interesele acestora în autorităţile publice, cu excepţia acţiunilor întreprinse în calitate de reprezentant legal. Întocmirea şi examinarea petiţiilor nu se consideră reprezentare a grupului privat sau a persoanei fizice.

Articolul 23. Cadourile

(1) Persoana prevăzută la art.3 nu va accepta cadouri sau servicii dacă oferirea sau acordarea lor este legată, în mod direct sau indirect, de îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.

(2) Interdicţia specificată la alin.(1) nu se aplică în cazul primirii cadourilor în conformitate cu protocolul în cadrul delegaţiilor sau întrevederilor oficiale.

(3) Se interzice primirea cadourilor în conformitate cu protocolul dacă valoarea acestora, pentru o singură dată, depăşeşte mărimea unui salariu mediu pe ţară. Cadourile primite cu încălcarea dispoziţiilor prezentului alineat se transmit în gestiunea autorităţii respective.

Articolul 24. Limitarea publicităţii

(1) Se interzice folosirea de către persoana prevăzută la art.3 în interes privat a simbolurilor oficiale care au legătură cu exercitarea funcţiei sale.

(2) Se interzice folosirea sau permiterea folosirii numelui, însoţit de calitatea persoanei prevăzute la art.3, a imaginii, vocii sau semnăturii acesteia în orice formă de publicitate a unui agent economic, precum şi a vreunui produs comercial naţional sau străin, cu excepţia publicităţii gratuite în scopuri caritabile.

Capitolul V

CONTROLUL ASUPRA EXECUTĂRII LEGII

Articolul 25. Autorităţile care exercită controlul asupra executării prezentei legi

(1) Controlul asupra executării prezentei legi de către persoanele prevăzute la art. 3 îl exercită Comisia Naţiomlă de Integritate , ca organ specializat menit să contribuie la implementarea politicii cu privire la conflictul de interese.

(2) Procedura de formare şi funcţionare a Comisiei Naţional e de Integritate, precum şi componenţa acesteia se reglementează de regulamentul comisiei aprobat de Parlament.

(3) Conducătorii organizaţiilor publice, în exercitarea controlului asupra executării prezentei legi, din iniţiativă proprie sau la indicaţia organelor prevăzute la alin.(1) lit.b) şi c) ori la primirea informaţiei că persoana prevăzută la art.3 aflată în subordinea sa, în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, nu se conformează cerinţelor prezentei legi, pot verifica activitatea de serviciu a persoanei în cauză. Pentru efectuarea unui astfel de control, conducătorii organizaţiilor publice pot crea comisii speciale de etică. Procedura de formare şi funcţionare a comisiilor se reglementează de regulamentul aprobat de Guvern.

(4) Rezultatele controlului se comunică persoanei a cărei activitate a fost verificată, precum şi organului abilitat care ia cunoştinţă de toate sesizările ce parvin şi căruia i se prezintă informaţiile cu privire la încălcările prezentei legi.

(5) Pentru a efectua controlul asupra executării prezentei legi, organele prevăzute la alin.(1) au dreptul să solicite informaţii necesare de la organizaţiile publice conform legislaţiei.

„Capitolul V1

RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA PREVEDERILOR PREZENTEI LEGI

Articolul 251. Răspunderea pentru încălcarea prevederilor prezentei legi

(1) Neîndeplinirea de către persoana responsabilă de colectarea declaraţiilor de interese personale a obligaţiilor prevăzute de prezenta lege constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legislaţiei aplicabile persoanei respective.

(2) Nedeclararea conflictului de interese în condiţiile art. 9 constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit legislaţiei aplicabile persoanelor respective.

(3) Fapta persoanei în privinţa căreia s-a constatat starea de incompatibilitate constituie temei pentru încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu sau, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legislaţiei. Neaplicarea sancţiunii disciplinare sau, după caz, neemiterea actului privind încetarea mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu, dacă actul de constatare al Comisiei Naţionale de Integritate a rămas definitiv, constituie contravenţie şi se sancţionează conform art. 3191 din Codul contravenţional.

(4) Fapta persoanei în privinţa căreia s-a constatat că a emis/adoptat un act administrativ sau a încheiat un act juridic cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform legislaţiei, dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni. Persoana al cărei mandat, raporturi de muncă ori de serviciu a încetat ca sancţiune disciplinară în conformitate cu prezentul alineat este decăzută din dreptul de a exercita funcţiile prevăzute la art. 3, cu excepţia celor elective, pe o perioadă de pînă la 3 ani de la data încetării mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu. Interdicţia se dispune ca sancţiune complementară prin hotărîre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

(5) Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunea poate fi aplicată în termen de cel mult 6 luni de la data rămînerii definitive a actului prin care se constată săvîrşirea abaterii disciplinare.

(6) Nedepunerea declaraţiei de interese personale de către subiectul declarării în termenele stabilite la art. 14 din prezenta lege constituie contravenţie şi se sancţionează conform art. 3302 din Codul contravenţional.

(7) Indicarea intenţionată în declaraţia de interese personale a datelor inexacte sau incomplete constituie infracţiune şi se sancţionează conform art. 3521 din Codul penal.

(8) Fapta persoanei în privinţa căreia s-a constatat că a obţinut beneficii materiale pentru emiterea/adoptarea unui act administrativ sau pentru încheierea unui act juridic constituie infracţiune şi se sancţionează conform Codului penal.”

16. Legea se completează cu anexele nr. 1–3 cu următorul cuprins:

„Anexa nr. 1

DECLARAŢIE DE INTERESE PESONALE Subsemnatul/Subsemnata, , deţinînd funcţia de în cadrul din data de , ales/numit prin , (tipul şi numărul actului) declar pe proprie răspundere:

1. Activităţile profesionale retribuite
Unitatea (denumire şi adresă)Calitatea deţinutăValoarea beneficiilorDomeniul de activitate
1.1.
2. Calitatea de fondator sau de membru în organele de conducere, administrare, revizie sau control în cadrul unor organizaţii necomerciale sau partide politice
Unitatea (denumire şi adresă)Calitatea deţinutăValoarea beneficiilorDomeniul de activitate
2.1.
3. Calitatea de asociat sau acţionar al unui agent economic, al unei instituţii de credit, organizaţii de asigurare sau instituţii financiare
Unitatea (denumire şi adresă)Calitatea deţinutăNr. de cote-părţi sau de acţiuniValoarea totală a cotelor-părţi sau a acţiunilorDomeniul de activitate
3.1.
4. Relaţiile cu organizaţiile internaţionale
Unitatea (denumire şi adresă)Calitatea deţinutăValoarea beneficiilorDomeniul de activitate
4.1.

Prezenta declaraţie constituie act public şi răspund potrivit legii pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menţionate.

Data completării Semnătura

Anexa nr. 2

Republica Moldova ...................................................

(denumirea instituţiei)

REGISTRUL DECLARAŢIILOR DE INTERESE PERSONALE Nr. ...............

Nr. de înregistrare
al declaraţiei
Data depunerii: anul .................Numele şi prenumele declarantuluiActul de identitate* Funcţia
deţinută
Nr. de fileSemnătura
lunaziua

* Se va menţiona tipul actului de identitate, seria şi numărul acestuia.

Anexa nr. 3

Dovadă de primire a declaraţiei de interese personale

Prin prezenta se confirmă că domnul/doamna a depus, la data de , declaraţia de interese personale ( file), trecută în Registrul declaraţiilor de interese personale cu nr. .

Persoana responsabilă

Declarantul ”

(se exclude şi se substituie prin LP181 din 19.12.11, MO1-6/06.01.12 art.4)

Capitolul VI

DISPOZIŢII FINALE

Articolul 26

Guvernul, în termen de 6 luni:

a) va prezenta Parlamentului propuneri în vederea aducerii legislaţiei în vigoare în conformitate cu prezenta lege;

b) va aduce actele sale normative în conformitate cu prezenta lege.

PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI MARIAN LUPU

Chişinău, 15 februarie 2008.

Nr.16-XVI.