la proiectul de lege pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova (fortificarea mecanismelor de combatere a „call-centrelor”) (inițiativa legislativă nr. 363 din 1 octombrie 2026)

AVIZ nr. 48.36 din 12.11.2026 · GUVERNUL · publicat 13.11.2026
pe legis.md
Trimiteri: 17 legate · 85 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Fără țintă (85)
  • art. 1901 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 284 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • articolul I Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • pct. 1 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 alin. (2)-(5) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 116 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 2608 alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 27 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (3)-(5) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 alin. (4)-(6) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • (4) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • (5) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • pct. 2 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 284 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (21) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (4) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 284 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 284 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 284 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 46 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 42 alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 284 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • Articolul 284 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (21) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (21) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • pct. 1 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 190 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (21) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 284 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 1901 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (21) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 47 alin. (5) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 284 alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 284 alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (1) Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 284 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (21) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (4) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 47 alin. (6) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 284 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (4) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • (21) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.

Aprobat în ședința Guvernului din 12 noiembrie 2026 Decizia protocolară nr. 48.36/2026

PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Codului penal al Republicii Moldova (fortificarea mecanismelor de combatere a „call-centerelor”), înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 363 din 1 octombrie 2026) de către un grup de deputați în Parlament, și comunică următoarele.

Inițiativa legislativă a fost înaintată în conformitate cu art. 73 din Constituția Republicii Moldova și cu art. 47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996.

Sub aspectul intenției de reglementare, potrivit notei de fundamentare, proiectul urmărește consolidarea cadrului juridico-penal de combatere a sustragerilor săvârșite prin intermediul comunicațiilor electronice, în special a schemelor frauduloase desfășurate prin intermediul așa-numitelor „call-centere”.

Astfel, proiectul propune completarea Codului penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 (denumit în continuare Cod) cu art. 1901, prin care se instituie o componență distinctă de infracțiune – „Sustragerea bunurilor prin comunicații electronice”, precum și stabilirea unor forme agravante ale acesteia, inclusiv în funcție de modul de săvârșire, numărul persoanelor implicate, forma de participație și valoarea bunurilor sustrase.

Totodată, se propune completarea art. 284 din Cod în vederea incriminării distincte a creării și conducerii unei organizații criminale sau a unui grup criminal organizat în scopul săvârșirii infracțiunii prevăzute la noul art. 1901, precum și a aderării sau participării la asemenea structuri criminale.

La articolul I:

La pct. 1, prin care se propune completarea Codului cu art. 1901 – „Sustragerea bunurilor prin comunicații electronice”, se constată că necesitatea instituirii unei componențe distincte de infracțiune nu este suficient fundamentată în raport cu incriminarea escrocheriei prevăzute la art. 190 din Cod.

Potrivit art. 190 alin. (1), escrocheria constă în sustragerea bunurilor altei persoane prin abuz de încredere, inducere sau menținere în eroare. În structura acestei infracțiuni, sustragerea bunurilor constituie acțiunea principală, iar abuzul de încredere, inducerea sau menținerea în eroare reprezintă modalitățile prin care aceasta este săvârșită. Utilizarea unui anumit mijloc pentru inducerea sau menținerea în eroare nu determină, prin ea însăși, existența unei fapte prejudiciabile distincte.

Or, din formularea părții introductive a art. 1901 alin. (1) propus rezultă că acesta vizează, de asemenea, sustragerea bunurilor altei persoane prin abuz de încredere, inducere sau menținere în eroare, particularitatea constând în utilizarea comunicațiilor electronice, a sistemelor informatice și a anumitor categorii de date. În aceste condiții, nu rezultă care sunt semnele suplimentare ale componenței propuse care îi conferă acesteia un caracter distinct față de escrocheria prevăzută la art. 190 din Cod.

Mai mult decât atât, variantele agravate propuse la art. 1901 alin. (2)-(5) preiau, în mare parte, semne circumstanțiale agravante deja prevăzute la art. 190: folosirea documentelor sau înscrisurilor false, săvârșirea faptei de două sau mai multe persoane, cauzarea de daune în proporții considerabile, folosirea situației de serviciu, săvârșirea faptei de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală, precum și valoarea bunurilor sustrase. Această similitudine denotă că proiectul desprinde din conținutul art. 190 o anumită modalitate de săvârșire a escrocheriei, fără ca nota de fundamentare să demonstreze necesitatea reglementării acesteia printr-o componență distinctă de infracțiune.

Dacă soluția urmărită constă în instituirea unei norme speciale în raport cu art. 190, urmează a fi stabilite cu precizie semnele suplimentare prin care aceasta se individualizează. Potrivit art. 115 din Cod, concurența normelor penale presupune că aceeași faptă prejudiciabilă este cuprinsă în întregime de două sau mai multe norme, iar art. 116 stabilește că, în cazul concurenței dintre norma generală și norma specială, se aplică norma specială. În lipsa unor semne clare de delimitare, instituirea art. 1901 poate genera dificultăți în determinarea normei aplicabile și în calificarea juridico-penală a faptelor.

Această problemă este evidentă inclusiv în situațiile în care inducerea sau menținerea în eroare se realizează succesiv atât prin intermediul mijloacelor de comunicații electronice, cât și prin interacțiune nemijlocită, fără ca proiectul să prevadă un criteriu care să permită delimitarea art. 1901 de art. 190 într-o asemenea ipoteză.

Prin urmare, utilizarea comunicațiilor electronice, a sistemelor informatice ori a anumitor categorii de date ca parte a mecanismului de săvârșire nu justifică, prin ea însăși, instituirea unei componențe distincte de infracțiune, în lipsa identificării unei particularități a faptei prejudiciabile care nu este cuprinsă de art. 190 sau de alte norme penale în vigoare.

Totodată, nota de fundamentare nu identifică situații concrete în care conduitele specifice schemelor de tip „call-center” nu ar putea fi încadrate potrivit normelor penale în vigoare și nici dificultăți de calificare constatate în practică, care să demonstreze existența unei lacune de incriminare.

Sub un alt aspect, art. 1901 alin. (1) propus ridică probleme în ceea ce privește construcția faptei prejudiciabile. Prin utilizarea formulei „adică”, proiectul echivalează „sustragerea bunurilor altei persoane” cu colectarea, păstrarea, prelucrarea și utilizarea ilegală a categoriilor de date enumerate în dispoziție. Or, asemenea acțiuni nu constituie, prin ele însele, sustragerea bunurilor. În funcție de împrejurările concrete, acestea pot preceda sustragerea, pot constitui mijloace de săvârșire a acesteia ori pot întruni semnele altor componențe de infracțiune.

Suplimentar, terminologia utilizată pentru determinarea categoriilor de date vizate de normă nu este corelată cu legislația din domeniul serviciilor de plată. Astfel, menționarea distinctă a „cardului de plată” și a „instrumentului de plată” creează o suprapunere terminologică, iar sintagma „datele de identificare ale instrumentului de plată” nu corespunde noțiunilor utilizate de Legea nr. 114/2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică. De asemenea, noțiunea „codul de autorizare” nu are un conținut suficient de determinat, asemenea coduri putând fi utilizate inclusiv pentru autentificare, confirmarea unor acțiuni sau exprimarea consimțământului. Aceste neclarități afectează suplimentar precizia conduitei incriminate.

Astfel, obținerea frauduloasă a identității unei alte persoane prin intermediul sistemelor informatice sau de telecomunicație, prin inducerea utilizatorului în eroare pentru furnizarea datelor personale, este incriminată la art. 2607 din Cod. Dacă datele aferente unui instrument de plată sunt utilizate, fără consimțământul titularului, pentru efectuarea unui transfer de fonduri, poate deveni aplicabil art. 2608 alin. (3). În schimb, dacă victima este indusă sau menținută în eroare și, ca urmare, transmite bunurile făptuitorului, fapta se califică, în principiu, în baza art. 190.

Totodată, colectarea, păstrarea sau prelucrarea datelor în vederea unei sustrageri ulterioare poate întruni, în funcție de circumstanțele concrete, semnele pregătirii de infracțiune prevăzute la art. 26 din Cod. Dacă făptuitorul începe nemijlocit săvârșirea faptei îndreptate spre sustragerea bunurilor, însă aceasta nu își produce rezultatul din cauze independente de voința sa, devin aplicabile dispozițiile art. 27 privind tentativa de infracțiune.

În același timp, utilizarea sintagmei „în scopul însușirii bunurilor altor persoane sau al dobândirii dreptului asupra bunurilor” relevă o altă neclaritate. Dacă acțiunile asupra datelor sunt săvârșite în scopul unei însușiri ulterioare, la momentul realizării acestora sustragerea bunurilor nu s-a produs încă. Cu toate acestea, prin partea introductivă a dispoziției, aceleași acțiuni sunt prezentate ca reprezentând „sustragerea bunurilor”.

În aceste condiții, art. 1901 alin. (1) propus reunește în cadrul aceleiași componențe acțiuni cu semnificație juridico-penală diferită, fără a permite identificarea clară a acțiunii principale și a momentului consumării infracțiunii. În consecință, apar dificultăți de delimitare față de escrocheria prevăzută la art. 190, formele neconsumate ale acesteia și infracțiunile prevăzute, după caz, la art. 2607 și 2608 din Cod.

Adițional, utilizarea sintagmei „dobândirii dreptului asupra bunurilor” nu este corelată cu denumirea și construcția normei propuse, care vizează „sustragerea bunurilor”. Or, sustragerea bunurilor și dobândirea dreptului asupra acestora nu reprezintă noțiuni echivalente. Prin urmare, nu este clar dacă art. 1901 propus urmărește incriminarea exclusivă a sustragerii bunurilor sau extinde sfera incriminării și asupra dobândirii frauduloase a unor drepturi asupra acestora, ceea ce depășește conținutul noțiunii de „sustragere” utilizate în partea introductivă a normei.

Separat, soluția propusă ridică probleme și în ceea ce privește regimul sancționator. Pentru fapta prevăzută la art. 1901 alin. (1) se propune închisoare de la 1 la 5 ani, în timp ce art. 190 alin. (1) prevede închisoare de până la 3 ani. Astfel, varianta-tip a noii infracțiuni este sancționată la nivelul variantei agravate a escrocheriei de la art. 190 alin. (2), fără ca nota de fundamentare să argumenteze suficient nivelul concret al sancțiunii propuse prin raportare la particularitățile modalității de săvârșire și la gradul prejudiciabil al faptei.

Totodată, pentru art. 1901 alin. (2) se propune aceeași pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani ca la alin. (1), deși acesta cuprinde variante agravante. În schimb, pentru alin. (3)-(5) sunt preluate, în esență, aceleași limite de pedeapsă ca la art. 190 alin. (4)-(6).

Suplimentar, la alin. (3) nu este prevăzută pedeapsa complementară a privării de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate, deși aceasta este stabilită la alin. (1), (2), (4) și (5), fără ca o asemenea diferențiere să fie explicată.

În aceste condiții, deși particularitățile modalității de săvârșire a infracțiunii vizate de proiect pot justifica un tratament sancționator diferențiat în raport cu escrocheria prevăzută la art. 190 din Cod, nivelul concret al pedepselor propuse necesită o fundamentare corespunzătoare prin raportare la gradul prejudiciabil al faptelor incriminate. Totodată, limitele de pedeapsă nu reflectă în mod consecvent diferența de grad prejudiciabil dintre varianta-tip și variantele agravate ale infracțiunii propuse.

La pct. 2, prin care se propune completarea art. 284 cu alin. (21), modificarea alin. (3) și completarea articolului cu alin. (4), se constată că soluțiile propuse nu sunt suficient fundamentate în raport cu prevederile Codului privind participația penală și cu conținutul actual al art. 284.

Astfel, în partea ce vizează organizația criminală, art. 284 alin. (1) incriminează deja crearea sau conducerea acesteia, fără ca răspunderea penală să depindă de categoria infracțiunilor pentru a căror săvârșire organizația a fost constituită. Prin urmare, crearea sau conducerea unei organizații criminale în scopul săvârșirii unor sustrageri prin comunicații electronice intră deja sub incidența art. 284 alin. (1). Deși alin. (2) consacră o reglementare specială în funcție de scopul constituirii organizației criminale, nota de fundamentare nu explică de ce o soluție similară se justifică și în cazul infracțiunii prevăzute la art. 1901 propus.

În cazul grupului criminal organizat, art. 46 din Cod îl reglementează ca formă a participației, iar art. 42 alin. (3) atribuie calitatea de organizator inclusiv persoanei care a creat un asemenea grup sau i-a dirijat activitatea. Codul nu incriminează însă crearea sau conducerea unui grup criminal organizat printr-o normă similară art. 284 alin. (1). Articolul 284 alin. (2) instituie o reglementare specială pentru crearea sau conducerea unui asemenea grup doar în scopul comiterii uneia sau a mai multe infracțiuni cu caracter terorist. Prin alin. (21) propus, aceeași soluție este extinsă asupra grupului constituit pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute la art. 1901, fără a fi explicate particularitățile care justifică o asemenea incriminare distinctă.

Mai mult decât atât, soluția de la alin. (21) este legată nemijlocit de instituirea infracțiunii prevăzute la art. 1901. Or, reieșind din considerentele expuse la pct. 1, necesitatea reglementării acesteia ca infracțiune distinctă de escrocheria prevăzută la art. 190 nu este justificată.

Sub aspect sancționator, pentru fapta prevăzută la alin. (21) se propune închisoarea de la 10 la 20 de ani, în timp ce crearea sau conducerea unei organizații criminale prevăzute la alin. (1) se sancționează cu închisoare de la 8 la 15 ani, iar fapta prevăzută la alin. (2), săvârșită în scopul comiterii unor infracțiuni cu caracter terorist, cu închisoare de la 15 la 20 de ani sau detenție pe viață. În aceste condiții, nu rezultă care sunt considerentele ce justifică stabilirea, pentru crearea sau conducerea unei structuri criminale în scopul săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 1901, a unui tratament sancționator mai sever decât cel prevăzut la art. 284 alin. (1).

Totodată, sintagma „privind sustragerea bunurilor prin comunicații electronice” nu stabilește cu precizie legătura dintre crearea sau conducerea structurii criminale și infracțiunea prevăzută la art. 1901, nefiind clar dacă aceasta se referă la scopul constituirii structurii, la natura infracțiunilor pentru a căror săvârșire aceasta a fost creată ori la modalitatea de săvârșire a acestora. Spre deosebire de alin. (2), care prevede expres scopul de a comite una sau mai multe infracțiuni cu caracter terorist, alin. (21) propus nu permite stabilirea cu claritate a scopului special al creării sau conducerii structurii respective.

În ceea ce privește alin. (3) propus, includerea termenului „participarea” relevă o problemă de ordin conceptual în raport cu instituția participației penale. Potrivit art. 41-45 din Cod, participația reprezintă modalitatea de cooperare a mai multe persoane la săvârșirea unei infracțiuni concrete, răspunderea fiecărui participant fiind stabilită în funcție de contribuția sa la fapta respectivă. În același sens, art. 47 alin. (5) prevede că membrul organizației criminale poartă răspundere penală pentru infracțiunile la a căror pregătire sau săvârșire a participat.

În acest sens, participarea la săvârșirea infracțiunilor concrete ale organizației nu se confundă cu aderarea la aceasta și nici cu o eventuală participare la activitatea structurii criminale, care, pentru a constitui o modalitate autonomă a faptei prevăzute la art. 284 alin. (3), trebuie să rezulte distinct din dispoziția normei. Or, proiectul utilizează formularea „participarea la una dintre organizațiile criminale sau grupurile criminale organizate”, fără a stabili dacă se are în vedere participarea la activitatea structurii respective sau participația la săvârșirea infracțiunilor concrete. O asemenea formulare creează o suprapunere între conduita incriminată la art. 284 alin. (3) și regulile generale privind participația la infracțiune.

Totodată, prin utilizarea conjuncției „și” în sintagma „aderarea și participarea”, proiectul condiționează existența infracțiunii de întrunirea cumulativă a celor două conduite. În consecință, simpla aderare la structura criminală, incriminată în prezent la alin. (3), nu ar mai fi suficientă pentru angajarea răspunderii penale. În același timp, nici participarea la activitatea unei asemenea structuri, în lipsa aderării la aceasta, nu ar întruni condițiile dispoziției propuse. Astfel, modificarea creează o neconcordanță între conținutul normativ al dispoziției și finalitatea aparent urmărită prin completarea acesteia.

Suplimentar, trimiterea la „grupurile criminale organizate prevăzute de alin. (1)” rămâne neclară, întrucât art. 284 alin. (1) incriminează crearea sau conducerea unei organizații criminale, în timp ce grupul criminal organizat este prevăzut expres, ca obiect al creării sau conducerii, la alin. (2).

Sub alt aspect, majorarea pedepsei prevăzute la alin. (3) de la 3-7 ani la 7-15 ani nu privește doar structurile avute în vedere la noul alin. (21), ci se extinde și asupra celor prevăzute deja la alin. (1) și (2). Astfel, proiectul modifică substanțial regimul sancționator al aderării, fără a explica necesitatea unei asemenea majorări. Mai mult decât atât, în cazul organizației criminale prevăzute la alin. (1), aderarea ar fi sancționată cu închisoare de la 7 la 15 ani, iar crearea sau conducerea acesteia cu închisoare de la 8 la 15 ani, ceea ce reduce considerabil diferența dintre tratamentul sancționator aplicabil membrului și cel aplicabil organizatorului sau conducătorului.

Cu referire la alin. (4) propus, art. 47 alin. (6) din Cod reglementează deja posibilitatea liberării de răspundere penală a membrului organizației criminale care declară benevol despre existența acesteia și contribuie la descoperirea infracțiunilor săvârșite de organizație ori la demascarea organizatorilor, conducătorilor sau membrilor ei. În aceste condiții, instituirea la art. 284 a unei norme cu același obiect, dar cu alte condiții de aplicare, nu este necesară.

Totodată, sintagma „până la comunicarea bănuielii de săvârșire a acestei infracțiuni” nu permite determinarea cu precizie a momentului procesual până la care poate interveni conduita avută în vedere de norma de liberare de răspundere penală și nu este corelată cu terminologia utilizată de legislația procesual-penală.

Suplimentar, alin. (4) propus conține o contradicție internă. Pe de o parte, norma exclude expres organizatorul și conducătorul de la liberarea de răspundere penală, iar, pe de altă parte, face trimitere la alin. (1), (2) și (21), care incriminează tocmai crearea sau conducerea organizației criminale ori a grupului criminal organizat. În schimb, alin. (3), care reglementează aderarea și, potrivit proiectului, participarea la asemenea structuri, nu este menționat. În aceste condiții, din conținutul normei nu rezultă cu claritate cercul persoanelor cărora urmează să le fie aplicată liberarea de răspundere penală.

În contextul celor expuse, fără a pune la îndoială necesitatea consolidării mecanismelor de prevenire și combatere a infracțiunilor de escrocherie săvârșite prin utilizarea comunicațiilor electronice, Guvernul nu susține proiectul de lege în redacția propusă, având în vedere deficiențele conceptuale și normative identificate.