Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Art. I. – Legea nr. 330-XIV din 25 martie 1999 cu privire la cultura fizică și sport (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 83–86, art. 399), cu modificările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:
1. În cuprinsul legii, sintagma ,,Comitetul Național Olimpic” se substituie cu sintagma ,,Comitetul Național Olimpic și Sportiv”.
2. Articolul 3 se completează cu alineatul (3) cu următorul cuprins:
,,(3) Pentru formarea și recunoașterea federațiilor și asociațiilor naționale pe ramuri de sport recunoscute de Comitetul Internațional Olimpic, Comitetul Național Olimpic și Sportiv prezintă în mod obligatoriu autorității centrale de specialitate avizul său consultativ care este parte a dosarului respectivei structuri asociative.”
3. Articolul 7 se modifică și va avea următorul cuprins:
,,Articolul 7. Competențele autorităților publice locale în domeniul culturii fizice și sportului
(1) Competențele de bază ale autorităților publice locale în domeniul culturii fizice și sportului sînt stabilite de legislație, în special de actele care definesc atribuțiile autorităților respective, și de prezenta lege.
(2) Autoritățile publice locale instituie servicii specializate în domeniul culturii fizice și sportului, cu competențe definite.
(3) Serviciile specializate ale administrației publice locale au următoarele atribuții principale:
1) țin evidența structurilor locale pentru cultură fizică și sport, inclusiv a celor fără personalitate juridică, prin înscrierea acestora în registrul sportiv local;
b) organizează activități sportive, promovează un mod sănătos de viață și coordonează desfășurarea acestor activități în raza teritorială administrată;
c) colaborează cu alte servicii ale consiliilor locale, în scop de utilizare eficientă a sumelor alocate de la bugetele locale pentru activități de promovare a culturii fizice și de organizare a sportului de performanță;
d) elaborează și realizează, după caz, în colaborare cu alte structuri ale consiliilor locale și cu agenții economici, programe de construire și modernizare a bazelor sportive din teritoriu;
e) colaborează cu structurile teritoriale ale Comitetului Național Olimpic și Sportiv, organizează, în comun cu acestea, activități sportive, competiții cu participarea sportivilor de performanță și promovează mișcarea olimpică, idealurile și valorile olimpismului;
f) organizează, în comun cu alte servicii ale autorităților publice locale, cu instituțiile de învățămînt, activități de dezvoltare a sportului școlar și universitar;
g) sprijină material și financiar practicarea sportului pentru toți;
h) inițiază acțiuni de prevenire a violenței la manifestările sportive, organizate în raza lor teritorială și de combatere a dopajului în sport;
i) supraveghează menținerea destinației bazelor sportive din domeniul public sau privat și realizează activități de modernizare a infrastructurii sportive;
j) participă la organizarea și desfășurarea competițiilor regionale, naționale, precum și la delegarea sportivilor de performanță la competițiile internaționale.
4. Legea se completează cu articolul 71 cu următorul cuprins:
,,Articolul 71. Competența Comitetului Național Olimpic și Sportiv
(1) Comitetul Național Olimpic și Sportiv, în comun cu federațiile naționale pe ramuri de sport recunoscute de Comitetul Internațional Olimpic, monitorizează implementarea planurilor de pregătire a sportivilor și realizarea obiectivelor de performanță la competițiile internaționale oficiale.
(2) Comitetul Național Olimpic și Sportiv, în comun cu federațiile naționale pe ramuri de sport recunoscute de Comitetul Internațional Olimpic, înaintează propuneri privind elaborarea politicii statului în domeniul sportului de performanță.
(3) Comitetul Național Olimpic și Sportiv, în comun cu autoritatea centrală de specialitate, elaborează, în baza propunerilor federațiilor sportive naționale, a altor structuri sportive, proiectul programului național de pregătire și participare la edițiile ordinare ale Jocurilor Olimpice.
(4) Comitetul Național Olimpic și Sportiv, în comun cu autoritatea centrală de specialitate, elaborează propuneri privind repartizarea sumelor de la bugetul de stat destinate finanțării sportului de performanță, în strictă conformitate cu criteriile distincte pentru performanță.”
5. La articolul 12:
alineatele (2) și (3) se modifică și vor avea următorul cuprins:
,,(2) Educația fizică în învățămîntul preuniversitar este disciplină obligatorie, inclusă în conținutul planurilor de învățămînt cu un număr de ore diferențiat:
a) pentru învățămîntul preșcolar (grădinițe) – 30 minute zilnic, inclusiv 15 minute înainte și 15 minute la jumătatea cursurilor;
b) pentru învățămîntul primar (clasele I–IV) – 4 ore pe săptămînă;
c) pentru învățămîntul secundar și mediu de specialitate – 3 ore pe săptămînă.
(3) Educația fizică în instituțiile de învățămînt superior, altele decît cele de profil, este disciplină obligatorie în primele 4 semestre ale procesului de studii, inclusă în planurile de învățămînt în limita a 4–6 credite transferabile de studii, identificabile în diploma de licență.”
alineatul (7) se completează în final cu textul: ,,Membrii lotului național, ai cluburilor sportive de performanță beneficiază de un program individual la frecventarea orelor de educație fizică”.
6. La articolul 18, alineatul (1) se completează cu literele h) și i) cu următorul cuprins:
,,h) centre sportive de pregătire a loturilor naționale;
i) Comitetul Paralimpic al Republicii Moldova.
7. La articolul 20, alineatul (6) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,(6) Centrele de pregătire olimpică sînt organizații specializate din subordinea Comitetului Național Olimpic și Sportiv care asigură pregătirea rezervelor olimpice și a loturilor naționale pe ramuri de sport recunoscute de Comitetul Internațional Olimpic.”
8. Articolul 21 se completează cu alineatele (51)–(53) cu următorul cuprins:
,,(51) Federațiile sportive naționale au următoarele atribuții principale:
a)elaborează strategia de dezvoltare a ramurii de sport respective și monitorizează implementarea acesteia;
b) organizează și supraveghează competițiile sportive la nivel național;
c) elaborează și realizează programe de pregătire și de participare a loturilor naționale pe probe de sport la competițiile internaționale;
d) aprobă programe ale federațiilor privind prevenirea și combaterea utilizării substanțelor și metodelor interzise, monitorizează implementarea politicilor naționale antidoping, instituie comisii federale antidoping și asigură activitatea acestora;
e) realizează activități de prevenire și combatere a violenței în sport, de respectare a spiritului de fair-play și a toleranței în activitatea sportivă.
(52) Federațiile sportive naționale sînt responsabile de reprezentarea Republicii Moldova la competițiile sportive și în organismele internaționale la care sînt afiliate.
(53) Federațiile sportive naționale se înscriu în Registrul sportiv pentru obținerea certificatului de identitate sportivă. Certificatul dat oferă număr de înregistrare, dreptul de a reprezenta ramura de sport la competițiile naționale și internaționale, precum și dreptul de a semna acorduri de colaborare cu autoritatea centrală de specialitate.”
9. La articolul 23, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,(5) Persoanele fizice și juridice din Republica Moldova nu pot folosi însemnele și simbolurile olimpice naționale și internaționale, definite conform Cartei Olimpice, legislației naționale și internaționale, decît cu acordul Comitetului Național Olimpic și Sportiv.”
articolul se completează cu alineatele (7)–(10) cu următorul cuprins:
,,(7) Comitetul Național Olimpic și Sportiv organizează și coordonează activitatea Academiei Olimpice, unitate din subordinea acestuia, fără personalitate juridică, cu atribuții în dezvoltarea și promovarea principiilor fundamentale ale olimpismului.
(8) Comitetul Național Olimpic și Sportiv susține financiar activitatea centrelor de pregătire olimpică.
(9) Comitetul Național Olimpic și Sportiv poate beneficia de sprijin financiar de la bugetul de stat pentru realizarea programelor olimpice proprii.
(10) Comitetul Național Olimpic și Sportiv poate deține în proprietate, concesiune sau în folosință imobile, baze sportive și altă infrastructură sportivă de interes național.”
10. La articolul 29:
alineatul (2) se completează în final cu textul: ,,Comitetul Național Olimpic și Sportiv, federațiile sportive naționale, cluburile sportive pot primi în proprietate bunuri imobile din patrimoniul public al statului în condițiile unei legi speciale.”;
articolul se completează cu alineatele (21)–(23) cu următorul cuprins:
,,(21) Autoritățile administrației publice, agenții economici și persoanele private, care au dobîndit sau dețin baze și/sau instalații sportive sînt obligate să păstreze destinația acestora și să le mențină în stare funcțională.
(22) Modificarea destinației sau desființarea bazelor și/sau a instalațiilor sportive proprietate publică sau privată, inclusiv ale administrației publice locale, se va putea realiza numai cu avizul favorabil al autorității centrale de specialitate, în condițiile unei legi speciale și cu condiția construcției prealabile a altor obiecte similare celor desființate.
(23) Autoritățile administrației publice locale au obligația de a include în planurile de urbanism și amenajare a teritoriului suprafețe de teren pentru construcția bazelor sportive destinate practicării educației fizice și sportului.”
alineatul (4) se completează în final cu textul ,, , în condițiile unei legi speciale”.
11. La articolul 30:
alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:
,,(3) Finanțarea sportului de performanță din contul alocațiilor prevăzute în bugetul de stat se realizează diferențiat, în conformitate cu criterii distincte de performanță aprobate prin hotărîre de Guvern.”
articolul se completează cu alineatele (41) și (42) cu următorul cuprins:
,,(41) Comitetul Național Olimpic și Sportiv și structurile sportive pot beneficia de alocații de la bugetul de stat și de la bugetele locale pentru finanțarea de programe sportive. Aceste sume se acordă pe bază de contracte încheiate între structurile respective și autoritățile publice centrale și locale, după caz. Gestionarea sumelor menționate și controlul financiar se realizează în condițiile legii.
(42) Sursele de finanțare a Comitetului Național Olimpic și Sportiv provin din:
a) alocații de la bugetul de stat pentru pregătirea și pentru participarea loturilor naționale la competițiile internaționale organizate sub egida Comitetului Internațional Olimpic;
b) venituri realizate din acordarea dreptului de folosință a însemnelor și simbolurilor olimpice naționale și internaționale;
c) timbrul olimpic, reprezentînd 10% din valoarea biletelor de acces la manifestările sportive;
d) venituri provenite din încasările Loteriei Naționale a Moldovei, determinate conform legii speciale;
e) contribuții financiare din partea Comitetului Internațional Olimpic și a Programului Solidarității Olimpice;
f) donații și sponsorizări;
g) alte venituri realizate în condițiile legii;
h) sume neutilizate în anii financiari precedenți.”
alineatul (9) se abrogă.
12. Articolul 34 se modifică și va avea următorul cuprins:
,, Articolul 34. Protecția socială a sportivilor de performanță
(1) Sportivii, cetățeni și rezidenți ai Republicii Moldova, care au obținut pentru Republica Moldova o medalie de aur, de argint sau de bronz la probele individuale sau pe echipe la Jocurile Olimpice, la campionatele mondiale ori la campionatele europene de seniori la probe olimpice (inclusiv cei care au participat în calitate de membri ai echipelor sportive ale fostei U.R.S.S.) și care întrunesc următoarele condiții:
a) au împlinit vîrsta de 35 de ani;
b) au fost cel puțin 8 ani membri ai loturilor naționale au dreptul, la cerere și cu confirmarea autorității centrale de specialitate, la o indemnizație lunară viageră.
(2) Indemnizația viageră prevăzută la alin. (1) reprezintă echivalentul a 2 salarii medii pe economie, se achită lunar în lei și nu este impozabilă.
(3) Pentru stabilirea indemnizației viagere se utilizează datele despre salariul mediu pe economie, comunicate de Biroul Național de Statistică, pentru luna anterioară celei în care se face plata drepturilor.
(4) Indemnizația viageră prevăzută la alin. (1) se acordă începînd cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care sportivul și-a anunțat retragerea din activitate. La revenirea acestuia în activitate, plata indemnizației se suspendă.
(5) Mijloacele necesare pentru achitarea indemnizației viagere sportivilor de performanță se alocă din bugetul de stat și se achită de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Modul de calcul și de plată a indemnizației viagere se stabilește prin regulament aprobat de Guvern.
(6) Plata indemnizației viagere se efectuează, în funcție de nivelul performanței sportive, în mărime de:
a) 100% – pentru prima medalie de aur obținută la Jocurile Olimpice;
b) 90% – pentru prima medalie de argint obținută la Jocurile Olimpice sau pentru prima medalie de aur obținută la campionatele mondiale;
c) 80% – pentru prima medalie de bronz obținută la Jocurile Olimpice, pentru prima medalie de argint obținută la campionatele mondiale sau pentru prima medalie de aur obținută la campionatele europene;
d) 70% – pentru prima medalie de bronz obținută la campionatele mondiale sau pentru prima medalie de argint obținută la campionatele europene;
e) 60% – pentru prima medalie de bronz obținută la campionatele europene;
f) 50% din valoarea indemnizației corespunzătoare cuvenite potrivit lit. a)– c) – pentru următoarele medalii de aur obținute la Jocurile Olimpice, la campionatele mondiale sau la campionatele europene.
(7) Pentru sportivii care cumulează titlul de campion olimpic cu cel mondial sau european ori titlul de campion mondial cu cel european indemnizația viageră acordată pentru cea mai bună performanță se cumulează cu cea pentru performanța inferioară la nivel de 50%.
(8) Sportivii care au fost sancționați pentru încălcarea legislației antidoping sînt privați de dreptul de a beneficia de indemnizația viageră prevăzută în prezentul articol.”