Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
dispoziţii GENERALE ŞI PRINCIPII
Articolul 1. Partidele politice
(1) Partidele politice sînt asociaţii benevole, cu statut de persoană juridică, ale cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, care, prin activităţi comune şi în baza principiului liberei participări, contribuie la conceperea, exprimarea şi realizarea voinţei lor politice.
(2) Partidele politice, fiind institute democratice ale statului de drept, promovează valorile democratice şi pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă, prin înaintarea şi susţinerea candidaţilor, la alegeri şi la constituirea autorităţilor publice, stimulează participarea cetăţenilor la alegeri, participă, prin reprezentanţii lor, la exercitarea în mod legal a puterii în stat, desfăşoară alte activităţi în conformitate cu legea.
(3) Partidele politice îşi pot înfiinţa structuri care să se ocupe de problemele specifice ale unor grupuri sociale sau profesionale.
(4) În vederea realizării voinţei lor politice, partidele se pot afilia la organizaţii politice internaţionale.
Articolul 2. Principiul teritorial de organizare a partidelor politice
(1) Partidele politice se organizează după principiul de organizare administrativ-teritorială a Republicii Moldova.
(2) Organele de conducere, filialele şi structurile partidelor politice trebuie să-şi aibă reşedinţa pe teritoriul aflat sub jurisdicţia Republicii Moldova.
(3) Partidele politice nu-şi pot crea structuri şi organe în cadrul instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor.
Articolul 3. Restricţii vizînd activitatea partidelor politice
(1) Sînt interzise partidele politice care, prin statutul, programul şi/sau activitatea lor, militează împotriva suveranităţii, integrităţii teritoriale a ţării, valorilor democratice şi ordinii de drept a Republicii Moldova, utilizează, pentru realizarea scopurilor lor, mijloace ilegale sau violente, incompatibile cu principiile fundamentale ale democraţiei.
(2) Este interzisă afilierea partidelor politice la organizaţiile politice internaţionale ale căror scopuri sau activitate contravin prevederilor alin.(1).
(3) Partidele politice nu pot practica activităţi militare, paramilitare, precum şi alte activităţi interzise prin lege.
(4) Orice imixtiune în activitatea internă a partidelor politice este interzisă, cu excepţiile prevăzute de lege.
(5) În Republica Moldova este interzisă constituirea şi activitatea partidelor, altor organizaţii politice ale statelor străine, precum şi a filialelor şi structurilor acestora.
(6) Constituirea şi activitatea partidelor politice în baza discriminării pe criterii de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, avere sau origine socială sînt interzise.
Articolul 4. Atributele partidelor politice
(1) Fiecare partid politic are denumire integrală, denumire prescurtată şi simboluri proprii.
(2) Denumirea integrală, denumirea prescurtată şi simbolurile partidului politic trebuie să se deosebească clar de cele ale partidelor înregistrate anterior în Republica Moldova. Nu se admite utilizarea aceloraşi simboluri grafice de către partide, indiferent de figura geometrică în care sînt încadrate.
(3) Atributele menţionate la alin.(1) nu pot reproduce sau combina simbolurile de stat ale Republicii Moldova, ale altor state, ale organizaţiilor internaţionale, ale cultelor religioase, nu pot propaga scopurile şi orientările specificate la art.3 alin.(1) şi (2).
(4) Partidele politice pot utiliza, ca atare sau într-o combinaţie specifică, însemnele organizaţiilor politice internaţionale din care fac parte.
Articolul 5. Susţinerea de către stat a partidelor politice
(1) În scopul favorizării exercitării calitative a actului de guvernare, statul sprijină dezvoltarea partidelor politice. În acest scop, prin prezenta lege şi prin alte acte normative, se instituie mecanisme juridice de funcţionare a partidelor politice şi a structurilor lor, precum şi de finanţare a partidelor şi structurilor acestora din surse private şi din bugetul de stat.
(2) Discriminarea partidelor politice la acordarea sprijinului din partea statului nu se admite.
(3) Susţinerea partidelor politice de către stat se realizează doar în baza legii.
Capitolul III
ÎNREGISTRAREA ŞI EVIDENŢA PARTIDELOR POLITICE
Articolul 8. Depunerea documentelor pentru înregistrarea partidului politic
(1) Pentru înregistrarea partidului politic, la Ministerul Justiţiei se depun următoarele documente:
a) cererea de înregistrare;
b) statutul partidului;
c) programul partidului;
d) actul de constituire însoţit de lista membrilor partidului politic, al căror număr nu poate fi mai mic de patru mii, actele de constituire ale organizaţiilor teritoriale ale partidului, lista delegaţilor participanţi la congresul de constituire. La momentul constituirii partidului, membrii acestuia trebuie să fie domiciliaţi în cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul al doilea din Republica Moldova, dar nu mai puţin de 120 de membri în fiecare din unităţile administrativ-teritoriale menţionate. Lista membrilor partidului, întocmită în baza cererilor de aderare la partid, va cuprinde: numele, prenumele, data naşterii, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate şi semnătura membrului;
e) declaraţia privind adresa juridică a partidului;
f) dovada deschiderii contului bancar.
(2) La documentele menţionate la alin.(1) lit.b), c) şi d) se anexează copiile lor în variantă electronică.
(3) Ministerul Justiţiei, în termen de o lună de la data depunerii documentelor prevăzute la alin.(1), va adopta o decizie de înregistrare a partidului politic sau, în cazul necorespunderii cerinţelor prezentei legi, o decizie prin care refuză înregistrarea partidului.
(4) Decizia Ministerului Justiţiei prin care a fost refuzată înregistrarea partidului politic poate fi atacată la Curtea de Apel Chişinău în termen de 10 zile de la data adoptării acesteia.
(5) Pentru înregistrarea statutului partidului politic, precum şi a modificărilor sau completărilor operate în el, se percepe o taxă de stat în cuantum de 200 de lei.
(6) La procedura de înregistrare a partidului politic participă, în mod obligatoriu, reprezentantul organului de conducere al acestuia.
(7) Partidul politic, la data înregistrării statutului său, devine persoană juridică şi se înscrie în Registrul partidelor politice.
Articolul 9. Declararea nulităţii deciziei de înregistrare a partidului politic
Decizia de înregistrare a partidului politic poate fi declarată nulă prin hotărîre a instanţei judecătoreşti competente.
Articolul 10. Înregistrarea modificărilor şi completărilor operate în statutul şi în programul partidului politic
(1) Modificarea sau completarea statutului şi programului partidului politic poate fi făcută conform procedurii prevăzute în statutul partidului.
(2) Orice modificare a statutului sau programului partidului politic se comunică Ministerului Justiţiei în termen de cel mult 30 de zile de la data adoptării hotărîrii respective.
(3) Înregistrarea modificărilor şi completărilor operate în statutul sau programul partidului politic se efectuează de Ministerul Justiţiei în conformitate cu prevederile art.8 alin.(3)–(6), care se aplică în mod corespunzător.
Articolul 11. Evidenţa partidelor politice
(1) Ministerul Justiţiei ţine Registrul partidelor politice, care este instrumentul legal de evidenţă a partidelor politice din Republica Moldova.
(2) Ministerul Justiţiei este unica instituţie învestită cu dreptul de a opera modificări în Registrul partidelor politice.
(3) Informaţia din Registrul partidelor politice este de interes public.
(4) Informaţia privind înregistrarea partidelor politice, radierea lor din Registrul partidelor politice, privind modificările şi completările operate în statutele acestora se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi pe pagina web a Ministerului Justiţiei. Responsabil de publicarea acestei informaţii este Ministerul Justiţiei.
Capitolul V
REORGANIZAREA ŞI ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII PARTIDELOR POLITICE
Articolul 20. Reorganizarea partidelor politice
Partidele politice, conform deciziei organelor lor supreme, se pot reorganiza prin fuziune (contopire şi absorbţie), dezmembrare (divizare şi separare) sau transformare, în condiţiile legii.
Articolul 21. Limitarea activităţii partidelor politice
(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.
(2) În cazul constatării acţiunilor menţionate la alin.(1), Ministerul Justiţiei, prin cerere scrisă, va solicita organului de conducere al partidului politic respectiv ca, în termen de cel mult o lună, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor acţiuni şi despre rezultate să informeze ministerul.
(3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit cerinţa Ministerului Justiţiei, activitatea partidului politic va fi limitată pe un termen de pînă la 6 luni prin hotărîre a Curţii de Apel Chişinău, la cererea Ministerului Justiţiei, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2).
(4) Hotărîrea Curţii de Apel Chişinău, în termen de 10 zile, poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie. Recursul va fi examinat în termen de 15 zile.
(5) Pe perioada limitării activităţii partidului politic, acestuia îi este interzisă fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, mitingurilor, demonstraţiilor, pichetărilor şi altor acţiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepţia cazurilor cînd sînt necesare decontări cu contractanţii, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acţiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, taxelor şi amenzilor.
(6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiţiei, care, în termen de 5 zile, va autoriza reluarea activităţii partidului.
(7) Dacă, în perioada limitării activităţii partidului politic, acţiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activităţii partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiţiei va cere Curţii de Apel Chişinău să dizolve partidul respectiv.
(8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată cu o lună înainte de alegerile în Parlament sau de alegerile locale generale, precum şi pe parcursul perioadei efectuării acestor alegeri.
Articolul 22. Încetarea activităţii partidelor politice
(1) Partidul politic îşi încetează activitatea prin:
a) reorganizare, conform prevederilor prezentei legi, şi pierdere, în urma reorganizării, a personalităţii juridice;
b) autodizolvare, prin decizia organului său suprem;
c) dizolvare prin hotărîre definitivă a Curţii de Apel Chişinău, la cererea Ministerului Justiţiei;
d) declarare a neconstituţionalităţii partidului prin hotărîre a Curţii Constituţionale.
(2) Ministerul Justiţiei va înainta Curţii de Apel Chişinău o acţiune prin care va cere dizolvarea partidului politic dacă există cel puţin unul din următoarele temeiuri:
a) partidul activează în baza statutului şi programului său cu modificări şi completări care nu au fost înregistrate în modul stabilit de lege;
b) pe parcursul unui an, care începe să curgă din data cînd a devenit definitivă hotărîrea Curţii de Apel Chişinău cu privire la limitarea activităţii partidului, acesta a comis acţiuni similare celor pentru care activitatea partidului a fost limitată;
c) partidul nu a participat cu liste de candidaţi în două campanii electorale consecutive pentru alegerea Parlamentului sau a acumulat la fiecare din aceste alegeri un număr de voturi mai mic decît numărul de membri necesar pentru înregistrarea unui partid;
d) activitatea partidului se desfăşoară pe căi ori prin mijloace ilegale sau prin săvîrşirea unor acte de violenţă;
e) partidul a fost declarat neconstituţional prin hotărîre a Curţii Constituţionale.
(3) Hotărîrea definitivă a Curţii de Apel Chişinău cu privire la dizolvarea partidului politic se remite Ministerului Justiţiei, care va consemna în Registrul partidelor politice demararea procedurii de lichidare a acestuia.
(4) Pentru dizolvarea unui partid politic, Ministerul Justiţiei, în scopul executării hotărîrii definitive a Curţii de Apel Chişinău, va crea o comisie de lichidare a partidului. Existenţa unui partid politic încetează numai după finalizarea procedurii de lichidare şi radierea partidului din Registrul partidelor politice.
(5) După încetarea activităţii partidului politic, bunurile acestuia se trec, cu titlu gratuit, în proprietatea statului pentru a fi utilizate în scopuri filantropice (de caritate).
Articolul 23. Procedura de lichidare a partidului politic
(1) Dizolvarea partidului politic potrivit art.22 alin.(1) lit.b) se efectuează, cu participarea Ministerului Justiţiei, de către organul său colegial de conducere ori de către alte persoane desemnate de adunarea generală a partidului.
(2) În hotărîrea de lichidare a partidului politic, adoptată de adunarea generală a partidului, se stabilesc procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, destinaţia bunurilor rămase după lichidare, precum şi termenul-limită în care creditorii îşi pot prezenta creanţele. Acest termen va fi de cel puţin 30 de zile şi începe să curgă de la data publicării hotărîrii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(3) Dacă lichidarea partidului politic se efectuează potrivit art.22 alin.(1) lit.c) şi d), lichidatorii vor fi numiţi prin hotărîrea de lichidare adoptată de instanţa judecătorească respectivă.
(4) Odată cu numirea lichidatorilor, mandatul organelor partidului politic încetează. Lichidatorii sînt obligaţi să îndeplinească toate cerinţele prevăzute de prezenta lege referitor la publicarea avizului privind lichidarea partidului. Acest aviz va cuprinde:
a) numele lichidatorilor şi sediul partidului;
b) procedura şi termenul în care se va efectua lichidarea, termenul-limită de prezentare a creanţelor de către creditori;
c) invitaţia creditorilor pentru a prezenta dovezi referitor la creanţele lor. Creditorii cunoscuţi vor fi invitaţi prin notificări individuale.
(5) După desemnarea lichidatorilor, aceştia sînt obligaţi să întocmească neîntîrziat inventarul bunurilor partidului politic, cu indicarea exactă a activelor şi pasivelor. Inventarul va fi semnat de către lichidatori şi conducătorii organului permanent de conducere al partidului politic.
(6) Lichidatorii sînt obligaţi să continue operaţiunile în curs de desfăşurare, să execute creanţele creditorilor, iar dacă numerarul este insuficient pentru achitarea tuturor datoriilor, ei sînt în drept să vîndă bunurile partidului politic. Pentru prejudiciile cauzate din culpa lor, lichidatorii răspund atît în faţa partidului politic în proces de lichidare, cît şi în faţa terţilor.
(7) După încheierea procedurii de lichidare a partidului politic, lichidatorii au obligaţia să întocmească bilanţul de lichidare şi să-l prezinte spre aprobare Ministerului Justiţiei şi inspectoratului fiscal, precum şi să-l publice în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Activele rămase după satisfacerea tuturor creanţelor creditorilor se fac venit la bugetul de stat şi se utilizează în scopuri filantropice (de caritate).
(8) În toate cazurile de lichidare a partidelor politice, pentru radierea lor din Registrul partidelor politice, lichidatorii depun la Ministerul Justiţiei următoarele documente:
a) cererea cu privire la radierea partidului din Registrul partidelor politice;
b) certificatul de înregistrare (în original);
c) dovada achitării tuturor plăţilor obligatorii la bugetul de stat, eliberată de inspectoratul fiscal;
d) documentele de constituire (în original);
e) actul de predare spre nimicire a ştampilelor, eliberat de organul împuternicit al poliţiei;
f) copia de pe avizul despre lichidarea partidului, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
(9) Obligaţiile lichidatorilor încetează odată cu încheierea tuturor operaţiunilor financiar-bancare.
Capitolul VI
PATRIMONIUL PARTIDELOR POLITICE
Articolul 24. Patrimoniul partidelor politice
(1) Partidele politice au dreptul să dispună, cu titlu de proprietate, de clădiri, utilaje, edituri, tipografii, mijloace de transport, precum şi de alte bunuri neinterzise prin lege. Bunurile partidelor politice nu pot fi utilizate în alte scopuri decît pentru realizarea sarcinilor lor statutare.
(2) Dreptul de proprietate al partidelor politice se află sub incidenţa normelor legislaţiei civile, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) Partidul politic este în drept să desfăşoare activitate editorială, activitate legată nemijlocit de administrarea proprietăţii sale, precum şi alte activităţi economice ce rezultă direct din scopul prevăzut în statut.
(4) Partidele politice nu pot avea în posesie, la dispoziţie sau în folosinţă şi nici nu pot accepta spre depozitare sau păstrare armament, substanţe explozive şi alte materiale care prezintă pericol pentru viaţa şi sănătatea oamenilor.
(5) Patrimoniul partidului politic, inclusiv veniturile, nu poate fi distribuit între membrii acestuia.
Articolul 25. Sursele de finanţare a partidelor politice
(1) Surse de finanţare a partidelor politice sînt:
a) cotizaţiile de membru de partid;
b) donaţiile, inclusiv cele colectate în cadrul manifestărilor de agrement, culturale, sportive sau altor manifestări de masă organizate de partid;
c) subvenţiile de la bugetul de stat, potrivit reglementărilor prezentei legi şi legii bugetare anuale;
d) alte venituri legal obţinute conform art.24 alin.(3).
(2) Partidele politice nu pot folosi alte surse de finanţare decît cele prevăzute la alin.(1).
(3) Mărimea şi modul de achitare a cotizaţiilor de membru se stabilesc prin statutul partidului politic.
(4) Operaţiunile de încasări şi plăţi ale partidelor politice se efectuează în lei moldoveneşti şi în valută străină, prin conturi deschise la bănci cu sediul în Republica Moldova.
(5) Veniturile prevăzute la alin.(1) se scutesc de impozit sau se impozitează în conformitate cu prevederile Codului fiscal.
(6) Finanţarea publică sau privată a partidelor politice nu poate avea drept scop limitarea independenţei lor.
(7) Încălcările prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi privind modul de utilizare de către partidele politice a mijloacelor financiare şi a bunurilor materiale se sancţionează în conformitate cu legea.
(8) Partidele politice nu au dreptul să deschidă conturi bancare în străinătate.
Articolul 26. Donaţiile
(1) Donaţia este patrimoniul transmis cu titlu gratuit şi necondiţionat partidului politic şi acceptat de acesta.
(2) Veniturile anuale ale unui partid politic provenite din donaţii nu pot depăşi echivalentul de 0,1% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv.
(3) O persoană fizică poate face donaţii unui sau mai multor partide politice. Donaţiile făcute de o persoană fizică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăşi suma a 500 de salarii medii lunare pe economia naţională stabilite pe anul respectiv. Dacă persoana fizică este membru de partid, în suma menţionată se include şi suma cotizaţiilor de partid plătite de aceasta într-un an.
(4) Donaţiile făcute de o persoană juridică unui sau mai multor partide politice într-un an bugetar nu pot depăşi suma a 1000 de salarii medii lunare pe economia naţională stabilite pe anul respectiv.
(5) Se interzic finanţarea directă şi indirectă, susţinerea materială sub orice formă a partidelor politice de către alte state şi organizaţii internaţionale, de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii finanţate de către stat sau care au capital de stat, capital străin, de către organizaţiile necomerciale, sindicale, de binefacere, religioase, de către cetăţenii Republicii Moldova minori sau aflaţi în străinătate, de către persoane fizice care nu sînt cetăţeni ai Republicii Moldova, de către persoane anonime, precum şi în numele unor terţi.
(6) Partea valorii donaţiilor, primite de partidul politic, care depăşeşte plafoanele stabilite, precum şi sumele primite cu încălcarea prevederilor alin.(5) se fac venit la bugetul de stat în temeiul hotărîrii judecătoreşti.
Articolul 27. Caracterul public al donaţiilor pentru partidele politice
(1) Fiecare partid politic ţine registrul donaţiilor primite, în care se menţionează numele (denumirea), domiciliul (sediul) donatorului şi suma donată.
(2) Partidele politice nu pot primi donaţii anonime sau cu depăşirea plafoanelor prevăzute de prezenta lege.
(3) În cazul constatării primirii de donaţii anonime sau de donaţii cu depăşirea plafoanelor prevăzute de prezenta lege, partidul politic este obligat, în termen de 10 zile, să verse în bugetul de stat sumele respective.
Articolul 28. Finanţarea din bugetul de stat a partidelor politice
(1) Alocaţiile anuale din bugetul de stat pentru finanţarea partidelor politice constituie 0,2% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv şi se distribuie după cum urmează:
a) 50% – partidelor politice proporţional cu numărul de mandate obţinute la alegerile parlamentare şi validate la momentul constituirii noii legislaturi a Parlamentului;
b) 50% – partidelor politice proporţional cu numărul de voturi acumulate la alegerile locale generale, cu condiţia că acestea au obţinut nu mai puţin de 50 de mandate în organele reprezentative ale unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul al doilea.
(2) Partidele politice pierd dreptul la alocaţii din bugetul de stat dacă:
a) activitatea acestora a fost limitată – pentru întreaga durată de limitare a activităţii;
b) îşi pierd personalitatea juridică;
c) încălcă reglementările privind finanţarea partidelor sau prevederile alin.(3);
d) sînt în proces de lichidare.
(3) Partidele politice care în mersul campaniei electorale au depăşit plafonul maxim de cheltuieli stabilit prin lege, precum şi partidele care au fost finanţate cu încălcarea prevederilor legale pierd dreptul la finanţare din bugetul de stat.
(4) Partidul politic care a pierdut dreptul la finanţare din bugetul de stat ca urmare a depăşirii plafonului de cheltuieli pentru campania electorală sau a încălcării prevederilor legale privind finanţarea campaniilor electorale poate fi repus în acest drept după scrutinul următor, în condiţiile alin.(1).
(5) Partidul politic care a pierdut dreptul la finanţare din bugetul de stat ca urmare a încălcării procedurii de încasare a veniturilor se repune în acest drept după înlăturarea neregulii care a servit drept temei pentru suspendarea finanţării.
(6) Mijloacele alocate pentru finanţarea partidelor politice se transferă pe conturile acestora, în condiţiile şi în proporţiile prevăzute la alin.(1), de către Comisia Electorală Centrală, în baza datelor privind numărul de voturi acumulate de partidele politice.
(7) Alocaţiile din bugetul de stat se transferă lunar pe conturile partidelor politice, în sume egale, în decursul întregului an.
(8) În cazul pierderii de către partidul politic, în condiţiile prezentei legi, a dreptului la finanţare din bugetul de stat, transferul sumelor respective încetează din luna următoare lunii în care partidul a pierdut acest drept.
(9) În cazul reorganizării unor partide politice care au dreptul de a fi finanţate de la bugetul de stat în condiţiile alin.(1), dreptul menţionat se transmite succesorilor de drept – partidelor politice reorganizate.
Articolul 29. Utilizarea alocaţiilor din bugetul de stat
(1) Alocaţiile de la bugetul de stat vor fi utilizate, la decizia organelor de conducere ale partidelor politice, pentru următoarele destinaţii:
a) întreţinerea sediilor;
b) cheltuieli de personal;
c) cheltuieli pentru presă şi material promoţional;
d) cheltuieli de deplasare în ţară şi în străinătate;
e) cheltuieli pentru telecomunicaţii;
f) cheltuieli de organizare a activităţii politice;
g) cheltuieli pentru primirea delegaţiilor din străinătate;
h) plata cotizaţiilor de membru în organizaţiile internaţionale din care partidul respectiv face parte;
i) investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidului respectiv;
j) cheltuieli de protocol;
k) cheltuieli de birotică;
l) cheltuieli pentru campania electorală.
(2) Alocaţiile de la bugetul de stat utilizate pentru alte destinaţii decît cele prevăzute la alin.(1) se restituie bugetului de stat în baza hotărîrii definitive a Curţii de Apel Chişinău.
(3) Utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat se reflectă distinct în evidenţa contabilă a partidelor politice.
(4) Controlul utilizării alocaţiilor de la bugetul de stat se va efectua în conformitate cu legea de către organele abilitate.
Articolul 30. Rapoartele financiare
(1) Partidele politice, în conformitate cu regulamentul aprobat de către Ministerul Justiţiei, anual, pînă la 31 martie, vor prezenta rapoarte financiare Curţii de Conturi, Ministerului Finanţelor şi Ministerului Justiţiei.
(2) Rapoartele menţionate la alin.(1) vor fi verificate de către Curtea de Conturi, referitor la subvenţiile primite de la bugetul de stat, şi de către Ministerul Finanţelor, prin intermediul structurilor subordonate, referitor la alte venituri.
(3) Încălcarea reglementărilor privind finanţarea partidelor politice sau privind utilizarea de către acestea a mijloacelor ce le aparţin atrage răspunderea prevăzută de lege.
Articolul 31. Caracterul public al informaţiei privind finanţarea campaniilor electorale
(1) Cheltuielile suportate de partidele politice în campaniile electorale constituie informaţie de interes public.
(2) La data înregistrării în calitate de concurent electoral şi, ulterior, la fiecare două săptămîni pînă la data încheierii scrutinului electoral, fiecare partid politic care participă la alegeri, în conformitate cu regulamentul aprobat de către Comisia Electorală Centrală, va prezenta acesteia rapoarte privind mijloacele financiare ale partidului, inclusiv cheltuielile efectuate în campania electorală respectivă, şi privind sursele din care au provenit aceste mijloace. Ulterior, rapoarte similare pentru întreaga perioadă electorală se vor prezenta Comisiei Electorale Centrale în termen de o lună după publicarea rezultatelor alegerilor.
(3) În cazul în care, în cadrul controlului efectuat la solicitarea Comisiei Electorale Centrale de către organele abilitate, se constată că partidul politic înregistrat în calitate de concurent electoral a primit sau a utilizat mijloace financiare cu încălcarea prevederilor prezentei legi, Comisia Electorală Centrală se va adresa Curţii Supreme de Justiţie cu o cerere de anulare a înregistrării acestuia în calitate de concurent electoral. Curtea Supremă de Justiţie va examina cererea şi se va pronunţa asupra ei în decurs de 5 zile, dar nu mai tîrziu de ziua precedentă alegerilor.
(4) Dacă informaţia prezentată de un partid politic în condiţiile alin.(2) este incompletă, Comisia Electorală Centrală este în drept să solicite partidului respectiv date suplimentare despre mărimea fiecărei încasări în contul acestui partid şi despre provenienţa acestor mijloace.
(5) Comisia Electorală Centrală publică pe pagina sa web, în termen de 2 luni de la data desfăşurării scrutinului, în baza informaţiilor prezentate de partidele politice, devizul de cheltuieli al fiecărui partid politic pentru campania electorală.