Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Obiectul şi scopul prezentei legi
(1) Prezenta lege stabileşte cadrul juridic al protecţiei concurenţei, inclusiv al prevenirii şi al contracarării practicilor anticoncurenţiale şi a concurenţei neloiale, al realizării concentrărilor economice pe piaţă, stabilește cadrul juridic privind activitatea şi competenţa Consiliului Concurenţei şi responsabilitatea pentru încălcarea legislaţiei în domeniul concurenţei.
(2) Scopul prezentei legi constă în reglementarea relaţiilor ce ţin de protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei în vederea promovării intereselor legitime ale consumatorilor.
Articolul 2. Sfera de aplicare a prezentei legi
(1) Prevederile prezentei legi se aplică faptelor acţiuni sau inacţiuni ce au ca obiect sau au ori pot avea ca efect restrîngerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei, precum şi faptelor acţiuni de concurenţă neloială, care sînt săvîrşite de:
a) întreprinderi înregistrate în Republica Moldova sau în alte state, precum şi de persoane fizice;
b) autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale, în măsura în care acestea, prin deciziile emise sau prin actele adoptate, intervin pe piaţă, influenţînd direct sau indirect concurenţa, cu excepţia situaţiilor cînd asemenea măsuri sînt luate în aplicarea altor legi sau pentru apărarea unui interes public major.
(2) Sub incidenţa prezentei legi cad şi persoanele asimilate autorităţilor publice care exercită atribuţii de putere publică sau utilizează domeniul public, fiind împuternicite prin lege să presteze un serviciu de interes public.
(3) Întreprinderile cărora li s-a atribuit sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general şi întreprinderile care prezintă caracter de monopol fiscal se supun prevederilor prezentei legi şi, în special, regulilor de concurenţă în măsura în care aplicarea acestor prevederi nu împiedică, în drept sau în fapt, îndeplinirea misiunii speciale care le-a fost încredinţată.
(4) Prevederile prezentei legi se aplică faptelor prevăzute la alin. (1) săvîrşite pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi celor săvîrșite în afara teritoriului țării atunci cînd produc sau pot produce efecte pe teritoriul Republicii Moldova.
(5) Prezenta lege nu se aplică relaţiilor de muncă.
(6) Consiliul Concurenţei este autoritatea de concurenţă naţională, competentă de punerea în aplicare a prevederilor prezentei legi, în conformitate cu atribuţiile stabilite de prezenta lege.
(7) Dacă un tratat internaţional la care Republica Moldova este parte stabilește alte dispoziţii decît cele prevăzute de prezenta lege, se aplică dispoziţiile tratatului internaţional.
Articolul 3. Principiile de bază ale concurenţei
(1) Statul asigură libertatea activităţii de întreprinzător, protecţia concurenţei loiale şi apărarea drepturilor şi intereselor întreprinderilor şi ale cetăţenilor contra practicilor anticoncurenţiale şi concurenţei neloiale.
(2) Este interzis întreprinderilor să-şi exercite drepturile în vederea restrîngerii concurenţei şi lezării intereselor legitime ale consumatorului.
(3) Preţurile la produse se determină în procesul liberei concurenţe, pe baza cererii şi ofertei, dacă legea specială nu prevede altfel.
(4) Pentru sectoarele economice în care concurenţa este restrînsă sau nu există, precum şi în împrejurări excepţionale (cum ar fi: situaţiile de criză, dezechilibrul major dintre cerere şi ofertă), Guvernul este în drept să dispună şi/sau să aplice măsuri cu caracter temporar pentru a împiedica sau chiar pentru a bloca creşterea excesivă a preţurilor. Aceste măsuri sînt adoptate prin hotărîre de Guvern pe o perioadă de 6 luni, care poate fi prelungită succesiv pentru perioade de cel mult 3 luni, atîta timp cît persistă împrejurările care au justificat hotărîrea Guvernului.
(5) În situaţiile prevăzute la alin. (4), intervenţia Guvernului se face cu notificarea Consiliului Concurenţei, în scopul analizei efectelor măsurii adoptate asupra concurenţei.
Articolul 4. Noţiuni principale
În sensul prezentei legi, noţiunile principale utilizate sînt noţiuni autonome ale domeniului concurenţei şi semnifică următoarele:
acord – orice formă (verbală sau scrisă) de manifestare a voinţei comune cu privire la comportamentul pe piaţă, exprimată de două sau mai multe întreprinderi independente;
acord orizontal – acord sau practică concertată ce se realizează între două sau mai multe întreprinderi care funcţionează pe piaţă la acelaşi (aceleaşi) nivel (niveluri);
acord vertical – acord sau practică concertată convenită între două sau mai multe întreprinderi ce operează fiecare, în sensul acordului sau al practicii concertate, la niveluri diferite ale procesului de producţie sau distribuţie, care se referă la condiţiile în care părţile pot cumpăra, vinde sau revinde anumite produse;
activitate economică – orice activitate care constă în oferirea de produse pe o anumită piaţă;
asociaţie de întreprinderi – organizaţie necomercială constituită benevol de două sau mai multe întreprinderi în modul prevăzut de lege, indiferent de forma juridică de organizare, de tipul de finanţare, de modul în care sînt luate deciziile, de caracterul obligatoriu ori facultativ al acestora, precum şi de caracterul public al funcţiilor pe care le exercită;
autorizare – acţiune prin care Consiliul Concurenţei îi permite solicitantului să-şi realizeze intenţia de concentrare economică sau de acordare a ajutorului de stat, eliberîndu-i un act cu caracter permisiv sub formă de decizie;
cifră totală de afaceri – valoare totală a vînzărilor de produse realizată de o întreprindere în cursul perioadei de gestiune. Cifra totală de afaceri este asimilată:
a) cu suma veniturilor aferente dobînzilor şi suma veniturilor neaferente dobînzilor – pentru bănci, instituţiile care acordă împrumuturi;
b) cu valoarea totală a primelor brute subscrise, inclusiv de reasigurare – pentru societăţile de asigurări;
concentrare economică – operaţiuni care au ca rezultat modificări de durată asupra controlului întreprinderilor implicate şi, prin urmare, asupra structurii pieţei;
concurent – întreprindere independentă care este activă pe o piaţă relevantă;
concurent potenţial – întreprindere independentă care nu este activă pe o piaţă relevantă, dar care, în cazul unei creşteri permanente a preţurilor relative cu 10%, ar putea efectua investiţii suplimentare necesare sau ar putea suporta alte costuri de transformare necesare pentru a intra pe piaţa relevantă respectivă într-un termen de maximum 3 ani;
concurenţă – rivalitate economică, existentă sau potenţială, între două sau mai multe întreprinderi independente pe o piaţă relevantă, cînd acţiunile lor limitează efectiv posibilităţile fiecăreia dintre ele de a influenţa unilateral condiţiile generale de circulaţie a produselor de pe piaţa respectivă, stimulează progresul tehnico-ştiinţific şi creşterea bunăstării consumatorilor;
concurenţă neloială – orice acţiune, realizată de întreprinderi în procesul concurenţei, care este contrară uzanţelor oneste în activitatea economică;
consumator – utilizator, direct sau indirect, de produse, inclusiv producător care utilizează produse pentru prelucrare, comerciant cu ridicata, comerciant cu amănuntul sau consumator final;
control – posibilitate de a exercita o influenţă decisivă asupra unei întreprinderi, care decurge din drepturi, din contracte sau din orice alte mijloace, separat sau combinate, ţinînd seama de circumstanţele de drept şi de fapt relevante, în special din:
a) dreptul de proprietate sau de folosinţă integrală ori parţială asupra activelor unei întreprinderi;
b) drepturi sau contracte care conferă o influenţă decisivă asupra structurii, voturilor sau deciziilor organelor de conducere ale unei întreprinderi.
Controlul este dobîndit de persoane sau întreprinderi care sînt titulare ale drepturilor ori beneficiare ale drepturilor în baza contractelor în cauză sau care, deşi nu sînt titulare ale acestor drepturi sau beneficiare ale drepturilor în baza acestor contracte, au puterea de a exercita drepturile care decurg din acestea;
decizie a asociaţiei de întreprinderi – orice manifestare a voinţei exprimată de către asociația de întreprinderi sau de către organele de conducere ale asociaţiei de întreprinderi, indiferent de forma manifestării sau de caracterul obligatoriu ori facultativ;
drepturi exclusive – drepturi acordate de o autoritate publică competentă prin orice act legislativ, normativ sau administrativ al cărui efect este limitarea de a exercita o activitate economică în cadrul unei anumite zone geografice la una sau mai multe întreprinderi şi care afectează substanţial capacitatea altor întreprinderi de a desfăşura o astfel de activitate în zona respectivă. Drepturile acordate în orice formă, inclusiv prin acte de concesiune, unui număr limitat de întreprinderi pe baza unor criterii obiective, proporţionate şi nediscriminatorii ce permit oricărei părţi interesate care îndeplineşte aceste criterii să beneficieze de drepturile în cauză nu pot fi considerate drepturi exclusive;
grup de întreprinderi – întreprindere care exercită controlul şi toate întreprinderile controlate direct sau indirect de aceasta;
influenţă decisivă – capacitate de a determina comportamentul strategic şi tactic al întreprinderii;
inspecţie – instrument procedural de obţinere a informaţiilor şi a documentelor necesare la locul aflării acestora, utilizat de Consiliul Concurenţei pentru constatarea încălcării prezentei legi sau Legii nr. 139 din 15 iunie 2012 cu privire la ajutorul de stat;
întreprindere – orice entitate, inclusiv asociaţie de întreprinderi, angajată în activitate economică, indiferent de statutul juridic şi de modul de finanţare al acesteia;
întreprindere care prezintă caracter de monopol fiscal – întreprindere căreia i s-au atribuit drepturi exclusive de a desfăşura o activitate specifică cu scopul de a obţine venituri pentru stat;
întreprinderi dependente – întreprinderi care fac parte din acelaşi grup de întreprinderi sau sînt controlate de aceeaşi persoană ori de aceleaşi persoane;
întreprinderi implicate – întreprinderi care participă la o concentrare economică;
întreprinderi independente – alte întreprinderi decît cele dependente;
notificare – solicitare, adresată Consiliului Concurenţei, de autorizare a intenției de a realiza o operaţiune de concentrare economică sau de acordare a ajutorului de stat;
piaţă geografică relevantă – zonă în care întreprinderile sînt implicate în oferta sau cererea de pe piaţa relevantă a produsului, în care condiţiile de concurenţă sînt suficient de omogene şi care poate fi deosebită de zonele geografice învecinate prin condiţii de concurenţă ce diferă în mod apreciabil;
piaţă relevantă – piaţă în cadrul căreia trebuie evaluată o anumită problemă de concurenţă şi care se determină prin raportarea pieţei relevante a produsului la piaţa geografică relevantă;
piaţă relevantă a produsului – piaţă a produselor considerate de consumatori ca interschimbabile sau substituibile datorită utilizării date acestora, datorită caracteristicilor fizice, funcţionale şi preţului;
poziţie dominantă pe piaţă – poziţie de putere economică de care beneficiază o întreprindere ce îi permite să împiedice menţinerea unei concurenţe efective pe o piaţă relevantă, acordîndu-i posibilitatea de a se comporta, în mare măsură, în mod independent faţă de concurenţi, de clienţii săi şi, în ultimă instanță, față de consumatori;
practică anticoncurenţială – acord anticoncurenţial, decizie a asociaţiei de întreprinderi, practică concertată, abuz de poziţie dominantă, acţiune sau inacţiune a autorităţilor publice de restrîngere a concurenţei interzise de lege;
practică concertată – formă de coordonare a acţiunilor între întreprinderi independente şi/sau grupuri independente de întreprinderi, prin care cooperarea practică dintre acestea înlocuieşte în mod intenţionat riscurile concurenţei fără ca întreprinderile sau grupurile de întreprinderi să fi încheiat un acord în acest sens;
preţ de ruinare – preţ inferior costurilor medii variabile practicat de o întreprindere aflată într-o poziţie dominantă în scopul eliminării concurenţilor de pe piaţa relevantă;
produs – bunuri, lucrări, servicii, inclusiv servicii financiare, destinate vînzării, schimbului sau altor modalităţi de includere în circuitul civil;
restrîngere semnificativă a concurenţei – impact negativ asupra a cel puţin unuia din parametrii concurenţei pe piaţă, cum ar fi: preţul, producţia, calitatea produsului, varietatea produsului sau inovarea;
servicii de interes economic general – comercializare de produse:
care sînt destinate cetăţenilor sau sînt în interesul societăţii în general;
care nu mai sînt furnizate sau nu pot fi furnizate în mod satisfăcător şi în condiţii (cum ar fi: preţul, trăsăturile obiective privind calitatea, continuitatea şi accesul la serviciu) compatibile cu interesul public astfel cum este definit de către stat, de către întreprinderi care îşi desfăşoară activitatea în condiţii normale de piaţă, adică a căror furnizare o întreprindere nu şi-ar asuma-o sau nu şi-ar asuma-o în aceeaşi măsură sau în aceleaşi condiţii dacă ar ţine seama de propriile interese comerciale;
a căror obligație de furnizare este stabilită de o autoritate publică printr-un act legislativ, normativ sau administrativ sau printr-un contract ori printr-o serie de acte sau contracte care definesc obligaţiile întreprinderii în cauză şi ale autorităţii, specifice prestării unor astfel de servicii;
trucare a ofertelor – realizare, prin intermediul licitaţiilor sau altor forme de concurs de oferte, a acordurilor anticoncurenţiale ale întreprinderilor concurente referitoare la preţuri, la împărţirea pieţelor, la sursele de aprovizionare sau la calitatea produselor.
Capitolul IV
CONCENTRĂRILE ECONOMICE
Articolul 20. Prevederi generale privind concentrarea economică
(1) Pînă la declararea concentrării economice ca fiind compatibilă cu mediul concurenţial, în temeiul unei decizii emise de către Plenul Consiliului Concurenţei în conformitate cu art. 25 alin. (1) lit. b) ori alin. (2) lit. b) sau c) ori pe baza unei prezumţii în conformitate cu art. 25 alin. (5), este interzisă punerea în aplicare a unei operaţiuni de concentrare economică ce cade sub incidenţa art. 22 alin. (1).
(2) O operaţiune de concentrare economică are loc în cazul în care modificarea de durată a controlului rezultă în urma:
a) fuzionării a două sau mai multor întreprinderi independente anterior ori mai multor părţi ale unor întreprinderi independente anterior; sau
b) preluării, de către una sau mai multe persoane care controlează deja cel puţin o întreprindere ori de către una sau mai multe întreprinderi, fie prin achiziţionarea de valori mobiliare (părţi sociale) sau de active, fie prin contract ori prin alte mijloace, a controlului direct sau indirect asupra uneia ori mai multor întreprinderi sau părţi ale acestora, inclusiv prin crearea unei societăţi în comun care îndeplineşte în mod durabil toate funcţiile unei entităţi economice autonome.
(3) În măsura în care crearea unei societăţi în comun, reprezentînd o concentrare potrivit prevederilor alin. (2) din prezentul articol, are ca obiect sau efect coordonarea comportamentului concurenţial al întreprinderilor rămase independente, o astfel de coordonare este evaluată în conformitate cu criteriile prevăzute la art. 5 alin. (3) şi la art. 6.
(4) La realizarea evaluării prevăzute la alin. (3), Consiliul Concurenţei ia în considerare, în special, următoarele criterii:
dacă două sau mai multe societăţi-mamă reţin, într-o măsură semnificativă, activităţile de pe aceeaşi piaţă ca şi societatea în comun ori de pe o piaţă situată în amonte sau în aval faţă de cea a societăţii în comun ori pe o piaţă vecină aflată în strînsă legătură cu această piaţă;
dacă, prin coordonarea care reprezintă consecinţa directă a creării societăţii în comun, întreprinderile implicate au posibilitatea de a elimina concurenţa pentru o parte semnificativă a produselor în cauză.
(5) Alin. (1) nu împiedică punerea în aplicare a unei oferte publice sau a unei serii de tranzacţii cu valori mobiliare, inclusiv cu valori mobiliare convertibile în alte tipuri de valori mobiliare, acceptate în vederea tranzacţionării pe o piaţă de tipul bursei de valori, prin care se dobîndeşte controlul de la vînzători diferiţi, cu condiţia ca:
concentrarea economică să fie notificată fără întîrziere Consiliului Concurenţei în conformitate cu art. 22; şi cel care dobîndeşte controlul să nu exercite drepturile de vot aferente valorilor mobiliare în cauză sau să facă acest lucru numai pentru a menţine valoarea integrală a investiţiei sale în temeiul unei derogări acordate de Plenul Consiliului Concurenţei în conformitate cu alin. (6).
Plenul Consiliului Concurenţei poate acorda, la cerere, o derogare de la obligaţiile impuse la alin. (1) sau (5). Cererea pentru acordarea unei derogări trebuie justificată. La adoptarea unei decizii privind cererea, Plenul Consiliului Concurenţei ia în considerare, printre altele, efectele suspendării asupra uneia sau mai multor întreprinderi implicate în concentrarea economică sau asupra unei terţe părţi şi ameninţarea reprezentată de concentrare asupra concurenţei. O astfel de derogare poate fi acordată sub rezerva îndeplinirii unor condiţii şi obligaţii destinate asigurării unor condiţii de concurenţă efectivă. O derogare poate fi solicitată şi acordată în orice moment, înainte de notificare sau după operaţiune.
Valabilitatea oricărei operaţiuni efectuate cu încălcarea alin. (1) din prezentul articol se stabileşte printr-o decizie adoptată în temeiul art. 25 alin. (1) lit. (b) sau alin. (2) ori în temeiul unei prezumţii în conformitate cu art. 25 alin. (5).
Prezentul articol nu are niciun efect asupra valabilităţii tranzacţiilor cu valori mobiliare, inclusiv asupra tranzacţiilor cu valori mobiliare convertibile în alte tipuri de valori mobiliare, acceptate în vederea tranzacţionării pe o piaţă de tipul bursei de valori, cu excepţia cazurilor în care vînzătorul şi cumpărătorul ştiau sau ar fi trebuit să ştie că tranzacţia a fost efectuată cu încălcarea alin. (1).
Articolul 21. Operaţiuni ce nu constituie concentrări economice
Nu constituie operaţiuni de concentrare economică situaţiile în care:
a) controlul este dobîndit şi exercitat de către un lichidator sau administrator desemnat prin hotărîre judecătorească sau de către o altă persoană împuternicită de autoritatea publică pentru îndeplinirea unei proceduri de lichidare, de insolvabilitate sau altei proceduri similare;
b) băncile şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară ale căror activităţi includ operaţiuni cu valori mobiliare pe cont propriu sau pe contul terţilor deţin temporar valori mobiliare ale unei întreprinderi pe care le-au dobîndit în vederea revînzării, cît timp ele nu exercită drepturile la vot conferite de valorile mobiliare pentru a determina comportamentul concurenţial al întreprinderii în cauză ori le exercită numai în vederea pregătirii înstrăinării integrale sau parţiale a întreprinderii în cauză sau a activelor acesteia ori revînzării valorilor mobiliare în cauză, cu condiţia ca înstrăinarea sau revînzarea să aibă loc în termen de pînă la 12 luni de la data dobîndirii. Plenul Consiliului Concurenţei poate prelungi acest termen, la cerere, în cazul în care respectivele bănci sau participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară pot dovedi că revînzarea nu a fost posibilă, în condiţii rezonabile, în termenul stabilit;
c) întreprinderile, inclusiv grupurile de întreprinderi, realizează operaţiuni de restructurare sau de reorganizare a propriilor activităţi.
Articolul 22. Notificarea concentrărilor economice
(1) Operaţiunile de concentrare economică sînt supuse evaluării şi urmează a fi notificate Consiliului Concurenţei înainte de punerea în aplicare, atunci cînd cifra totală de afaceri realizată cumulativ de întreprinderile implicate, înregistrată în anul anterior operaţiunii, depăşeşte 25 000 000 lei şi există cel puţin două întreprinderi implicate în operaţiune care au realizat pe teritoriul Republicii Moldova, fiecare în parte, o cifră totală de afaceri mai mare de 10 000 000 lei în anul anterior operaţiunii.
(2) Prin punerea în aplicare a operaţiunii de concentrare economică se înţelege, după caz, încheierea acordului, anunţarea ofertei publice sau preluarea pachetului de control.
(3) Concentrările economice care se realizează prin fuziunea a două sau mai multor întreprinderi trebuie notificate împreună de către părţile la fuziune, iar cele care se realizează prin preluarea controlului în comun trebuie notificate împreună de către persoanele sau întreprinderile care dobîndesc controlul în comun. În celelalte cazuri, notificarea trebuie să fie realizată de persona sau întreprinderea care preia controlul asupra uneia sau mai multor întreprinderi ori asupra unei părţi a uneia sau mai multor întreprinderi. Fiecare parte care înaintează notificarea este responsabilă pentru caracterul exact şi complet al informaţiilor furnizate.
(4) Notificările se depun conform Formularului de notificare, parte componentă a Regulamentului privind concentrările economice, adoptat de Plenul Consiliului Concurenţei.
(5) Notificarea prezentată Consiliului Concurenţei trebuie să cuprindă: Formularul de notificare, însoţit de copiile documentelor justificative, nota privind cifra totală de afaceri calculată şi dovada plăţii taxei de examinare.
(6) Nota privind cifra totală de afaceri calculată trebuie să cuprindă atît cifra totală de afaceri, cît şi cifrele totale de afaceri din care este compusă, cu menţionarea întreprinderilor de la care provin, împreună cu toate documentele care au stat la baza calculelor.
(7) În termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea notificării, Consiliul Concurenţei va confirma în scris părții/părţilor notificatoare sau reprezentanţilor acestora întrunirea condiţiilor pentru ca notificarea să fie considerată valabil depusă.
(8) În termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea notificării, Consiliul Concurenţei va putea solicita părţii/părţilor notificatoare sau reprezentanţilor acestora completarea informaţiilor transmise şi/sau confirmarea caracterului exact şi complet al acestora. Notificarea va fi considerată efectivă numai după completarea acesteia.
(9) Partea/părţile notificatoare sau reprezentanţii acestora vor putea furniza şi alte informaţii pe care le consideră utile pentru evaluarea operaţiunii de concentrare economică.
(10) Notificarea devine efectivă la data la care a fost înregistrată la Consiliul Concurenţei, cu excepţia cazurilor în care se constată că informaţiile cuprinse în ea sînt inexacte sau incomplete.
(11) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică notificată intră în sfera de aplicare a prezentei legi, acesta publică pe pagina sa web şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova informaţia despre efectuarea notificării, menţionînd numele părţilor implicate, natura concentrării şi sectoarele economice implicate, luînd în considerare interesul legitim al întreprinderilor de protejare a secretelor comerciale.
Articolul 23. Investigarea şi evaluarea concentrărilor economice
(1) Părţile care intenţionează să depună o notificare pot solicita Consiliului Concurenţei consultări prealabile pentru discutarea unor aspecte juridice sau practice esenţiale privind concentrarea economică. În acest scop, părţile vor furniza Consiliului Concurenţei, cu cel puţin 3 zile lucrătoare anterior datei stabilite pentru consultare, informaţii relevante privind concentrarea economică, cum ar fi: părţile implicate în concentrare, pieţele pe care acestea activează, descrierea sumară a concentrării economice respective şi a modalităţii de preluare a controlului.
(2) Investigarea operaţiunilor de concentrare economică se va efectua conform prevederilor cap. VII.
(3) Sînt declarate incompatibile cu un mediu concurenţial concentrările economice care ar ridica obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte semnificativă a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante.
(4) O concentrare economică care nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte semnificativă a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, este declarată compatibilă cu un mediu concurenţial.
(5) Pentru stabilirea compatibilităţii cu un mediu concurenţial, operaţiunile de concentrare economică se evaluează în baza următoarelor criterii, cu condiţia ca acestea să fie în beneficiul consumatorului şi să nu reprezinte un obstacol în calea concurenţei:
a) necesitatea de a menţine şi de a dezvolta concurenţa pe piaţa relevantă, ţinînd cont de structura tuturor pieţelor vizate de concentrare şi de concurenţa existentă sau potenţială din partea întreprinderilor aflate pe teritoriul sau în afara Republicii Moldova;
b) poziţia de piaţă deţinută de către întreprinderile implicate, puterea lor economică şi financiară;
c) alternativele disponibile pentru furnizori şi utilizatori, accesul lor la pieţe şi la surse de aprovizionare, precum şi orice bariere legale sau de altă natură la intrarea pe piaţă;
d) tendinţa cererii şi a ofertei pentru produsele relevante;
e) interesele consumatorilor intermediari şi ale celor finali;
f) evoluția progresului tehnic şi economic.
(6) Concentrările economice susceptibile a ridica obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte substanţială a acesteia pot fi autorizate dacă părţile implicate în operaţiunea de concentrare economică dovedesc îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii:
a) operaţiunea de concentrare urmează a contribui la creşterea eficienţei economice, la ameliorarea calităţii producţiei, distribuţiei sau progresului tehnic ori la creşterea competitivităţii la export;
b) efectele favorabile ale concentrării compensează efectele nefavorabile ale restrîngerii concurenţei;
c) de avantajele rezultate profită într-o măsură rezonabilă şi consumatorii.
(7) Modalitatea de aplicare a evaluării concentrărilor economice va fi stabilită în Regulamentul privind concentrările economice.
Articolul 24. Calcularea cifrei totale de afaceri
(1) În sensul prezentului capitol, cifra totală de afaceri cuprinde sumele obţinute de întreprinderile implicate în anul anterior din vînzare de produse făcînd parte din activităţile obişnuite ale întreprinderilor în cauză, după deducerea rabaturilor aplicate la vînzare şi a taxei pe valoarea adăugată şi a altor impozite direct legate de cifra de afaceri.
(2) Cifra de afaceri realizată pe teritoriul Republicii Moldova cuprinde produsele vîndute întreprinderilor sau consumatorilor din Republica Moldova.
(3) Cînd o operaţiune de concentrare economică are loc în modul prevăzut la art. 20 alin. (2) lit. b) prin cumpărarea de elemente de active, cifra totală de afaceri este asimilată sumei aferente activelor ce constituie obiectul operaţiunii. Dacă două sau mai multe operaţiuni, în sensul prezentului alineat, au loc pe parcursul unei perioade de doi ani între aceleaşi persoane sau întreprinderi, aceste operațiuni sînt tratate ca fiind una şi aceeaşi concentrare realizată la data încheierii ultimei operaţiuni.
(4) Cifra totală de afaceri realizată de întreprinderile implicate se calculează prin adunarea cifrelor totale de afaceri ale:
a) întreprinderilor implicate;
b) întreprinderilor la care întreprinderea implicată, în mod direct sau indirect:
– deţine peste jumătate din capital; sau
– are puterea de a exercita peste jumătate din drepturile de vot; sau
– are puterea de a numi peste jumătate din membrii consiliului societăţii, ai organului executiv sau ai organelor care reprezintă legal întreprinderile; sau
– are dreptul de a gestiona activităţile întreprinderilor;
c) întreprinderilor care deţin în întreprinderea implicată drepturile sau competenţele specificate la lit. b);
d) întreprinderilor în care o întreprindere menţionată la lit. c) deţine drepturile sau competenţele specificate la lit. b);
e) întreprinderilor în care două sau mai multe întreprinderi menţionate la lit. a)–d) deţin împreună drepturile sau competenţele specificate la lit. b).
(5) Cifra totală de afaceri realizată de întreprinderile implicate nu include valoarea vînzărilor de produse intervenite între oricare dintre întreprinderile menţionate la alin. (4).
(6) Dacă întreprinderile implicate în concentrarea economică deţin împreună drepturile sau competenţele prevăzute la alin. (4) lit. b), la calcularea cifrei totale de afaceri a întreprinderilor implicate nu se ia în considerare cifra de afaceri rezultată din vînzările de produse intervenite între întreprinderea comună şi fiecare dintre întreprinderile implicate sau orice altă întreprindere care are legături cu oricare dintre ele, în conformitate cu alin. (4) lit. b)–e), dar se ia în considerare cifra de afaceri rezultată din vînzările de produse intervenite între întreprinderea comună şi orice întreprinderi terţe. Cifra totală de afaceri astfel calculată se distribuie în mod egal între întreprinderile implicate.
Articolul 25. Competenţa Consiliului Concurenţei în domeniul concentrărilor economice
(1) În termen de 30 de zile lucrătoare de la primirea notificării complete a unei operaţiuni de concentrare economică, Consiliul Concurenţei:
a) informează părţile notificatoare, printr-o scrisoare, despre faptul că operaţiunea de concentrare economică notificată nu cade sub incidenţa prezentei legi; sau
b) adoptă în plen o decizie prin care declară operațiunea de concentrare economică notificată ca fiind compatibilă cu mediul concurenţial, dacă constată că, deşi operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa prezentei legi:
– nu există îndoieli grave privind compatibilitatea cu mediul concurenţial;
– îndoielile privind compatibilitatea cu mediul concurenţial au fost înlăturate prin modificarea de către părţile implicate a concentrării economice notificate.
Plenul Consiliului Concurenţei poate stabili prin decizie condiţii şi obligaţii de natură să asigure respectarea de către părţile implicate a angajamentelor pe care şi le-au asumat în scopul realizării compatibilităţii concentrării cu mediul concurenţial; sau
c) decide în plen iniţierea unei investigaţii, dacă constată că operaţiunea de concentrare economică notificată cade sub incidenţa prezentei legi şi prezintă îndoieli grave privind compatibilitatea cu mediul concurenţial, iar acestea nu au putut fi înlăturate potrivit prevederilor alin. (1) lit. b).
(2) Cu excepţia cazurilor în care întreprinderile implicate demonstrează, convingînd Plenul Consiliului Concurenţei, că au renunţat la concentrarea economică, Plenul Consiliului Concurenţei, în termen de 90 de zile lucrătoare de la iniţierea investigaţiei:
a) emite o decizie prin care declară operaţiunea de concentrare economică incompatibilă cu mediul concurenţial, dacă operaţiunea de concentrare economică ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, potrivit prevederilor art. 23 alin. (3), ori, în cazurile prevăzute la art. 20 alin. (3), dacă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6;
b) emite o decizie prin care declară operaţiunea de concentrare economică compatibilă cu mediul concurenţial, dacă operaţiunea de concentrare economică nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţă sau pe o parte substanţială a acesteia, în special ca urmare a creării sau consolidării unei poziţii dominante, potrivit prevederilor art. 23 alin. (4), ori, în cazurile prevăzute la art. 20 alin. (3), dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 6. Se consideră că o decizie prin care se declară o concentrare ca fiind compatibilă include restricţiile direct legate şi necesare punerii în aplicare a concentrării;
c) emite o decizie prin care declară operaţiunea de concentrare economică compatibilă cu mediul concurenţial, dacă constată că, în urma modificărilor efectuate de întreprinderile implicate, operaţiunea de concentrare economică notificată îndeplineşte criteriul prevăzut la art. 23 alin. (4) şi, în cazurile menţionate la art. 20 alin. (3), criteriile prevăzute la art. 6. Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul de a stabili, prin decizie, obligaţiile şi/sau condiţiile necesare să asigure respectarea de către părţile implicate a angajamentelor pe care şi le-au asumat în scopul realizării compatibilităţii concentrării cu mediul concurenţial.
(3) Termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) se prelungesc în cazul în care părţile care fac notificarea înaintează o cerere în acest sens în termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la iniţierea procedurii. Părţile care fac notificarea pot înainta o singură cerere de prelungire. După iniţierea procedurii, Plenul Consiliului Concurenţei poate prelungi termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) cu acordul părţilor care au făcut notificarea. Durata totală a oricărei prelungiri sau a oricăror prelungiri efectuate nu poate depăşi 20 de zile lucrătoare.
(4) Termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) se prelungesc cu 30 de zile lucrătoare în cazul în care întreprinderile implicate se oferă să îşi asume angajamente în temeiul alin. (1) sau (2) în vederea realizării compatibilităţii concentrării economice cu mediul concurenţial.
(5) În cazul în care Plenul Consiliului Concurenţei nu ia o decizie în termenele prevăzute la alin. (1) şi (2), operaţiunea de concentrare economică se consideră autorizată tacit.
(6) Dacă, din cauza unor împrejurări de care este responsabilă una dintre întreprinderile implicate în concentrare, Consiliul Concurenţei a trebuit să solicite informaţii în temeiul art. 54 sau să dispună o inspecţie printr-un ordin adoptat în temeiul art. 56, termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) din prezentul articol se suspendă şi încep să curgă de la data la care părţile au furnizat Consiliului Concurenţei toate informaţiile solicitate.
(7) Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să adopte, printr-o prescripţie, măsuri interimare adecvate pentru restabilirea sau menţinerea condiţiilor de concurenţă efectivă în cazul în care o concentrare economică:
a fost pusă în aplicare cu încălcarea art. 20 alin. (1) şi nu a fost încă adoptată o decizie privind compatibilitatea concentrării cu mediul concurenţial;
a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei sau a mai multor condiţii incluse într-o decizie adoptată în conformitate cu alin. (1) lit. b) sau alin. (2) lit. c);
a fost deja pusă în aplicare şi este declarată incompatibilă cu mediul concurenţial.
(8) Consiliul Concurenţei poate revoca actul administrativ emis în temeiul alin. (1) sau (2) în cazul în care:
a) actul administrativ se bazează pe informaţii incorecte pentru care este responsabilă una dintre întreprinderi ori informațiile au fost obţinute prin fraudă; sau
b) întreprinderile implicate încalcă una sau mai multe obligaţii incluse în act.
(9) În cazurile menţionate la alin. (8), Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să adopte un act în conformitate cu alin. (1) fără a avea obligaţia de a respecta termenul prevăzut la alin. (1).
Articolul 26. Restabilirea situaţiei anterioare
(1) În cazul în care Consiliul Concurenţei constată că o concentrare economică a fost deja pusă în aplicare şi că ea a fost declarată incompatibilă cu mediul concurenţial, acesta este în drept:
să solicite întreprinderilor implicate să dizolve concentrarea, în special prin dizolvarea fuziunii sau prin cesionarea tuturor acţiunilor (părţilor sociale) sau activelor dobîndite, astfel încît să se restabilească situaţia existentă anterior punerii în aplicare a concentrării;
să intenteze o acţiune în instanţa de judecată privind dizolvarea concentrării.
(2) În cazul în care prin dizolvarea concentrării nu este posibilă restabilirea situaţiei existente anterior punerii în aplicare a concentrării, Plenul Consiliului Concurenţei are dreptul să adopte orice altă măsură adecvată pentru a restabili, în măsura posibilului, situaţia anterioară.
(3) Consiliul Concurenţei poate acţiona potrivit alin. (1) şi (2) din prezentul articol şi atunci cînd constată că o concentrare economică a fost pusă în aplicare cu încălcarea unei condiţii impuse printr-o decizie adoptată potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) lit. c), prin care s-a stabilit că, în cazul absenţei condiţiei, concentrarea ar îndeplini criteriul prevăzut la art. 23 alin. (3) sau, în cazurile prevăzute la art. 20 alin. (3), nu ar îndeplini criteriile prevăzute la art. 6.
(4) În cazurile care intră sub incidenţa alin. (1) lit. a) din prezentul articol, măsurile prevăzute la alin. (1) pot fi impuse fie printr-o decizie adoptată în temeiul art. 25 alin. (2) lit. a), fie printr-o decizie separată.
Articolul 27. Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică
(1) Prin prezenta lege se instituie taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică.
(2) Taxa de examinare a notificării privind concentrarea economică se stabileşte în mărime de 0,1% din cifra totală de afaceri realizată cumulat pe teritoriul Republicii Moldova de către întreprinderile implicate în concentrarea economică. Taxa de examinare se calculează pe baza cifrei totale de afaceri realizate în anul anterior notificării operaţiunii de concentrare economică şi nu poate depăşi 75 000 lei.
(3) Sînt obligate să achite taxa de examinare persoana, întreprinderea sau întreprinderile care au înaintat Consiliului Concurenţei o notificare a unei operaţiuni de concentrare economică.
(4) Taxa de examinare se restituie persoanelor şi/sau întreprinderilor care au înaintat Consiliului Concurenţei o notificare a unei operaţiuni de concentrare economică în cazul în care această operaţiune nu cade sub incidenţa prezentei legi.
(5) Din momentul informării părților în temeiul art. 25 alin. (1) lit. a), Consiliul Concurenţei, în termen de 30 de zile calendaristice, restituie mijloacele băneşti achitate pentru examinarea notificării.
Capitolul V
DETERMINAREA PIEŢEI RELEVANTE
Articolul 28. Piaţa relevantă şi concurenţa
(1) Examinarea problemelor concurenţiale şi evaluarea unei cauze de concurenţă se efectuează în cadrul pieţei relevante.
(2) Determinarea pieţei relevante este necesară în special pentru:
a) evaluarea concentrărilor economice şi analiza modificărilor structurale care afectează cererea sau oferta unui produs pentru împiedicarea creării sau consolidării poziţiei dominante şi pentru prevenirea restrîngerii semnificative a concurenţei;
b) investigarea şi constatarea abuzurilor de poziţie dominantă;
c) stabilirea existenței unor restricţii semnificative ale concurenţei, analiza efectelor restrictive ale unui acord sau verificarea îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. d).
(3) Determinarea pieţei relevante reprezintă un instrument de identificare şi de definire a cadrului în care se exercită concurenţa. În funcţie de natura problemei concurenţiale, dimensiunile pieţei relevante pot fi diferite.
(4) Scopul principal al determinării pieţei relevante rezidă în identificarea constrîngerilor concurenţiale cu care se confruntă sistematic întreprinderile în cauză.
(5) În sensul prezentului capitol, întreprinderile în cauză sînt: părţile care participă la concentrarea economică, în cazul unei concentrări economice; întreprinderile care fac obiectul investigaţiei sau, după caz, autorul plîngerii, în cazul investigaţiilor efectuate în temeiul prevederilor cap. II secţiunea a 2-a; părţile acordului, în cazul investigaţiilor efectuate în temeiul prevederilor cap. II secţiunea 1.
(6) Determinarea pieţei relevante, atît la nivelul produselor, cît şi la nivel geografic, trebuie să permită identificarea concurenţilor existenţi şi potenţiali ai întreprinderilor în cauză care sînt capabili să condiţioneze comportamentul respectivelor întreprinderi şi să le împiedice să acţioneze independent de presiunile unei concurenţe.
(7) Perioada de timp a analizei pieţei relevante se determină în funcţie de obiectul investigaţiei şi de particularităţile pieţei relevante.
(8) Principiile fundamentale de determinare a pieţei relevante ţin de constrîngerile concurenţiale şi sînt următoarele: substituibilitatea la nivelul cererii, substituibilitatea la nivelul ofertei şi concurenţa potenţială.
Articolul 29. Procedura de determinare a pieţei relevante
(1) Criteriile şi elementele probatorii utilizate pentru determinarea pieţei relevante a produsului sînt diferite, în funcţie de caracteristicile şi de specificul ramurii economiei naţionale şi al produselor analizate.
(2) La determinarea pieţei relevante a produsului se vor utiliza elemente probatorii suficiente pentru a ajunge la o concluzie privind dimensiunile pieţei, în scopul rezolvării problemei concurenţiale aferente unui caz concret, precum şi a altor sarcini nominalizate la art. 28 alin. (2).
(3) În procesul de determinare a pieţei relevante a produsului, în baza informaţiilor preliminare disponibile sau a informaţiilor comunicate de întreprinderile în cauză, se decide dacă produsele aparţin aceleiaşi pieţe a produsului.
(4) În caz de necesitate, ulterior vor fi luate în considerare şi alte elemente probatorii decît cele indicate la alin. (3) care permit evaluarea măsurii în care substituţia între produse ar putea avea loc. În unele cazuri anumite elemente de fapt pot fi decisive, în timp ce în alte cazuri aceleaşi elemente de fapt ar putea fi irelevante.
(5) Modul de abordare a informaţiilor este unul deschis, care are scopul de a exploata eficace toate informaţiile posibile ce ar putea fi utile la evaluarea cazurilor individuale. Nu se utilizează o ierarhie strictă a diferitelor surse de informaţii sau a diferitelor tipuri de elemente de fapt pentru stabilirea existenţei substituibilităţii.
(6) În funcţie de fiecare caz, cînd nu se pun probleme de concurenţă, nu este necesar să se delimiteze definitiv piaţa relevantă a produsului sau să se determine dacă aceasta include ori nu produse suplimentare.
(7) Procesul de determinare a pieţei geografice relevante constă în selectarea şi sistematizarea informaţiilor care contribuie la identificarea obstacolelor şi a barierelor ce izolează întreprinderile situate într-o anumită zonă de presiunea concurenţială a întreprinderilor situate în afara acestei zone, astfel încît să se clarifice cu precizie gradul de interpenetrare a pieţelor la nivel naţional.
(8) Atunci cînd o determinare precisă a pieţei relevante este considerată necesară, vor fi contactaţi, după caz, pentru prezentarea informaţiei în formă verbală şi/sau scrisă:
clienţii principali şi întreprinderile principale din sectorul respectiv pentru comunicări asupra limitelor pieţei relevante a produsului şi ale pieţei geografice relevante şi pentru a obţine elemente de fapt, în scopul de a ajunge la o concluzie privind definirea pieţei relevante;
asociaţiile profesionale competente şi întreprinderile care activează pe piaţă în amonte sau în aval pentru a defini, în măsura în care acest lucru este necesar, pieţe relevante ale produsului şi pieţe geografice relevante distincte pentru diferite niveluri de producţie sau de distribuţie a produselor în cauză;
întreprinderile în cauză referitor la prezentarea informaţiilor suplimentare.
Articolul 30. Elemente probatorii pentru determinarea pieţei relevante
(1) Pentru evaluarea substituibilităţii între produse se utilizează, după caz, următoarele categorii de elemente probatorii:
a) informaţii referitoare la utilizarea dată produselor, substituibilitatea funcţională sau caracteristicile similare. Utilizarea dată produselor, substituibilitatea funcţională sau caracteristicile similare pot, într-o primă etapă, să limiteze sfera cercetărilor privind eventualele produse substituibile. În cazul în care probele respective nu sînt suficiente, se vor lua în considerare alte categorii de elemente;
b) informaţii despre preţuri, despre capacitatea de reacţie a clienţilor la creşterea permanentă şi semnificativă a preţurilor. Se consideră semnificativă creşterea preţurilor cu 10%;
c) rezultate obţinute în urma aplicării diferitelor abordări statistice şi/sau econometrice;
d) elemente privind substituţia în trecutul apropiat;
e) puncte de vedere argumentate ale principalilor consumatori şi concurenţi asupra limitelor pieţei relevante a produsului;
f) preferinţe ale consumatorilor finali, opinii exprimate de comercianţii cu amănuntul, studii de piaţă prezentate de părţi şi de concurenţii lor, anchete cu privire la obiceiurile de consum şi la comportamentele de cumpărare ale consumatorilor;
g) informaţii referitoare la barierele şi la costurile aferente unui transfer al cererii către produsele potenţial substituibile;
h) informaţii referitoare la diferite categorii de clienţi şi la discriminare prin preţ;
i) rezultate obţinute în urma aplicării diferitelor teste cantitative, sondaje concepute pentru delimitarea pieţelor relevante.
(2) Pentru determinarea dimensiunii geografice se utilizează, în caz de necesitate, următoarele categorii de elemente probatorii:
a) informaţii referitoare la reorientarea comenzilor în trecut către alte zone;
b) natura cererii (preferinţele consumatorilor, necesitatea unei prezenţe locale) pentru produsul relevant;
c) puncte de vedere argumentate ale principalilor consumatori şi concurenţi asupra limitelor pieţei geografice relevante;
d) localizare a comportamentului de cumpărare al consumatorilor. Cînd consumatorii se aprovizionează prin licitaţii ai căror ofertanţi sînt întreprinderi situate pe teritoriul Republicii Moldova, se consideră că piaţa geografică relevantă este teritoriul Republicii Moldova;
e) fluxuri comerciale;
f) bariere şi costuri de transfer aferente reorientării comenzilor către întreprinderi situate în alte zone.
(3) Pe baza elementelor de probaţiune colectate se defineşte piaţa geografică relevantă, a cărei sferă ar putea varia de la dimensiuni locale la dimensiuni mondiale.
(4) Determinări diferite ale pieţei relevante ar putea rezulta în cazul în care:
a) eventualele constrîngeri asupra substituţiei sînt impuse de condiţiile de pe pieţele conexe;
b) compatibilitatea cu produsul primar este importantă;
c) este dificil de identificat produsele secundare, precum şi existenţa unor preţuri ridicate şi a unui ciclu de viaţă lung al produselor primare;
d) substituţia între produsele secundare este semnificativă;
e) caracteristicile produselor primare fac posibile reacţii rapide şi obiective ale consumatorilor la creşterile preţurilor relative ale produselor secundare;
f) există lanţuri de substituţie coroborate cu elemente legate de interdependenţa la nivelul preţurilor la limitele lanţurilor de substituție. Nivelurile de preţ la limitele lanţurilor trebuie să fie de aceeaşi dimensiune.
Articolul 31. Calcularea cotelor de piaţă
(1) Determinarea pieţei relevante permite identificarea furnizorilor şi a consumatorilor care acţionează pe piaţa respectivă.
(2) Mărimea totală a pieţei şi cotele de piaţă deţinute pot fi cunoscute consultînd surse de informaţie cum ar fi previziunile întreprinderilor sau studiile comandate întreprinderilor de consultanţă şi/sau asociaţiilor profesionale competente, rapoartele financiare şi statistice, informaţiile de la autorităţile vamale, de la autorităţile de reglementare etc. În absenţa unor astfel de surse de informaţie sau atunci cînd previziunile disponibile nu sînt fiabile, Consiliul Concurenţei solicită, de obicei, fiecărui furnizor de pe piaţa relevantă să îi comunice propria cifră de afaceri, astfel încît să poată calcula mărimea totală a pieţei şi cotele de piaţă deţinute.
(3) Vînzările sînt punctul de referinţă pentru calculul cotelor de piaţă. În funcţie de specificul produselor sau de industria în cauză, există şi alte repere care pot oferi informaţii utile, cum ar fi, în special, numărul de clienţi, volumul de trafic, capacitatea instalată, numărul întreprinderilor în oferta de pe piaţă, unitățile de flote în domeniul aerospațial sau rezervele deţinute în cazul anumitor sectoare.
Capitolul VI
CONSILIUL CONCURENŢEI
Articolul 32. Prevederi generale privind Consiliul Concurenţei
(1) Consiliul Concurenţei este o autoritate publică autonomă, responsabilă faţă de Parlament, ce asigură aplicarea şi respectarea legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicității în limitele competenţei sale.
(2) Consiliul Concurenţei este învestit cu putere de decizie, de reglementare, de interdicţie, de intervenţie, de inspecţie şi de sancţionare, în limitele stabilite de legislaţie.
(3) Consiliul Concurenţei este persoană juridică, cu bilanţ propriu, dispune de ştampilă cu imaginea Stemei de Stat şi cu denumirea sa. Sediul central al Consiliului Concurenţei este în municipiul Chişinău. În funcţie de necesităţi, acesta îşi poate deschide filiale în teritoriu.
(4) Activitatea Consiliului Concurenţei se exercită pe întreg teritoriul Republicii Moldova.
Articolul 33. Activitatea Consiliului Concurenţei
(1) Consiliul Concurenţei activează potrivit prevederilor Constituţiei, prezentei legi, altor acte legislative şi normative, regulamentului de organizare și funcționare şi este independent în exercitarea atribuţiilor sale.
(2) Organizarea şi activitatea Consiliului Concurenţei se bazează pe principiile autonomiei, independenţei şi colegialităţii.
(3) Consiliul Concurenţei întocmeşte anual un raport privind activitatea sa. Raportul Consiliului Concurenţei se adoptă de către Plenul Consiliului Concurenţei și se prezintă anual Parlamentului pînă la data de 1 iunie, fiind ulterior publicat.
(4) Raportul privind activitatea Consiliului Concurenţei va conţine:
raportul financiar anual şi, după caz, raportul auditului de performanță;
informații despre activităţile Consiliului Concurenţei în realizarea atribuţiilor stabilite de prezenta lege şi de legislaţia în domeniul ajutorului de stat şi publicității;
informații despre direcţiile prioritare de activitate ale Consiliului Concurenţei pentru anul următor;
alte informaţii stabilite de Consiliul Concurenţei.
Articolul 34. Colaborarea Consiliului Concurenţei cu alte autorităţi
(1) În exercitarea atribuţiilor, Consiliul Concurenţei conlucrează cu autorităţile publice în vederea realizării prevederilor legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat și publicității, in limitele competenței sale.
(2) Autorităţile administraţiei publice transmit Consiliului Concurenţei spre avizare proiectele de acte legislative şi normative care au sau pot avea impact anticoncurenţial.
(3) În cazul în care constată pe pieţele reglementate fapte ce pot fi calificate ca practici anticoncurenţiale, Consiliul Concurenţei solicită opinia autorităţii de reglementare competente asupra acestor fapte. Opinia trebuie prezentată în termenul stabilit de Consiliul Concurenţei.
(4) Dacă, în exercitarea atribuţiilor, autorităţile de reglementare şi alte autorităţi ale administraţiei publice constată, din oficiu sau la cerere, semne ale încălcării prezentei legi, acestea vor sesiza Consiliul Concurenţei cu privire la cazul respectiv şi îi vor pune la dispoziţie toate informaţiile relevante deţinute.
(5) Colaborarea dintre Consiliul Concurenţei şi alte autorităţi de reglementare se efectuează conform delimitării de funcţii şi atribuţii date prin lege pe baza următorului principiu: organele de reglementare acţionează ex ante (anterior) în sectorul reglementat, iar Consiliul Concurenţei acţionează ex post (ulterior) pentru asigurarea concurenţei, aplicînd legislaţia concurenţială asupra tuturor relaţiilor din economia naţională ce cad sub incidenţa prezentei legi.
(6) Consiliul Concurenţei este în drept să colaboreze cu organismele de specialitate internaţionale corespunzătoare.
Articolul 35. Structura Consiliului Concurenţei
(1) Consiliul Concurenţei este constituit din conducere, aparat executiv, format din subdiviziuni specializate şi operaţionale, şi filiale teritoriale. Consiliul Concurenţei este condus de Plenul Consiliului Concurenţei.
(2) Plenul Consiliului Concurenţei este un organ colegial decizional compus din 5 membri, inclusiv un preşedinte și doi vicepreşedinţi, care sînt, respectiv, preşedinte şi vicepreşedinţi ai Consiliului Concurenţei.
(3) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei exercită funcţii de demnitate publică. Personalul Consiliului Concurenţei este compus din personal de specialitate, care cade sub incidenţa Legii nr. 158-XVI din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, şi personal tehnic.
(4) În vederea exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei elaborează şi aprobă un regulament de organizare și funcţionare.
(5) Salariul de funcţie al membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este stabilit de Plenul Consiliului Concurenţei în mărime ce variază între 3 şi 5 salarii medii lunare ale personalului de specialitate, calculat în raport cu ultimele 3 luni de activitate a Consiliului Concurenţei. Condiţiile de salarizare a angajaților Consiliului Concurenţei se stabilesc prin legislația în vigoare.
(6) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei beneficiază de premii anuale în mărime de şase salarii medii lunare.
(7) Drepturile şi responsabilităţile personalului tehnic al Consiliului Concurenţei sînt reglementate de legislaţia muncii.
(8) Consiliul Concurenţei va asigura formarea iniţială şi instruirea profesională continuă a personalului conform regulamentului de organizare și funcţionare.
Articolul 36. Finanţarea Consiliului Concurenţei
(1) Finanţarea Consiliului Concurenţei va acoperi costul estimativ al tuturor activităţilor, astfel încît acesta să îşi exercite efectiv, eficient şi plenar activităţile.
(2) Bugetul Consiliului Concurenţei se formează din:
a) taxa de examinare a notificărilor privind concentrările economice prevăzută la art. 27;
b) mijloacele financiare alocate din bugetul de stat.
(3) Bugetul Consiliului Concurenţei pe anul următor, limita numărului de unităţi de personal şi schema de încadrare se aprobă de Parlament pînă la data de 1 iulie a anului în curs.
(4) Parlamentul remite Guvernului bugetul aprobat al Consiliului Concurenţei pentru includerea lui în proiectul legii bugetului de stat pentru anul următor.
(5) Sumele ce reprezintă amenzi sau alte sancţiuni aplicate de Consiliul Concurenţei se fac venit la bugetul de stat, în condiţiile legii.
Articolul 37. Evidenţa contabilă şi auditul activităţii Consiliului Concurenţei
Consiliul Concurenţei asigură înregistrarea contabilă a tuturor mijloacelor financiare încasate şi alocate, autorizarea corespunzătoare a plăţilor din contul acestor mijloace financiare şi controlul adecvat asupra patrimoniului Consiliului Concurenţei.
Anual, după efectuarea auditului intern al Consiliului Concurenţei prin care sînt evaluate procesele de activitate, se raportează Plenului Consiliului Concurenţei asupra suficienţei şi eficienţei sistemelor de control intern şi de contabilitate.
Auditul de performanţă se efectuează de către Curtea de Conturi.
Articolul 38. Responsabilităţi
(1) În exerciţiul funcţiei, membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi angajaţii Consiliului Concurenţei exclud orice interes personal care ar putea influenţa îndeplinirea atribuţiilor de serviciu.
(2) Angajaţii Consiliului Concurenţei nu pot desfăşura alte activităţi remunerate, cu excepția activităţilor didactice, ştiinţifice, de creaţie sau activităţii remunerate în cadrul organizaţiilor internaţionale în legătură cu activitatea Consiliului Concurenţei.
(3) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei şi angajaţii Consiliului Concurenţei respectă strict regimul juridic al conflictului de interese prevăzut de legislaţia cu privire la conflictul de interese.
(4) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei, angajaţii Consiliului Concurenţei şi experţii antrenaţi de Consiliul Concurenţei sînt obligaţi să păstreze confidenţialitatea informaţiei ce constituie secret ocrotit de lege şi a altei informaţii confidenţiale la care au acces în legătură cu exercitarea atribuţiilor prevăzute de prezenta lege.
(5) Informaţiile confidenţiale colectate în procesul aplicării prezentei legi se utilizează de Consiliul Concurenţei doar în scopul pentru care au fost obţinute şi nu pot fi divulgate decît cu consimţămîntul, exprimat într-o formă explicită, al persoanei de la care au fost obţinute sau la cererea instanţei de judecată ori a altor organe competente, dacă acest fapt este prevăzut de lege.
(6) Pentru divulgarea informaţiei ce constituie secret ocrotit de lege, membrii Plenului Consiliului Concurenţei, angajaţii Consiliului Concurenţei şi experții antrenați de acesta poartă răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz.
(7) Opinia oficială a Consiliului Concurenţei este exprimată de preşedintele Consiliului Concurenţei sau de vicepreşedintele împuternicit în acest sens. Un angajat al Consiliului Concurenţei poate exprima opinia oficială a Consiliului Concurenţei numai dacă este împuternicit în acest sens.
Articolul 39. Atribuţiile Consiliului Concurenţei
Consiliul Concurenţei are următoarele atribuţii principale:
promovează cultura concurenţială;
elaborează actele normative necesare pentru implementarea legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicității, în limitele competenţei sale;
c) avizează proiectele de acte legislative şi normative ce pot avea impact anticoncurenţial;
d) sesizează organele competente privind incompatibilitatea actelor legislative şi normative cu legislaţia din domeniul concurenţei, ajutorului de stat și publicității, în limitele competenței sale;
e) investighează practicile anticoncurenţiale, concurenţa neloială şi alte încălcări ale legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicității, în limitele competenţei sale;
f) constată încălcări ale legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicității, impune măsuri interimare în vederea încetării încălcărilor denunţate, impune măsuri corective şi aplică sancţiuni pentru comiterea încălcărilor, în limitele competenţei sale;
g) adoptă decizii prevăzute de lege pentru cazurile de concentrări economice;
h) autorizează, monitorizează şi raportează ajutorul de stat;
i) înaintează în instanţa de judecată acţiuni privind cazurile ce țin de competența sa;
j) realizează alte atribuţii în conformitate cu legislaţia din domeniul concurenței, ajutorului de stat și publicității, în limitele competenței sale.
Articolul 40. Atribuţiile preşedintelui Consiliului Concurenţei
(1) Preşedintele Consiliului Concurenţei:
a) poartă răspundere în faţa Parlamentului pentru îndeplinirea de către Consiliul Concurenţei a atribuţiilor acestuia prevăzute de actele legislative şi normative din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicităţii;
b) reprezintă Consiliul Concurenţei în relaţiile cu autorităţile publice, persoanele fizice şi juridice, instanţele de judecată, precum şi cu organismele internaţionale de specialitate respective;
c) convoacă şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei, le prezidează şi monitorizează îndeplinirea deciziilor adoptate;
d) aprobă ordinea de zi a şedinţelor Plenului Consiliului Concurenţei;
e) repartizează atribuţii vicepreşedinţilor şi membrilor Plenului Consiliului Concurenţei, confirmate prin hotărîre a Plenului Consiliului Concurenţei;
f) organizează activitatea Consiliului Concurenţei;
g) organizează şi desfăşoară concursuri pentru ocuparea funcţiilor vacante;
h) numeşte în funcţie, încheie, modifică, suspendă şi desface contractele individuale de muncă cu angajaţii Consiliului Concurenţei, în conformitate cu legislaţia. În caz de necesitate, aplică angajaților sancţiuni disciplinare;
i) asigură pregătirea şi instruirea profesională a angajaţilor Consiliului Concurenţei;
j) semnează ordinele, delegaţiile, acţiunile în judecată, corespondenţa;
k) semnează actele administrative, avizele, rapoartele Consiliului Concurenţei;
l) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) În caz de absenţă ori de indisponibilitate a preşedintelui, atribuţiile acestuia sînt exercitate de vicepreşedintele desemnat al Consiliului Concurenţei.
(3) Preşedintele Consiliului Concurenţei este în drept să acorde împuterniciri oricărui membru al Plenului Consiliului Concurenţei, angajaţilor Consiliului Concurenţei, urmînd să specifice expres împuternicirile delegate şi durata exercitării acestora.
Articolul 41. Atribuţiile Plenului Consiliului Concurenţei
(1) Plenul Consiliului Concurenţei are următoarele atribuţii:
exercită conducerea Consiliului Concurenţei în conformitate cu legislaţia;
aprobă limita numărului de unități de personal și schema de încadrare a Consiliului Concurenţei, care ulterior se prezintă spre aprobare Parlamentului;
dispune elaborarea şi adoptă acte normative necesare executării legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat şi publicităţii, în limitele competenţei sale, precum şi acte interne;
emite avize pentru proiectele de acte legislative şi normative care pot avea impact anticoncurenţial şi propune modificarea celor care au sau pot avea un impact anticoncurenţial;
sesizează organele competente privind incompatibilitatea actelor legislative şi normative cu legislaţia din domeniul concurenţei, ajutorului de stat și publicității, în limitele competenței sale;
dispune iniţierea investigaţiilor ce ţin de competenţa Consiliului Concurenţei;
examinează rapoartele de investigaţie, formulează observaţii cu privire la acestea şi dispune asupra măsurilor ce se impun, în limitele competenţei sale;
ia decizii de constatare a încălcării legii, de impunere a măsurilor corective, de aplicare a sancţiunilor, de aplicare a politicii de clemenţă şi alte decizii prevăzute de prezenta lege, în limitele competenţei sale, în urma investigaţiilor efectuate;
ia decizii de retragere a beneficiului exceptării de la prevederile art. 5, stabilit prin regulamentul adoptat de Consiliul Concurenţei pentru unele categorii de acorduri, dacă constată că acestea nu mai îndeplinesc prevederile art. 6 alin. (1);
j) ia decizii de refuz, de autorizare şi de autorizare condiţionată a concentrărilor economice, de revocare a unei decizii adoptate în conformitate cu art. 25 alin. (1) lit. b) sau alin. (2) lit. b) ori c);
k) ia decizii de constatare a faptului că măsura notificată nu constituie ajutor de stat, decizii de autorizare a ajutorului de stat, de autorizare condiţionată, de interzicere a ajutorului de stat şi de recuperare a ajutorului utilizat abuziv sau ilegal;
l) dispune măsuri interimare, în condiţiile prevăzute de lege;
m) asigură aplicarea şi executarea eficientă a deciziilor proprii;
n) dispune efectuarea din oficiu a investigaţiilor utile pentru cunoaşterea pieţei;
o) ia decizii cu privire la înaintarea în instanţa de judecată a acţiunilor privind cazurile ce țin de competența sa;
p) ia decizii cu privire la sesizarea organelor de urmărire penală sau altor organe competente asupra posibilelor fapte de încălcare a legislaţiei în vigoare;
q) urmăreşte aplicarea dispoziţiilor legale şi a altor acte normative din domeniul concurenţei, ajutorului de stat și publicităţii, în limitele competenţei sale, conform legislaţiei în vigoare;
r) face recomandări Guvernului şi autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, în diverse sectoare economice, pentru adoptarea de măsuri care să faciliteze dezvoltarea pieţei şi a concurenţei, precum şi îndrumări privind aspecte generale ale aplicării legislaţiei în domeniul concurenţei, luînd în considerare practica instanţelor de judecată naţionale şi europene;
s) dispune efectuarea studiilor şi aprobă rapoarte privind domeniul său de activitate şi furnizează Parlamentului, Guvernului, publicului şi organizaţiilor internaţionale specializate informaţii de rigoare;
t) ia decizii de modificare, completare sau anulare a propriilor acte administrative, avize şi rapoarte emise în îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din prezenta lege sau din alte acte legislative;
u) ia decizii privind acceptarea angajamentelor propuse de întreprinderi conform prezentei legi;
v) exercită alte atribuţii prevăzute de lege.
(2) Dacă Plenul Consiliului Concurenţei, acţionînd ca urmare a unei plîngeri sau din oficiu, constată o încălcare a art. 5, 7, 9 sau 11, acesta solicită printr-o decizie întreprinderilor şi asociaţiilor de întreprinderi în cauză să înceteze respectiva încălcare. În acest scop, Plenul Consiliului Concurenţei le poate impune orice măsuri corective comportamentale sau structurale care sînt proporţionale cu încălcarea comisă şi sînt necesare pentru încetarea efectivă a încălcării. Măsurile corective structurale nu ar trebui impuse decît atunci cînd nu există o măsură corectivă comportamentală la fel de eficientă sau atunci cînd o măsură corectivă comportamentală la fel de eficientă ar fi mai oneroasă pentru întreprinderea în cauză decît o măsură corectivă structurală. Plenul Consiliului Concurenţei poate, de asemenea, constata că o încălcare s-a comis în trecut, dacă are un interes legitim de a acţiona în acest mod.
(3) Dacă, după examinarea preliminară a plîngerii, consideră că există motive suficiente pentru a iniţia o investigaţie asupra presupusului caz de încălcare a legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat și publicității, Plenul Consiliului Concurenţei, acţionînd din oficiu, poate să dispună, în caz de urgenţă determinată de riscul unui prejudiciu grav şi ireparabil adus concurenţei, printr-o prescripţie, măsuri interimare. Măsurile interimare pot fi dispuse numai dacă presupusa încălcare reprezintă o practică interzisă expres de lege şi trebuie eliminată fără întîrziere pentru a preveni sau a opri producerea unui prejudiciu grav şi cert. Măsurile interimare trebuie să fie strict limitate, atît în durată, cît şi în obiectul lor, la ceea ce este necesar pentru a corija afectarea liberei concurenţe. O astfel de prescripţie poate fi reînnoită în măsura în care este necesar şi adecvat.
(4) Atunci cînd Plenul Consiliului Concurenţei intenţionează să adopte o decizie care impune încetarea încălcării, iar întreprinderea propune angajamente pentru a răspunde preocupărilor exprimate de Plenul Consiliului Concurenţei în evaluarea sa preliminară, Plenul Consiliului Concurenţei poate, printr-o decizie, să facă respectivele angajamente obligatorii pentru întreprindere. O astfel de decizie poate fi adoptată pe o durată determinată şi poate concluziona că nu mai există motive pentru acţiunea Plenului Consiliului Concurenţei.
(5) Plenul Consiliului Concurenţei poate, la cerere sau din oficiu, să redeschidă procedura:
a) în cazul în care intervine o schimbare esenţială privind oricare dintre faptele pe care s-a fundamentat decizia;
b) în cazul în care întreprinderile în cauză acţionează contrar angajamentelor luate;
c) în cazul în care decizia a fost fundamentată pe informaţii incomplete, inexacte sau care induc în eroare, furnizate de părţi.
(6) Deciziile sau prescripţiile emise de Plenul Consiliului Concurenţei în aplicarea prevederilor alin. (2) şi (3) vor fi expediate autorului plîngerii şi întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi care face obiectul plîngerii sau a investigaţiei în termen de 10 zile calendaristice de la emitere şi vor cuprinde motivarea deciziei sau prescripţiei, după caz. Aceste decizii sau prescripţii pot fi atacate nemijlocit în instanţa de contencios administrativ competentă în termen de 30 de zile de la primirea lor.
(7) Plenul Consiliului Concurenţei, după caz, poate pune în discuţie în şedinţă şi rezolva unele chestiuni conform regulamentului de organizare şi funcţionare, consemnîndu-le în procesul-verbal al ședinței. Înscrierile protocolare se aplică doar în limitele în care nu este necesară adoptarea unei decizii, hotărîri, dispoziţii sau prescripţii.
Articolul 42. Calitatea de membru al Plenului Consiliului
Concurenţei. Incompatibilităţi şi restricţii
(1) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei, inclusiv preşedintele, sînt numiţi în funcție prin hotărîre a Parlamentului, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, cu avizul comisiei parlamentare de profil.
(2) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu reprezintă autoritatea care i-a numit şi sînt independenţi în luarea deciziilor.
(3) Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani. Fiecare membru al Plenului Consiliului Concurenţei are dreptul la două mandate consecutive.
(4) Mandatele membrilor Plenului Consiliului Concurenţei încep la data intrării în vigoare a hotărîrii respective a Parlamentului şi încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) din prezentul articol, cu excepţia încetării calităţii de membru în condiţiile art. 44.
(5) În funcţia de membru al Plenului Consiliului Concurenţei poate fi numită persoana care deţine cetăţenia Republicii Moldova, are studii superioare, competenţă profesională, o bună reputaţie şi vechime în muncă de cel puţin 10 ani în activităţi din domeniul: economic, al concurenţei sau juridic.
(6) Preşedintele Consiliului Concurenţei trebuie să fi îndeplinit o funcţie de conducere, în care a făcut dovada competenţei sale profesionale şi manageriale.
(7) Calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenţei este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte activităţi remunerate, profesionale sau de consultanţă, cu participarea, directă sau prin persoane interpuse, la conducerea sau administrarea unor întreprinderi publice sau private, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice. Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu pot fi desemnaţi experţi sau arbitri nici de părţi şi nici de instanţa judecătorească sau de către o altă instituţie.
(8) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu pot face parte din partide sau formaţiuni politice.
(9) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sînt responsabili pentru actele administrative adoptate de Plenul Consiliului Concurenţei şi pentru exercitarea atribuţiilor ce le revin.
(10) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu pot fi reţinuţi, arestaţi decît la cererea Procurorului General.
(11) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sînt responsabili de sectorul ce ţine de domeniul activităţii Consiliului Concurenţei, încredinţat de preşedintele Consiliului Concurenţei.
(12) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sînt obligaţi să participe la şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei şi să voteze „pentru” sau „contra” adoptării actelor administrative ale Plenului Consiliului Concurenţei.
(13) Membrii Plenului Consiliului Concurenței depun declarații cu privire la venituri și proprietate în condițiile legii.
Articolul 43. Jurămîntul membrilor Plenului Consiliului Concurenţei
(1) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei, inclusiv preşedintele şi vicepreşedinţii, la numire în funcţie, depun următorul jurămînt: „Jur să slujesc Republica Moldova cu credinţă, să respect Constituţia şi legile Republicii Moldova, să protejez proprietatea publică, democraţia şi bunăstarea poporului.”.
(2) Jurămîntul se depune în faţa Parlamentului după adoptarea actului de numire.
Articolul 44. Încetarea calităţii de membru al Plenului Consiliului Concurenţei
(1) Calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenţei încetează în caz de:
a) expirare a duratei mandatului;
b) demisie;
c) revocare;
d) deces.
(2) Revocarea unui membru al Plenului Consiliului Concurenţei se face de Parlament, la propunerea Preşedintelui Parlamentului sau a 1/3 din numărul deputaţilor aleși, în cazul în care:
a) a încălcat prevederile prezentei legi, fapt stabilit de către instanţa de judecată, sau a fost condamnat prin hotărîre judecătorească definitivă şi irevocabilă pentru săvîrşirea unei infracţiuni;
b) survine cel puțin una din situațiile prevăzute la art. 42 alin. (7) şi (8);
c) nu-şi poate îndeplini atribuţiile din cauza incapacităţii fizice sau psihice, constatată de către o comisie medicală;
d) a lipsit nemotivat de la trei sau mai multe şedinţe consecutive ale Plenului Consiliului Concurenţei. În acest caz, revocarea se face la propunerea preşedintelui Consiliului Concurenţei.
(3) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei se revocă din funcţie cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
(4) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei ale căror mandate au expirat vor rămîne în funcţie pînă la numirea succesorilor lor. Cel puţin cu o lună pînă la expirarea mandatului membrului, preşedintele Consiliului Concurenţei va notifica în acest sens Parlamentul, pentru demararea procesului de numire a unui nou membru.
(5) În caz de vacanţă a unui loc în Plenul Consiliului Concurenţei, pentru situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. b)–d) din prezentul articol se va proceda, conform art. 42 alin. (1), la numirea unui nou membru în funcţia devenită vacantă.
(6) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei sînt obligaţi să notifice de îndată Consiliului Concurenţei survenirea oricărei situaţii de incompatibilitate prevăzute la art. 42 alin. (7) şi (8), ei fiind de drept suspendaţi din funcţie din momentul survenirii acestei situaţii, iar dacă situaţia se prelungeşte peste 10 zile calendaristice, mandatul încetează şi se procedează conform prevederilor alin. (2) şi (5) din prezentul articol.
Articolul 45. Modul de adoptare în plen a actelor administrative ale Consiliului Concurenţei şi intrarea în vigoare a acestora
(1) Actele administrative ale Consiliului Concurenţei se adoptă la şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei, care pot fi ordinare sau extraordinare. Procesele-verbale ale şedinţelor sînt semnate de preşedintele Consiliului Concurenţei, de membrii prezenţi şi de secretarul şedinţei. Şedinţele ordinare se convoacă în funcţie de necesitate, dar nu mai rar de 2 ori pe lună. Şedinţele extraordinare se convoacă din iniţiativa preşedintelui sau a cel puţin 2 membri ai Plenului Consiliului Concurenţei.
(2) Şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei pot fi închise sau publice. Ședinţele închise ale Consiliului Concurenţei au loc în scopul protejării informaţiei ce constituie secret de stat, secret comercial ori a unei alte informaţii confidenţiale a cărei divulgare este restrînsă sau interzisă prin lege.
(3) Şedinţele Plenului Consiliului Concurenţei sînt deliberative dacă la ele participă cel puţin 3 membri, dintre care unul este preşedintele sau vicepreşedintele, şi dacă sînt prezidate de către preşedintele Consiliului Concurenţei sau, în absenţa acestuia, de către vicepreşedintele desemnat.
(4) Actele administrative ale Consiliului Concurenţei se adoptă de Plenul Consiliului Concurenţei cu votul majorităţii membrilor prezenți. Fiecare membru dispune de un vot. În caz de paritate a voturilor, votul preşedintelui sau, în absenţa acestuia, al vicepreşedintelui care prezidează ședința este decisiv.
(5) Membrii Plenului Consiliului Concurenţei nu au dreptul de a se abţine de la vot. Membrii care au votat împotrivă îşi pot consemna opinia separată în procesul-verbal al şedinţei.
(6) Deciziile, dispoziţiile şi prescripţiile Consiliului Concurenţei intră în vigoare la data adoptării, dacă decizia, dispoziţia sau prescripţia nu prevede o dată ulterioară. Hotărîrile Consiliului Concurenţei intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, dacă hotărîrea nu prevede o dată ulterioară.
Articolul 46. Forma actelor administrative adoptate de Plenul Consiliului Concurenţei
(1) Plenul Consiliului Concurenţei adoptă următoarele acte administrative: decizii, dispoziţii, prescripţii şi hotărîri, care se expun în scris şi se semnează de preşedintele Consiliului Concurenţei sau, în absenţa acestuia, de vicepreşedintele desemnat.
(2) Deciziile sînt acte administrative cu caracter individual prin care se constată încălcarea prevederilor legale, se impun măsuri corective, se aplică sancţiunile corespunzătoare, se soluţionează notificările privind concentrările economice, conform atribuţiilor Consiliului Concurenţei.
(3) Decizia privind aplicarea sancţiunilor trebuie să specifice termenul în care urmează a fi achitată sancţiunea. Data-limită la care urmează a fi achitată sancţiunea nu poate fi mai mică de 60 de zile lucrătoare de la data comunicării către întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi obligată să achite sancţiunea a deciziei motivate privind aplicarea sancţiunii.
(4) Prin dispoziţii se iniţiază investigaţii ale presupuselor cazuri de încălcare a legislaţiei din domeniul concurenţei, ajutorului de stat și publicității, se iniţiază, din oficiu, investigaţii utile pentru cunoaşterea pieţei.
(5) Prin prescripţii se dispun măsuri interimare, se obligă autorităţile administraţiei publice, precum şi persoanele asimilate autorităţilor publice, să înceteze încălcarea legii şi/sau să înlăture efectele negative aduse prin încălcarea legii, inclusiv să abroge sau să modifice un act normativ sau un act individual, să efectueze anumite acţiuni sau să se abţină de la efectuarea lor.
(6) Hotărîrile sînt acte cu caracter normativ prin care se adoptă, se modifică sau se abrogă actele necesare pentru asigurarea organizării şi activităţii Consiliului Concurenţei şi actele necesare pentru executarea prezentei legi, cum ar fi cele care vizează:
a) organizarea şi funcţionarea Consiliului Concurenţei;
b) organizarea, funcţionarea şi atribuţiile Consiliului de experţi de pe lîngă Consiliul Concurenţei;
c) evaluarea acordurilor anticoncurenţiale, acordurile anticoncurenţiale care nu intră în sfera de aplicare a art. 5 şi exceptarea unor categorii de acorduri anticoncurenţiale;
d) stabilirea poziţiei dominante pe piaţă şi evaluarea abuzului de poziţie dominantă;
e) concentrările economice;
f) acceptarea angajamentelor propuse de către întreprinderi;
g) alte aspecte ce ţin de îndeplinirea atribuţiilor ce decurg din legislaţia din domeniul concurenţei şi ajutorului de stat.
(7) Consiliul Concurenţei va elabora şi va adopta în plen actele normative necesare aplicării prezentei legi, prevăzute la alin. (6) lit. c)–g), în concordanță cu prevederile Legii nr. 235-XVI din 20 iulie 2006 privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător.
Articolul 47. Modul de atacare a actelor administrative ale Consiliului Concurenţei
(1) Deciziile şi prescripţiile Consiliului Concurenţei, precum şi ordinele prevăzute la art. 56 alin. (1) pot fi atacate, în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea acestora de către părţi, nemijlocit în instanţa de contencios administrativ competentă, fără a fi necesară depunerea unei cereri prealabile.
(2) Dispoziţiile prevăzute la art. 46 alin. (4) se atacă numai odată cu decizia sau prescripţia adoptată în cazul respectiv, cu excepţia prescripţiilor prin care se impun măsuri interimare.
(3) Intentarea acţiunii în justiţie nu suspendă executarea deciziei sau prescripţiei Consiliului Concurenţei pînă la soluţionarea cauzei în fond de instanţa de judecată, dacă instanţa nu dispune altfel.
(4) În cazul în care decizia atacată în partea ce ţine de aplicarea sancţiunilor a fost anulată, în tot sau în parte, printr-o hotărîre judecătorească definitivă şi irevocabilă, suma corespunzătoare a amenzii se restituie plătitorului acesteia din bugetul de stat în termen de 45 de zile.
Articolul 48. Consiliul de experţi
(1) Pe lîngă Consiliul Concurenţei poate fi constituit temporar, ca organism consultativ, Consiliul de experţi. Modul de constituire, componenţa şi atribuţiile acestui organ se stabilesc de către Plenul Consiliului Concurenţei.
(2) Consiliul Concurenţei poate antrena specialişti şi experţi pentru consultaţii, pentru efectuarea expertizelor și analizelor. Aceștia vor putea emite opinii, care nu sînt obligatorii, cu privire la principalele aspecte ale politicii de concurenţă.
Capitolul VII
EXAMINAREA PRELIMINARĂ, INVESTIGAREA ŞI LUAREA DECIZIILOR
Articolul 49. Temeiurile pentru iniţierea procedurii de examinare
(1) Consiliul Concurenţei iniţiază procedura de examinare a presupusului caz de încălcare a legislaţiei concurenţiale:
a) la plîngerea unei persoane fizice sau întreprinderi afectate de presupusa încălcare a legii;
b) din oficiu, cu excepţia încălcărilor prevăzute la cap. III.
(2) Pentru a fi abilitat să depună o plîngere privind presupusele acţiuni anticoncurenţiale, autorul plîngerii trebuie să demonstreze interesul lui legitim.
(3) Autorul plîngerii are un interes legitim dacă comportamentul denunţat afectează în mod real şi direct interesele lui. Interesul trebuie să fie bazat pe un drept prevăzut de legislaţie.
(4) Asociaţia de întreprinderi poate invoca un interes legitim chiar dacă nu este afectată în mod direct de comportamentul denunţat, cu condiţia că, pe de o parte, asociaţia are dreptul de a reprezenta interesele membrilor săi şi, pe de altă parte, comportamentul denunţat afectează în mod real şi direct interesele colective ale membrilor asociaţiei.
(5) Consiliul Concurenţei poate începe examinarea din oficiu, în baza materialelor de care dispune referitoare la presupusa încălcare a legislaţiei.
Articolul 50. Procedura de examinare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale
Procedura de examinare a cazurilor de încălcare a legislaţiei concurenţiale cuprinde examinarea preliminară şi/sau investigarea. Investigarea pe marginea cazului se dispune în condiţiile art. 55. În celelalte cazuri, etapa investigării va fi omisă.
Articolul 51. Plîngerea privind presupusele acţiuni anticoncurenţiale
(1) Plîngerea privind presupusele acţiuni anticoncurenţiale trebuie să conţină informaţiile cuprinse în Formularul de plîngere, aprobat de Plenul Consiliului Concurenţei prin hotărîre.
(2) Plîngerea se transmite prin scrisoare recomandată, cu aviz de primire sau se depune la Consiliul Concurenţei pe suport de hîrtie, în două exemplare, şi, în măsura posibilităţii, în versiune electronică.
(3) În cazul în care se solicită confidenţialitatea pentru oricare dintre părţile plîngerii, autorul plîngerii trebuie să furnizeze şi o versiune neconfidenţială a plîngerii, precum și un rezumat al informaţiilor confidenţiale. În versiunea care conţine informaţii confidenţiale, autorul plîngerii trebuie să indice în mod obligatoriu temeiul de fapt şi de drept în baza căruia informaţiile sînt considerate confidenţiale.
(4) Dacă nu corespunde cerinţelor prevăzute la alin. (1)–(3), plîngerea depusă nu constituie o plîngere privind presupusele acţiuni anticoncurenţiale şi este considerată de către Consiliul Concurenţei drept o informaţie de ordin general.
(5) În cazul prevăzut la alin. (4), Consiliul Concurenţei:
a) iniţiază, printr-o dispoziţie adoptată în plen, o investigaţie din oficiu, dacă constată un interes public major şi consideră că sînt întrunite condiţiile art. 55 pentru iniţierea investigaţiei;
b) la cerere, restituie plîngerea autorului.
(6) Despre cele prevăzute la alin. (4) şi, după caz, despre dispoziţia adoptată Consiliul Concurenţei informează în scris autorul plîngerii în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii ei.
(7) În cazul restituirii plîngerii în conformitate cu alin. (5) lit. b), autorul plîngerii are dreptul să depună o nouă plîngere care să corespundă cerinţelor prevăzute la alin. (1)–(3).
Articolul 52. Sarcina probei
(1) La sesizarea presupuselor acţiuni anticoncurenţiale, autorul plîngerii trebuie să prezinte probe în susţinerea faptelor pe care îşi întemeiază plîngerea.
(2) Întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi care invocă beneficiul exceptării prevăzut la art. 6 îi revine sarcina de a dovedi că sînt îndeplinite condiţiile din respectivul articol sau prevederile regulamentelor respective.
(3) În procedura de examinare a presupuselor cazuri de încălcare a legislaţiei concurenţiale, sarcina probei încălcării îi revine Consiliului Concurenţei.
(4) În scopul aplicării prezentei legi, Consiliul Concurenţei poate să utilizeze ca mijloc de probă orice element de fapt şi de drept, inclusiv informaţii confidenţiale dobîndite în modul prevăzut de lege, care servesc la constatarea existenţei sau lipsei încălcării.
(5) În scopul aplicării prezentei legi, Consiliul Concurenţei admite atît probe directe, cît şi probe indirecte. Probe directe sînt depoziţiile martorilor sau ale altor persoane, probele materiale, înscrisurile, înregistrările audio și/sau video, concluziile experţilor şi orice alte dovezi care probează în mod expres existenţa sau lipsa unei încălcări a legii. Probe indirecte sînt probele care dau naştere unei concluzii logice precum că o încălcare a legii există sau a existat la un moment dat ori nu există şi nu a existat la un moment dat.
(6) Probe care stau la baza luării deciziei Plenului Consiliului Concurenţei sînt probele obţinute de angajaţii Consiliului Concurenţei, precum şi cele prezentate de părţi sau terţe persoane.
Articolul 53. Examinarea preliminară a plîngerii
(1) Examinarea preliminară a plîngerii privind presupusele acţiuni anticoncurenţiale se efectuează în termen de 30 de zile lucrătoare de la data depunerii.
(2) În cadrul examinării preliminare a plîngerii, Consiliul Concurenţei determină dacă există temeiuri rezonabile pentru a suspecta încălcarea legislaţiei concurenţiale.
(3) Dacă consideră că, în baza informaţiilor prezentate de autorul plîngerii şi a celor acumulate pe parcursul examinării preliminare, nu există temeiurile menționate la alin. (2), Consiliul Concurenţei va informa în scris autorul plîngerii despre aceasta, indicînd motivele unei asemenea concluzii, şi îi va acorda un termen de 10 zile lucrătoare în care acesta să-şi exprime în scris punctul de vedere. În cazul dat, termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă. Consiliul Concurenţei nu este obligat să ia în considerare orice alte observaţii scrise prezentate după expirarea termenului de 10 zile lucrătoare.
(4) În cazul în care autorul plîngerii nu prezintă observaţii relevante în termenul menţionat la alin. (3), plîngerea este considerată retrasă în mod tacit. În notificarea expediată autorului plîngerii, Consiliul Concurenţei îl va informa şi despre efectele neprezentării observaţiilor.
(5) Dacă autorul plîngerii îşi expune observaţiile în termenul menţionat la alin. (3), Consiliul Concurenţei:
a) respinge prin decizie plîngerea, în cazul în care obiecţiile primite nu conduc la o altă evaluare a plîngerii; sau
b) dispune prin dispoziţie efectuarea investigaţiei.
(6) Pentru a respinge o plîngere pe motiv că comportamentul sesizat nu contravine regulilor de concurenţă sau nu intră în sfera lor de aplicare, Consiliul Concurenţei nu este obligat să ţină cont de circumstanţele care nu i-au fost aduse la cunoştinţă de către autorul plîngerii şi pe care nu le-ar fi putut descoperi decît investigînd cazul.
(7) Decizia de respingere a plîngerii, adoptată conform alin. (5) lit. a), împiedică autorul plîngerii să ceară redeschiderea procedurii de examinare preliminară a plîngerii sau să depună o nouă plîngere cu privire la acelaşi obiect şi pe aceleaşi temeiuri.
(8) Consiliul Concurenţei are dreptul să solicite autorului plîngerii informaţii complementare celor prezentate pentru a se putea determina asupra necesităţii iniţierii unei investigaţii ca urmare a plîngerii depuse.
(9) În caz de ambiguitate a plîngerii, Consiliul Concurenței poate solicita autorului plîngerii precizarea obiectului plîngerii și temeiurilor acesteia.
Articolul 54. Solicitarea informaţiilor
(1) În scopul exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei are dreptul să solicite şi să obţină de la întreprinderi, asociaţii de întreprinderi, de la autorităţi ale administraţiei publice documentele şi informaţiile necesare.
(2) Consiliul Concurenţei solicită în scris informaţiile necesare, indică temeiul juridic şi scopul solicitării informaţiei, precizează informaţiile solicitate şi stabileşte un termen rezonabil în care acestea trebuie furnizate, precum şi specifică sancţiunile prevăzute de lege pentru nefurnizarea de informaţii ori pentru furnizarea unei informaţii inexacte, incomplete sau care induce în eroare.
(3) Întreprinderile şi asociaţiile de întreprinderi nu pot fi obligate să recunoască că au comis o încălcare, dar sînt obligate să răspundă la întrebări factuale şi să furnizeze documente chiar dacă aceste documente sau informaţii pot fi folosite pentru a stabili împotriva lor sau altei întreprinderi existenţa unei încălcări.
(4) Obligaţia de a furniza informaţiile solicitate în numele întreprinderii sau al asociaţiei de întreprinderi în cauză îi revine proprietarilor întreprinderilor ori reprezentanţilor întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi, iar în cazul persoanelor juridice, societăţilor sau asociaţiilor care nu au personalitate juridică, îi revine persoanelor autorizate să le reprezinte în temeiul legii sau al statutului. Avocaţii autorizaţi să acţioneze în mod corespunzător vor furniza informaţiile în numele clienţilor lor. Aceştia din urmă au în continuare întreaga responsabilitate în cazul în care informaţiile furnizate sînt incomplete, inexacte sau induc în eroare.
(5) În scopul exercitării atribuţiilor sale, Consiliul Concurenţei are dreptul să intervieveze orice persoană fizică sau juridică care consimte să fie intervievată în scopul obţinerii de informaţii privind obiectul investigaţiei.
(6) În cazul în care doresc să intervieveze o persoană, angajaţii Consiliului Concurenţei sînt obligaţi să indice, înainte de a începe interviul, temeiul juridic (dispoziţia Plenului Consiliului Concurenţei privind iniţierea investigaţiei) şi scopul interviului, intenţia lor de a înregistra interviul şi dreptul persoanei de a refuza intervievarea.
(7) Interviul poate fi luat prin orice mijloace, inclusiv prin telefon sau internet. Consiliul Concurenţei poate înregistra sub orice formă declaraţiile făcute de persoanele intervievate. O copie a înregistrării trebuie pusă la dispoziţia persoanei intervievate pentru aprobare. Totodată, Consiliul Concurenţei stabileşte un termen rezonabil în care persoana intervievată îi poate comunica orice corectare ce trebuie făcută în declaraţie. Corectările vor fi comunicate în scris.
Articolul 55. Investigarea
(1) Dacă după examinarea preliminară a plîngerii se consideră că, în baza informaţiilor prezentate de autorul plîngerii şi a celor acumulate pe parcursul examinării preliminare, există temeiuri rezonabile pentru a suspecta încălcarea legislaţiei concurenţiale, Plenul Consiliului Concurenţei adoptă o dispoziţie de iniţiere a investigaţiei concurenţiale.
(2) Plenul Consiliului Concurenţei este în drept să dispună din oficiu iniţierea investigaţiei în baza materialelor de care dispune.
(3) Prin dispoziţia de iniţiere a unei investigaţii, Plenul Consiliului Concurenţei desemnează un raportor responsabil pentru întocmirea raportului asupra investigaţiei, pentru comunicarea acestuia părţilor în cauză, pentru primirea observaţiilor şi prezentarea raportului în şedinţa Plenului Consiliului Concurenţei. Raportorul desemnat instrumentează toate actele procedurii de investigaţie și propune Plenului Consiliului Concurenţei dispunerea măsurilor care sînt de competenţa acestuia.
(4) Dispoziţia de iniţiere a investigaţiei nu stabileşte comiterea unei încălcări a legislaţiei concurenţiale. Încălcarea legislaţiei concurenţiale se constată prin decizie a Plenului Consiliului Concurenţei.
(5) Consiliul Concurenţei este abilitat să stabilească diferite grade de prioritate pentru cazurile pe care urmează să le investigheze, în dependenţă de gravitatea încălcării şi de interesul public.
Articolul 56. Efectuarea inspecţiilor. Drepturile şi obligaţiile angajaţilor Consiliului Concurenţei şi ale subiecţilor supuşi inspecţiilor
(1) În scopul efectuării investigaţiilor dispuse conform art. 55, Consiliul Concurenţei poate să efectueze inspecţiile necesare la întreprinderi şi la asociaţii de întreprinderi. Efectuarea inspecţiilor este dispusă prin ordin emis de preşedintele Consiliului Concurenţei, în care se indică scopul şi obiectul inspecţiei, data la care începe inspecţia şi sancţiunile prevăzute la art. 68–70 și 76, precum şi dreptul de a ataca ordinul în instanţa de judecată.
(2) Inspecţia este exercitată de către angajaţii Consiliului Concurenţei, cu excepţia debutanţilor, numai dacă există indicii că pot fi găsite documente sau pot fi obţinute informaţii considerate necesare pentru investigaţia presupusului caz de încălcare a legislaţiei concurenţiale, iniţiată prin dispoziţie a Plenului Consiliului Concurenţei, fapt care nu necesită a fi demonstrat subiectului supus inspecţiei.
(3) Angajaţii Consiliului Concurenţei abilitaţi să desfășoare o inspecţie au următoarele drepturi de inspecţie:
a) să intre în încăperi, pe terenuri sau în mijloace de transport aflate în proprietatea sau în folosinţa întreprinderii, asociaţiei de întreprinderi sau autorităţilor administraţiei publice, cu excepţia încăperilor de locuit, a terenurilor aferente acestora şi a mijloacelor de transport care aparțin persoanelor fizice;
b) să examineze registre şi orice documente aflate în raport cu obiectul şi scopul investigaţiei, indiferent de suportul fizic sau electronic pe care sînt păstrate;
c) să ridice sau să obţină copii sau extrase, sub orice formă, din registrele şi documentele menţionate la lit. b). Ridicarea registrelor şi documentelor se admite numai dacă asemenea măsură este necesară pentru prevenirea ascunderii, înlăturării, modificării sau distrugerii acestora sau dacă nu este posibil de a face copii de pe acestea în incinta respectivă;
d) să sigileze încăperile destinate activităţii întreprinderii sau asociației de întreprinderi, registrele şi documentele aflate în raport cu obiectul şi scopul investigaţiei, pe perioada inspecţiei (dar nu mai mult de 72 de ore) şi în măsura necesară inspecţiei, fără a suspenda activitatea întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi supuse inspecţiei;
e) să solicite oricărui reprezentant sau angajat al întreprinderii, al asociaţiei de întreprinderi sau al autorităţii administraţiei publice explicaţii asupra faptelor sau documentelor aflate în raport cu obiectul şi scopul investigaţiei şi să înregistreze răspunsurile acestora;
f) să ceară ca informaţia aflată în raport cu obiectul şi scopul investigaţiei, păstrată pe calculator şi accesibilă din încăpere, să fie prezentată într-o formă care ar permite ridicarea, precum şi să fie vizibilă şi lizibilă.
(4) În cazul în care angajaţii Consiliului Concurenţei cer explicaţii reprezentanţilor sau angajaţilor unei întreprinderi sau ai unei asociaţii de întreprinderi, explicaţiile vizate pot fi înregistrate sub orice formă. O copie de pe înregistrarea efectuată este pusă la dispoziţia întreprinderii sau asociaţiei de întreprinderi în cauză după inspecţie. În cazul în care s-au cerut explicaţii unui angajat al întreprinderii sau al asociaţiei de întreprinderi care nu este sau nu era autorizat de întreprindere sau de asociaţia de întreprinderi să dea explicaţii în numele acesteia, Consiliul Concurenţei stabileşte un termen în care întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi poate transmite rectificări sau completări la explicaţiile date de acest angajat. Rectificările şi completările se suplimentează la explicaţiile înregistrate.
(5) Angajaţii Consiliului Concurenţei autorizaţi să desfăşoare o inspecţie îşi exercită drepturile de inspecţie prin prezentarea ordinului menţionat la alin. (1) şi a unei delegaţii semnate de preşedintele Consiliului Concurenţei, în care se indică împuternicirile acestora.
(6) În cazul în care nu este nicio persoană în încăperea în care urmează a fi efectuată inspecţia, angajaţii Consiliului Concurenţei autorizaţi să desfăşoare inspecţia sînt obligaţi:
a) înainte de începerea acesteia, să întreprindă toate acţiunile rezonabile pentru a informa persoana care ocupă sau operează încăperea despre intenţia de a efectua inspecţia;
b) după ce persoana respectivă a fost informată, să-i ofere acesteia sau reprezentantului ei posibilitatea rezonabilă de a asista la efectuarea inspecţiei;
c) în cazul în care nu s-a reuşit informarea persoanei respective, să lase în încăpere, într-un loc proeminent, o copie de pe documentele menţionate la alin. (5).
(7) În cazul în care încăperea nu este ocupată sau persoana care o ocupă este absentă temporar, angajaţii Consiliului Concurenţei, după desfăşurarea inspecţiei, vor părăsi încăperea lăsînd-o în starea de siguranţă în care au găsit-o.
(8) Angajaţii Consiliului Concurenţei autorizaţi să desfăşoare o inspecţie pot solicita sprijinul subdiviziunilor abilitate ale Ministerului Afacerilor Interne, care sînt obligate să acorde asistenţa necesară angajaţilor Consiliului Concurenţei în exerciţiul funcţiunii, în conformitate cu Legea nr. 416-XII din 18 decembrie 1990 cu privire la poliţie. La efectuarea inspecţiilor pot fi antrenaţi, după caz, şi experţi în anumite domenii, împuterniciţi de Consiliul Concurenţei, în condițiile alin. (5).
(9) Pe parcursul efectuării inspecţiei, angajaţii Consiliului Concurenţei şi experţii autorizaţi sînt obligaţi:
a) să informeze persoana supusă inspecţiei despre drepturile şi obligaţiile acesteia;
b) să efectueze inspecţia în conformitate cu împuternicirile atribuite şi ţinînd cont de obiectul şi scopul acesteia;
(10) Pe parcursul efectuării inspecţiei, subiectul supus inspecţiei are următoarele drepturi:
a) să ia cunoştinţă de dispoziţia de investigaţie a cazului, de ordinul în baza căruia a fost dispusă efectuarea inspecţiei şi de delegaţia de inspecţie şi să obţină cîte o copie de pe acestea;
b) să obţină un exemplar al proceselor-verbale privind efectuarea inspecţiei;
c) să prezinte probe în cadrul efectuării inspecţiei;
d) să prezinte explicaţii înregistrate sub orice formă referitoare la obiectul şi scopul inspecţiei;
e) să identifice datele şi informaţiile ce constituie secret comercial şi alte informaţii confidenţiale furnizate de el în procesul efectuării inspecţiei;
f) să obţină copii de pe toate registrele sau documentele ridicate pe parcursul inspecţiei şi lista acestor registre şi documente semnată de angajaţii Consiliului Concurenţei care desfăşoară inspecţia;
g) să fie asistat de avocaţi, de alţi reprezentanţi împuterniciţi conform legislaţiei. Lipsa acestora nu poate fi invocată de subiectul supus inspecţiei drept temei pentru amînarea inspecţiei.
(11) Întreprinderea, asociaţia de întreprinderi, autoritatea administraţiei publice au obligaţia să se supună inspecţiei Consiliului Concurenţei.
(12) Inspecţia se desfăşoară între orele 09:00 şi 18:00 şi trebuie efectuată în prezenţa persoanei supuse inspecţiei sau a reprezentantului ei. Inspecţia poate continua şi după ora 18:00 numai cu acordul persoanei supuse inspecţiei sau a reprezentantului ei.
(13) Termenul de efectuare a unei inspecţii se stabileşte în funcţie de gravitatea presupusei încălcări, de durata acesteia, precum şi de alte criterii care ar afecta durata de efectuare a inspecţiei, şi nu poate depăşi 10 zile lucrătoare.
(14) Rezultatul inspecţiei este consemnat într-un proces-verbal privind efectuarea inspecţiei, care se întocmeşte în două exemplare, se numerotează şi se semnează pe fiecare pagină de toţi angajaţii Consiliului Concurenţei care au efectuat inspecţia.
(15) Un exemplar al procesului-verbal se înmînează, contra unei confirmări înscrise în procesul-verbal, subiectului supus inspecţiei. Subiectul supus inspecţiei este obligat să confirme prin semnătură, inclusiv prin intermediul persoanelor cu funcţie de răspundere sau altui reprezentant al său, primirea exemplarului de proces-verbal, chiar şi în caz de dezacord cu constatările expuse în acesta. În cazul în care reprezentantul subiectului supus inspecţiei refuză să primească sau să confirme prin semnătură primirea exemplarului de proces-verbal, pe procesul-verbal se face menţiunea privind refuzul de a primi exemplarul de proces-verbal și/sau de a confirma prin semnătură primirea exemplarului de proces-verbal, semnată de angajaţii Consiliului Concurenţei care au efectuat inspecţia, iar procesul-verbal va fi expediat subiectului supus inspecţiei prin scrisoare recomandată, cu aviz de primire.
(16) Registrele şi documentele ridicate în baza prezentului articol pot fi reţinute cel mult trei luni.
(17) Obligaţia de a prezenta documente sau informaţii şi dreptul de a ridica documente nu se aplică comunicărilor dintre avocat sau consilier juridic independent şi client făcute în scopul şi în interesul exercitării dreptului la apărare al clientului în cadrul procedurilor prevăzute de prezenta lege.
Articolul 57. Efectuarea inspecţiilor în alte încăperi
(1) În cazul în care există o suspiciune întemeiată că registrele sau alte documente privind activitatea şi obiectul inspecţiei care ar putea fi pertinente pentru a dovedi o încălcare gravă a art. 5 şi 11 sînt păstrate în încăperi, terenuri şi mijloace de transport ale persoanelor fizice, inclusiv în locuinţele membrilor organelor de conducere sau ale membrilor personalului întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi în cauză, Plenul Consiliului Concurenţei poate dispune, printr-o decizie, desfăşurarea unei inspecţii în aceste încăperi, terenuri sau mijloace de transport.
(2) Inspecţia prevăzută la alin. (1) se efectuează în condiţiile art. 56. Suplimentar la informaţia menţionată la art. 56 alin. (1), ordinul privind efectuarea unei asemenea inspecţii va indica motivul care a determinat Consiliul Concurenţei să concluzioneze că există o suspiciune în sensul alin. (1) al prezentului articol.
(3) Accesul reprezentanţilor Consiliului Concurenţei în încăperi, terenuri sau mijloace de transport ocupate de persoane fizice, în lipsa consimţămîntului lor, se permite numai în baza mandatului judecătoresc emis în condiţiile prezentului articol şi prezentat persoanei supuse inspecţiei.
(4) Mandatul judecătoresc poate fi eliberat numai dacă:
a) există o suspiciune întemeiată că în încăperile, terenurile sau mijloacele de transport ce urmează a fi supuse inspecţiei sînt păstrate registre sau alte documente a căror prezentare a fost solicitată de Consiliul Concurenţei în conformitate cu prezenta lege, dar care nu au fost prezentate în termenul stabilit; sau
b) există o suspiciune întemeiată că în încăperile, terenurile sau mijloacele de transport ce urmează a fi supuse inspecţiei sînt păstrate registre sau alte documente a căror prezentare poate fi solicitată de Consiliul Concurenţei în conformitate cu prezenta lege şi care, dacă ar fi fost cerute, nu ar fi fost prezentate, dar ar fi fost ascunse, înlăturate, modificate sau distruse; sau
c) angajaţii Consiliului Concurenţei au încercat să pătrundă în încăperile, terenurile sau mijloacele de transport ce urmează a fi supuse inspecţiei, dar nu au reuşit şi există o suspiciune întemeiată că în încăperile, terenurile sau mijloacele de transport respective sînt păstrate registre sau alte documente a căror prezentare a fost solicitată de Consiliul Concurenţei în conformitate cu prezenta lege.
(5) Mandatul judecătoresc va conţine informaţia menţionată la art. 56 alin. (1) şi este valabil o lună de la data emiterii.
(6) În cazul solicitării unui mandat, instanţa de judecată este obligată să verifice dacă ordinul preşedintelui Consiliului Concurenţei privind efectuarea inspecţiei este autentic şi dacă măsurile coercitive preconizate nu sînt arbitrare sau excesive, avînd în vedere obiectul investigaţiei. Atunci cînd verifică proporţionalitatea măsurilor coercitive, instanţa de judecată poate solicita Consiliului Concurenţei explicaţii detaliate, în special privind temeiurile care determină Consiliul Concurenţei să suspecteze încălcarea art. 5 sau 11, precum şi privind gravitatea încălcării suspectate, importanţa probelor căutate, natura implicării întreprinderii în cauză şi probabilitatea rezonabilă că registrele şi documentele legate de obiectul investigaţiei se păstrează în locul pentru care se solicită mandatul.
(7) Mandatul judecătoresc emis în conformitate cu prezentul articol poate fi atacat cu recurs, care nu este suspensiv de executare, dacă instanţa de recurs nu dispune altfel.
Articolul 58. Exercitarea drepturilor la apărare
(1) Înainte de adoptarea deciziilor prevăzute la art. 65 alin. (1), Consiliul Concurenţei, în cadrul procedurilor de investigaţie, garantează pe deplin drepturile la apărare ale părţilor în cauză prin acordarea dreptului de a-şi exprima punctul de vedere cu privire la concluziile şi propunerile din raportul de investigaţie, prin asigurarea accesului la dosar şi dreptului la audieri.
(2) În cazul unei proceduri de investigație desfăşurate în conformitate cu cap. IV, prevederile alin. (1) sînt aplicabile persoanelor şi întreprinderilor implicate în concentrarea economică.
(3) Dacă intenţionează să adopte o decizie în temeiul art. 41 alin. (4), Plenul Consiliului Concurenţei publică un rezumat al cauzei şi conţinutul esenţial al angajamentelor sau al acţiunii viitoare propuse. Terţii interesaţi pot să-şi prezinte observaţiile într-un termen stabilit de Plenul Consiliului Concurenţei în publicarea efectuată, care nu poate fi mai mic de o lună. Publicarea ia în considerare interesul legitim al întreprinderilor în protejarea secretului lor comercial.
(4) Plenul Consiliului Concurenţei îşi bazează deciziile doar pe constatările din raportul de investigație asupra cărora părţile în cauză şi-au putut prezenta observaţiile.
Articolul 59. Transmiterea raportului de investigaţie şi prezentarea observaţiilor
(1) Raportul de investigație va conţine obiectul investigaţiei, faptele constatate, probele, concluziile şi propunerile raportorului în urma finalizării investigaţiei.
(2) După întocmirea raportului de investigaţie, o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului va fi transmisă, pentru informare, părţilor în cauză: autorului plîngerii şi întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi care au făcut obiectul investigaţiei. La solicitare, o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului de investigaţie va fi transmisă și persoanelor a căror audiere a fost admisă conform prevederilor art. 64 alin. (3).
(3) În termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii raportului de investigaţie, părţile au dreptul să prezinte observaţii asupra acestuia.
(4) Termenul menţionat la alin. (3) poate fi prelungit de către Consiliul Concurenţei, o singură dată, cu cel mult 30 de zile lucrătoare, în baza unei cereri întemeiate, la care se anexează probele ce dovedesc necesitatea prelungirii termenului. În acest caz, părţii ce a înaintat cererea i se comunică în scris, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare, rezultatul examinării cererii.
(5) Părţile pot menţiona în observaţiile lor scrise temeiul legal şi faptele pe care le cunosc şi care sînt pertinente pentru apărarea lor împotriva pretenţiilor înaintate de Consiliul Concurenţei. Părţile pot anexa orice documente relevante care dovedesc faptele menţionate şi pot propune să fie audiate persoane care ar putea confirma faptele prezentate în observaţiile lor.
(6) Raportul de investigaţie, împreună cu observaţiile prezentate de părţi şi cu materialele întregului dosar al cauzei, se predă de către raportor secretariatului Plenului Consiliului Concurenţei pentru audieri şi, după caz, pentru adoptarea deciziei respective.
(7) Consiliul Concurenţei poate solicita de la orice persoană, inclusiv de la o autoritate a administraţiei publice, să-şi expună în scris punctul de vedere asupra raportului de investigaţie.
Articolul 60. Accesul la dosar
(1) Autorul plîngerii poate solicita accesul la documentele pe care Consiliul Concurenţei şi-a bazat examinarea preliminară. La cerere scrisă, autorului plîngerii i se va acorda o singură dată accesul la aceste documente, ca urmare a informării făcute de Consiliul Concurenţei în conformitate cu art. 53 alin. (3).
(2) Întreprinderile şi asociaţiile de întreprinderi care fac obiectul procedurilor desfăşurate de Consiliul Concurenţei au dreptul de acces la dosarul Consiliului Concurenţei, sub rezerva interesului legitim al întreprinderilor de a-şi proteja secretele comerciale. Dreptul de acces la dosar nu include accesul la informaţiile confidenţiale şi documentele interne ale Consiliului Concurenţei, la corespondenţa Consiliului Concurenţei cu autorităţile de concurenţă din alte state. Accesul la dosar va fi asigurat, la cerere scrisă, o singură dată ca urmare a transmiterii de către Consiliul Concurenţei a raportului de investigaţie pentru prezentarea de observaţii.
(3) Accesul la dosar este acordat cu condiţia ca informaţia din dosar să fie folosită numai în cadrul procedurii respective desfăşurate de Consiliul Concurenţei sau procedurii judiciare eventuale legate de această procedură.
Articolul 61. Modalităţile de acces la dosarul Consiliului Concurenţei
(1) Preşedintele Consiliului Concurenţei permite părţilor în cauză accesul la dosar la secretariatul Plenului Consiliului Concurenţei şi obţinerea, la cerere, contra unui cost stabilit prin hotărîre a Consiliului Concurenţei, a copiilor şi a extraselor din dosar.
(2) Părţilor li se va comunica data stabilită pentru accesul la dosar în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data depunerii cererii.
(3) Consiliul Concurenţei nu are obligaţia să furnizeze traducerea documentelor din dosar.
Articolul 62. Tratamentul documentelor şi informaţiilor din dosarul Consiliului Concurenţei
(1) Documentele ridicate în cadrul inspecţiei desfăşurate de Consiliul Concurenţei care, ca urmare a unei cercetări mai detaliate, se dovedesc a nu avea legătură cu obiectul investigaţiei se returnează întreprinderii de la care au fost ridicate. După returnare aceste documente nu mai fac parte din dosarul cauzei.
(2) În cazul documentelor cu acces restricţionat din dosarul Consiliului Concurenţei, accesul va fi acordat, dacă este posibil, la versiunea neconfidenţială a acestor documente, transmisă de întreprinderea care beneficiază de protecţia caracterului confidenţial. Cînd confidenţialitatea poate fi asigurată prin rezumarea informaţiilor relevante, accesul va fi acordat la rezumatul acestora.
(3) Procesele-verbale și notele întocmite în baza interviurilor, confirmate prin semnătură de către persoana sau întreprinderea în cauză, vor fi accesibile după înlăturarea din conținutul lor a secretelor comerciale sau a altor informații confidențiale.
Articolul 63. Criterii pentru acceptarea cererilor referitoare la tratamentul confidenţial al informaţiilor
(1) Informaţiile ce pot constitui secret comercial sînt definite de Legea nr. 171-XIII din 6 iulie 1994 cu privire la secretul comercial.
(2) Informaţiile, altele decît secretele comerciale, pot fi considerate ca fiind confidenţiale în cazul şi în măsura în care dezvăluirea acestora poate dăuna semnificativ unei persoane sau unei întreprinderi. Informaţiile confidenţiale pot include informaţii care ar permite părţilor să-i identifice pe autorii plîngerii sau pe alţi terţi, atunci cînd aceştia din urmă au un temei motivat, probat în scris, de a rămîne anonimi.
(3) Informaţiile ce constituie secret comercial vor fi marcate corespunzător în conformitate cu Legea cu privire la secretul comercial.
(4) Informaţiile, altele decît secretele comerciale, vor fi calificate ca fiind confidenţiale în cazul în care persoana, întreprinderea sau asociaţia de întreprinderi în cauză depune o cerere motivată în acest sens şi cererea respectivă este acceptată de Consiliul Concurenţei.
(5) Cererea menționată la alin. (4) trebuie să se refere doar la informaţiile obţinute de Consiliul Concurenţei de la autorul cererii. În cerere trebuie să fie identificate părţile faţă de care informaţiile deţinute de Consiliul Concurenţei sînt considerate confidenţiale.
(6) Calificarea unei informaţii ca fiind secret comercial sau altă informaţie confidenţială nu împiedică Consiliul Concurenţei să dezvăluie sau să utilizeze o astfel de informaţie dacă aceasta este necesară pentru a dovedi o pretinsă încălcare.
(7) În cazul în care Consiliul Concurenţei intenţionează să dezvăluie informaţii cu acces restricţionat, persoanei sau întreprinderii interesate trebuie să îi fie garantată posibilitatea de a furniza o versiune neconfidenţială a documentelor care conţin respectiva informaţie, cu aceeaşi valoare probantă ca a documentelor originale.
Articolul 64. Audierea părţilor şi a altor persoane fizice sau juridice
(1) Părţile cărora le-a fost transmis raportul de investigaţie sînt în drept să solicite audieri. Audierile sînt solicitate de către părţi în scris odată cu prezentarea observaţiilor pe marginea raportului de investigaţie.
(2) Audierile pot fi dispuse, de asemenea, din oficiu, de preşedintele Consiliului Concurenţei.
(3) În cazul în care consideră necesar, Preşedintele Consiliului Concurenţei poate dispune sau admite audierea altor persoane fizice sau juridice. Cererile de audiere ale acestor persoane se aprobă dacă acestea demonstrează suficient interes. Dacă cererile persoanelor menționate se aprobă, acestora li se transmite, la solicitare, o copie a versiunii neconfidenţiale a raportului de investigaţie.
(4) Consiliul Concurenţei poate invita orice persoană, inclusiv reprezentanţi ai autorităţilor administraţiei publice, să asiste la audiere și să îşi exprime punctul de vedere pe parcursul desfăşurării audierii.
(5) Persoanele invitate să participe la audieri se prezintă personal sau sînt reprezentate, după caz, de reprezentanţi legali sau statutari ori de avocaţi împuterniciţi legal.
(6) Audierile se desfăşoară în cadrul şedinţelor închise ale Plenului Consiliului Concurenţei. Persoanele invitate sînt audiate în prezenţa altor părţi ale cauzei, cu luarea măsurilor impuse pentru protejarea informaţiilor ce constituie secret comercial sau au caracter confidenţial. Dacă se consideră util, pentru asigurarea protecţiei informaţiilor ce constituie secret comercial sau au caracter confidenţial, persoanele invitate pot fi audiate separat.
(7) Audierea se înregistrează pe suport magnetic sau se consemnează într-un proces-verbal care conţine principalele declaraţii făcute de părţi şi care se anexează la dosar. Declaraţiile trebuie să fie semnate de partea care le-a făcut. Consiliul Concurenţei va informa persoana audiată despre intenţia de a înregistra declaraţiile făcute la audiere.
(8) Neprezentarea sau renunţarea la audiere, precum şi refuzul oricărei declaraţii nu constituie impedimente pentru continuarea procedurii de investigaţie.
Articolul 65. Adoptarea şi comunicarea deciziilor
(1) După examinarea observaţiilor făcute de părţi asupra raportului de investigaţie şi, după caz, după desfăşurarea audierilor, Plenul Consiliului Concurenţei decide:
a) încetarea investigaţiei cazului, deoarece pe parcursul desfăşurării acesteia nu au fost descoperite probe suficiente privind încălcarea prevederilor legii care ar justifica aplicarea de măsuri corective sau sancţiuni; sau
b) adoptarea unei decizii sau prescripţii în temeiul art. 41 alin. (1) lit. h)–l) şi u).
(2) Dacă prezenta lege nu prevede altfel, deciziile şi prescripţiile Plenului Consiliului Concurenţei adoptate în vederea realizării atribuţiilor sale, prevăzute de prezenta lege, se comunică în scris persoanelor vizate în termen de 10 zile calendaristice de la data adoptării lor.
(3) Deciziile şi prescripţiile Plenului Consiliului Concurenţei se publică pe pagina web a Consiliului Concurenţei. Publicarea deciziilor şi a prescripţiilor se face cu luarea în considerare a interesului legitim al întreprinderilor în protejarea secretelor comerciale.
Articolul 66. Modul de executare a deciziilor şi a prescripţiilor şi urmărirea executării măsurilor aplicate
(1) Deciziile şi prescripţiile Plenului Consiliului Concurenţei adoptate în condiţiile prezentei legi se execută, în termenul menţionat în ele, de către întreprinderile, asociaţiile de întreprinderi, autoritățile administraţiei publice cărora le sînt adresate.
(2) Persoanele vizate sînt obligate să informeze Consiliul Concurenţei despre măsurile întreprinse în vederea executării deciziei, în termenul stabilit în aceasta.
(3) Executarea măsurilor aplicate autorităţilor publice, precum şi urmărirea executării lor se efectuează în condiţiile art. 13.
(4) În cazul neexecutării în termen de către întreprinderi şi asociaţii de întreprinderi a deciziilor Plenului Consiliului Concurenţei, executarea silită a acestora se efectuează în conformitate cu prevederile prezentei legi şi ale Codului de executare.