privind controlul constituţionalităţii Legii nr. 311-XIV din 10 martie 1999 "Pentru completarea art. 9 din Legea cu privire la arendă "
Trimiteri: 46 legate · 12 nerezolvate · 1 fără țintă
Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.
Nerezolvate (12)
Fără țintă (1)
- art. 311 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
În numele Republicii Moldova,
Curtea Constituţională în componenţa:
Pavel BARBALAT -preşedinte
Nicolae CHISEEV -judecător-raportor
Mihai COTOROBAI -judecător
Gheorghe SUSARENCO -judecător
Ion VASILATI -judecător-raportor
cu participarea grefierului Aliona Balaban, deputatului în Parlament Victor Cecan, preşedintele Comisiei pentru control şi petiţii, autorul sesizării, reprezentantului Parlamentului Ion Creangă, şeful sectorului relaţii cu autorităţile publice în Direcţia juridică a Aparatului Parlamentului, călăuzindu-se după art.135 alin.(l) lit. a ) din Constituţie, art. 4 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.4 din Codul jurisdicţiei constituţionale, a examinat în şedinţă plenară deschisă dosarul privind controlul constituţionalităţii Legii nr. 311-XIV din 10 martie 1999 "Pentru completarea articolului 9 din Legea cu privire la arendă"* (în continuare- Legea nr.311-XIV).
Temei pentru examinarea dosarului a servit sesizarea deputatului în Parlament Victor Cecan, prezentată în conformitate cu art.24 şi 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională. Prin decizia Curţii Constituţionale din 14 aprilie 1999 sesizarea a fost admisă pentru examinare în fond şi înscrisă în ordinea de zi.
Examinînd materialele dosarului, punctele de vedere solicitate Parlamentului, Ministerului Justiţiei, Ministerului Economiei şi Reformelor, audiind informaţia judecătorilor raportori şi argumentele părţilor,
Curtea Constituţională
a c o n s t a t a t:
La 10 martie 1999 Parlamentul a adoptat 'Legea nr. 311-XIV, prin care a operat în art.9 din Legea cu privire la arendă nr.861-Xll din 14 ianuarie 1992** următoarele completări:
- la alineatul 1, în final, se introduce textul: "Pentru bunurile proprietate de stat modul determinării arendei se stabileşte de către Guvern";
- la alineatul 3, după textul "de către proprietar", se introduce textul: "iar pentru bunurile proprietate de stat
- de către Guvern".
Articolul 9 alineatul 1 din Legea cu privire la arendă nr.861-XII, cu modificările şi completările ulterioare, prevede că arenda şi modul de achitare a ei se stabilesc de către proprietar şi se fixează în contractul de arendă. Pentru bunurile proprietate de stat, modul determinării arendei se stabileşte de către Guvern. Potrivit alin.3 din acest articol al Legii, cuantumul arendei poate fi schimbat de către proprietar, iar pentru bunurile proprietate de stat
- de către Guvern în cazul schimbării preţurilor, tarifelor, plăţilor sau a normelor de amortizare (uzură) reglementate de stat, precum şi în alte cazuri· " prevăzute de legislaţie.
Astfel, prin dispoziţiile art.9 din Legea nr.861-XII se reglementează plata pentru arendă, inclusiv pentru arenda bunurilor proprietate de stat, precum şi modul de stabilire şi achitare a arendei şi de schimbare a cuantumului arendei.
Autorul sesizării consideră că prevederile Legii art. 311-XIV, potrivit cărora Guvernul stabileşte modul de determinare a arendei pentru bunurile proprietate de stat, contravin art.132 din Constituţie.
Curtea Constituţională consideră necesar să examineze dispoziţiile Legii nr.311-XIV, contestate în sesizare, prin prisma dispoziţiilor art.6, 130 şi .132 din Constituţie.
Potrivit art.132 din Constituţie, impozitele, taxele şi 1 orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetelor raioanelor, oraşelor şi satelor se stabilesc conform legii de organele reprezentative respective.
În Republica Moldova organe reprezentative sînt Parlamentul şi consiliile locale alese (art.60 şi 112 din Constituţie). Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice (art.96 din Constituţie). Constituţia nu abilitează Guvernul cu dreptul de a institui norme primare în sfera relaţiilor publice, care necesită reglementare legislativă.
Potrivit art.130 alin.(l) din Constituţie, formarea, administrarea, utilizarea şi controlul resurselor financiare ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sînt reglementate prin lege.
Din anexa nr.1 la Legea bugetului pe anul 1999 nr. 216-XIV din 12 decembrie 1998 rezultă că plata pentru arenda patrimoniului de stat este atribuită la încasări nefiscale şi constituie venit în bugetul de stat pe anul 1999.
Parlamentul, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem, nu era în drept să delege Guvernului atribuţii pentru determinarea cuantumului arendei bunurilor proprietate de stat, care constituie un venit în bugetul de stat Prin aceasta el a încălcat prevederile art.6 din Constituţie.
Astfel, Legea nr.311-XIV din 10 martie 1999 "Pentru completarea articolului 9 din Legea cu privire la arendă" contravine art.6, art.130 şi art.132 din Constituţie. Pentru motivele arătate şi călăuzindu-se după art.140 din Constituţie, art.26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, art.62 şi art. 68 din Codul jurisdicţiei constituţionale,
Curtea Constituţională
H O T Ă R Ă Ş T E:
1. Declară neconstituţională Legea nr.311-XIV din 10 martie 1999 "Pentru completarea articolului 9 din Legea cu privire la arendă".
2. Prezenta Hotărîre este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în "Monitorul Oficial al Republicii Moldova".
PREŞEDINTELE
CURŢII CONSTITUŢIONALE Pavel BARBALAT
Chişinău, 24 iunie 1999.
Nr. 35