1. Se creează Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, autoritate administrativă în subordinea Ministerului Culturii.
2. Se aprobă:
1) Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, conform anexei nr. 1;
2) Structura Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, conform anexei nr. 2;
3. Se stabilește efectivul-limită al Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile în număr de 7 unități, cu un fond anual de retribuire a muncii conform legislației.
4. Finanțarea activității Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile se efectuează din bugetul de stat, inclusiv din venituri colectate, precum și din alte surse neinterzise de legislație.
Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile”.
6. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția pct. 2 subpct. 4), care intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2024.
Nr. 470. Chișinău, 5 iulie 2023.
Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 470/2023
REGULAMENT cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile I . DISPOZIȚII GENERALE
1. Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile (în continuare – Regulament) reglementează misiunea, domeniile de activitate, funcțiile, atribuțiile, drepturile și modalitatea de organizare a activității acestuia.
2. Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile (în continuare – Serviciu) este autoritatea administrativă din subordinea Ministerului Culturii, cu statut de persoană juridică de drept public, cu sediul în municipiul Chișinău, care dispune de denumire, de ștampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova, de conturi trezoreriale, precum și de alte atribute specifice autorităților publice, stabilite în legislație.
3. Finanțarea și asigurarea tehnico-materială a activității Serviciului se efectuează din contul alocațiilor prevăzute în bugetul de stat și al mijloacelor provenite din alte surse, conform legislației.
4. În domeniile sale de activitate, Serviciul colaborează cu autoritățile publice, cu autoritățile administrației publice locale, cu instituțiile publice, cu organele abilitate cu funcții de control, cu organizațiile necomerciale, precum și cu instituțiile de profil din străinătate, în domeniile prevăzute la pct. 7.
5. În activitatea sa, Serviciul se conduce de Constituția Republicii Moldova, de Legea nr.98/2012 privind administrația publică centrală de specialitate, de Legea nr. 136/2017 cu privire la Guvern, de Legea nr. 280/2011 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil și de alte acte normative.
II.
MISIUNEA, DOMENIILE DE ACTIVITATE, FUNCȚIILE DE BAZĂ, ATRIBUȚIILE ȘI DREPTURILE SERVICIULUI
6. Serviciul are misiunea de a asigura implementarea politicii statului în domeniile prevăzute la pct. 7 din sfera de competență a Ministerului Culturii.
7. Serviciul realizează funcțiile stabilite în prezentul Regulament în următoarele domenii de competență:
7.1. evidența patrimoniului cultural mobil;
7.2. circulația bunurilor culturale mobile;
7.3. recuperarea și restituirea bunurilor culturale mobile.
8. În conformitate cu domeniile de activitate stabilite la pct.7, Serviciul realizează următoarele funcții:
8.1. elaborarea și înaintarea către ministru a propunerilor privind îmbunătățirea cadrului normativ în domeniile încredințate;
8.2. asigurarea implementării politicilor publice în domeniile încredințate;
8.3. prestarea serviciilor în domeniul evidenței și circulației patrimoniului cultural mobil;
8.4. examinarea petițiilor și demersurilor adresate Serviciului și întreprinderea măsurilor pentru soluționarea acestora;
8.5. coordonarea aplicării reglementărilor legale în domeniile de competență;
8.6. managementul resurselor umane, financiare și tehnice ale Serviciului;
8.7. implementarea tratatelor internaționale și cooperarea internațională în domeniile de competență;
8.8. asigurarea pregătirii profesionale a angajaților Serviciului, a instruirii și perfecționării acestora, inclusiv prin organizarea de stagii în instituții de profil din țară și din străinătate.
9. Pentru realizarea funcțiilor sale de bază, Serviciul exercită următoarele atribuții principale:
9.1. în domeniul evidenței patrimoniului cultural mobil:
9.1.1. realizează și valorifică, în interes public, baze naționale de date privind patrimoniul cultural mobil, care includ instituții, persoane, locuri, evenimente, date statistice și imagini;
9.1.2. coordonează procesul de clasare a patrimoniului cultural mobil;
9.1.3. asigură procesul de digitizare a patrimoniului cultural național mobil;
9.1.4. administrează Registrul național al patrimoniului cultural național mobil;
9.1.5. gestionează Registrul experților în domeniul patrimoniului cultural național mobil, precum și Registrul conservatorilor și restauratorilor în domeniul patrimoniului cultural național mobil;
9.1.6. acordă servicii de consultanță în probleme legate de patrimoniul cultural mobil autorităților administrației publice centrale și locale;
9.1.7. cooperează cu Comisia Națională a Muzeelor și Colecțiilor;
9.1.8. coordonează activitatea experților acreditați în domeniul patrimoniului cultural național mobil;
9.2. în domeniul circulației bunurilor culturale mobile:
9.2.1. asigură prestarea serviciilor de expertizare a bunurilor culturale mobile;
9.2.2. prestează servicii de emitere a rapoartelor de expertiză, a notificărilor, a adeverințelor și certificatelor de export/import pentru bunurile culturale mobile;
9.2.3. cooperează cu organele abilitate în cazul exportului sau importului ilegal de bunuri culturale mobile;
9.2.4. administrează sistemul informațional pentru interoperabilitatea bazelor de date ale autorităților abilitate;
9.3. exercită atribuții în domeniul recuperării și restituirii bunurilor culturale mobile, în conformitate cu prevederile art. 232 din Legea 280/2011 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil;
9.4. participă la elaborarea proiectelor de politici publice în domeniile încredințate;
9.5. aprobă regulamentele de organizare și funcționare ale subdiviziunilor Serviciului și fișele de post ale angajaților;
9.6. încheie acorduri interdepartamentale cu organele similare din alte state, în limitele competenței stabilite de legislație;
9.7. menține relații de colaborare cu autoritățile administrative centrale omoloage din străinătate pentru îndeplinirea funcțiilor sale;
9.8. elaborează și înaintează ministrului spre emitere acte departamentale;
9.9. asigură transparența procesului decizional;
9.10. eliberează acte persoanelor fizice și juridice, necesare pentru evidența și circulația bunurilor culturale mobile;
9.11. ține registre instituite conform legislației;
9.12. examinează cererile, sesizările și propunerile persoanelor fizice și juridice, în conformitate cu legislația;
9.13. întreține și dezvoltă site-ul web oficial al Serviciului;
9.14. exercită și alte atribuții pentru executarea actelor legislative, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, precum și a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului.
10. În vederea realizării funcțiilor care îi revin, Serviciul este în drept:
10.1. să solicite și să primească, în condițiile prevăzute de cadrul normativ, de la autoritățile administrației publice centrale și locale informațiile necesare pentru îndeplinirea funcțiilor și exercitarea atribuțiilor;
10.2. să participe la elaborarea proiectelor de acte normative, a documentelor de politici publice, la efectuarea expertizelor și acordarea consultațiilor, precum și la examinarea altor chestiuni ce țin de domeniile specifice de activitate;
10.3. să implementeze proiecte de dezvoltare în domeniile de activitate;
10.4. să colaboreze cu autoritățile administrației publice locale pentru implementarea politicii statului în domeniile încredințate și soluționarea problemelor comune;
10.5. să înainteze, în conformitate cu legislația, acțiuni în regres împotriva funcționarilor publici și a altor categorii de personal care au cauzat prejudicii proprietății publice și bugetului public național;
10.6. să solicite, în condițiile legii, accesul și să obțină în mod gratuit, prin intermediul platformei de interoperabilitate, informații statistice, financiare, fiscale, economice, juridice și de altă natură, necesare pentru realizarea funcțiilor;
10.7. să exercite competențele și responsabilitățile în domeniul finanțelor publice, în conformitate cu prevederile Legii finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014;
10.8. să conlucreze cu autorități similare ale altor state, inclusiv prin încheierea unor acorduri bilaterale de colaborare, precum și prin schimb de experiență și informații de specialitate;
10.9. să exercite și alte drepturi, în temeiul actelor normative care reglementează domeniile de activitate încredințate Serviciului.
III.
ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII SERVICIULUI
11. Serviciul este condus de către director, numit în funcție, eliberat sau destituit din funcție, în condițiile legii, de către Guvern, la propunerea ministrului culturii.
12. Directorul exercită următoarele atribuții:
12.1. organizează, coordonează și supraveghează activitatea Serviciului;
12.2. asigură executarea legislației în domeniile de activitate ale Serviciului;
12.3. reprezintă Serviciul în relațiile cu autoritățile administrației publice centrale și locale, cu alte autorități publice, instituții publice, organizațiile și instituțiile naționale și internaționale, partenerii de dezvoltare care asigură suport acesteia, precum și cu alte persoane fizice sau juridice;
12.4. aprobă sau modifică statul de personal și schema de încadrare a Serviciului, în limitele fondului de retribuire a muncii și ale efectivului-limită aprobat de către Guvern;
12.5. aprobă organigrama Serviciului;
12.6. aprobă regulamentele de organizare și funcționare ale subdiviziunilor Serviciului și fișele de post ale angajaților;
12.7. asigură gestionarea alocațiilor bugetare și administrarea patrimoniului public, în conformitate cu principiile bunei guvernări;
12.8. prezintă Ministerului Culturii propunerile de buget ale Serviciului;
12.9. organizează sistemul de control intern managerial;
12.10. stabilește competențele, atribuțiile și sarcinile personalului Serviciului;
12.11. numește în funcție, modifică, suspendă și încetează raporturile de serviciu ale funcționarilor publici din cadrul Serviciului, în condițiile Legii nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public;
12.12. angajează și eliberează din funcție alte categorii de personal, în condițiile legislației muncii;
12.13. prezintă ministrului raportul anual privind activitatea Serviciului;
12.14. conferă grade de calificare funcționarilor publici, acordă stimulări și aplică sancțiuni disciplinare personalului Serviciului, în condițiile legii;
12.15. exercită alte atribuții corespunzătoare misiunii și funcțiilor Serviciului, în conformitate cu prevederile actelor normative care reglementează domeniile de activitate ale acestuia.
13. Directorul și șefii subdiviziunilor Serviciului, în limitele împuternicirilor atribuite, poartă răspundere pentru deciziile luate și pentru activitatea Serviciului.
14. Împuternicirile și responsabilitățile directorului pot fi delegate șefului subdiviziunii Serviciului în condițiile prevăzute de cadrul normativ. În cazul în care funcția de director este vacantă sau temporar vacantă, împuternicirile de conducere a Serviciului se exercită de către șeful subdiviziunii Serviciului, desemnat de Guvern, la propunerea ministrului, dacă nu este stabilit altfel prin acte normative speciale.
15. Corespondența Serviciului este semnată de către director sau de către persoane cu funcții de răspundere, învestite cu acest drept prin ordin al directorului. Persoanele învestite cu dreptul de semnătură poartă răspundere personală pentru legalitatea, veridicitatea și corectitudinea documentului semnat.
16. Directorul are dreptul de primă semnătură pe toate actele și corespondența Serviciului. În lipsa directorului, dreptul de primă semnătură îi revine șefului subdiviziunii Serviciului, desemnat de către director prin act administrativ intern sau care îndeplinește atribuțiile directorului în conformitate cu legislația.
[Anexa nr.1 în redacția HG261 din 20.05.26, MO217-220/22.05.26 art.274; în vigoare 22.05.26]
Anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 470/2023
REGULAMENT privind circulația bunurilor culturale mobile
Prezentul Regulament:
transpune parțial (transpune art. 1; art. 2; art. 4; art. 9 și Anexa I, Secțiunea A) Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului din 18 decembrie 2008 privind exportul bunurilor culturale (versiune codificată), CELEX 32009R0116, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L nr. 39 din 10 februarie 2009;
transpune art. 3 (3) (5); art. 4; art. 5 (a) și (c); art. 6 (1); art. 6 (2) (a) și (b); art. 6 (4) și (5); art. 7 (b); art. 8 (1); art. 9 (1) și (2) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 1081/2012 al Comisiei din 9 noiembrie 2012 pentru Regulamentul (CE) nr. 116/2009 al Consiliului privind exportul bunurilor culturale (text codificat), CELEX 32012R1081, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, L nr. 324 din 22 noiembrie 2012.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
1. Prezentul Regulament stabilește regimul de circulație a bunurilor culturale scoase sau introduse de pe/pe teritoriul Republicii Moldova.
2. În sensul prezentului Regulament, următoarele noțiuni semnifică:
bunuri culturale mobile – orice obiecte cu trăsături de relativă creație originală, cu semnificație de mărturie istorică privind comportamentele tehnice, sociale, estetice, religioase, mitologice și de viață cotidiană ale unei societăți determinate de pe un anumit palier cronologic ca fiind de o importanță deosebită pentru arheologie, preistorie, istorie, literatură, artă sau știință;
bunuri culturale producție contemporană – operele de artă plastică și fotografică, operele cu caracter etnografic ale meșterilor populari, operele de artă decorativă sau de cult, orice alte opere realizate de artiști plastici, artiști liber-profesioniști, artiști amatori, meșteri, artizani, studenți, elevi, copii, create independent ori în cadrul unui proces instructiv-educativ mai puțin de 50 de ani în urmă;
circulația bunurilor culturale mobile – deplasarea bunurilor culturale mobile ca urmare a scoaterii/introducerii acestora de pe/pe teritoriul vamal al Republicii Moldova;
certificat de export – documentul care atestă scoaterea temporară sau definitivă a bunurilor culturale mobile și care este utilizat în acest sens în relațiile cu Serviciul Vamal;
adeverință de export – documentul care atestă scoaterea temporară sau definitivă a bunurilor culturale mobile producție contemporană și care este utilizat în acest sens în relațiile cu Serviciul Vamal;
expertizare – operațiune care se declanșează în baza cererii de emitere a unui certificat de export pentru bunuri culturale mobile neclasate și care are drept scop stabilirea, în baza normelor de clasare în vigoare, a susceptibilității de clasare a bunurilor;
responsabil de expoziție – persoana desemnată de către deținătorul bunului cultural, în baza unui mandat, să acționeze în numele mandantului în ceea ce privește protecția bunului sau a bunurilor cultural(e) mobil(e) până la revenirea la deținător.
3. Bunurile menționate în anexa nr.1 pot fi scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova doar în baza unui certificat de export temporar sau definitiv ori a adeverinței de export.
Capitolul II
CIRCULAŢIA BUNURILOR CULTURALE MOBILE
4. Circulația bunurilor culturale mobile în interiorul și exteriorul Republicii Moldova se desfășoară în condițiile prevăzute la art. 18 alin. (1) și (2) din Legea nr. 280/2011 privind protejarea patrimoniului cultural național.
5. Circulația bunurilor culturale mobile se desfășoară cu respectarea următoarelor condiții:
1) persoanele fizice și juridice de drept privat pot împrumuta instituțiilor publice, persoanelor juridice de drept privat bunuri culturale mobile pe care le gestionează;
2) bunurile culturale mobile aflate în gestiunea cultelor religioase pot fi împrumutate instituțiilor publice, persoanelor juridice de drept privat, cu aprobarea șefilor de cult;
3) scoaterea de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova a bunurilor culturale mobile reprezintă o operațiune de export, care se realizează în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr. 95/2021 și ale prezentului Regulament;
4) scoaterea temporară sau definitivă a bunurilor culturale mobile se efectuează în baza certificatului de export, eliberat de Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile;
5) tarifele de eliberare a certificatelor de export al bunurilor culturale mobile se stabilesc de către Guvern, la propunerea Ministerului Culturii;
6) bunurile culturale mobile clasate în categoria „Tezaur”, indiferent de tipul de proprietate sau de titularul unor alte drepturi reale, sunt scoase din țară doar temporar. Scoaterea temporară se efectuează prin ordin al ministrului culturii, emis în baza certificatului de export temporar, care se eliberează de către Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, cu avizul Comisiei naționale a muzeelor și a colecțiilor;
7) bunurile culturale mobile clasate în categoria „Fond” care se află în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat sunt scoase din țară definitiv doar în cadrul unui schimb de bunuri culturale cu valoare și semnificație comparabile, care reprezintă unicate sau rarități pentru patrimoniul cultural național mobil al Republicii Moldova, în condițiile legii;
8) bunurile culturale mobile aflate în proprietate publică sunt scoase din țară doar temporar, în baza unui certificat de export temporar, pentru investigații de laborator, restaurare, expertizare, organizarea unor expoziții sau alte activități și proiecte culturale în țară sau în străinătate.
Capitolul III
ELIBERAREA CERTIFICATULUI ȘI A ADEVERINȚEI DE EXPORT
6. Certificatul de export se emite de către Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, în baza raportului de expertiză întocmit de experți acreditați de către Ministerul Culturii, care pot fi angajați ai Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, ai instituțiilor de drept public (muzee naționale, licee, colegii, universități și instituții cu profil cultural-artistic) sau privat (în cazul lipsei experților de profilul solicitat în cadrul instituțiilor publice).
7. Adeverința de export pentru bunurile culturale mobile producție contemporană se emite de experți acreditați de către Ministerul Culturii, care pot fi angajați ai instituțiilor de drept public (Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, muzee naționale, licee, colegii, universități și instituții cu profil cultural-artistic) sau privat, în cazul lipsei experților de profilul solicitat în cadrul instituțiilor publice. Adeverința de export se întocmește conform modelului prezentat în anexa nr. 2.
8. Expertizarea bunurilor culturale mobile în vederea emiterii certificatelor de export sau a adeverințelor de export se efectuează exclusiv cu prezentarea efectivă către expert a bunului cultural care urmează a fi scos.
Capitolul IV
ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE EXPORT PENTRU BUNURILE CULTURALE MOBILE AFLATE ÎN PROPRIETATEA PERSOANELOR FIZICE SAU A PERSOANELOR JURIDICE
9. În cazul bunurilor culturale mobile aflate în proprietatea persoanelor fizice sau a persoanelor juridice, certificatul de export se emite de către Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, la cererea scrisă a titularului dreptului de proprietate ori a mandatarului acestuia, completată conform modelului prezentat în anexa nr. 3.
Cererea de eliberare a certificatului de export, însoțită de lista bunurilor culturale pentru care se solicită eliberarea certificatului de export, se depune la Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile.
10. În cererea depusă solicitanții sunt obligați să menționeze, sub sancțiunea nulității, următoarele:
1) dacă unul sau mai multe dintre bunurile mobile pentru care se solicită eliberarea certificatului de export se află în patrimoniul cultural național și în evidența autorității publice locale;
2) dacă au solicitat anterior clasarea sau emiterea certificatului de export pentru unul sau mai multe dintre bunurile mobile la care se referă, indicând modul în care a fost soluționată cererea anterioară.
11. La cererea depusă potrivit pct. 9 se anexează:
1) trei fotografii color, reprezentând obiectul în ansamblu și detalii semnificative pentru fiecare obiect, cu excepția cărților, publicațiilor, mărcilor și cărților poștale de mare frecvență și tiraj și a unor bunuri de serie mare și care se pot identifica precis prin înscrisuri, mărci sau alte detalii prezentate în cuprinsul cererii;
2) copii ale documentelor privind proveniența bunurilor pentru care se solicită eliberarea certificatului de export. În cazul în care solicitantul nu deține astfel de documente, va depune o declarație pe proprie răspundere referitoare la proveniența bunurilor și faptul că bunurile pentru care se solicită certificatul de export nu sunt în litigiu, completată conform modelului prezentat în anexa nr. 4;
3) copii ale documentelor ce atestă calitatea de proprietar/administrator (sau reprezentant legal al acestuia) al bunurilor pentru care se solicită eliberarea certificatului de export. În cazul în care solicitantul nu deține astfel de documente, va depune o declarație pe proprie răspundere, referitoare la calitatea sa de proprietar/administrator al bunurilor.
12. În termen de maximum 30 de zile de la înregistrarea cererii privind emiterea certificatului de export, Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile întreprinde următoarele acțiuni:
1) expertizează bunurile culturale și întocmește raportul de expertiză;
2) pentru bunurile culturale mobile neclasate:
declanșează procedura de clasare pentru bunurile stabilite în raportul de expertiză ca fiind susceptibile de a fi clasate, în condițiile legii;
3) pentru bunurile culturale mobile clasate, aflate în proprietatea persoanelor juridice:
a) consultă Comisia națională a muzeelor și a colecțiilor în scopul avizării exportului;
b) emite certificatul de export temporar, cu aprobarea ministrului culturii;
4) pentru bunurile culturale mobile clasate în categoria „Fond”, aflate în proprietatea persoanelor fizice sau juridice de drept privat, în cadrul unui schimb de bunuri culturale cu valoare și semnificație comparabile, care reprezintă unicate sau rarități pentru patrimoniul cultural național mobil al Republicii Moldova:
a) consultă Comisia națională a muzeelor și a colecțiilor în scopul avizării scoaterii din țară;
b) emite certificatul de export temporar, cu aprobarea ministrului culturii;
c) emite certificatul de export definitiv pentru bunurile prevăzute la pct. 5 subpct. 7).
13. Certificatul de export se întocmește în 3 exemplare, fiind însoțit de lista bunurilor culturale pentru care s-a solicitat eliberarea certificatului de export, conform modelului prezentat în anexa nr. 5.
Exemplarul 1 al certificatului de export se păstrează de către autoritatea emitentă – Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, împreună cu rapoartele de expertiză întocmite de experții acreditați.
Exemplarele 2 și 3 ale certificatului de export se eliberează solicitantului: exemplarul 2 va servi ca suport pentru declarația depusă la postul vamal de export și va fi păstrat de către acesta; exemplarul 3, pe care se va aplica ștampila funcționarului vamal, va fi păstrat de către solicitant până la întoarcerea în țară, în cazul scoaterii temporare.
Certificatul de export este tipărit pe suport de hârtie, format 297x210 mm, sau întocmit în versiune electronică. Certificatul de export se întocmește în limba română, rubricile sunt completate lizibil, completările nu trebuie să conțină ștersături, greșeli, cuvinte adăugate sau alte alterări aduse textului. Orice rubrică nefolosită trebuie tăiată cu o linie, astfel încât să fie imposibile completările ulterioare.
14. În cazul în care o operație de scoatere din țară cuprinde un anumit număr de bunuri culturale, este de competența autorităților emitente de a stabili dacă trebuie emis un certificat de export sau mai multe pentru operația în cauză.
15. Costurile pentru completarea dosarului vor fi suportate de solicitant.
16. Perioada de valabilitate a certificatului de export este de maximum un an de la data emiterii.
17. În cazul în care un certificat de export este perimat sau nu este utilizat, exemplarele aflate în posesia titularului se trimit de îndată de către acesta autorității emitente.
Capitolul V
ELIBERAREA CERTIFICATULUI DE EXPORT PENTRU BUNURILE CULTURALE MOBILE AFLATE ÎN PROPRIETATE PUBLICĂ
18. Pentru obținerea certificatului de export temporar, instituțiile interesate vor depune, cu cel puțin 30 de zile înainte de data estimată pentru scoaterea din țară a bunurilor culturale mobile, la Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile un dosar care va cuprinde următoarele documente:
1) cererea de eliberare a certificatului de export completată potrivit dispozițiilor prevăzute la pct. 9;
2) invitația de participare din partea partenerului extern;
3) nota de oportunitate privind operațiunile de investigații, restaurare sau expertizare, după caz;
4) lista bunurilor propuse pentru a fi scoase temporar, cu estimarea valorii nominale a bunurilor;
5) nominalizarea responsabilului expoziției sau a mandatarului care însoțește bunurile;
6) contractul de împrumut ori contractul de prestări de servicii pentru investigații, restaurare sau expertizare, după caz, încheiat în formă autentică în limba română și într-o limbă de circulație internațională, după caz, semnat și ștampilat pe fiecare pagină de către părțile contractante;
7) contractul de asigurare pentru bunurile propuse pentru a fi scoase de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova. Contractul va fi încheiat cu o societate de asigurare cu sediul în Republica Moldova sau, cu aprobarea prealabilă a Ministerului Culturii, într-un stat membru al Uniunii Europene. Pentru lucrările cu valoare excepțională, contractul va conține clauza de garanție statală asupra integrității, inviolabilității și imunității lucrărilor;
8) copii de pe fișele de evidență a bunurilor;
9) copii de pe fișele de sănătate a bunurilor, semnate de conservator și restaurator, după caz;
10) fotografii ale bunurilor, cu indicarea detaliilor semnificative;
11) mandatul responsabilului de expoziție care însoțește bunurile, cu menționarea expresă a obligațiilor acestuia, conform modelului prevăzut în anexa nr. 6.
Documentele prevăzute la subpct. 6) și 7) vor avea viza subdiviziunii juridice din cadrul instituției sau autorității administrației publice în subordinea căreia își desfășoară activitatea titularul dreptului de administrare, după caz.
Certificatul de export pentru bunurile culturale mobile aflate în proprietate publică se transmite titularului dreptului de administrare prin intermediul Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile.
19. Termenul pentru care a fost emis certificatul de export temporar poate fi prelungit pe o perioadă de maximum 12 luni, la cererea motivată a titularului dreptului de proprietate sau, după caz, a titularului dreptului de administrare, cu respectarea dispozițiilor prezentului Regulament în ceea ce privește asigurarea bunurilor în cauză, avizarea și aprobarea scoaterii temporare de pe teritoriul vamal al Republicii Moldova.
20. Circulația pe teritoriul Republicii Moldova a bunurilor culturale mobile aflate în proprietate publică se efectuează prin ordin al ministrului culturii, emis în baza setului de acte:
1) invitația de participare;
2) nota de oportunitate privind operațiunile de investigații, restaurare sau expertizare, după caz;
3) lista bunurilor propuse pentru a fi scoase temporar, cu estimarea valorii nominale a bunurilor;
4) nominalizarea responsabilului de expoziție sau a mandatarului care însoțește bunurile;
5) contractul de împrumut ori contractul de prestări de servicii pentru investigații, restaurare sau expertizare, încheiat în formă autentică în limba română, semnat și ștampilat pe fiecare pagină de către părțile contractante;
6) copii de pe fișele de evidență ale bunurilor;
7) copii de pe fișele de sănătate ale bunurilor, semnate de conservator și restaurator, după caz;
8) mandatul responsabilului de expoziție care însoțește bunurile, cu menționarea expresă a obligațiilor acestuia.
Capitolul VI
UTILIZAREA CERTIFICATULUI DE EXPORT
21. Certificatele de export se prezintă Serviciului Vamal de către cei interesați – proprietari, mandatari, transportatori, delegați ai persoanelor juridice etc.
22. Bunurile de mici dimensiuni se introduc în colete sau plicuri sigilate pe care se aplică ștampila autorității emitente a certificatului și care se prezintă Serviciului Vamal, iar bunurile de mari dimensiuni se identifică în baza datelor din certificatele de export și din listele anexate acestora, precum și a fotografiilor atașate.
23. În cazurile prevăzute la pct. 22, în certificatele de export la rubrica „Observații” sau în listele anexate certificatelor de export la rubrica „Observații”, se vor înscrie mențiunile corespunzătoare.
24. Certificatele de export și listele anexate acestora sunt marcate întotdeauna cu ștampila Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, aplicată în colțul din dreapta sus al certificatelor de export și al fiecărei file din lista anexată.
Fotografiilor atașate certificatelor de export li se aplică pe verso ștampila Serviciului de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile.
25. Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile instituie și menține un registru al certificatelor de export emise.
Capitolul VII
REGIMUL DE CIRCULAŢIE A BUNURILOR CULTURALE MOBILE PRODUCȚIE CONTEMPORANĂ
26. Bunurile culturale mobile producție contemporană pot fi scoase din țară definitiv sau temporar, în scopuri personale, pentru organizarea de expoziții, schimburi culturale, manifestări promoționale și alte acțiuni cultural-educaționale, cu prezentarea Serviciului Vamal a adeverinței de export.
27. Scoaterea din țară a bunurilor culturale mobile producție contemporană de către autorii acestora (artiști plastici, artiști liber-profesioniști, artiști amatori, meșteri, artizani, studenți, elevi, copii) se efectuează la prezentarea către Serviciul Vamal a declarației creatorului sau mandatarului acestuia, în formă autentică, conform modelului prezentat în anexa nr. 7.
28. Bunurile culturale mobile producție contemporană pot fi introduse în țară în scopurile și în baza actelor prevăzute la pct. 26 și 27, după caz.
Capitolul VIII
INTRODUCEREA BUNURILOR CULTURALE MOBILE PE TERITORIUL REPUBLICII MOLDOVA
29. Introducerea bunurilor culturale mobile pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează după cum urmează:
1) introducerea bunurilor culturale mobile pe teritoriul Republicii Moldova care fac obiectul supravegherii vamale și al controlului vamal pe teritoriul vamal se efectuează în conformitate cu prevederile Codului vamal al Republicii Moldova nr. 95/2021 și a prezentului Regulament;
2) persoanele fizice și juridice au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova bunuri culturale mobile cu condiția prezentării Serviciului Vamal a documentelor privind proveniența bunurilor și actelor ce atestă calitatea de proprietar/administrator (sau reprezentant legal al acestuia);
3) în cazul în care solicitantul nu deține documentele prevăzute la subpct. 2), depune la Serviciul Vamal o declarație pe propria răspundere privind proveniența bunurilor, calitatea sa de proprietar/administrator al bunurilor și atestarea faptului că bunurile introduse nu sunt în litigiu, conform formularului prezentat în anexa nr. 8.
30. Bunurile culturale mobile introduse în Republica Moldova în baza documentelor confirmative prevăzute la pct. 29 subpct. 2), pe o perioadă de până la 5 ani de la data intrării bunului în țară, vor fi scoase din țară în baza aceluiași set de documente.
31. În cazul aflării pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă mai mare de 5 ani a bunurilor introduse temporar, dar și în cazul introducerii definitive a bunurilor culturale mobile, acestea intră sub incidența cadrului legal al Republicii Moldova în domeniul protejării patrimoniului cultural național mobil.
Anexa nr. 1 la Regulamentul privind circulația bunurilor culturale mobile
LISTA categoriilor de bunuri culturale mobile care nu pot părăsi teritoriul Republicii Moldova decât în baza unui certificat de export temporar sau definitiv
1) toate categoriile de bunuri culturale mobile clasate;
2) bunurile culturale care fac parte din colecțiile publice și sunt înscrise în inventarele muzeelor, arhivelor și fondurilor bibliotecilor;
3) bunurile culturale mai vechi de 50 de ani, care fac parte din inventarele cultelor religioase;
4) obiectele arheologice mai vechi de 100 de ani, care provin din:
a) descoperiri și săpături arheologice terestre sau subacvatice;
b) situri arheologice;
c) colecții arheologice;
5) elementele provenite din dezmembrarea unor monumente imobile artistice, istorice sau religioase, ce constituie părți integrante ale acestora, mai vechi de 100 de ani;
6) mozaicurile, desenele realizate integral de mână, în orice tehnică și pe orice tip de suport, mai vechi de 100 de ani;
7) gravurile originale, stampele, serigrafiile și litografiile, împreună cu matrițele și primele exemplare imprimate ale acestora, mai vechi de 100 de ani;
8) producțiile originale de artă statuară sau sculpturile și copiile executate prin același procedeu ca și originalul, mai vechi de 100 de ani;
9) incunabulele și manuscrisele, hărțile, partiturile muzicale, în exemplare individuale sau în colecții, mai vechi de 100 de ani;
10) cărțile, în exemplare izolate sau în colecții, mai vechi de 100 de ani;
11) arhivele și componente ale acestora, de orice tip, în orice tehnică, având elemente mai vechi de 50 de ani, inclusiv arhivele fono-, foto-, cinema-, create cu peste 50 de ani în urmă;
12) specimenele provenite din colecții de zoologie, botanică, mineralogie, paleontologie sau anatomie, mai vechi de 150 de ani;
13) bunurile culturale cu semnificație istorică, etnografică, create cu peste 50 de ani în urmă;
14) bunurile cu semnificație artistică, create cu peste 50 de ani în urmă, precum:
a) opere de artă plastică: picturi, sculpturi, desene grafice, desene, gravuri, stampe etc.;
b) opere de artă decorativă și aplicată: mobilier, tapiserii, covoare, piese din sticlă, ceramică, metal, lemn, textile și din alte materiale, podoabe;
c) obiecte de cult: icoane, broderii, orfevrărie, mobilier etc.;
d) proiecte și prototipuri de design;
e) materiale primare ale filmelor artistice, documentare și de animație;
15) bunurile de importanță tehnică: instrumente, instalații, aparataj; echipamente din domeniul științei, echipamente de producție, de uz casnic, cu destinație militară și/sau componente ale acestora, create cu peste 50 de ani în urmă; automobilele de epocă, mai vechi de 75 de ani;
16) instrumentele muzicale, inclusiv instrumente populare de autor, create cu peste 50 de ani în urmă;
17) mărcile și efectele poștale, timbrele fiscale și analoage ale acestora, create cu peste 50 de ani în urmă; bunurile aflate în Conservatorul de mărci și efecte poștale din cadrul furnizorului de serviciu poștal universal;
18) monedele, bonurile, bancnotele, hârtiile de valoare, emise cu peste 50 de ani în urmă;
19) ordinele și medaliile (cu excepția celor personale, însoțite de legitimațiile de primire a acestora), instituite cu peste 100 de ani în urmă.
anexa nr. 2
anexa nr. 3
anexa nr. 4
anexa nr. 5
anexa nr. 6
anexa nr. 7
anexa nr. 8