Articolul 9. Măsuri de prevenire a criminalității organizate
Autorităţile cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate previn criminalitatea organizată prin:
a) efectuarea analizei cauzelor şi condiţiilor ce favorizează crearea şi activitatea grupurilor şi organizaţiilor criminale;
b) planificarea măsurilor de prevenire a formării noilor grupuri sau organizaţii criminale;
c) planificarea măsurilor de prevenire a activității criminale pe fiecare grup sau organizaţie criminală existentă;
d) organizarea campaniilor de informare privind fenomenul de crimă organizată;
e) notificarea persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată;
f) monitorizarea preventivă a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată.
(2) Măsurile de prevenire a criminalității organizate prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi d) sînt exercitate conform unui plan aprobat de Guvern.
(3) Măsurile de prevenire a criminalității organizate prevăzute la alin. (1) lit. c), e) și f) sînt exercitate pentru fiecare caz de parvenire a informaţiei despre crearea unui grup sau unei organizaţii criminale ori despre posibila atragere a persoanei în activitatea criminală organizată.
Articolul 10. Notificarea persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată
(1) Notificarea persoanei despre faptul că poate fi atrasă în activitatea criminală organizată reprezintă informarea sub semnătură despre eventualele consecinţe ale atragerii în acţiunile ilegale ale grupului sau organizaţiei criminale.
(2) Notificarea se operează în privinţa persoanei care, deşi nu este antrenată în activitatea criminală organizată, ţine relaţii permanente sau ocazionale cu membrii grupului sau organizaţiei criminale şi care poate deveni participant la activitatea criminală a grupului sau organizaţiei criminale.
(3) Notificarea despre posibilitatea atragerii persoanei în activitatea criminală organizată nu implică stabilirea faţă de aceasta a unor obligaţii sau restricţii în comunicarea de mai departe cu membrii grupului sau organizaţiei criminale, deci nu presupune limitarea drepturilor şi libertăţilor acesteia.
(4) La solicitare, persoanei notificate i se eliberează notificarea în formă scrisă.
Articolul 11. Monitorizarea preventivă a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată
Dacă prelungeşte comunicarea cu membrii grupului sau organizaţiei criminale, persoana notificată despre posibilitatea atragerii ei în activitatea criminală organizată este supusă monitorizării preventive.
Monitorizarea preventivă a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată constă în culegerea de informaţii şi date despre comunicările realizate între membrii grupurilor sau organizaţiilor criminale și persoana notificată.
Monitorizarea preventivă a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată este iniţiată la decizia motivată a conducătorului autorităţii cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate.
Rezultatele monitorizării preventive a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată sînt raportate în scris, cel puţin o dată pe lună, conducătorului autorităţii cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate.
Persoanele responsabile de monitorizarea preventivă, precum şi alte persoane care, în exercitarea obligaţiilor de serviciu, au luat cunoştinţă de informaţii privind monitorizarea preventivă a persoanelor care pot fi atrase în activitatea criminală organizată sînt obligate să asigure confidenţialitatea acestei informaţii.
Monitorizarea preventivă este realizată de autorităţile menționate la art. 6 alin. (1) din prezenta lege în domeniile care corespund competenţelor prevăzute de Codul de procedură penală.
(7) Monitorizarea preventivă a persoanei care poate fi atrasă în activitatea criminală organizată încetează dacă:
a) persoana supusă monitorizării a decedat;
b) datele acumulate demonstrează că măsurile preventive aplicate în privinţa persoanei supuse monitorizării şi-au atins scopul;
c) datele acumulate demonstrează că măsurile preventive aplicate în privinţa persoanei supuse monitorizării nu şi-au atins scopul, persoana monitorizată devenind membru al unui grup sau organizaţii criminale;
d) nu există temei pentru prelungirea monitorizării.