1. Se aprobă Regulamentul cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale, conform anexei nr.1
2. Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei şi Ministerul Sănătăţii vor aduce actele sale normative în concordanţă cu prevederile prezentei hotărîri.
Chişinău, 3 februarie 2005.
Nr. 108.
Anexa nr.1 la Hotărîrea Guvernului nr. 108 din 3 februarie 2005
REGULAMENT cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale I.Dispoziţii generale
1. Dreptul la indemnizaţii pentru incapacitate temporară de muncă şi altor prestaţii de asigurări sociale (în continuare- indemnizaţii) îl au asiguraţii sistemului public de asigurări sociale şi şomerii în perioada beneficierii de ajutor de şomaj (în continuare- şomeri), cu domiciliu sau reşedinţă în Republica Moldova.
2. Persoana are dreptul la prestaţiile de asigurări sociale legate de riscurile sociale de care este asigurată.
3. Persoanele asigurate, în condiţiile legii, au dreptul la indemnizaţii şi în cazurile în care riscul asigurat a parvenit în perioada de probă sau la data concedierii.
În cazul persoanelor angajate în baza contractului individual de muncă pe o durată determinată, dreptul la indemnizaţie încetează la data expirării termenului contractului, cu excepţia dreptului la indemnizaţie de maternitate.
4. În cazul în care asiguratul îşi pierde capacitatea temporară de muncă în timpul examinării litigiului cu privire la legitimitatea concedierii, indemnizaţia se stabileşte , dacă asiguratul este restabilit în lucru, cu începere de la data cînd, conform deciziei, urma să-şi reiee activitatea.
5. Indemnizaţiile pot fi solicitate în baza actelor justificative în termenul care nu depăşeşte 12 luni de la data restabilirii capacităţii de muncă, stabilirii gradului de invaliditate, expirării termenului concediului de sarcină şi lăuzie.
6. Stabilirea, calcuIarea şi plata indemnizaţiilor se efectuează de către entitatea în care îşi desfăşoară activitatea de bază angajatul (unde se păstrează carnetul de muncă) prin contract individual de muncă.
Şomerilor li se acordă indemnizaţii de către agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă.
7. Indemnizaţiile stabilite dar neîncasate la timp se plătesc retroactiv pe o perioadă de cel mult 3 ani anterior datei solicitării.
8. Indemnizaţiile neplătite la timp din vina organului care le stabileşte şi/sau le plăteşte se achită fără nici o limitare în termen.
9. Plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de o boală obişnuită sau de accidente nelegate de muncă se efectuează din contul angajatorului şi din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat în modul stabilit la punctul 291 al prezentului Regulament.
10. Dreptul la indemnizaţii se confirmă prin certificat de concediu medical, eliberat în modul aprobat de Guvern.
11. Controlul asupra corectitudinii stabilirii, calculării şi plăţii indemnizaţiilor îl exercită Casa Naţională de Asigurări Sociale, Inspecţia financiară din subordinea Ministerului Finanţelor ,Inspecţia Muncii şi structurile lor teritoriale.
II. Stabilirea indemnizaţiilor
12. Asiguraţii sistemului public de asigurări sociale au dreptul la indemnizaţii în următoarele cazuri:
a) de boli generale şi accidente nelegate de muncă;
b) de prevenire a îmbolnăvirilor (carantină);
c) pentru recuperarea capacităţii de muncă;
d) de maternitate (sarcină şi lăuzie);
e) pentru îngrijirea copilului bolnav.
13. Şomerii au dreptul la indemnizaţii în cazurile prevăzute la pct.12 lit. a) şi d) .
14. Condiţiile de acordare a indemnizaţiilor:
a) asiguraţii au dreptul la indemnizaţii dacă au un stagiu total de cotizare de cel puţin 3 ani;
b) asiguraţii care au un stagiu total de cotizare de pînă la 3 ani beneficiază de indemnizaţii dacă au un stagiu de cotizare de cel puţin 3 luni, realizat în ultimele 12 luni anterioare producerii riscului asigurat;
c) asiguraţii care desfăşoară activitate pe bază de contract individual de muncă pe termen, inclusive cei care muncesc la lucrări sezoniere, beneficiază de indemnizaţii dacă au stagiul de cotizare specificat la alin.a) sau b) ori de cel puţin 12 luni, realizat în ultimele 24 de luni anterioare producerii riscului asigurat. În perioada intersezonieră indemnizaţii nu se stabilesc;
d) şomerii beneficiază de indemnizaţii cu condiţia suspendării pentru această perioadă a plăţii ajutorului de şomaj sau a bursei.
15. Indemnizatiile se stabilesc în baza certificatului de concediu medical, şi certificatului prevăzut la anexa nr. 2 la prezentul Regulament, iar în cazul pierderii acestora - în baza duplicatelor eliberate în modul stabilit. Alte documente nu pot servi drept temei pentru stabilirea indemnizaţiei.
16. Dreptul la indemnizaţie se stabileşte din prima zi a pierderii capacităţii de muncă pînă la restabilirea ei sau pînă la constatarea de către Consiliul Expertiză Medicală a Vitalităţii (în continuare- C.E.M .V.) a gradului de invaliditate sau pînă la expirarea contractului individual de muncă pe termen. Plata indemnizaţiilor se efectuează în modul stabilit la punctul 291 al prezentului Regulament.
17. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă , în caz de boli generale şi accidente nelegate de muncă , se stabileşte :
a) pentru o perioadă de cel mult 180 zile calendaristice în cursul unui an calendaristic şi începe din prima zi de concediu medical. În cazul prelungirii concediului medical peste 180 zile calendaristice, cu cel mult 30 zile calendaristice în temeiul avizului C.E.M.V., indemnizaţia se acordă pentru întreaga perioadă de concediu medical prelungit. Anul calendaristic cuprinde perioadade la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie.
b) indemnizaţia, începînd cu a 120 zi calendaristică ,se plăteşte în cazul prelungirii concediului medical, avizat de C.E.M.V.;
c) asiguraţilor cu contract individual de muncă pe termen ce nu depăşeşte un an de zile, inclusiv celor angajaţi la lucrări sezoniere şi şomerilor indemnizaţia se acordă pentru o perioadă de cel mult 30 de zile calendaristice în cursul unui an calendaristic şi, respectiv, în perioada de acordare a ajutorului de şomaj ;
d) în caz de tuberculoză ,SIDA şi cancer de orice tip, cu avizarea C.E.M.V.,indemnizaţia se acordă pentru o perioada de cel mult un an pe parcursul ultimilor 2 ani;
e) indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă în legătură cu sarcina se acordă pe durata concediului medical fără restricţii, inclusiv şomerilor;
f) indemnizaţia se stabileşte şi în cazul în care incapacitatea de muncă a survenit în timpul concediului de odihnă anual (de bază sau suplimentar). Acesta din urmă se prelungeşte cu durata incapacităţii temporare de muncă ce a avut loc în timpul concediului;
g) în cazul în care incapacitatea temporară de muncă survine în timpul concediului neplătit, concediului pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani sau cînd întreprinderea ( secţia) staţionează, indemnizaţia nu se stabileşte. Dacă incapacitatea temporară de muncă durează după data expirării concediului neplătit, concediului pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani sau după data reluării activităţii întreprinderii (secţiei), indemnizaţia se stabileşte de la această dată;
h) în cazul în care incapacitatea temporară de muncă a survenit în timpul staţionării întreprinderii (secţiei) şi pentru această perioadă asiguraţii sînt remuneraţi şi achitate contribuţiile respective de asigurări sociale, indemnizaţia se stabileşte pentru perioada respectivă;
i) în cazul în care incapacitatea temporară de muncă survine înainte de începerea concediului neplătit sau a concediului pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, concediile menţionate se consideră amînate şi indemnizaţia se stabileşte în bază generală;
j) pentru incapacitatea temporară de muncă survenită în timpul concentrărilor militare sau concediului suplimentar în legătură cu studiile în instituţiile de învăţămînt superior, fără întreruperea activităţii de muncă, indemnizaţia se stabileşte de la data la care salariatul urma să reînceapă activitatea de muncă;
18. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă nu se stabileşte asiguratului în cazul în care:
a) îşi cauzează premeditat daune sănătăţii;
b) şi-a pierdut capacitatea de muncă în urma comiterii unei crime;
c) a urmat tratament forţat, conform hotărîrii judecătoreşti , cu excepţia handicapului psihic;
d ) se află în detenţie sau în proces de expertizare medico-legală.
lndemnizaţia plătită neîntemeiat urmează a fi restituită prin hotărîre judecătorească.
19. Indemnizaţia pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină) se stabileşte asiguratului căruia i se interzice să-şi continue activitatea din cauza carantinei, pe o durată stabilită prin certificat de concediu medical,eliberat conform legislaţiei în vigoare.
Indemnizaţia pentru prevenirea îmbolnăvirilor se stabileşte în condiţiile şi în cuantumurile prevăzute la punctele 23 şi 25 ale prezentului Regulament.
20. Indemnizaţia pentru recuperarea capacităţii de muncă se stabileşte în legătură cu:
a) protezare ortopedică;
b) tratament balneosanatorial.
Indemnizaţia în legătură cu protezare ortopedică se acordă, în cazul în care asiguratul este internat în staţionar pentru protezare şi/sau pentru intervenţie ortopedică, pe toată perioada de aflare în staţionar.
În caz de tratament balneosanatorial (ambulatoriu, staţionar), indemnizaţia se stabileşte dacă durata concediului anual (de bază şi suplimentar) nu este suficientă pentru efectuarea tratamentului şi deplasarea tur-retur la aceste instituţii. În cazul în care concediul anual a fost folosit înainte de plecarea la tratament balneosanatorial, durata concediului (de bază şi suplimentar) se exclude din perioada pentru care se acordă indemnizaţia respectivă , iar salariatului i se acordă un concediu neplătit pe o durată echivalentă cu concediul anual.
Asiguratului trimis, în modul stabilit, pentru tratament recuperatoriu în instituţiile balneosanatoriale, nemijlocit din secţiile spitaliceşti ale instituţiilor medico-sanitare, după infarct miocardic sau după o intervenţie chirurgicală (şuntare aortocoronariană, anevrism aortic, ulcer stomacal sau duodenal, colecistită calculoasă) indemnizaţia se stabileşte pentru toată perioada aflării în sanatoriu.
Unuia dintre părinţii asiguraţi (tutorelui sau curatorului), care educă un copil-invalid în vîrstă de pînă la 16 ani, indemnizaţia se stabileşte pentru întreaga perioadă de tratament balneosanatorial al copilului invalid (luînd în considerare şi deplasarea tur-retur), la prezentarea prescripţiei medicale despre necesitatea îngrijirii individuale a copilului, dar nu mai mult de 30 zile calendaristice.
Modul de acordare a biletelor de tratament balneosanatorial se stabileşte de Guvern.
21. indemnizaţia de maternitate (sarcină şi lăuzie) se stabileşte asiguratelor, soţiilor aflate la întreţinerea soţilor asiguraţi şi şomerilor care au dreptul la concediu de maternitate, ce include concediul prenatal şi concediul postnatal.
Indemnizaţia de maternitate se acordă, începînd cu săptămîna a 30-a de sarcină, pe o perioadă de 126 zile calendaristice, iar în cazul naşterilor complicate ori al naşterii a doi sau mai mulţi copii -de 140 zile calendaristice.
În cazul în care copilul se naşte mort sau moare în perioada concediului postnatal, indemnizaţia de maternitate se acordă pentru perioada specificată în alineatul doi al prezentului punct.
În cazul acordării concediului pentru sarcină şi lăuzie în perioada concediului pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani, persoana îndreptăţită va beneficia de ambele indemnizaţii (de maternitate şi de îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani).
Soţia se consideră aflată la întreţinerea soţului asigurat dacă, la data apariţiei dreptului la indemnizaţie de maternitate, nu este angajată în muncă şi nu are venit asigurat, fapt care se confirmă prin carnetul de muncă sau prin declaraţia prezentată pe propria răspundere că nu este persoană asigurată.
În cazul în care soţia se află la întreţinerea soţului salariat, indemnizaţia de maternitate se stabileşte pe numele soţiei. Faptul că persoana în cauză este soţia angajatului se va confirma prin buletinul de identitate şi adeverinţa de căsătorie la locul de lucru de bază al soţului.
Soţiilor aflate la întreţinerea soţilor asiguraţi indemnizaţiile de maternitate se stabilesc de la 1 octombrie 2003, data intrării în vigoare a Codului muncii.
22. Indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav în vîrstă de pînă la 7 ani, iar în cazul copilului cu handicap pentru afecţiuni intercurente - pînă la împlinirea vîrstei de 16 ani se acordă în bază de certificat de concediu medical.
Perioada pentru care se acordă indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav este de cel mult 14 zile calendaristice- în cazul acordării asistenţei medicale de ambulatoriu şi de cel mult 30 de zile calendaristice – în cazul acordării asistenţei medicale în staţionar pentru perioada în care copilul necesită îngrijire.
În cazul în care copilul suferă de boli contagioase, este imobilizat într-un aparat ghipsat ori este supus unor intervenţii chirurgicale, durata concediului medical se stabileşte de către consiliul medical consultativ, iar indemnizaţia se acordă pentru perioada integrală a concediului medical.
În cazul în care mama, din motive întemeiate (tratament îndelungat al unei boli grave sau al consecinţelor traumei, spitalizare, absenţă temporară de la locul permanent de trai, decădere din drepturile părinteşti etc. - caz confirmat documentar), nu poate îngriji copilul bolnav în vîrstă de pînă la 7 ani sau copilul-invalid bolnav pînă la vîrsta de 16 ani, indemnizaţia se acordă altor persoane asigurate: tatălui, tutorelui, altui membru de familie, bunicului, bunicii.
Asiguratului aflat în concediu anual (de bază sau suplimentar), concediu pentru îngrijirea copilului pînă la vîrsta de 3 ani sau concediu neplătit, indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav nu se stabileşte.
Cuantumul indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav se stabileşte în conformitat cu punctul 25 al prezentului Regulament
III. Baza de calcul şi cuantumul indemnizaţiilor
23. Baza de calcul a indemnizaţiilor o constituie venitul mediu lunar realizat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat, venit din care au fost calculate contribuţiile de asigurări sociale.
Venitul mediu lunar asigurat, luat în calcul la determinarea mărimii indemnizaţiilor , nu poate depăşi 5 salarii medii lunare pe ţară prognozate.
În cazul în care lunile luate în calcul, conform primului alineat, sînt lucrate incomplet din motive întemeiate, la determinarea bazei de calcul se ia în considerare venitul asigurat din lunile calendaristice lucrate complet în perioada respectivă.
În cazul în care, în perioada de 6 luni luate în calcul,conform primului alineat, sînt luni lucrate incomplet din motive neîntemeiate, acestea nu se vor exclude din calcul.
Dacă asiguratul a lucrat mai puţin de 6 luni, baza de calcul este venitul mediu lunar asigurat, realizat în lunile calendaristice lucrate integral. În cazul în care asiguratul a realizat un stagiu de cotizare mai mic de o lună calendaristică, se ia în considerare venitul asigurat din zilele lucrate, care se împarte la numărul zilelor lucrate şi se înmulţeşte cu numărul zilelor lucrătoare pentru o lună (25,4 zile lucrătoare pentru săptămîna de lucru de 6 zile şi, respectiv, 21 ,1 zile pentru săptămîna de lucru de 5 zile).
În cazul lipsei motivate a venitului asigurat în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii în care s-a produs riscul asigurat, baza de calcul este salariul tarifar sau salariul de funcţie al beneficiarului.
În cazul în care persoana desfăşoară activităţi în mai multe entităţi şi în fiecare este asigurată , conform legislaţiei, indemnizaţia se calculează în funcţie de venitul total asigurat.
Venitul asigurat se va confirma prin certificate (anexa nr. 1 la prezentul Regulament) eliberate de fiecare din entităţi în care îşi desfăşoară activitatea salariatul.
Venitul asigurat, achitat pentru o perioadă de activitate mai mare de o lună calendaristică, se va include în părţi egale pentru fiecare din lunile pentru care a fost calculată.
Angajatorul de la locul de muncă de bază a asiguratului va confirma prin certificat (anexa nr.2 la prezentul Regulament) partea indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă care urmează a fi achitată angajatului de către angajatorul de la locul de muncă prin cumul pentru primele cinci zile de concediu medical.
Mărimea indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă pentru primele cinci zile de concediu medical se va distribui între angajatori în mărimi proporţionale veniturilor asigurate ale angajatului, realizate la fiecare angajator în ultimele 6 luni calendaristice premergătoare lunii producerii riscului asigurat.
(Se substituie prin HG193 din 13.03.13, MO56-59/15.03.13 art.243)
Certificatele din anexele nr.1 şi 2 se vor completa în 3 exemplare.
24. Baza de calcul a indemnizaţiei de maternitate, acordate soţiei aflate la întreţinerea soţului salariat, este venitul mediu lunar asigurat al soţului şi se determină în condiţiile specificate la pct. 23 al prezentului Regulament.
25. Cuantumul lunar al indemnizaţiilor se stabileşte diferenţiat, în funcţie de durata stagiului de cotizare, după cum urmează:
a) 60% din baza de calcul stabilită la pct.23 al prezentului Regulament -în cazul unui stagiu de cotizare de pînă la 5 ani;
b) 70% din baza de calcul stabilită la pct.23 al prezentului Regulament -în cazul unui stagiu de cotizare cuprins între 5 şi 8 ani;
c) 90% din baza de calcul stabilită la pct.23 al prezentului Regulament- în cazul unui stagiu de cotizare de peste 8 ani.
26. Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, SIDA sau de cancer de orice tip este de 100% din baza de calcul stabilită la pct.23 al prezentului Regulament.
27. În stagiul de cotizare se includ toate perioadele contributive de la prima zi de activitate a salariatului pînă la data survenirii riscului asigurat, conform datelor carnetului de muncă, iar după implementarea evidenţei personificate în sistemul de asigurări sociale- conform certificatului, eliberat de către organele asigurărilor sociale .
28. În stagiul de cotizare se includ perioadele de îndeplinire a serviciului militar în termen sau cu termen redus, perioada de îngrijire a unui copil pînă la vîrsta de 3 ani de către unul din părinţi sau de tutore, în caz de deces al ambilor părinţi , şi perioada de primire a ajutorului de şomaj.
IV. Plata indemnizaţiilor
29. Plata indemnizaţiilor se efectuează:
a) după depunerea certificatului de concediu medical odată cu achitarea salariului pe luna respectivă - în cazul asiguraţilor cu contract individual de muncă ;
b) la data depunerii certificatului de concediu medical sau în cel mult 10 zile de la această dată - în cazul celorlalte categorii de salariaţi şi şomerilor.
291 Plata indemnizaţiilor se efectuează astfel:
a) plata indemnizaţiilor de asigurări sociale prevăzute la pct.12 lit. b), c), d) şi e) se efectuează integral de la bugetul asigurărilor sociale de stat;
b) plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, cu excepţia cazurilor prevăzute la lit.c),se efectuează în modul următor:
prima zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă se suportă din contul persoanei asigurate;
primele cinci zile calendaristice de incapacitate temporară de muncă se plătesc din mijloacele financiare ale angajatorului, iar şomerilor li se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat;
începînd cu a şasea zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă, indemnizaţia se plăteşte din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de tuberculoză, de SIDA, de cancer de orice tip sau de apariţia riscului de întrerupere a sarcinii, precum şi plata indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă femeilor gravide care se află la evidenţă în instituţiile medico-sanitare, se efectuează integral de la bugetul asigurărilor sociale de stat, începînd cu prima zi calendaristică de incapacitate temporară de muncă.
30. Indemnizaţiile se achită în contul cotelor de asigurări sociale aferente.
31. Indemnizaţia de maternitate se plăteşte o singură data pentru întreaga perioadă de concediu de maternitate .
32. Indemnizaţia se plăteşte beneficiarului , reprezentantului legal al acestuia sau persoanei de încredere .
33. Indemnizaţia stabilită pentru luna în curs şi neplătită asiguratului decedat se plăteşte soţului (soţiei) supravieţuitor ,copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, persoanei care dovedeşte că l-a îngrijit pînă la data decesului.
34. Indemnizaţia neplătită la timp din vina organului care o stabileşte sau o plăteşte se plăteşte integral soţului (soţiei) supravieţuitor,copiilor,părinţilor sau,în lipsa acestora, persoanei care dovedeşte că a îngrijit asiguratul decedat.
35. Plata indemnizaţiei încetează începînd cu ziua următoare celei în care beneficiarul :
a) a decedat;
b) nu mai întruneşte condiţiile legale pentru acordarea indemnizaţiei;
c) şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul unui alt stat cu care Republica Moldova nu a încheiat convenţii de asigurări sociale.
36. Plata indemnizaţiei încetează în cazul obţinerii indemnizaţiei în baza unor acte false.
37. În cazul în care C.E.M.V. a decis încadrarea în grad de invaliditate, indemnizaţia se plăteşte pînă la data la care persoanei i s-a stabilit acest grad, fără a se depăşi perioada maximă pentru care se acordă indemnizaţia respectivă.
38. În cazul în care incapacitatea temporară de muncă a început să decurgă în timpul funcţionării şi continuă în perioada staţionării întreprinderii (secţiei), indemnizaţia pentru perioada staţionării se plăteşte în aceeaşi mărime ca şi salariul lucrătorilor de aceeaşi profesie şi calificare pentru această perioadă, dar nu mai mare decît indemnizaţia calculată conform pct.23 şi 25 ale prezentului Regulament.
Dacă incapacitatea temporară de muncă a început în perioada staţionării întreprinderii (secţiei) şi, în această perioadă, timpul de staţionare a persoanelor asigurate a fost retribuit cu defalcarea contribuţiilor respective de asigurări sociale, indemnizaţia pentru perioada staţionării se plăteşte conform pct.23 şi 25 ale prezentului Regulament. Indemnizaţia nu se plăteşte în cazul în care plata pentru timpul staţionării persoanelor asigurate nu este stabilită.
În cazul în care incapacitatea temporară de muncă (indiferent de faptul cînd începe) continuă după repunerea în funcţiune a întreprinderii, secţiei , filialei,indemnizaţia , pentru perioada după data repunerii în funcţiune , se calculează şi se achită în mărimea calculată conform punctelor 23 şi 25 ale prezentului Regulament.
39. În cazul incapacităţii angajatorului, dreptul la indemnizaţie , ce a început să curgă anterior acestei situaţii, se plăteşte analogic salariatului, în temeiul art.54 din Legea insolvabilităţii nr.632-XV din 14 noiembrie 2001 ,din contul bugetului asigurărilor sociale de stat.
(Se exclude, se substituie prin HG193 din 13.03.13, MO56-59/15.03.13 art.243)
V. lndemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională
40. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de un accident de muncă sau de o boală profesională se stabileşte în temeiul Legii asigurării pentru accidente de muncă şi boli profesionale nr.756-XIV din 24 decembrie 1999.
Indemnizaţia se plăteşte pentru zilele lucrătoare din primele 20 de zile calendaristice, calculate de la data pierderii temporare a capacităţii de muncă , de către angajator, din mijloacele proprii, iar din a 21-a zi – din mijloacele bugetului asigurărilor sociale de stat.
VI. Dispoziţii tranzitorii
41. Pentru concediile medicale acordate pînă la 31 decembrie 2004, indemnizaţiile se vor calcula în baza actelor normative în vigoare la data apariţiei riscului asigurat.
42. Pentru concediile medicale care au început pînă la 31 decembrie şi continuă după 1 ianuarie 2005 indemnizaţiile stabilite nu se recalculează.
VII. Dispoziţii finale
43. Angajatorul sau funcţionarii caselor teritoriale de asigurări sociale şi agenţiilor teritoriale pentru utilizarea forţei de muncă, din a căror vină au fost stabilite şi plătite necuvenite sume de la bugetul asigurărilor sociale de stat, ca urmare a nerespectării prevederilor legislaţiei în vigoare, sînt obligaţi să le restituie.
44. Sumele plătite fără temei legal, ca urmare a prezentării unor acte false, se reţin din contul persoanelor care le-au primit în mod necuvenit.
45. Sumele nerecuperate de la beneficiarii decedaţi nu se urmăresc.
46. Litigiile ce ţin de stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiilor se soluţionează de Casa Naţională de Asigurări Sociale, a cărei decizie poate fi atacată în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.