1. Se aprobă Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri (se anexează).
2. Prezenta hotărîre intră în vigoare după 6 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
3. Controlul asupra executării prezentei hotărîri se pune în sarcina Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor.
Nr. 1405. Chişinău, 10 decembrie 2008.
Aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr.1405 din 10 decembrie 2008
Norma sanitar - veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul subtsanţelor nedorite în nutreţuri
Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri creează cadrul necesar aplicării Regulamentului (CE) nr. 183/2005 de stabilire a cerinţelor privind igiena furajelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 035/08.02.2005, Regulamentului (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei alimentare, de instituire a Autorităţii Europene pentru Siguranţa Alimentară şi de stabilire a procedurilor în domeniul siguranţei produselor alimentare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 031/01.02.2002, Regulamentului (CE) nr. 1831/2003 privind aditivii din hrana animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 268/18.10.2003, Regulamentului (CE) nr. 1292/2005 de modificare a anexei IV la Regulamentul (CE) nr. 999/2001 privind hrana animalelor, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 205/06.08.2005, Directivei (CE) nr. 96/25 privind circulaţia materiilor prime pentru furaje, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO) nr. L 125/23.05.1996 şi Directivei (CE) nr. 2002/32 privind substanţele nedorite din furaje, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JO)nr. L 115/04.05.1999.
I. Domeniul de aplicare şi terminologie
1. Norma sanitar - veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri (în continuare – Normă sanitar-veterinară) se aplică:
1) activităţilor producătorilor din sectorul nutreţurilor în toate stadiile, de la producţia primară a nutreţurilor pînă la introducerea pe piaţă a acestora;
2) nutreţurilor destinate animalelor de la care se obţin produse alimentare: nutreţuri concentrate, furaje grosiere, furaje verzi, nutreţuri suculente, nutreţuri provenite de la deşeurile din industria prelucrătoare;
3) importurilor de nutreţuri provenite din ţări terţe.
2. Prezenta Normă sanitar-veterinară nu se aplică:
1) nutreţurilor preparate, manipulate sau depozitate în gospodăriile individuale pentru consumul animalelor de la care se obţin produse alimentare destinate consumului casnic privat;
2) nutreţurilor destinate animalelor, care nu sînt deţinute în scopul producerii de produse alimentare pentru consum uman;
3) vînzării cu amănuntul a hranei pentru animalele de companie.
3. În sensul prezentei Norme sanitar-veterinare, termenii întrebuinţaţi se definesc după cum urmează:
1) autoritatea competentă – organul central de specialitate din domeniul agriculturii;
2) control oficial – orice formă de control pe care îl exercită autoritatea competentă, pentru verificarea conformităţii cu legislaţia în domeniul nutreţurilor şi cu legislaţia în domeniul alimentelor, cu regulile de sănătate şi bunăstare a animalelor;
3) aditivi pentru nutreţuri — toate ingredientele, substanţele, microorganismele sau preparatele ce nu pot fi consumate în mod normal sub formă de alimente pentru animale, dar, adiţional, sînt incluse în valoarea nutritivă a nutreţurilor şi modifică caracteristicile acestora, cu excepţia materiilor prime pentru nutreţuri şi preamestecurilor adăugate în mod expres în nutreţuri sau apă;
4) etape de producere, prelucrare şi distribuţie — oricare etapă, inclusiv importul, începînd şi incluzînd producerea primară şi terminînd cu, şi incluzînd depozitarea, transportul, vînzarea sau furnizarea către consumatorul final;
5) igiena nutreţurilor – măsurile şi condiţiile necesare prevenirii riscurilor şi garantării conţinutului specific al unui tip de nutreţuri, luînd în considerare utilizarea prevăzută pentru acest tip de nutreţ;
6) materii prime pentru nutreţuri – produse de origine vegetală şi animală, în stare naturală, proaspete sau conservate şi derivatele lor, obţinute prin prelucrare industrială, precum şi substanţele organice şi anorganice, în starea lor naturală sau în urma prelucrării, pentru prepararea nutreţurilor combinate sau ca suport pentru preamestecuri;
7) nutreţuri – produse de origine vegetală sau animală în stare naturală, proaspete sau conservate şi derivatele lor, obţinute prin prelucrare industrială, precum şi substanţele organice sau anorganice, simple sau în amestecuri, care conţin sau nu aditivi şi sînt destinate hrănirii animalelor pe cale orală;
8) operator cu activitate în domeniul nutreţurilor (în continuare – operator)- persoană fizică sau juridică responsabilă pentru asigurarea respectării cerinţelor legislaţiei veterinare în întreprinderea ce operează în sectorul nutriţiei animalelor, aflată sub controlul său;
9) producător din sectorul nutreţurilor (în continuare producător) –persoană fizică sau juridică responsabilă de respectarea cerinţelor prezentei Norme sanitar-veterinare în întreprinderea pe care o controlează;
10) producţie primară de nutreţuri – produse care sînt supuse unui simplu tratament fizic, cum ar fi curăţarea, ambalarea, antrepozitarea, uscarea naturală sau însilozarea;
11) transformare – stările succesive care au loc de sine stătător şi prin care evoluează sistemul fizico-chimic al unui produs fără acţiune mecanică;
12) prelucrare – adaptarea aspectului, conţinutului unui produs pentru un scop determinat;
13) raţie zilnică – media cantităţii totale de nutreţuri, calculată la un conţinut de umiditate de 12%, necesară în medie pe zi unui animal dint-o anumită specie, categorie de vîrstă şi productivitate, necesară pentru satisfacerea tuturor cerinţelor;
14) substanţe nedorite – contaminanţii şi alte substanţe prezente în nutreţuri şi ingredientele acestora care, prin esenţa lor, afectează securitatea sanitară a alimentelor destinate consumului uman şi, deci, constituie un risc pentru sănătatea consumatorilor.
II. Obligaţii
4. Producătorii se asigură că toate etapele producţiei, transformării şi distribuirii aflate sub controlul lor sînt puse în aplicare în conformitate cu legislaţia privind domeniul respectiv şi cu bunele practici. Ei se asigură că aceste etape îndeplinesc cerinţele stabilite de prezenta Normă sanitar-veterinară.
5. Atunci cînd hrănesc animalele de la care se obţin produse alimentare, producătorii iau măsuri şi adoptă proceduri pentru a menţine la un nivel cît mai mic riscul de contaminare biologică, chimică şi fizică a nutreţurilor.
6. Producătorii trebuie să respecte cerinţele privind substanţele şi produsele nedorite în hrana animalelor stabilite în anexa nr. l la prezenta Normă sanitar-veterinară, la producerea şi pe parcursul executării operaţiunilor aferente producţiei primare de nutreţuri şi următoarelor operaţiuni conexe:
1) transportul, depozitarea şi manipularea producţiei primare la locul de producţie;
2) transportarea producţiei primare de la locul de producţie către o unitate;
3) amestecul de nutreţuri fără utilizarea aditivilor sau preamestecurilor de aditivi, cu excepţia aditivilor utilizaţi la operaţiunile de însilozare pentru satisfacerea unor nevoi exclusive în cadrul exploataţiei.
7. Producătorii din sectorul nutreţurilor:
1) se conformează criteriilor microbiologice stabilite;
2) se conformează dispoziţiilor anexei nr.2 la prezenta Normă sanitar-veterinară;
3) procură şi utilizează numai nutreţuri provenite de la unităţi înregistrate şi/sau autorizate în conformitate cu legislaţia în vigoare.
8. Sistemul de analiză a riscurilor şi punctele critice de control (HACCP):
1) producătorii, care exercită alte activităţi decît cele menţionate la punctul 5, stabilesc, aplică şi menţin una sau mai multe proceduri scrise permanente bazate pe principiile HACCP.
2) principiile care stau la baza dispoziţiilor de la subpunctul 1) al prezentului punct şi care trebuie respectate sînt:
a) identificarea tuturor riscurilor care trebuie să fie prevenite, eliminate sau aduse la un nivel acceptabil;
b)identificarea punctelor critice la nivelul cărora un control este indispensabil pentru prevenirea sau eliminarea unui risc sau pentru aducerea acestuia la un nivel acceptabil;
c) stabilirea, în punctele critice, a limitelor critice care diferenţiază acceptabilitatea de inacceptabilitatea, în scopul prevenirii, eliminării sau reducerii riscurilor identificate;
d)stabilirea şi aplicarea unor proceduri de supraveghere eficientă a punctelor critice;
e)stabilirea acţiunilor de corecţie care trebuie să fie aplicate atunci cînd supravegherea indică faptul că un punct critic nu este controlat;
f) stabilirea procedurilor destinate verificării caracterului complet şi eficient al măsurilor definite la literele a)-e) din prezentul punct. Procedurile de verificare se efectuează periodic;
g) întocmirea unor documente şi dosare, în funcţie de natura şi de mărimea întreprinderii din sectorul nutreţurilor, pentru dovedirea aplicării eficiente a măsurilor definite la literele a) - f) din prezentul punct.
3) În cazul modificării unui produs, a unui procedeu sau a unei etape de producţie, transformare, depozitare şi distribuţie, producătorii revizuiesc procedura şi operează modificările necesare.
4) În cadrul sistemului de proceduri menţionat la subpunctul 1) al prezentului punct, producătorii pot utiliza, concomitent şi ghidurile privind aplicarea principiilor HACCP.
5) Conform deciziei autorităţii competente se pot adopta măsuri de facilitare a punerii în aplicare a prezentului punct, inclusiv pentru întreprinderile mici.
9. Referitor la documentele ce ţin de sistemul HACCP producătorii:
1) furnizează autorităţii competente, în forma cerută de aceasta, dovada respectării punctului 8 al prezentei Norme sanitar-veterinare;
2) se asigură că toate documentele care descriu procedurile elaborate în conformitate cu punctul 8 al prezentei Norme sanitar-veterinare sînt actualizate în permanenţă.
10. Autoritatea competentă:
1) ia în considerare natura şi mărimea întreprinderii din sectorul nutreţurilor, atunci cînd stabileşte cerinţele referitoare la forma dovezii menţionate la subpunctul 1) punctul 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară;
2) poate stabili procedura de punere în aplicare a punctului 9 din prezenta Normă sanitar-veterinară. Această procedură îi poate ajuta pe unii producători să pună în aplicare principiile HACCP, elaborate conform prevederilor capitolului III, în vederea îndeplinirii cerinţelor de la punctul 8 subpunctul 1) al prezentei Norme sanitar-veterinare.
11. Producătorii cooperează cu autoritatea competentă la cererea şi în condiţiile impuse de legislaţie.
12. Producătorii:
1) notifică autorităţii competente, sub forma solicitată de aceasta, în vederea înregistrării tuturor unităţilor subordonate implicate într-o anumită etapă a producţiei, transformării, stocării, transportului sau distribuirii nutreţurilor;
2) furnizează autorităţii competente informaţii actualizate privind unităţile subordonate, menţionate la subpunctul 1) al prezentului punct, notificînd, în special, autoritatea competentă despre orice modificare semnificativă a activităţilor şi orice închidere a unei unităţi existente.
III. Dispoziţii privind activitatea operatorilor
13.Operatorii iau măsuri, la toate etapele producerii, prelucrării şi distribuirii din unitatea aflată sub controlul lor, astfel încît nutreţurile să satisfacă cerinţele prevăzute de prezenta Normă sanitar-veterinară.
14.Operatorii trebuie să poată identifica şi să pună la dispoziţia autorităţii competente, la cerere, următoarele informaţii despre:
1) persoanele de la care au fost aprovizionaţi cu nutreţuri;
2) animalele de la care se obţin produsele sau orice substanţă destinată pentru a fi încorporată în nutreţuri;
3) celelalte părţi către care au fost furnizate produsele lor.
15. În cazul în care un operator consideră sau are motive să creadă că un anumit tip de nutreţuri care a fost importat, produs, prelucrat sau distribuit nu corespunde cerinţelor de siguranţă privind nutreţurile, trebuie să iniţieze imediat procedurile pentru retragerea acestora de pe piaţă şi să informeze autorităţile competente. În aceste împrejurări, dacă se dovedeşte că lotul sau transportul respectiv nu îndeplinesc cerinţele de siguranţă, ele sînt distruse, în afara cazurilor în care autoritatea competentă decide altfel.
16.Operatorii comunică utilizatorilor de nutreţuri motivul retragerii acestora şi, dacă este necesar, retrage de la ei produsele care le-au fost deja furnizate, în cazul în care alte măsuri nu sînt suficiente pentru realizarea unui nivel ridicat de protecţie a sănătăţii animalelor.
17.Operatorii informează autorităţile competente în legătură cu acţiunile întreprinse pentru prevenirea sau reducerea riscurilor rezultate din utilizarea nutreţurilor şi nu împiedică sau descurajează orice persoană să coopereze cu autorităţile competente, în cazurile în care acesta ar putea preveni, reduce sau elimina un risc rezultat.
18. Operatorii sînt obligaţi:
1)să întreprindă măsurile de supraveghere şi control al oricăror contaminări periculoase provenite din aer, sol, apă, îngrăşăminte, produse fitofarmaceutice, biocide, medicamente de uz veterinar, precum şi din manipularea şi eliminarea deşeurilor;
2) să întreprindă măsuri privind protecţia mediului înconjurător ce au efecte asupra siguranţei nutreţurilor, inclusiv programele de supraveghere şi control al zoonozelor şi agenţilor zoonotici.
IV. Cerinţe generale
19.Responsabilitatea pentru producerea, transformarea, conservarea, transportarea şi distribuirea nutreţurilor, materiei prime şi ingredientelor de nutreţuri sigure şi adecvate le revine tuturor participanţilor lanţului de alimentaţie a animalelor, inclusiv a fermierilor, a producătorilor de materie primă şi ingrediente pentru nutreţuri, producătorilor de nutreţuri combinate, conducătorilor de camioane etc.
20.Fiecare participant la lanţul de alimentaţie a animalelor poartă răspundere de toate activităţile care se referă la supravegherea şi controlul acestora, inclusiv respectarea tuturor exigenţelor prevăzute de legislaţie.
21.Nutreţurile care sînt plasate pe piaţă sau se preconizează plasarea lor pe piaţă sînt etichetate şi/sau identificate pentru facilitarea trasabilităţii, prin documentaţie sau informaţii adecvate.
22.Dacă nutreţurile nu sînt conforme legislaţiei privind nutreţurile şi/sau nu prezintă siguranţă, ele nu se plasează pe piaţă şi nu se administrează nici unui animal de la care se obţin produse alimentare.
23.Se consideră că utilizarea nutreţurilor nu prezintă siguranţă în cazul în care produsele alimentare obţinute de la animale devin un factor de risc pentru consumul uman.
24. Producătorii şi toţi participanţii la lanţul din sectorul nutreţurilor:
1) trebuie să utilizeze autoreglementarea/autocontrolul, pentru a se asigura că normele ce ţin de producere, depozitare şi transportare sînt respectate;
2) urmează să stabilească programe de control conform principiilor HACCP, care să fie stipulate în documentele ce dovedesc respectarea prevederilor punctului 8 din prezenta Normă sanitar-veterinară, şi care urmează să fie prezentate la cererea organelor competente, de prevenire a riscurilor în vederea verificării nutreţurilor şi ingredientelor acestora, produse, distribuite şi utilizate în aşa mod încît produsele de origine animală să fie inofensive pentru consumul uman.
25.Producătorii şi operatorii trebuie să elaboreze programe de combatere a organismelor dăunătoare, în scopul menţinerii în condiţii sanitare a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor, cutiilor şi vehiculelor pentru transformarea şi antrepozitarea nutreţurilor şi a spaţiului aferent.
26.Pe parcursul hrănirii animalelor de la care se obţin produse alimentare, trebuie întreprinse măsuri pentru a menţine la un nivel cît mai mic riscul de contaminare biologică, chimică şi fizică a nutreţurilor.
27. Se interzice producerea, prelucrarea şi comercializarea nutreţurilor care pot:
1) înrăutăţi calitatea producţiei obţinute de la animalele agricole;
2) pune în pericol sănătatea umană;
3) înrăutăţi starea de sănătate a animalelor;
4) provoca creşterea nivelului de substanţe şi produse nedorite.
28. Regulamentul tehnologic de producere a nutreţurilor trebuie să conţină date referitoare la riscurile posibile şi metodele de minimizare a lor, la toate etapele de producere şi circulaţie a nutreţurilor, regulile de efectuare a expertizelor (verificarea documentelor, condiţiilor de producere etc.) la etapa de producere pînă la producţia finită.
29. Verificarea calităţii nutreţurilor se efectuează de către producător, în baza unui raport de încercări, eliberat de un laborator acreditat.
30. Producătorul trebuie să dispună de documentaţia tehnică care să conţină:
1) o descriere generală a produsului;
2) standardul sau documentul normativ pentru produsul respectiv;
3) certificatul de conformitate pentru sistemele de management al calităţii;
4) rapoartele de încercări ale produselor.
31. Pentru produsele importate, importatorul trebuie să posede autorizaţia de import, emisă de autoritatea competentă.
32.Pentru a exclude posibilele întrebuinţării incorecte a nutreţurilor, în instrucţiunile de folosire trebuie incluse:
1)condiţiile, îndeplinirea cărora garantează păstrarea principalelor calităţi ale nutreţurilor, precum şi securitatea lor în perioadele de păstrare şi folosire;
2) lista animalelor cărora le sînt destinate nutreţurile;
3) informaţia preventivă despre eventualele riscuri legate de deosebirile fiziologice ale organismului animal şi recomandările de prevenire a acestor riscuri.
33. Etichetele de pe ambalaje trebuie să conţină informaţii privind:
1) producătorul;
2) adresa producătorului;
3) denumirea produsului;
4) valoarea nutritivă;
5) componenţa produsului (lista ingredienţilor);
6) masa netto;
7) instrucţiunea de utilizare, cu enumerarea speciilor şi categoriilor de animale pentru care sînt destinate nutreţurile;
8) numărul lotului şi data producerii;
9) termenul de valabilitate;
10) condiţiile de păstrare şi transportare a nutreţutilor;
11) indicaţii suplimentare, la decizia producătorului, importatorului.
34. Eticheta aplicată pe nutreţuri trebuie să poarte clar menţiunea la ce tip de animale se referă (nutreţurile care conţin faină de peşte trebuie să poarte clar menţiunea „Conţin făină de peşte – Nu pot fi utilizate în hrana erbivorelor" ori „Conţin produse sangvine – Nu se utilizează în hrana erbivorelor").
35. Importatorii de nutreţuri se asigură că importurile au loc numai în condiţiile în care nutreţurile sînt conforme cu cerinţele stabilite de prezenta Normă sanitar-veterinară, precum şi cu orice legislaţie care prevede cerinţe pentru nutreţuri sau cu condiţiile recunoscute ca fiind cel puţin echivalente sau cu condiţiile unui acord, atunci cînd există un acord specific între Republica Moldova şi ţara exportatoare.
V. Dispoziţii privind componenţa nutreţurilor
36. Nutreţurile se clasifică în:
1) nutreţuri combinate – amestecuri de materii prime pentru nutreţuri, cu sau fără aditivi, care se administrează animalelor pe cale orală sub formă de nutreţuri complete sau complementare;
2) nutreţuri complete – amestecuri de nutreţuri, care, datorită compoziţiei lor, sînt suficiente pentru asigurarea unei raţii zilnice;
3) nutreţuri complementare – amestecuri de nutreţuri ce conţin procente ridicate din anumite substanţe şi care, din cauza compoziţiei lor, nu asigură raţia zilnică, decît în cazul în care sînt asociate altor tipuri de nutreţuri;
4) nutreţuri minerale – nutreţuri complementare compuse, în principal, din minerale şi cu un conţinut de cenuşă brută de cel puţin 40%.
37. Nutreţurile trebuie să corespundă pervederilor din anexele nr. 1, nr. 2 şi nr. 3 la prezenta Normă sanitar-veterinară.
38.Aditivii nutreţurilor trebuie să fie recepţionaţi, manipulaţi şi depozitaţi în modul în care se conservează conţinutul lor integru şi este limitat riscul utilizării eronate sau a contaminării întîmplătoare. Nutreţurile ce conţin acest tip de produse trebuie să fie utilizate numai conform condiţiilor de utilizare.
39.Antibioticele nu trebuie să fie utilizate în nutreţuri ca stimulator de creştere a animalelor, fără evaluarea securităţii acestora ce ţine de sănătatea publică.
VI. Depozitarea
40.Nutreţurile şi ingredientele lor trebuie să fie depozitate în condiţii sigure, în modul care previn contaminarea acestora de către organismele dăunătoare sau de contaminanţii chimici, fizici sau microbiologici sau de alte substanţe nedorite apărute în timpul producerii, manipulării, depozitării şi transportării.
41.Nutreţurile trebuie să fie depozitate separat de agenţii chimici şi celelalte produse interzise în nutreţuri. Zonele de depozitare şi containerele trebuie să fie curate şi uscate şi, dacă este necesar, să se aplice măsuri corespunzătoare de combatere a organismelor dăunătoare.
42.Zonele de depozitare şi containerele trebuie să fie curăţate periodic pentru prevenirea, în măsura posibilităţii, a contaminării încrucişate.
43.Seminţele trebuie să fie depozitate în modul corespunzător şi într-un loc inaccesibil animalelor.
44.Ingrăşămintele chimice, pesticidele şi alte materii, care nu se referă la compoziţia nutreţurilor şi ingredientele lor, trebuie să fie depozitate separat de acestea, pentru a preveni riscul unor greşeli de fabricare şi contaminare a acestora.
45.Toate nutreţurile şi ingredientele acestora trebuie să fie depozitate şi transportate astfel încît să reducă la minimum riscul degradării şi contaminării lor şi să permită repartizarea nutreţurilor pe grupe de animale.
46.Nutreţurile şi ingredientele acestora trebuie supravegheate pentru a diminua degradarea şi puritatea produselor la toate etapele de manipulare, de depozitare şi de transportare a lor.
47.Instrucţiunile care stabilesc precauţii trebuie să fie respectate, pentru a limita sporirea ciupercilor şi bacteriilor în nutreţurile umede şi semiumede.
48.Condensarea trebuie să fie redusă la minimum în instalaţiile de fabricare şi de transformare a nutreţurilor şi ingredientelor acestora.
49.Nutreţurile uscate şi ingredientele trebuie să fie ţinute la loc uscat, pentru a limita accesul ciupercilor şi bacteriilor.
VII. Producţia primară
50. Producătorii care desfăşoară activităţi de producţie primară de nutreţuri trebuie să respecte următoarele dispoziţii referitoare la igienă, în special:
1) să se asigure că gestionarea şi efectuarea acestor activităţi au loc în aşa fel încît riscurile la adresa siguranţei furajelor să fie prevenite, eliminate sau reduse la un nivel minim;
2) să se asigure, maximum posibil, că produsele primare fabricate, preparate, curăţate, ambalate, depozitate şi transportate sub răspunderea lor sînt protejate de orice contaminare şi deteriorare;
3)să îndeplinească obligaţiile menţionate la subpunctele 1) şi 2) ale prezentului punct, conformîndu-se actelor legislative şi normative referitoare la controlul riscurilor, inclusiv:
a)măsurilor destinate să controleze orice contaminare periculoasă, ca de exemplu cea provenită din aer, sol, apă, îngrăşăminte, produse fitofarmaceutice, biocide, medicamente de uz veterinar, precum şi din manipularea şi eliminarea deşeurilor;
b)măsurilor referitoare la sănătatea plantelor, la sănătatea animalelor şi a mediului care au efecte asupra siguranţei nutreţurilor, inclusiv programelor de supraveghere şi control al zoonozelor şi agenţilor zoonotici;
4) atunci cînd este necesar, să ia măsuri adecvate, în special pentru:
a)menţinerea în stare de curăţenie şi, la nevoie, după curăţare, dezinfectarea corespunzătoare a instalaţiilor, echipamentelor, containerelor, cutiilor şi vehiculelor utilizate pentru producerea, prepararea, calibrarea, ambalarea, antrepozitarea şi transportul nutreţurilor;
b)garantarea condiţiilor de producţie, transport şi depozitare igienică a nutreţurilor, precum şi a curăţeniei acestora;
c)utilizarea apei curate ori de cîte ori este necesar pentru evitarea pericolului de contaminare;
d)prevenirea, pe cît se poate, a pericolului de contaminare din partea animalelor şi a organismelor dăunătoare;
e)depozitarea şi manipularea separată şi sigură a deşeurilor şi substanţelor periculoase, în scopul evitării pericolului de contaminare;
f)asigurarea că materialele ambalajelor nu constituie o sursă de contaminare periculoasă pentru nutreţuri;
g)luarea în considerare a rezultatelor oricărei analize relevante a probelor prelevate din produsele primare sau a altor probe care prezintă importanţă pentru siguranţa nutreţurilor.
51.Producătorii trebuie să întocmească registre privind măsurile luate pentru controlul corespunzător şi pe o durată adecvată al riscurilor, în funcţie de natura şi mărimea întreprinderii din sectorul nutreţurilor. Producătorii din acest sector trebuie să pună la dispoziţia autorităţii competente informaţiile relevante prevăzute în aceste registre.
52. Producătorii trebuie să întocmească în special registre privind:
1) orice utilizare de produse fitosanitare şi de biocide;
2) orice apariţie de organisme dăunătoare sau de boli susceptibile capabile să afecteze siguranţa produselor primare;
3) rezultatele oricărei analize a probelor prelevate din produsele primare sau a altor probe prelevate în scopul diagnosticării, care prezintă importanţă pentru siguranţa nutreţurilor;
4) sursa şi cantitatea fiecărei intrări de nutreţuri, precum şi destinaţia şi cantitatea fiecărei ieşiri de nutreţuri.
53.Alte persoane, precum sînt medicii veterinari, agronomii şi tehnicienii agricoli, îi pot ajuta pe producători să completeze registre, în funcţie de activităţile pe care le exercită în cadrul exploataţiei.
VIII. Cerinţele faţă de întreprinderile din sectorul nutreţurilor, care nu desfăşoară activităţi de producţie primară de nutreţuri
Instalaţii şi echipamente
54.Instalaţiile, echipamentele, containerele, cutiile şi vehiculele pentru transformarea şi depozitarea nutreţurilor, precum şi spaţiul înconjurător trebuie să fie menţinute în stare de curăţenie, să fie puse în aplicare programe eficiente de luptă împotriva organismelor dăunătoare.
55. Prin asamblarea, proiectarea, construcţia şi dimensiunile lor instalaţiile şi echipamentele trebuie:
1) să poată fi uşor curăţate şi/sau dezinfectate;
2)să permită reducerea la minimum a riscului de eroare şi prevenirea contaminării, a contaminării încrucişate şi, în general, a oricărui efect nefast asupra siguranţei şi calităţii produselor. Maşinile care intră în contact cu nutreţurile trebuie sa fie uscate după fiecare spălare umedă.
56.Instalaţiile şi echipamentele care trebuie să servească operaţiunilor de amestec şi/sau de fabricare trebuie să fie supuse periodic unor verificări corespunzătoare, în conformitate cu procedurile scrise, stabilite în prealabil de producătorul produselor:
1)totalitatea balanţelor şi dispozitivelor de măsurat utilizate la fabricarea nutreţurilor trebuie să corespundă gamei de greutăţi sau de volume de măsurat, iar precizia acestora trebuie să fie controlată periodic.
2)toate dispozitivele de amestec utilizate la fabricarea nutreţurilor trebuie să corespundă gamei de greutăţi sau de volume combinate şi să poată fabrica amestecuri şi diluţii omogene.
57. Instalaţiile trebuie să aibă o iluminare naturală şi/sau artificială suficientă.
58. Sistemele de evacuare a apelor reziduale trebuie să fie adaptate întrebuinţării căreia îi sînt destinate; acestea trebuie să fie astfel proiectate şi construite încît să se prevină orice risc de contaminare a nutreţurilor.
59.Apa utilizată la fabricarea nutreţurilor trebuie să aibă un nivel de calitate adecvat pentru animale; conductele de apă trebuie să fie fabricate din materiale inerte.
60.Evacuarea apelor de canalizare, a apelor uzate şi apelor pluviale trebuie să fie efectuată în aşa fel încît să se asigure protecţia echipamentelor, precum şi siguranţa sanitară şi calitatea nutreţurilor. Deteriorarea şi praful trebuie evitate pentru a se preveni invadarea de către organisme dăunătoare.
61. Ferestrele şi alte deschideri trebuie, la nevoie, să reziste organismelor dăunătoare. Uşile trebuie să fie bine ajustate şi atunci cînd sînt închise să reziste la organismele dăunătoare.
62.Dacă este necesar, plafoanele, plafoanele false şi alte echipamente suspendate trebuie să fie concepute, construite şi finisate în aşa fel încît să prevină îmbîcsirea şi să reducă condensul, apariţia de mucegaiuri nedorite şi deversarea de particule care pot dăuna siguranţei şi calităţii nutreţurilor.
Personalul
63. Întreprinderile din sectorul nutreţurilor trebuie să dispună de un personal suficient şi care să posede competenţele şi calificările necesare pentru fabricarea produselor respective.
64.Trebuie să se stabilească o organigramă care să precizeze calificările (de exemplu, diplomele, experienţa profesională) şi răspunderile personalului angajat şi care să fie pusă la dispoziţia autorităţilor de control competente. Întregul personal trebuie să fie clar informat în scris cu privire la funcţiile, răspunderile şi competenţele sale, în special cu ocazia fiecărei modificări, astfel încît să se obţină produse de calitatea dorită
Producţia
65.Producătorul, operatorul sau altă persoană care răspunde de producţie trebuie să fie calificată în domeniul respectiv.
66.Producătorii trebuie să se asigure că toate etapele producţiei sînt realizate în conformitate cu procedurile şi instrucţiunile scrise stabilite în prealabil pentru verificarea şi controlul punctelor critice din procesul de fabricaţie.
67.Trebuie să se adopte măsuri cu caracter tehnic sau organizatoric pentru a se preveni sau limita, la nevoie, contaminarea încrucişată şi erorile. Trebuie să se utilizeze mijloace suficiente şi corespunzătoare pentru efectuarea verificărilor în timpul fabricaţiei.
68.Trebuie să se asigure un control care să permită depistarea prezenţei în nutreţuri a unor substanţe interzise şi a altor contaminanţi interzişi din motive care privesc sănătatea umană sau animală şi să se aplice strategii de control corespunzătoare pentru reducerea la minimum a riscurilor.
69.Deşeurile şi materiile prime neadecvate pentru nutreţuri trebuie să fie identificate şi izolate. Toate materiile prime care conţin cantităţi periculoase de medicamente de uz veterinar sau contaminanţi, ori care prezintă alte riscuri trebuie să fie eliminate în mod corespunzător şi nu trebuie utilizate ca nutreţuri.
70.Producătorii trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru a asigura trasabilitatea efectivă a produselor.
Controlul calităţii
71. Se desemnează o persoană calificată care să răspundă de controlul calităţii.
72.Întreprinderile din sectorul nutreţurilor trebuie să asigure efectuarea analizelor de către un laborator acreditat.
73. Trebuie să se elaboreze în scris şi să se aplice un plan de control al calităţii; acesta trebuie să cuprindă, în special, verificări ale punctelor critice ale procesului de fabricaţie, proceduri şi frecvenţe de prelevare a probelor, metode de analiză şi frecvenţa acestora, respectarea specificaţiilor, precum şi destinaţia care trebuie dată produselor în cazul neconformităţii, între stadiul materiilor prime transformate şi cel al produselor finale.
74. Documentele referitoare la materiile prime utilizate la fabricarea produsului final se păstrează de către producător pentru asigurarea monitorizării. Aceste documente sînt puse la dispoziţia autorităţii competente pe o perioadă adaptată utilizării pentru care produsele sînt comercializate.
75.Probele de ingrediente şi din fiecare lot de produse fabricate şi comercializate sau din fiecare parte specifică a producţiei (în cazul unei producţii continue) se prelevează în cantitate suficientă, în conformitate cu o procedură stabilită în prealabil de producător şi se păstrează pentru asigurarea urmăririi (aceste prelevări trebuie să fie periodice în cazul unei fabricaţii care răspunde numai nevoilor proprii ale producătorului).
76. Probele se sigilează şi se etichetează, pentru a putea fi identificate cu uşurinţă; ele sînt depozitate în condiţii care să împiedice orice modificare anormală a compoziţiei acestora sau orice alterare. Probele sînt păstrate şi puse la dispoziţia autorităţii competente, pe perioada de utilizare a nutreţurilor comercializate.
Depozitare şi transport
77.Nutreţurile transformate se separă de materiile prime netransformate şi de aditivi, în scopul prevenirii contaminării încrucişate a nutreţurilor transformate. Trebuie să se utilizeze materiale de ambalaj corespunzătoare.
78.Nutreţurile se depozitează şi se transportă în containere corespunzătoare. Ele trebuie să fie depozitate în locuri concepute, adaptate şi întreţinute în aşa fel încît să asigure condiţii corespunzătoare de depozitare, la care accesul să fie rezervat persoanelor autorizate de producători.
79.Nutreţurile se depozitează şi se transportă în aşa fel încît să poată fi uşor identificate, în scopul prevenirii confuziilor sau contaminării încrucişate şi a deteriorării acestora.
80.Containerele şi echipamentele utilizate pentru transportul, depozitarea, direcţionarea, manipularea şi cîntărirea nutreţurilor se menţin în stare de curăţenie. Trebuie să fie stabilite planuri de curăţare şi să se reducă la minimum urmele de detergenţi şi dezinfectanţi.
81.Murdăria trebuie să fie redusă la minimum şi controlată pentru a se limita apariţia organismelor dăunătoare.
82.Dacă este necesar, temperaturile se menţin la un nivel cît mai coborît pentru prevenirea condensului şi a murdăriei.
Întocmirea registrelor
83. Producătorii, inclusiv cei care operează numai în calitate de comercianţi fără a deţine vreodată produsele în instalaţiile lor, trebuie să păstreze într-un registru datele relevante, inclusiv cele referitoare la achiziţii, producţie şi vînzări, care permit trasabilitatea efectivă între recepţie şi livrare, inclusiv exportul pînă la destinaţia finală.
84. Producătorii, cu excepţia celor care operează numai în calitate de comercianţi fără să deţină vreodată produse în instalaţiile lor, trebuie să păstreze într-un registru:
1) documentele referitoare la procesul de fabricaţie şi la controale, întreprinderile din sectorul nutreţurilor trebuie să dispună de un sistem de documentare conceput pentru stabilirea şi controlul punctelor critice din procesul de fabricaţie, precum şi pentru stabilirea şi punerea în aplicare a unui plan de control al calităţii. Ele trebuie să păstreze rezultatele controalelor efectuate. Acest set de documente se păstrează pentru a permite urmărirea istoricului fabricaţiei fiecărui lot de produse puse în circulaţie şi stabilirea răspunderilor în cazul unei reclamaţii;
2) documente referitoare la trasabilitate, în special:
a) pentru nutreţuri – natura produselor şi cantitatea produsă, datele lor de fabricaţie şi numărul lotului sau al părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue, numele şi adresa unităţilor sau utilizatorilor cărora le-au fost livrate aceste produse, precum şi precizări privind natura şi cantitatea produselor livrate şi numărul lotului sau părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue;
b) pentru preamestecuri – numele şi adresa producătorilor sau furnizorilor de aditivi, natura şi cantitatea aditivilor utilizaţi şi numărul lotului sau părţii specifice a producţiei, în cazul producţiei continue; data fabricaţiei preamestecului şi numărul lotului, numele şi adresa unităţii căreia îi este livrat preamestecul, data livrării, natura şi cantitatea preamestecului livrat şi numărul lotului;
c) pentru nutreţurile combinate/materiile prime pentru nutreţuri – numele şi adresa producătorilor sau furnizorilor de aditivi/de preamestecuri, natura şi cantitatea preamestecului utilizat şi numărul lotului; numele şi adresa furnizorilor de materii prime pentru nutreţuri şi hrană complementară pentru animale şi data livrării; tipul, cantitatea şi formula nutreţurilor combinate, natura şi cantitatea materiilor prime pentru nutreţurile sau nutreţurile combinate fabricate, precum şi data fabricaţiei, numele şi adresa cumpărătorului.
Reclamaţii şi returnarea produselor
85.Producătorii trebuie să pună în aplicare un sistem de înregistrare şi de examinare a reclamaţiilor.
86.Producătorii trebuie să realizeze un sistem care să permită returnarea rapidă a produselor care se află în reţeaua de distribuţie. Aceştia trebuie să stabilească, prin intermediul unor proceduri scrise, destinaţia oricărui produs returnat, astfel încît înainte de reintroducerea lor în circulaţie, acestea să facă obiectul unui nou control al calităţii.
Anexa nr. 1 la Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri
Cerinţe privind substanţele şi produsele nedorite în hrana animalelor
Nr. d/o | Substanţe, produse | Nutreţuri | Conţinutul maxim mg/kg (ppm) în nutreţuri cu un conţinut de umiditate de 12% |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|---|
| A. Substanţe (ioni sau produse) |
| 1. | Arsenic | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: făinurilor de iarbă, de lucerna şi de trifoi deshidratat, precum şi pulpă uscată de sfeclă de zahăr şi pulpă uscată, melasată de sfeclă de zahăr; fosfate şi nutreţuri pentru animale provenite din prelucrarea peştelui sau a altor animale marine 1} Nutreţuri complete, cu excepţia: hranei concentrate pentru peşti Nutreţuri complementare, cu excepţia: nutreţurilor minerale | 2 4
10 2 4 4 12 |
| 2. | Plumb | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: furajelor verzi fosfaţilor drojdiilor Nutreţuri complete Nutreţuri complementare, cu excepţia: nutreţurilor minerale | 10 40 30 5 5 10 30 |
| 3. | Fluor | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: nutreţurilor de origine animală fosfaţilor Nutreţuri complete, cu excepţia: nutreţurilor complete pentru bovine, ovine, caprine în lactaţie altele nutreţurilor complete pentru porci nutreţurilor complete pentru păsări nutreţurilor complete pentru pui Compuşi minerali pentru bovine, ovine, caprine | 150 500
2000 150 30 50 100 350 250 2000 |
| | Alte tipuri de nutreţuri complementare | 125 |
| 4. | Mercur | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: nutreţurilor pentru animale provenite din prelucrarea peştelui sau a altor animale marine Nutreţuri complete, cu excepţia: nutreţurilor complete pentru cîini şi pisici Nutreţuri complementare, cu excepţia: hranei concentrate pentru cîini şi pisici | 0,1
0,5 0,1 0,4 0,2 |
| 5. | Nitriţi | Făină de peşte
Nutreţuri complete, cu excepţia: nutreţurilor pentru animalele domestice, fără păsări şi peşti de ornament | 60 (exprimat în nitrit de sodiu)
15 (exprimat în nitrit de sodiu) |
| 6. | Cadmiu | Materii prime pentru nutreţuri de origine vegetală Materii prime pentru nutreţuri de origine animală, cu excepţia: nutreţurilor pentru animale domestice Fosfaţi Nutreţuri complete pentru bovine, ovine, caprine, cu excepţia: nutreţurilor complete pentru viţei, miei şi iezi Alt tip de nutreţuri complete, cu excepţia: nutreţurilor pentru animale domestice nutreţurilor minerale Alt tip de nutreţuri complementare pentru bovine ovine şi caprine | 1
2
10
1
0,5
5
0,5 |
| B. Produse |
| 7. | Aflatoxină Bl | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: arahidelor, coprei, palmistului, seminţelor de bumbac, babassului, porumbului şi derivatelor din prelucrarea lor Nutreţuri complete pentru bovine, ovine, caprine, cu excepţia: vacilor de lapte viţeilor, mieilor şi iezilor Nutreţuri complete pentru porci şi păsări (cu excepţia animalelor tinere) Alt tip de nutreţuri complete Nutreţuri complementare pentru bovine, ovine şi caprine (cu excepţia nutreţurilor complementare pentru vitele de lapte, viţeii, mieii şi iezii) Nutreţuri complementare pentru porci şi păsări (cu excepţia animalelor tinere) Alt tip de nutreţuri complementare | 0,05
0,02
0,05 0,005 0,01
0,02 0,01
0,05
0,03 0,005 |
| 8. | Acid cianhidric | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: seminţelor de in turtelor de in produselor de manioc şi turtelor de migdale Nutreţuri complete, cu excepţia: nutreţurilor complete pentru pui | 50 250 350 100 50 10 |
| 9. | Gosipol liber | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: turtelor din seminţe de bumbac Nutreţuri complete, cu excepţia: nutreţurilor complete pentru bovine, ovine şi caprine nutreţurilor complete pentru păsări (cu excepţia păsărilor de ouă) şi viţei nutreţurilor complete pentru iepuri şi porci (cu excepţia purceilor) | 20 1200 20 500
100
60 |
| 10. | Teobromină | Nutreţuri complete, cu excepţia: nutreţurilor complete pentru bovine adulte | 300 700 |
| 11. | Esenţa volatilă de muştar | Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: turtelor de rapiţă
Nutreţuri complete, cu excepţia:
nutreţurilor complete pentru bovine, ovine şi caprine (cu excepţia animalelor tinere)
nutreţurilor complete pentru porci (cu excepţia purceilor) şi păsări | 100
4000 (exprimat în izoticianat de alil) 150 (exprimat în izoticianat de alil) 1000 (exprimat în izoticianat de alil) 500 (exprimat în izoticianat de alil) |
| 12. | Viniltioxazolidonă (viniloxazolid tion) | Nutreţuri complete pentru păsări, cu excepţia: nutreţurilor complete pentru păsări de ouă | 1000 500 |
| 13. | Corn de secară (Claviceps purpurea) | Toate tipurile de nutreţuri care conţin cereale nemăcinate | 1000 |
| 14. | Seminţe de buruieni şi fructe nemăcinate sau zdrobite, care conţin alcaloizi, glucocide sau alte substanţe toxice, singure sau împre-ună, din care: a) Lolium temulentum L. b) Lolium remotum Schrank c) Datura stramonium L. | Toate tipurile de nutreţuri | 3000
1000
1000
1000 |
| 15. | Ricin-Rizinus communis L. | Toate tipurile de nutreţuri | 10 (exprimat în coajă de ricin) |
| 16. | Crotalaria spp. | Toate tipurile de nutreţuri | 100 |
| 17. | Aldrin, izolate sau împreună sub formă de dieldrin | Toate tipurile de nutreţuri, cu excepţia materiilor grase | 0,01 |
| 18. | Dieldrin | Toate tipurile de nutreţuri, cu excepţia materiilor grase | 0,2 |
| 19. | Camfeclor (toxafen) | Toate tipurile de nutreţuri | 0,1 |
| 20. | Clordan (suma izomerilor cis şi trans şi ai oxiclordanului, calculată sub formă de clordan) | Toate tipurile de nutreţuri, cu excepţia: materiilor grase | 0,02 0,05 |
| 21. | DDT (suma izomerilor DDT, TDE şi DDE calculată sub formă de DDT) | Toate tipurile de nutreţuri, cu excepţia: materiilor grase | 0,05 0,5 |
| 22. | Endosulfan (suma izomerilor alfa şi beta a endosulfatului calculată sub formă de endosulfan) | Toate tipurile de nutreţuri, cu excepţia: porumbului grînelor oleaginoase hranei concentrate pentru peşti | 0,1 0,2 0,5 0,005 |
23. . | Endrină (suma endrinelor şi deltacetoendrinei calculată sub formă de endrină) | Toate tipurile de nutreţuri, cu excepţia: materiilor grase | 0,01 0,05 |
| 24. | Heptaclor (suma heptaclorului şi a heptaclorepoxidu-lui calculată sub formă de heptaclor) | Toate tipurile de nutreţuri, cu excepţia: materiilor grase | 0,01 0,2 |
| 25. | Hexaclorobenzen (HCB) | Toate tipurile de nutreţuri, cu excepţia: materiilor grase | 0,01 0,2 |
| 26. | Hexaclorociclohe xan (HCH) 1) izomeri alfa
2) izomeri beta
3) izomeri gama | Toate tipurile de nutreţuri, cu excepţia: materiilor grase Nutreţuri complete, cu excepţia: nutreţurilor pentru vite de lapte Materii prime pentru nutreţuri, cu excepţia: materiilor grase Toate tipurile de nutreţuri, cu excepţia: materiilor grase | 0,02 0,2 0,01 0,005 0,01 0,1 0,2 2,0 |
| 27. | Dioxin (suma PCDD şi PCDF exprimată în echivalenţi toxici internaţionali) | Pulpe de citrice | 500 pg I-TEQ (pragul de detectare superior) |
| C. Impurităţi botanice |
| 28. | Caisă-Prunus armeneaca Migdala amară - Prunus dulcis (Mill.) D.A. Webb var. amara (DC.) Focke[= Prunus amygdalus Batsch var. amară (DC.) Focke]-Jir nedecorticat- Fagus silvatica (L). Camelină - Camelina sativa (L.) Crantz -Mowrah, Bassia, Madhuca- Madhuca longifolia(L.)Ma cbr.(= Bassia longifolia L. = Illipe malabrorum Engl.) Madhuca indica Gmelin [=Bassia latifolia(Roxb.) = Illipe latifolia(Rosch.) F. Mueller] -Purger-Jatropha curcas L. Croton-Oofcw tiglium L. Muştar indian- Brassica juncea (L.) Czern. şi Coss. Ssp. Integrifolia (West.) Thell. Muştar de Sarepte-Brassica juncea (L.) Czern. şi Coss. Ssp. Juncea Muştar chinezesc-Brassica juncea (L.) Czern. şi Coss. Ssp. Var. lutea Batalin Muştar negru-Brassica nigra (L.) Koch Muştar de Abisinia (Etiopia) Brassica carinata A. Braun | Toate tipurile de nutreţuri | Fructele şi derivatele de la prelucrarea lor din speciile vegetale din paranteză se pot găsi în nutreţuri numai în cantităţi insesizabile |
| | | | |
1) Conţinutul maxim de arsenic în nutreţurile provenite din animale acvatice este acelaşi ca şi pentru nutreţurile provenite din animale marine.
Anexa nr. 2 la Norma sanitar-veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri
Cerinţe faţă de materiile prime pentru nutreţuri
1. Materiile prime pentru nutreţuri sînt enumerate şi definite în conformitate cu următoarele criterii:
a) originea produsului/subprodusului, de exemplu, vegetală, animală, minerală;
b) partea utilizată a produsului/subprodusului, de exemplu în totalitate seminţe, tuberculi, oase;
c) procedeul prin care a fost obţinut produsul/subprodusul, de exemplu, decorticare, extracţie, încălzire şi/sau produsul/subprodusul obţinut, de exemplu, smocuri, tărîţe, pulpă, materii grase;
d)vechimea produsului/subprodusului şi/sau calitatea produsului/ subprodusului, de exemplu, „cu un conţinut scăzut în glucozilat", „bogat în materii grase", „cu conţinut scăzut de zahăr".
2. Lista materiilor prime pentru nutreţuri:
a) boabe de cereale, produsele şi subprodusele acestora;
b) boabe sau fructe oleaginoase, produsele şi subprodusele acestora;
c) boabe de leguminoase, produsele şi subprodusele acestora;
d) tuberculi şi rădăcini, produsele şi subprodusele acestora;
e) alte seminţe şi fructe, produsele şi subprodusele acestora;
f) nutreţuri, inclusiv nutreţuri neprelucrate;
g) alte plante, produsele şi subprodusele acestora;
h) produse lactate;
i) produse ale animalelor terestre;
j) peşti, alte animale acvatice, produsele şi subprodusele acestora;
k) minerale;
1) diverse.
3. Dispoziţii privind puritatea botanică:
1) puritatea botanică a produselor şi a subproduselor materiilor prime pentru nutreţuri trebuie să atingă cel puţin 95%, exceptînd cazurile în care se precizează o altă puritate;
2) sînt considerate ca impurităţi botanice:
a) impurităţile naturale, dar inofensive (de exemplu, paiele şi resturile de paie, seminţele altor specii cultivate sau buruieni);
b) reziduurile inofensive ale altor seminţe sau fructe oleaginoase provenite dintr-un proces de fabricaţie anterior, cu condiţia ca procentajul acestora să nu depăşească 0,5 %;
3) conţinutul exprimat se referă la greutatea produsului sau a subprodusului în stare naturală.
4. Dispoziţii privind denumirile nutreţurilor.
În cazul în care, numele unei materii prime pentru nutreţuri conţine mai mulţi termeni între paranteze, unii din aceşti termeni pot fi menţionaţi sau omişi, la alegere, de exemplu, uleiul (din seminţe) de soia poate fi declarat ca ulei din seminţe de soia sau ulei de soia.
5. Dispoziţii privind glosarul.
Glosarul următor descrie principalele procedee utilizate la producerea materiilor prime pentru nutreţuri. Dacă definirea acestor materii prime implică un nume sau un calificativ, procedeul de fabricare utilizat trebuie să corespundă definiţiei din acest glosar.
| Procedeu | Definiţie | Nume comun/calificativ |
| Concentrare | Creşterea unor conţinuturi prin eliminarea apei sau a altor componente | Concentrat |
| Decorticare | Eliminarea straturilor exterioare ale seminţelor, cerealelor, fructelor, nucilor etc. | Produs decorticat |
| Deshidratare | Deshidratarea artificială sau naturală în vederea conservării produsului | Produs uscat (la soare sau artificial) |
| Extracţie | Extragerea materiilor grase sau a uleiului din diferite substanţe cu ajutorul unui solvent organic sau a zaharurilor, sau a altor componente hidrosolubile cu ajutorul unui solvent apos. În cazul utilizării unui solvent organic, produsul care rezultă trebuie să fie separat tehnic de solvent | Turtă de extracţie (pentru substanţele oleaginoase); melasă, pulpă (pentru produsele care conţin zaharuri sau alţi compuşi hidrosolubili) |
| Extrudare | Compresie sau propulsie sub presiune a unei substanţe prin orificii. A se vedea, de asemenea, pregelatinizarea | Extrudat |
| Aplatizare | Aplatizarea unui produs tratat prin căldură umedă | Scame |
| Măcinare uscată | Tratament fizic al seminţelor în vederea reducerii dimensiunilor particulelor şi a facilitării separării componentelor acestora (respectiv faină, tărîţe) | Făină, tărîţe |
| Tratament termic/încălzire | Termen general ce defineşte diverse tratamente termice efectuate în condiţii specifice în scopul influenţării valorii nutritive sau a structurii substanţei | Felie, prăjeală, sufleu, produs tratat termic |
| Hidrogenare | Tratament aplicat uleiurilor şi grăsimilor în vederea ridicării punctului de fuziune | Hidrogenat |
| Hidroliză | Descompunere în constituenţii chimici simpli prin tratare cu apă şi, eventual, dacă este cazul, cu enzime, acizi, baze | Produs hidrolitic |
| Presare | Extragerea mecanică (presă cu şurub sau altele), eventual sub un tratament termic uşor, a materiilor grase sau a uleiurilor din substanţele oleaginoase sau din sucul de fructe, precum şi din alte produse vegetale | Turtă de presare (în cazul substanţelor oleaginoase); pulpă, drojdie (pentru fructe etc.) |
| Aglomerare - granulare | Comprimare prin trecerea printr-o filieră | Granulat |
| Pregelatinizare | Modificarea amidonului prin creşterea semnificativă a capacităţii sale de umflare în apă rece | Pregelatinizat |
| Rafinare | Eliminarea impurităţilor din zahăr, ulei sau alte substanţe naturale printr-un tratament chimic-fizic | Produs rafinat |
| Măcinare umedă | Separarea mecanică a elementelor constituente din sîmburi/seminţe după înmuierea în apă care poate conţine anhidră sulfuroasă, în vederea extragerii amidonului | Germen, gluten, amidon |
6. Dispoziţii referitoare la conţinutul indicat sau declarat.
1) Conţinutul indicat sau declarat se referă la greutatea materiei prime pentru nutreţuri, dacă nu există indicaţii contrare.
2) Conţinutul de apă trebuie să fie declarat în cazul în care depăşeşte 14,5 % din greutatea materiei prime. În cazul în care conţinutul de apă al materiei prime nu depăşeşte limita menţionată anterior, acest conţinut trebuie declarat la cererea cumpărătorului.
3) Conţinutul de cenuşă insolubilă în acid clorhidric al materiei prime pentru nutreţuri trebuie declarat în cazul în care depăşeşte 2,2 % din materia uscată.
7. Dispoziţii privind toleranţele minime indicate sau care trebuie declarate.
Dacă în urma unui control oficial efectuat se depistează în compoziţia materiei prime pentru nutreţuri o diferenţă faţă de compoziţia declarată care poate reduce valoarea materiei prime, toleranţele minime aplicabile sînt următoarele:
1) proteină brută:
a) 2 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 20 %;
b) 10 % din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 20 % (pînă la 10%);
c) 1 unitate pentru conţinuturile declarate mai mici de 10 %;
2) zaharuri totale, zaharuri dezoxidante, zaharoză, lactoză şi glucoza (dextroză):
a) 2 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 20 %;
b) 10 % din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 20 % (pînă la 5 %);
c) 0,5 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mici de 5 %;
3) amidon şi inulină:
a) 3 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 30 %;
b) 10 % din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 30 % (pînă la 10%);
c) 1 unitate pentru conţinuturile declarate mai mici de 10%;
4) materii grase brute:
a) 1,8 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 15 %;
b) 12 % din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 15 % (pînă la 5 %);
c) 0,6 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mici de 5 %;
5) celuloză brută:
a) 2,1 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 14 %;
b) 15 % din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 14 % (pînă la 6 %);
c) 0,9 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mici de 6 %;
6) umiditate şi cenuşă brută:
a) 1 unitate pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 10 %;
b) 10 % din conţinutul declarat pentru conţinuturile declarate mai mici de 10 %(pînă la5%);
c) 0,5 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mici de 5 %;
7) conţinut total de fosfor, sodiu, carbonat de calciu, calciu, magneziu, indice de aciditate în materii insolubile în eter de petrol:
a) 1,5 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mari sau egale cu 15 % (15);
b) 10 % din conţinutul declarat pentru conţinuturile (valorile) declarate mai mici de 15 % (15) [pînă la 2 % (2)];
c) 0,2 unităţi pentru conţinuturile (valorile) declarate mai mici de 2 % (2);
8) cenuşă insolubilă în acid clorhidric şi cloruri exprimate în NaCl:
a) 10 % din conţinutul declarat pentru conţinuturile mai mari sau egale cu 3 %;
b) 0,3 unităţi pentru conţinuturile declarate mai mici de 3 %;
9) caroten, vitamina A şi xantofilă:
a) 30 % din valoarea declarată;
10) metionină, lizină şi baze azotoase volatile:
a) 20 % din valoarea declarată.
Anexa nr. 3 la Norma sanitar- veterinară privind igiena nutreţurilor şi conţinutul substanţelor nedorite în nutreţuri
Lista principalelor materii prime pentru nutreţuri
Nr. d/o | Denumirea | Descrierea | Declaraţii obligatorii |
| 1 | 2 | 3 | 4 |
|---|
| 1. Boabe de cereale, produsele şi subprodusele acestora |
| 1. | Ovăz | Seminţe de Avena sativa L. şi alte specii cultivate de ovăz | |
| 2. | Fulgi de ovăz | Produs obţinut prin tratarea cu vapori şi aplatizarea ovăzului decorticat. Poate conţine o proporţie mică de tegumente de ovăz | Amidon |
| 3. | Soluţie de ovăz decorticat | Subprodus obţinut după transformarea ovăzului în prealabil curăţat şi decorticat în arpacaş şi făină. Este constituit în principal din tărîţe de ovăz şi o parte de endospermă | Celuloză brută |
| 4. | Soluţie de ovăz | Subprodus obţinut după transformarea ovăzului în prealabil curăţat în arpacaş şi faină. Este constituit în principal din tărîţe de ovăz şi membrane externe | Celuloză brută |
| 5. | Orz | Seminţe de Hordeum vulgare L. | |
| 6. | Soluţie de orz | Subprodus obţinut prin transformarea orzului, în prealabil curăţat şi decorticat, în orz boabe, griş sau faină | Celuloză brută |
| 7. | Brizură de orez | Subprodus obţinut din prima prelucrare a orezului, Oryza sativa L. Este constituit în principal din seminţe mici sparte | Amidon |
| 8. | Tărîţe de orez (faină furajeră brună de orez) | Subprodus obţinut din prima prelucrare a orezului brut. Este constituit din pelicule argintii, particule din stratul exterior, endosperme şi germeni | Celuloză brută |
| 9. | Tărîţe de orez (faină furajeră albă de orez) | Subprodus obţinut din a doua prelucrare a orezului brut. Este constituit din particule din stratul exterior, particule de endosperme şi germeni | Celuloză brută |
| 10. | Tărîţe de orez conţinînd carbonat de calciu | Subprodus obţinut din prima prelucrare a orezului brut. Este constituit din pelicule argintii, particule din stratul de aleuronă, endosperme şi germeni, şi într-o mică măsură din carbonat de calciu provenit din procesul de fabricaţie. (Conţinutul maxim în CaCO3 -3 %) | Celuloză brută |
| 11. | Făină furajeră de orez prefiert | Subprodus obţinut din prima prelucrare a orezului brut prefiert. Este constituit din pelicule argintii, particule din stratul de aleuronă, endosperme şi germeni şi într-o mică măsură din carbonat de calciu provenit din procesul de fabricaţie (Conţinutul maxim în CaCO3: 3 %) | Celuloză brută |
| 12. | Turtă de presare din germeni de orez | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presare pornind de la germenii de orez ale căror părţi de endospermă şi de tegumente exterioare mai sînt încă aderente | Proteine brute Grăsimi brute Celuloză brută |
| 13. | Turte de extracţie din germeni de orez | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie pornind de la germenii de orez ale căror părţi de endospermă şi de tegumente exterioare mai sînt încă aderente | Proteine brute |
| 14. | Amidon de orez | Amidon de orez tehnic pur | Amidon |
| 15. | Mei | Seminţe de Panicum miliaceum L. | |
| 16. | Secară | Seminţe de Secale cereale L. | |
| 17. | Tărîţe fine de secară | Subprodus obţinut la fabricarea făinii pornind de la secară curăţată. Este constituit în principal din particule de endospermă şi, de asemenea, din fragmente fine de membrane şi cîteva resturi de seminţe | Celuloză brută |
| 18. | Tărîţă medie de secară | Subprodus obţinut la fabricarea făinii pornind de la secară curăţată. Este constituit în principal din fragmente de membrane şi, de asemenea, din particule curăţate de endospermă, într-o măsură mai mică decît tărîtele de secară | Celuloză brută |
| 19. | Tărîţe de secară | Subprodus obţinut la fabricarea făinii pornind de la secară curăţată. Este constituit în principal din fragmente de membrane şi, de asemenea, din particule curăţate în cea mai mare parte de endospermă | Celuloză brută |
| 20. | Sorg | Seminţe de Sorghum bicolor (L.) Moench s.l. | |
| 21. | Grîu | Seminţe de Triticum aestvium L., Triticum durum Desf. şi alte seminţe din specii cultivate de grîu | |
| 22. | Făină pe bază de grîu | Subprodus obţinut după fabricarea făinii pe bază de grîu pornind de la seminţe de grîu spălate în prealabil. Este constituit în principal din particule de endospermă şi, de asemenea, din particule fine de membrane şi de cîteva resturi de seminţe | Celuloză brută |
| 23. | Tărîţe fine de grîu | Subprodus obţinut după fabricarea făinii pe bază de grîu pornind de la seminţe de grîu spălate în prealabil. Este constituit în principal din particule de endospermă şi, de asemenea, din particule de grîu cu un conţinut mai mic de endosperme decît în tărîtele de grîu | Celuloză brută |
| 24. | Tărîţe de grîu | Subprodus obţinut după fabricarea făinii pe bază de grîu pornind de la seminţe de grîu spălate în prealabil. Este constituit în principal din fragmente de endospermă şi, de asemenea, din particule de grîu în care conţinutul de endosperme este foarte ridicat | Celuloză brută |
| 25. | Germeni de grîu | Subprodus obţinut după fabricarea făinii constituit în principal din germeni de grîu, aplatizat sau nu, la care mai pot adera încă fragmente de endospermă şi membrane | Proteină brută, Grăsimi brute |
| 26. | Gluten de grîu | Subprodus uscat de la fabricarea amidonului de grîu. Este constituit în principal din glutenul obţinut după separarea amidonului | Proteină brută |
| 27. | Aliment din gluten de grîu | Subprodus obţinut după fabricarea amidonului de grîu, compus din tărîţe şi gluten; se pot adăuga drept componenţi apa de înmuiere şi o mică cantitate de germeni din care s-a extras uleiul | Proteină brută Amidon |
| 28. | Amidon de grîu | Amidon de grîu tehnic pur | Amidon |
| 29. | Alac | Seminţe de alac Triticum spelta L., Triticum dioccum, Schrank, Triticum monococcum | |
| 30. | Triticale | Seminţe de hibrid Triticum X Secale | |
| 31. | Porumb | Seminţe de Zea mays L. | |
| 32. | Făină furajeră din porumb | Subprodus obţinut după fabricarea făinii şi a grisului din porumb. Este constituit în principal din fragmente de membrane şi particule de seminţe cu un conţinut mai puţin ridicat de endosperme decît tărîţele de porumb | Celuloză brută |
| 33. | Tărîţe de porumb | Subprodus obţinut după fabricarea făinii şi a grisului din porumb. Este constituit în principal din membrane şi din cîteva fragmente de germeni de porumb şi fragmente de endosperme | Celuloză brută |
| 34. | Turtă de presare din germeni de porumb | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea germenilor de porumb transformaţi pe cale uscată sau umedă la care părţile de endospermă şi de tegument mai pot adera încă | Proteină brută Grăsimi brute |
| 35. | Turtă de extracţie din germeni de porumb | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţia germenilor de porumb transformaţi pe cale uscată sau umedă la care părţile de endospermă şi de tegument mai pot adera încă | Proteină brută |
| 36. | Aliment de gluten de porumb | Subprodus obţinut după fabricarea amidonului de porumb, compus din tărîţe şi gluten; se pot adăuga drept componenţi apa de înmuiere şi o mică cantitate de germeni, precum şi extract de ulei | Proteină brută Amidon |
| 37. | Gluten de porumb | Subprodus uscat obţinut la fabricarea amidonului de porumb. Este constituit în principal din glutenul obţinut după separarea amidonului | Proteină brută |
| 38. | Amidon de porumb | Amidon de porumb tehnic pur | |
| 39. | Amidon de porumb pregelatinizat | Amidon de porumb modificat printr-un tratament termic, ce prezintă proprietatea de umflare în contact cu apa rece | Amidon |
| 40. | Radiculă de malţ | Subprodus al fabricilor de bere constituit în principal din radicule uscate de cereale germinate | Proteină brută |
| 41. | Borhot uscat de la fabricarea berii | Subprodus al fabricilor de bere obţinut prin uscarea reziduurilor de cereale supuse sau nu procedeului de malţare şi a altor produse amilacee | Proteină brută |
| 42. | Borhot uscat din distilerii | Subprodus de la distilarea alcoolului obţinut prin uscarea reziduurilor seminţelor fermentate | Proteină brută |
| 43. | Borhot înfundat din distilerii | Subprodus de la distilarea alcoolului obţinut prin uscarea reziduurilor seminţelor fermentate la care se adaugă o parte de sirop sau de reziduuri de la apa de răcire evaporată | Proteină brută |
| 2. Seminţe sau fructe oleaginoase, produsele şi subprodusele acestora |
| 1. | Turtă de presare de arahide parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de arahide parţial decorticate Arachis hypogaea L. şi a altor specii de Arachis (Conţinutul maxim în celuloză brută: 16 % pe materie uscată) | Proteină brută Grăsimi brute Celuloză brută |
| 2. | Turtă de extracţie de arahide parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de arahide parţial decorticate (Conţinutul maxim în celuloză brută: 16 % pe materie uscată) | Proteină brută Celuloză brută |
| 3. | Turtă de presare de arahide decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de arahide decorticate | Proteină brută Grăsime brută Celuloză brută |
| 4. | Turtă de extracţie de arahide decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţia seminţelor de arahide decorticate | Proteină brută Celuloză brută |
| 5. | Seminţe de rapiţă | Seminţe de rapiţă Brassica napus L. ssp. oleifera (Metzg.) Sinsk., ale speciei indiene Brassica napus L. Var. Glauca (Roxb.) O.E. Schulz şi ale rapiţei Brassica campestris L. ssp. oleifera (Metzg.) Sinsk. (Puritate botanică minimă: 94 %) | |
| 6. | Turtă de presare de rapiţă | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de rapiţă (Conţinutul minim în puritate botanică: 94 %) | Proteină brută Grăsime brută Celuloză brută |
| 7. | Turtă de extracţie de rapiţă | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţia seminţelor de rapiţă (Conţinutul minim în puritate botanică: 94 %) | Proteină brută |
| 8. | Pelicule de rapiţă | Subprodus obţinut prin depeliculizarea seminţelor de rapiţă | Celuloză brută |
| 9. | Turte de extracţie din seminţe de cartham, parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de cartham parţial decorticate Carthamus tinctorius | Proteină brută Celuloză brută |
| 10. | Turtă de presare de copra | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea miezului uscat (endosperme) şi a membranelor (tegumentul) nucii de cocotier Cocos nucifera L. | Proteină brută Grăsime brută Celuloză brută |
| 11. | Turtă de extracţie de copra | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţia miezului uscat (endosperme) şi a membranelor (tegumentul) nucii de cocotier | Proteină brută |
| 12. | Turtă de presare de palmier | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea nucilor de palmier (Elaeis guineensis Jacq.), Corozo oleifera (HBK) L. H. Bailey (Elaeis melanococca auct), eliminîndu-se pe cît posibil învelişul lignotic | Proteină brută Grăsime brută Celuloză brută |
| 13. | Turtă de extracţie de palmier | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din nucile de palmier, eliminîndu-se pe cît posibil învelişul lignotic | Proteină brută Celuloză brută |
| 14. | Soia, prăjită | Seminţe de soia Glycine max. L. Merr. care au fost supuse anterior unui tratament termic | |
| 15. | Turte de extracţie de soia, prăjite | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de soia care au fost supuse unui tratament termic de prăjire corespunzător (Conţinutul maxim în celuloză brută: 8 % pe materie uscată) | Proteină brută |
| 16. | Turte de extracţie de soia depeliculizate, prăjite | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de soia depeliculizate care au avut un tratament termic de prăjire | Proteină brută Celuloză brută |
| 17. | Concentrat proteic de soia | Produs obţinut prin extracţie din seminţe de soia depeliculizate ce au suferit încă o nouă extracţie pentru reducerea procentului de extracte neazotoase | Proteină brută |
| 18. | Ulei (de seminţe) de soia | Produs compus din ulei de seminţe de soia | |
| 19. | Pelicule (de seminţe) de soia | Membrane externe rezultate la depeliculizarea seminţelor de soia | Celuloză brută |
| 20. | Seminţe de bumbac | Seminţe de bumbac Gossypium spp. la care fibrele au fost eliminate | Proteină brută Grăsime brută Celuloză brută |
| 21. | Turte de extracţie din seminţe de bumbac parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de bumbac, după eliminarea fibrelor şi parţial decorticate (Conţinutul maxim în celuloză brută 22,5 % pe materie uscată) | Proteină brută Celuloză brută |
| 22. | Turtă de presare din seminţe de bumbac | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de bumbac, după eliminarea fibrelor | Proteină brută Grăsimi brute Celuloză brută |
| 23. | Turtă de presare din seminţe de Guizotia abyssinica | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de Guizotia abyssinica | Proteină brută Grăsime brută |
| (L.F.) Cass. (Cenuşi insolubile în HC1: max. 3,4 %) | Celuloză brută |
| 24. | Seminţe de floarea-soarelui | Seminţe de floarea-soarelui Helianthus annuus L. | |
| 25. | Turtă de extracţie din seminţe de floarea-soarelui | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de floarea-soarelui | Proteină brută |
| 26. | Turtă de extracţie din seminţe de floarea-soarelui, parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de floarea-soarelui, parţial decorticate de învelişul lor. (Conţinutul maxim în celuloză brută: 27,5 % pe materie uscată) | Proteină brută Celuloză brută |
| 27. | Seminţe de in | Seminţe de in Linum usitatissimum L. (Conţinutul minim în puritate botanică: 93 %) | |
| 28. | Turtă de presare din grăunţe de in | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de in (Conţinutul minim în puritate botanică: 93 %) | Proteină brută Grăsimi brute Celuloză brută |
| 29. | Turtă de extracţie din grăunţe de in | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din seminţe de in (Conţinutul minim în puritate botanică: 93 %) | Proteină brută |
| 30. | Turte de extracţie din măsline | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din măsline presate Olea europaea L., eliminîndu-se pe cît posibil resturile de sîmburi | Proteină brută Celuloză brută |
| 31. | Turtă de presare din seminţe de susan | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin presarea seminţelor de susan Sesamum indicum L. (Cenuşi insolubile în HC1: max. 5 %) | Proteină brută Grăsimi brute Celuloză brută |
| 32. | Turtă de extracţie din boabe cacao parţial decorticate | Subprodus al fabricilor de ulei obţinut prin extracţie din boabe uscate şi prăjite de cacao Theobroma cacao L., după înlăturarea parţială a cojilor | Proteină brută |
| 3. Seminţe de leguminoase, produsele şi subprodusele acestora |
| 1. | Năut | Seminţe de Cicer arietinum L. | |
| 2. | Făină de extracţie de Cyamopsis | Subprodus obţinut prin extracţia mucilagiului din seminţe de Cyamopsis tetragonoloba (L.) Taub. | Proteină brută |
| 3. | Ervum ervilia | Seminţe de Ervum ervilia L. | |
| 4. | Linte | Seminţe de Lathyrus sativus L. supuse unui tratament termic potrivit | |
| 5. | Linte | Seminţe de Lens culinaris a.o. Medik | |
| 6. | Lupin dulce | Seminţe de Lupinus spp., cu un conţinut redus în materii amare | |
| 7. | Fasole prăjită | Seminţe de Phaseolus sau Vigna spp., supuse unui tratament termic potrivit destinat distrugerii lectinei toxice | |
| 8. | Mazăre | Seminţe de Pisum spp. | |
| 9. | Soluţie de mazăre (faină furajeră de mazăre) | Subprodus rezultat după fabricarea fainii de mazăre. Este constituit în principal din particule de endosperme şi într-o măsură mai mică din înveliş | Proteină pură Celuloză brută |
| 10. | Tărîţe de mazăre | Subprodus obţinut din măcinarea mazărei. Este constituit în principal din pelicule provenite din depeliculizare şi din curăţarea mazărei | Celuloză brută |
| 11. | Bob | Seminţe de Vicia faba L. ssp. faba var. equina Pers. şi Var. minuta (Alef.) Mansf. | |
| 12. | Vicia monathos | Seminţe de Vicia monathos Desf. | |
| 13. | Măzăriche | Seminţe de Vicia sativa L. Var. sativa şi alte varietăţi | |
| 4. Tuberculi şi rădăcini, produsele şi subprodusele acestora |
| 1. | Pulpă de sfeclă (rafinată) | Subprodus obţinut la fabricarea zahărului constituit din bucăţi extrase şi uscate prin rafinarea sfeclei Beta vulgaris L. spp. vulgaris Var. altissima Doell (Conţinutul maxim în cenuşă insolubilă în HC1: 3,5 % în materie uscată) | Zaharuri totale exprimate în zaharoză |
| 2. | Melasă de sfeclă (rafinată) | Subprodus constituit din reziduurile siropoase obţinute la fabricarea sau rafinarea sucului de sfeclă în rafinărie (Conţinutul maxim în umiditate: 25 %) | Zaharuri totale exprimate în zaharoză |
| 3. | Pulpă de sfeclă (rafinată) melasată | Subprodus rezultat la fabricarea zahărului constituit din pulpa de sfeclă rafinată şi uscată la care se adaugă melasă | Zaharuri totale exprimate în zaharoză |
| 4. | Drojdie de sfeclă (rafinată) | Subprodus obţinut după fermentarea melasei de sfeclă folosit la rafinare în scopul producerii alcoolului, drojdiei, acidului citric sau altor substanţe organice | Proteină brută ANP |
| 5. | Zahăr (din sfeclă) | Zahăr extract pornind de la rafinarea sfeclei de zahăr | Zaharoză |
| 6. | Pătate dulci | Tubercule de Ipomoea batatas (L.). In formă de pară | Amidon |
| 7. | Manioc | Rădăcini de Manhiot esculenta Crantz | Amidon |
| 8. | Amidon de manioc pregelatinizat | Amidon obţinut pornind de la rădăcini de manioc, expandate puternic prin aplicarea unui tratament termic | Amidon |
| 9. | Pulpă de cartof | Reziduu solid obţinut după extragerea feculei de cartof Solanum tuberosum L. | |
| 10. | Feculă de cartof | Feculă de cartof tehnic pură | Amidon |
| 11. | Proteină de cartof | Subprodus obţinut la fabricile de amidon constituit în principal din substanţe proteice rezultate de la separarea feculelor | Proteină brută |
| 5. Alte seminţe şi fructe. Pprodusele şi subprodusele acestora |
| 1. | Păstăi de roşcove | Produs obţinut prin concasarea fructelor uscate (păstăi) şi desfacerea roşcovelor Ceratonia seliqua L. | Celuloză brută |
| 2. | Pulpă de citrice | Subprodus obţinut prin presarea citricelor Citrus spp. în urma fabricării sucului de citrice | Celuloză brută |
| 3. | Pulpă de măr | Subprodus obţinut prin presarea merelor Malus spp. în urma fabricării sucului de mere | Celuloză brută |
| 4. | Pulpă de roşii | Subprodus obţinut prin presarea roşiilor Solanum lycopersicum Karst. în urma fabricării sucului de roşii | Celuloză brută |
| 5. | Drojdie de strugure | Subprodus obţinut la transformarea strugurelui Vitis vinifera L. după presarea sucului | Celuloză brută |
| 6. | Extract de sîmburi de strugure | Subprodus obţinut la transformarea strugurelui compus din sîmburi de struguri, extract ce practic nu are alţi componenţi | Celuloză brută |
| 6. Nutreţuri, inclusiv nutreţuri neprelucrate |
| 1. | Făină de lucerna | Produs obţinut prin uscarea şi măcinarea plantelor tinere de lucerna Medicago sativa L. şi Medicago var. Martyn (Conţinutul minim în puritate botanică: 80 %) (Cenuşi insolubile în HC1: max. 3,4 %) | Proteină brută Celuloză brută |
| 2. | Drojdie de lucerna | Subprodus uscat obţinut după separarea sucului de lucerna prin presare | Proteină brută |
| 3. | Concentrat proteic de lucerna | Produs obţinut prin uscarea artificială a fracţiunilor din suc prin presarea lucernei, centrifugare şi tratare termică pentru precipitarea proteinelor | Caroten Proteină brută |
| 4. | Făină de trifoi | Produs obţinut prin uscarea şi măcinarea plantelor tinere de trifoi Trifolium spp. (Conţinutul minim în puritate botanică: 80 %) (Cenuşi insolubile în HC1: max. 3,4 %) | Proteină brută Celuloză brută |
| 5. | Făină de iarbă | Produs obţinut prin uscarea şi măcinarea plantelor tinere furajere (Cenuşi insolubile în HC1: max. 3,4 %) | Proteină brută Celuloză brută |
| 6. | Paie de grîu | Paie de grîu | |
| 7. | Paie de cereale tratate | Produs obţinut printr-un tratament corespunzător al paielor de cereale | Proteină brută ANP, în cazul tratamentului cu amoniac Sodiu, în cazul tratamentului cuNaOH |
| 7. Alte plante, produsele şi subprodusele acestora |
| 1. | Melasă de trestie de zahăr | Subprodus constituit din reziduurile siropoase recuperate după fabricarea sau rafinarea zahărului provenit din trestia de zahăr Saccharum officinarum L (Conţinutul maxim în umiditate: 25 %) | Zaharuri totale exprimate în zaharoză |
| 2. | Drojdie de trestie de zahăr | Subprodus obţinut după fermentarea melasei de trestie de zahăr în urma producerii alcoolului, drojdiilor, acidului citric sau a altor substanţe organice | Proteină brută ANP |
| 3. | Zahăr (de trestie) | Zahăr extras din trestia de zahăr | Zaharoză |
| 4. | Făină de alge marine | Produs obţinut prin uscarea şi măcinarea algelor marine şi, în particular, a algelor brune. Acest produs poate avea şi o spălare destinată reducerii conţinutului de iod | Cenuşă brută |
| 8. Produse lactate |
| 1. | Lapte praf degresat | Produs obţinut prin uscarea laptelui, în care cea mai mare parte a materiei grase a fost separată | Proteină brută |
| 2. | Zară pudră | Produs obţinut din lichidul separat după extragerea untului | Proteină brută Grăsime brută Lactoză |
| 3. | Zer pudră | Produs obţinut prin uscarea lichidului rezidual după fabricarea brînzei, a cazeinei, sau prin alte procedee similare | Proteină brută Lactoză |
| 4. | Zer pudră parţial delactozat | Produs obţinut prin uscarea zerului, din care o parte din lactoză a fost extrasă | Proteină brută Lactoză |
| 5. | Proteină de zer pudră | Produs obţinut prin uscarea componenţilor proteici extraşi din zer sau din lapte printr-un tratament chimic sau fizic | Proteină brută |
| 6. | Cazeină (din lapte) pudră | Produs obţinut pornind de la laptele degresat sau de la zer prin uscarea cazeinei precipitate cu ajutorul acizilor sau prin presare | Proteină brută |
| 7. | Lactoză pudră | Zahăr separat din lapte sau din zer prin purificare şi uscare | Lactoză |
| 9. Produse de origine animală |
| 1. | Făină de carne | Produs obţinut prin încălzirea, uscarea şi măcinarea animalelor sau a părţilor de animale terestre cu sînge cald, în anumite cazuri parţial degresate prin extracţie sau separare fizică. Trebuie să fie eliminate coarnele, părul, pielea, penele, precum şi conţinutul aparatului digestiv (Conţinutul minim în proteine brute: 50 % pe materie uscată) (Cenuşi insolubile în HC1: max. 2,2 %) | Proteină brută Grăsime brută Cenuşă brută |
| 2. | Făină de carne cu oase | Produs obţinut prin încălzirea, uscarea şi măcinarea animalelor sau a părţilor de animale terestre cu sînge cald, în-anumite cazuri parţial degresate prin extracţie sau separare fizică. Trebuie să fie eliminate coarnele, părul, pielea, penele, precum şi conţinutul aparatului digestiv | Proteină brută Grăsime brută Cenuşă brută |
| 3. | Făină de oase | Produs obţinut prin încălzirea, uscarea şi măcinarea animalelor sau părţilor de animale terestre cu sînge cald, în anumite cazuri parţial degresate prin extracţie sau separare fizică. Trebuie să fie eliminate coarnele, părul, pielea, penele, precum şi conţinutul aparatului digestiv | Proteină brută Cenuşă brută |
| 4. | Jumări | Produs rezidual de la fabricarea seului sau a altor grăsimi de origine animală, extrase sau separate fizic | Proteină brută Grăsime brută |
| 5. | Borhot din fermele de păsări de curte | Produs obţinut prin uscarea şi măcinarea borhotului din fermele de păsări de curte. Penele trebuie eliminate (Cenuşi insolubile în HC1: max. 3,3 %) | Proteină brută Grăsime brută Cenuşă brută |
| 6. | Făină de pene hidrolizate | Produs obţinut prin hidroliza, uscarea şi măcinarea penelor păsărilor de curte (Cenuşi insolubile în HC1: max. 3,4 %) | Proteină brută |
| 7. | Făină de sînge | Produs obţinut prin uscarea sîngelui animalelor cu sînge cald, sacrificate la abator. Produsul trebuie să aibă practic eliminate toate substanţele străine | Proteină brută |
| 8. | Grăsimi animale | Produs constituit din grăsimile animalelor terestre cu sînge cald | |
| 10. Peşti, alte animale marine, produsele şi subprodusele acestora |
| 1. | Făină de peşte | Produs obţnut prin prelucrarea peştilor întregi sau a părţilor din peşti din care o parte din ulei mai poate fi extrasă, dar care mai poate da soluţia de peşte. (Cenuşi insolubile în HC1: max. 2,2 %) | Proteine brute Grăsime brută Cenuşă brută |
| 2. | Soluţie concentrată de peşte | Produs stabilizat compus din sucul obţinut după fabricarea fainii de peşte, la care o mare parte din ulei şi o anumită proporţie de apă au fost extrase | Proteină brută |
| 3. | Ulei de peşte | Ulei obţinut din peşte | |
| 4. | Ulei de peşte rafinat şi hidrogenat | Ulei obţinut din peşte rafinat şi supus hidrogenări | |
| 11. Minerale |
| 1. | Carbonat de calciu | Produs obţinut prin măcinarea surselor de carbonat de calciu, cum ar fi roci calcaroase, cochilii de stridii sau de scoici, sau prin precipitare pornind de la o soluţie acidă. (Cenuşi insolubile în HC1: max. 5 %) | Calciu Cenuşă insolubilă în HC1 |
| 2. | Carbonat de calciu şi de magneziu | Amestec natural de carbonat de calciu şi de magneziu | Calciu Magneziu |
| 3. | Alge marine calcaroase | Produs de origine naturală obţinut din algele marine calcaroase, măcinate sau transformate în granule (Cenuşi insolubile în HC1: max. 5%) | Calciu Cenuşă insolubilă în HC1 |
| 4. | Oxid de magneziu | Oxid de magneziu tehnic pur (MgO) | Magneziu |
| 5. | Kieserit | Sulfat de magneziu natural (MgSO4 x H2O) | Magneziu |
| 6. | Fosfat bicalcic | Hidrogenfosfat de calciu precipitat, pornind de la oase sau de la materii anorganice (CaHPO4xH2O) | Calciu Fosfor total |
| 7. | Fosfat monobicalcic | Produs obţinut chimic şi compus în părţi egale din fosfat bicalcic şi monocalcic | Calciu Fosfor total |
| 8. | Fosfat natural defluorizat | Produs obţinut prin măcinarea fosfatului natural, purificat şi defluorizat | Calciu Fosfor total |
| 9. | Făină de oase degelatinizate | Os degresat, degelatinizat, sterilizat şi măcinat | Calciu Fosfor total |
| 10. | Fosfor monocalcic | Bi-(dihidrogenofosfat) de calciu tehnic pur [Ca(H2PO4)2-xH2Ol | Calciu Fosfor total |
| 11. | Fosfat de calciu şi de magneziu | Fosfat de calciu şi de magneziu tehnic pur | Magneziu Fosfor total |
| 12. | Fosfat de amoniu | Fosfat de amoniu tehnic pur (NH4H2PO4) | Azot total Fosfor total |
| 13. | Clorură de sodiu | Clorură de sodiu tehnic pură sau produs obţinut prin măcinarea surselor naturale de clorură de sodiu, cum ar fi sarea gemă sau sedimentele marine | Sodiu |
| 14. | Propionat de magneziu | Propionat de magneziu tehnic pur | Magneziu |
| 12. Diverse |
| 1. | Reziduuri de la brutării sau de la fabricarea pateuri lor | Subproduse obţinute după fabricarea biscuiţilor, a prăjiturilor, a pîinii sau a pateurilor | Amidon Zaharuri totale exprimată în zaharoză |
| 2. | Reziduuri de cofetărie | Subproduse obţinute după fabricarea ciocolatei, a dulciurilor şi a altor produse de cofetărie | Amidon Zaharuri totale exprimată în zaharoză |
| 3. | Acizi graşi | Subprodus obţinut în urma dezacidifierii, cu ajutorul leşiei sau prin distilare, a uleiurilor şi grăsimilor de origine vegetală sau animală nespecificate | Grăsime brută |
| 4. | Săruri de acizi graşi | Produs obţinut prin saponificarea acizilor graşi cu ajutorul hidroxidului de calciu, sodiu sau potasiu | Grăsime brută Ca (sau Na, sau K în funcţie de caz) |