Aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr. 16 din 13.10.2026
INSTRUCȚIUNE privind prezentarea probelor economice și colectarea informațiilor necesare la aplicarea Legii concurenței nr. 183/2012
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
1. Instrucțiunea privind prezentarea probelor economice și colectarea informațiilor necesare la aplicarea Legii concurenței nr. 183/2012 (în continuare – Instrucțiune) oferă orientări în procesul de colectare a datelor și examinare a informației cantitative în vederea obținerii unei imagini utile în procesul de investigare a cazurilor ce vizează art. 5, art. 11, art. 12, art. 391 din Legea concurenței nr. 183/2012 (în continuare – Legea nr. 183/2012) și a cazurilor de concentrare economică.
2. Analiza economică constituie un element central în aplicarea normelor de concurență și este parte integrată în procedura de examinare a cazurilor ce țin de încălcarea legislației concurențiale și a cazurilor de concentrare economică.
3. Economia oferă un cadru pentru a reflecta asupra modului de funcționare a piețelor relevante și dinamica interacțiunilor concurențiale, precum și pentru a aprecia efectele potențiale ale practicilor examinate, inclusiv ale concentrărilor economice, ale acordurilor între întreprinderi sau ale comportamentului unilateral.
4. În măsura în care este relevant, analiza economică oferă instrumente pentru a identifica empiric direcția și amploarea acestor efecte, dacă este cazul.
5. Analiza economică implică producerea, prelucrarea și evaluarea unor seturi voluminoase de date cantitative, inclusiv, dacă este cazul, elaborarea de modele econometrice.
6. Analiza economică trebuie să fie structurată astfel încât Consiliul Concurenței să poată percepe și evalua relevanța și importanța acesteia. În calitate de autoritate publică autonomă, Consiliul Concurenței are obligația de a adopta o decizie într-un termen prevăzut de Legea concurenței nr. 183/2012 sau într-un termen rezonabil. Prin urmare, este necesar:
6.1. să se asigure că analiza economică îndeplinește anumite standarde tehnice minime, încă de la început;
6.2. să se faciliteze colectarea și schimbul eficient de fapte și probe, în special de date cantitative aferente, și
6.3. să se utilizeze în mod eficient probe concludente și relevante obținute în cursul procedurii administrative, fie ele cantitative sau calitative.
7. Pentru a determina relevanța și importanța unei analize economice pentru un caz particular, este necesar să se evalueze calitatea sa intrinsecă din punct de vedere tehnic, și anume:
7.1. dacă a fost generată și prezentată într-un mod care îndeplinește cerințele tehnice general acceptate în domeniu. Acest fapt implică o evaluare dacă ipoteza care urmează să fie testată este formulată fără ambiguitate și este clar legată de fapte;
7.2. dacă ipotezele modelului economic sunt în concordanță cu caracteristicile instituționale și alte fapte relevante ale sectorului;
7.3. dacă modelele economice sunt bine stabilite în literatura de specialitate relevantă;
7.4. dacă metodele empirice și datele sunt corespunzătoare;
7.5. dacă rezultatele sunt interpretate corect și sunt solide, și
7.6. dacă contraargumentele au fost luate în considerare în mod adecvat.
8. În acest sens, trebuie să se evalueze congruența și coerența analizei economice cu alte elemente de probă cantitative și calitative, cum ar fi răspunsurile clienților sau probele documentare.
9. Prezenta Instrucțiune oferă orientări privind generarea și prezentarea probelor economice și empirice relevante, care pot fi luate în considerare în evaluarea unui caz privind aplicarea legislației concurențiale în investigarea cazurilor privind acordurile anticoncurențiale, de abuz de poziție dominantă, a acțiunilor sau inacțiunilor interzise ale autorităților publice, care au ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței, a unui caz de concentrare economică, precum și în cadrul desfășurării investigațiilor utile de cunoaștere a pieței. Aceste orientări vizează:
9.1. recomandări privind conținutul și prezentarea analizei economice sau econometrice. Scopul este de a facilita evaluarea acesteia și reproducerea oricăror rezultate empirice de către Consiliul Concurenței și/sau alte părți;
9.2. îndrumări pentru a răspunde solicitărilor Consiliului Concurenței de date cantitative pentru a se asigura că se pot furniza informații relevante și în timp util în vederea efectuării unei investigații.
10. Prezenta Instrucțiune se aplică de către Consiliul Concurenței tuturor părților implicate în procedurile privind aplicarea legislației concurențiale, în special în investigarea acordurilor anticoncurențiale, a abuzului de poziție dominantă, a acțiunilor sau inacțiunilor interzise ale autorităților publice, care au ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței, a concentrărilor economice, precum și în cadrul desfășurării investigațiilor utile de cunoaștere a pieței, fiind aplicabilă în special părților implicate, persoanelor interesate (inclusiv reclamanților) și altor terțe persoane.
11. Prezenta Instrucțiune nu creează drepturi sau obligații noi și nu modifică drepturile și obligațiile asigurate de Legea concurenței nr. 183/2012.
12. Principiile cuprinse în prezenta Instrucțiune pot fi dezvoltate și perfecționate de Consiliul Concurenței în cazuri individuale, atunci când este oportun, în funcție de evoluțiile viitoare ale cauzelor. Specificul unui caz individual sau circumstanțele particulare pot impune adaptarea sau derogarea de la aceste orientări. Recomandările cuprinse în prezenta Instrucțiune trebuie interpretate ținând seama de constrângerile procedurale și de resursele disponibile.
Capitolul II
CONȚINUTUL ȘI PREZENTAREA MATERIALELOR CU DATE ECONOMICE ȘI ECONOMETRICE
Secțiunea 1
Norme și standarde metodologice pentru utilizarea analizei economice în cazurile de concurență
13. Raționamentul economic este utilizat în investigații pentru a dezvolta în mod coerent sau, dimpotrivă, pentru a respinge, din cauza incoerenței sale, probele și argumentele economice într-un anumit caz.
14. Orice model economic care susține în mod explicit sau implicit o afirmație teoretică trebuie să se bazeze pe ipoteze care sunt în concordanță cu realitățile sectorului în cauză. Aceste ipoteze trebuie elaborate cu atenție, iar sensibilitatea previziunilor la modificările ipotezelor trebuie explicată. Nu este necesar ca documentele economice să formalizeze efectiv argumentele verbale într-un model, acest fapt poate fi util pentru a preciza clar ipotezele care stau la baza unui argument, pentru a verifica coerența sa logică, pentru a evalua efectele unui grad ridicat de complexitate sau pentru a utiliza modelul ca bază teoretică pentru o estimare empirică.
15. O analiză economică poate argumenta evaluarea efectelor anticoncurențiale sau proconcurențiale ale unei concentrări economice. O astfel de analiză implică o comparație între situația actuală sau probabilă în viitor pe piața relevantă și situația în absența concentrării economice propuse.
16. Prin însăși natura lor, modelele și argumentele economice se bazează pe simplificări ale realității. Prin urmare, nu este suficient, în mod normal, să se respingă un anumit argument sau model, subliniind că acesta „se bazează pe ipoteze aparent nerealiste”. De asemenea, este necesar să se identifice în mod explicit aspectele realității care ar trebui să fie mai bine reflectate în model sau în argumentație și să se indice motivul pentru care acest lucru ar modifica concluziile.
17. În multe cazuri, teoria economică este utilizată pentru a elabora o ipoteză verificabilă, care este ulterior verificată în raport cu datele. În acest caz, analiza economică face previziuni despre realitate care pot fi testate prin observații și pot fi respinse sau verificate. Astfel, ori de câte ori este posibil, un model economic ar trebui să fie însoțit de un model empiric adecvat, adică un model care este capabil să testeze ipotezele relevante, având în vedere datele disponibile.
18. Măsurarea simplă, dar bine focalizată a variabilelor economice (prețuri, costuri, marje, constrângeri de capacitate, intensitatea cercetării și dezvoltării) oferă informații importante cu privire la semnificația anumitor factori. Ocazional, tehnici statistice și econometrice mai avansate pot furniza dovezi mai utile. În caz contrar o analiză economică validă nu produce întotdeauna rezultate neechivoce atunci când este aplicată faptelor dintr-un caz de concurență sau de concentrare economică. Pot apărea contradicții din cauza diferențelor dintre date, a diferențelor în abordarea modelării economice sau în ipotezele utilizate pentru interpretarea datelor sau a diferențelor dintre tehnicile și metodologiile empirice.
19. Secțiunile următoare oferă sfaturi practice privind generarea și comunicarea analizelor economice și econometrice. Scopul acestor recomandări este de a se asigura că fiecare analiză economică sau econometrică elaborată de orice parte implicată și prezentată spre examinare într-un caz prezintă, în cea mai mare măsură posibilă, raționamentul economic și observațiile pe care se bazează și explică relevanța concluziilor sale și soliditatea rezultatelor.
20. Acest lucru ar trebui să permită Consiliului Concurenței și tuturor părților interesate să examineze cu atenție probele economice prezentate în cursul procedurii, astfel încât să se evite ca rezultatele empirice care nu sunt solide să fie prezentate ca atare și ipotezele-cheie din raționamentul teoretic să fie prezentate ca fiind inofensive. Analizele economice sau econometrice care nu respectă strict standardele stabilite în prezenta Instrucțiune au, în mod normal, o valoare probatorie mai redusă decât în alte cazuri și pot să nu fie luate în considerare. Modul de structurare a unei prezentări empirice într-un caz de concurență sau concentrare economică este prevăzut în anexă la prezenta Instrucțiune.
Secțiunea 2
Formularea întrebării relevante
21. Primul pas în orice analiză economică, teoretică sau empirică, este formularea unei întrebări relevante pentru cazul examinat.
22. Întrebarea de interes trebuie să fie:
22.1. formulată cu precizie, astfel încât răspunsul să poată fi interpretat fără ambiguitate;
22.2. motivată în mod corespunzător, ținând seama de natura investigației privind încălcări ale legislației concurențiale, de caracteristicile instituționale ale piețelor în cauză și de teoria economică relevantă.
23. Un raport economic sau econometric trebuie să formuleze în mod explicit nu numai ipoteza care urmează să fie testată („ipoteza nulă”), ci și ipoteza (sau ipotezele) alternativă (alternative) luată (luate) în considerare, astfel încât respingerea ipotezei nule să poată fi interpretată în mod corespunzător.
24. Uneori, un exercițiu empiric care se desfășoară poate oferi doar o verificare parțială a unui model economic sau a unei teorii a efectelor concurențiale. Aceste dovezi pot fi totuși utile, dar ar trebui să fie calificate în mod corespunzător.
Secțiunea 3
Relevanța informațiilor și veridicitatea
25. Calitatea intrinsecă a unei teorii economice depinde de măsura în care ipotezele de bază corespund faptelor economice corespunzătoare. De asemenea, analiza empirică depinde de relevanța și veridicitatea datelor de bază.
26. Este necesar să se identifice faptele relevante pentru a valida ipotezele teoretice și să se utilizeze date adecvate pentru a răspunde la întrebarea empirică care face obiectul investigației.
27. Nu toate faptele pot fi observate sau măsurate cu o precizie ridicată, iar majoritatea seturilor de date sunt incomplete sau imperfecte. Prin urmare, părțile și/sau Consiliul Concurenței trebuie să se familiarizeze cu faptele și datele și să recunoască, în mod explicit, limitele acestora. În ceea ce privește datele cantitative, de exemplu, acest fapt necesită:
27.1. analiză aprofundată a datelor, inclusiv statistici sumare și grafice sumare, și
27.2. înțelegere suficientă a modului în care au fost colectate datele, a procesului de selecție a eșantionului, a măsurării variabilelor și a faptului dacă acestea au o relație strânsă cu omologii lor sub aspect teoretic. Datele cantitative pot conține anomalii din cauza codificării eronate sau a altor erori, care ar trebui discutate cu furnizorii de date pentru a decide cum se pot ajusta, cel mai bine, datele pentru a aborda problemele respective.
28. Nerespectarea și nevalidarea tuturor ipotezelor cheie sau a deficiențelor din date nu ar trebui să diminueze importanța analizei economice, deși trebuie să se acționeze cu prudență înainte de a se baza pe concluziile acesteia. În plus, au fost dezvoltate tehnici statistice pentru a aborda erorile de măsurare, observațiile lipsă și problemele legate de selecția eșantionului. Deși aceste tehnici ar putea să nu contribuie la îmbunătățirea datelor, ele pot ajuta la abordarea unor imperfecțiuni ale acestora.
Secțiunea 4
Alegerea metodologiei empirice
29. Alegerea metodologiei pentru testarea empirică a unei ipoteze sau pentru validarea previziunilor unui model economic trebuie să fie motivată în mod corespunzător, iar avantajele și dezavantajele acesteia trebuie să fie explicite, inclusiv potențialele probleme de identificare.
30. Identificarea poate fi înțeleasă ca o clarificare a bazei pe care o teorie poate fi preferată în detrimentul alteia. În mod similar, termenul poate fi utilizat pentru a se referi la orice situație în care un model econometric va avea invariabil mai mult de un set de parametri care generează aceeași distribuție a observațiilor.
31. Ar trebui să se explice modul în care metodologia aleasă utilizează variația datelor, pentru a diferenția, cel puțin parțial, între ipoteza testată (sau ipoteza nulă) și ipotezele alternative. Cel puțin, un model sau un argument economic ar trebui să genereze previziuni care să fie în concordanță cu un număr semnificativ de fapte relevante observate.
32. Alegerea metodologiei trebuie să țină seama în mod corespunzător de:
32.1. setul de date și limitările sale potențiale;
32.2. caracteristicile pieței investigate, și
32.3. aspectele economice luate în considerare – adică ar trebui să fie concepută pentru a testa ipoteza de interes.
33. În cazul în care se utilizează metode statistice și/sau econometrice, se recomandă ca alegerile metodologice importante să fie justificate în mod explicit, în special:
33.1. specificarea (care este gama de forme generale rezonabile pentru relația evaluată, inclusiv variabilele relevante, modul în care acestea ar putea interacționa și natura erorilor sau a incertitudinii?);
33.2. observarea (cât de bine se apropie măsurătorile de variabilele pe care sunt destinate să le reprezinte?);
33.3. estimarea (ce sugerează datele din eșantion cu privire la gama de relații plauzibile între variabile?).
34. Trebuie să se ofere o justificare motivată atunci când se aplică tehnici statistice care se abat de la metodele general acceptate utilizate în mod obișnuit pentru a evalua problema de interes. În special, trebuie să se motiveze modificările, să se descrie tehnica sau modelul modificat și să se documenteze eventualele erori sistematice pe care noua metodă sau metoda adaptată ar putea să le introducă.
35. Analiza de regresie multiplă se realizează, de regulă, printr-o abordare „de jos în sus”, care presupune estimarea inițială a modelelor simple și apoi angajarea în exerciții de estimare mai rafinate, dacă este necesar, pentru a evita părtinirea. Anchete la scară largă ale consumatorilor finali pot completa în mod util dovezile calitative sau alte dovezi documentare obținute din cereri specifice de informații adresate participanților la piață.
36. În timp ce valoarea probatorie a răspunsurilor la solicitările de informații din partea participanților la piață rezidă în substanța informațiilor furnizate de actorii cu cunoștințe intrinseci despre industrie sau piață, scopul specific al sondajelor la scară largă, realizate în rândul consumatorilor finali, este de a obține date relevante din punct de vedere statistic pentru a estima caracteristicile, comportamentul și opiniile unui grup mai mare de consumatori finali pe baza răspunsurilor primite de la un eșantion mai mic.
37. Obiectivele unui sondaj pe eșantion de înaltă calitate ar trebui să fie specifice, clare și fără ambiguitate. În plus, definirea populației relevante de consumatori (și a cadrului de eșantionare asociat) este esențială, deoarece pot exista diferențe sistematice în răspunsurile diferitelor segmente de consumatori. Identificarea populației studiate trebuie urmată de selectarea unui eșantion care să reprezinte cu exactitate populația respectivă. Cercetătorul poate aplica eșantionarea probabilistică în anchetele la scară largă realizate în rândul consumatorilor finali pentru anumite aspecte ale selecției respondenților, în vederea reducerii probabilității unei selecții părtinitoare.
38. Utilizarea tehnicilor de eșantionare probabilistică în anchetele la scară largă ale consumatorilor finali sporește atât fiabilitatea și reprezentativitatea rezultatelor sondajului, cât și capacitatea de a evalua acuratețea estimărilor cantitative obținute din sondaj în ceea ce privește populația relevantă de consumatori.
39. Eșantionarea probabilistică în anchetele la scară largă ale consumatorilor finali oferă două avantaje importante față de alte tipuri de eșantionare:
39.1. Eșantionul poate furniza o estimare cantitativă imparțială a răspunsurilor consumatorilor relevanți din care a fost extras eșantionul. Altfel spus, valoarea așteptată a estimării eșantionului este valoarea populației estimate;
39.2. Cercetătorul poate calcula un interval de încredere care descrie în mod explicit cât de fiabilă este estimarea eșantionului populației.
40. Dacă este posibil, având în vedere constrângerile de timp și de date, efectuarea mai multor analize empirice bazate pe metodologii diferite ar ajuta la determinarea dacă concluziile investigației empirice sunt solide în raport cu diferite teste sau modele.
Secțiunea 5
Raportarea și interpretarea rezultatelor
41. Rezultatele analizei economice și econometrice trebuie prezentate în mod clar, ghidând cititorul prin fiecare etapă a raționamentului. Toate analizele empirice, chiar și statisticile descriptive ale variabilelor relevante (de exemplu, seriile de prețuri) trebuie să fie însoțite de toată documentația necesară pentru a permite replicarea în timp util, precum și o înțelegere aprofundată a metodologiei oricăror eforturi anterioare de gestionare a datelor.
42. Rapoartele care nu permit reproducerea și, în special, analizele econometrice care nu includ codul și datele în format electronic vor fi luate în considerare într-o măsură mai mică și este puțin probabil să li se acorde o pondere semnificativă.
43. O prezentare empirică nu trebuie să interpreteze doar semnificația statistică a rezultatelor, ci și relevanța lor practică. În cazul eșantioanelor foarte mari, coeficienții pot fi semnificativi din punct de vedere statistic, chiar dacă au o magnitudine nesemnificativă. Acest fapt creează impresia potențial înșelătoare că anumite variabile sunt importante. Prin urmare, magnitudinea coeficienților trebuie întotdeauna examinată și discutată. Acest fapt necesită interpretarea rezultatelor în legătură cu ipoteza testată, astfel încât să se poată trage concluzii pentru cazul investigat.
44. De obicei, rezultatele analizei economice și informațiile statistice sunt prezentate în tabele. Deși nu este necesar să se comenteze sau să se reformuleze fiecare informație conținută într-un tabel, trebuie furnizată o interpretare a datelor din acesta.
45. Rezultatele analizelor empirice trebuie raportate în formatul standard utilizat în lucrările academice. De exemplu, atunci când se raportează rezultatele regresiei multiple, ar trebui să se raporteze semnificația statistică a estimărilor parametrilor, respectând convenția de raportare a coeficienților, valorilor p, erorilor standard și dimensiunii eșantionului. În cazul în care coeficientul de interes este semnificativ din punct de vedere economic, accentul trebuie pus pe rezultatele semnificative din punct de vedere statistic, de exemplu la nivelul de 5 % sau 10 % (adică valoarea p < 0,05 sau 0,10). Faptul că o ipoteză nu poate fi respinsă din punct de vedere statistic nu înseamnă neapărat că analiza empirică nu are valoare probatorie.
46. Este posibil ca o anumită analiză să poată fi criticată în ceea ce privește acuratețea sa. Cu toate acestea, este adesea posibil să se evalueze această inexactitate, de exemplu prin furnizarea de intervale de încredere în jurul unei estimări. De asemenea, în funcție de întrebarea de interes, un rezultat economic sau econometric aproximativ poate fi informativ dacă, de exemplu, direcția efectelor este mai relevantă decât magnitudinea acestora. În mod similar, o anumită estimare poate fi criticată deoarece unele aspecte ale metodologiei introduc o eroare sistematică.
47. Cu toate acestea, se întâmplă adesea ca o estimare să fie părtinitoare într-o anumită direcție. În acest caz, se poate ști că estimarea este prea mare sau prea mică. Acest fapt poate să nu conteze în contextul unui caz particular. Dacă se știe că estimarea este prea mare, dar totuși insuficientă pentru a atinge o anumită valoare critică, atunci părtinirea nu invalidează concluzia că valoarea critică nu va fi atinsă. De asemenea, ar trebui furnizate informații detaliate cu privire la toate celelalte teste de specificare și diagnostice statistice.
48. Rezultatele oricărei analize statistice sau econometrice trebuie, de asemenea, evaluate în raport cu teoria economică relevantă. Atunci când se discută rezultatele unei analize de regresie multiplă, această cerință include evaluarea nu numai a coeficientului (coeficienților) de interes direct, ci și a coeficienților tuturor celorlalte variabile explicative, deoarece acestea oferă adesea un indiciu cu privire la fiabilitatea analizei. De exemplu, constatarea că semnul unui anumit coeficient este contrar a ceea ce s-ar aștepta conform teoriei economice poate indica o problemă legată de variabilele omise, o eroare de selecție sau o altă problemă de identificare.
49. În cazul sondajelor la scară largă efectuate în rândul consumatorilor finali, raportul trebuie să prezinte informații esențiale despre modul în care a fost realizată cercetarea, pentru a permite evaluarea fiabilității și validității rezultatelor. Toate datele trebuie să fie documentate integral și puse la dispoziție, cu respectarea măsurilor de protecție a datelor cu caracter personal și a regimului confidențialității, prevăzute de legislația în vigoare. Eroarea privind neeșantionarea, în special rata de non-răspuns și erorile de selecție, trebuie, de asemenea, luate în considerare în analiză. Concluziile sondajelor la scară largă realizate în rândul consumatorilor finali trebuie să fie deosebite cu atenție de constatările faptice.
Secțiunea 6
Robustețe
50. Analiza economică și econometrică trebuie să fie însoțită, în cea mai mare măsură posibilă, de o analiză aprofundată a robusteții, cu excepția cazurilor în care absența acesteia este justificată în mod corespunzător.
51. Orice model economic formal sau analiză econometrică trebuie să fie coerent și să prevadă în mod rezonabil rezultatele și comportamentul observate în trecut.
52. Alte verificări comune ale robusteții includ evaluarea sensibilității rezultatelor empirice la modificările:
52.1. informațiilor;
52.2. alegerii metodei empirice, și
52.3. ipotezelor precise de modelare.
53. Relevanța și credibilitatea unui model economic pot fi îmbunătățite semnificativ dacă sunt însoțite de o analiză de sensibilitate în raport cu variabilele cheie.
54. Se recomandă să se abordeze în mod explicit în ce măsură rezultatele analizei sunt în concordanță cu rezultatele anterioare obținute prin metode similare și dacă rezultatele pot fi generalizate. Rezultatele congruente și convergente bazate pe metode susținute de mediul academic și de practicieni sunt susceptibile de a primi o importanță mai mare decât rezultatele foarte divergente.
Secțiunea 7
Recomandări suplimentare
55. Credibilitatea unei analize economice poate fi sporită atunci când limitările în ceea ce privește acuratețea sau puterea explicativă a datelor și metodologiei subiacente sunt recunoscute în mod explicit. În acest sens, este recomandabil să se abordeze incertitudinea, mai degrabă decât să se minimizeze.
56. Părțile se bazează uneori pe date pe care nu au mijloacele de a le audita și verifica. Prin urmare, părțile trebuie să fie atente să nu prezinte în mod eronat opiniile economice ca fiind declarații de fapt. Sursele de informații trebuie să fie recunoscute cu atenție, iar faptele trebuie să fie documentate și descrise în mod corespunzător, fără ambiguitate. Situație care se aplică indiferent dacă analiza economică sau econometrică este un raport independent sau face parte dintr-o prezentare mai amplă.
57. Este recomandabil ca părțile să consulte Consiliul Concurenței cu privire la tipurile de analize empirice pe care le consideră utile pentru testarea teoriilor anticoncurențiale și/sau de eficiență. În special, părțile pot sugera analize potențiale care ar putea fi mai ușor de realizat de Consiliul Concurenței, având în vedere accesul autorității de concurență la date provenite de la părțile terțe.
58. Consiliul Concurenței poate propune analize pe care le consideră utile pentru părți.
59. În mod similar, se recomandă ca părțile să consulte Consiliul Concurenței cu privire la cele mai adecvate verificări de robustețe pentru o anumită metodologie. O astfel de consultare este mai eficientă dacă părțile sunt pregătite să comunice orice rezultate preliminare relevante înainte de depunerea oficială.
60. În cazul în care observațiile economice se bazează pe date cantitative, părțile trebuie să furnizeze datele și codurile în timp util, într-un format corespunzător și în conformitate cu criteriile stabilite în Capitolul III din prezenta Instrucțiune. În special, absența tuturor elementelor necesare pentru reproducerea și evaluarea unei observații economice poate constitui un motiv pentru a nu o lua în considerare.
61. Atunci când acordă acces la dosar, Consiliul Concurenței poate furniza, la cerere, datele și codurile care stau la baza analizei sale economice finale sau, în măsura în care acestea au fost puse la dispoziția Consiliului Concurenței, datele și codurile terților pe care intenționează să se bazeze sau să le ia în considerare.
62. Atunci când este necesar pentru a proteja confidențialitatea datelor altor părți, accesul la date și coduri se acordă numai la sediul Consiliului Concurenței, în cadrul unei proceduri denumite „camera de date”, sub rezerva unor obligații stricte de confidențialitate și a unor proceduri sigure, stabilite de Instrucțiunea privind regulile de acordare a accesului la informația confidențială în camere de date, aprobată prin Hotărârea Plenului Consiliului Concurenței nr.04/2026.
63. Părțile terțe sau reclamanții trebuie, de asemenea, să prezinte toate datele utilizate în analiză. De asemenea, aceștia trebuie să autorizeze Consiliul Concurenței, după caz, să ofere părților acces la „camera de date”, la cerere.
64. Atunci când efectuează sondaje la scară largă în rândul consumatorilor finali pentru a aborda o problemă specifică unui caz, părțile ar putea dori să implice Consiliul Concurenței în elaborarea și conceperea chestionarului. Sub rezerva constrângerilor de timp și de resurse, este adesea de dorit să se efectueze un test preliminar sau un test pilot.
Capitolul III
ASPECTE PRIVIND RĂSPUNSUL LA CERERILE DE DATE CANTITATIVE
Secțiunea 1
Procesul colectării și utilizării datelor cantitative
65. În temeiul art.54 din Legea nr.183/2012, Consiliul Concurenței este împuternicit, în vederea îndeplinirii atribuțiilor sale, să solicite întreprinderilor și asociațiilor de întreprinderi de a-i furniza toate informațiile necesare. Consiliul Concurenței este autoritatea care definește domeniul de aplicare și formatul cererilor de informații.
66. Majoritatea investigațiilor în materie de concurență sau a cazurilor de concentrări economice implică:
66.1. colectarea de date;
66.2. analizarea datelor, și
66.3. formularea de concluzii pe baza datelor.
67. În majoritatea cazurilor de investigare, conexe art. 5, art. 11, art. 12, art. 391 din Legea nr.183/2012, precum și în cazurile de concentrare economică, Consiliul Concurenței colectează probe prin expedierea de solicitări de informații, în temeiul art. 54 din Legea nr. 183/2012, către principalii actori de pe piață (de exemplu, concurenți, clienți direcți și alte părți care dispun de cunoștințe specifice despre piață).
68. Prezenta Instrucțiune oferă orientări specifice pentru a răspunde la o solicitare de date cantitative. Cu toate acestea, multe dintre principiile identificate aici se aplică, răspunsurilor la orice cerere de informații economice, cantitative sau calitative.
69. Datele cantitative pot ajuta Consiliul Concurenței să efectueze analize statistice pentru a defini piețele, a stabili un scenariu contrafactual, a evalua efectele anticoncurențiale potențiale ale unei concentrări economice notificate, ale unui abuz de poziție dominantă, precum și ale acțiunilor sau inacțiunilor interzise ale autorităților publice, care au ca efect restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenței, a valida afirmațiile privind eficiența sau a prevedea impactul măsurilor corective. Pentru a realiza acțiunile enumerate mai sus, Consiliul Concurenței trebuie să obțină date exacte, având la dispoziție suficient timp pentru a le analiza.
70. Consiliul Concurenței este informat referitor la costurile pe care procedurile sale le pot impune întreprinderilor. Prin urmare, un obiectiv important al prezentului Capitol este de a furniza recomandări pentru a reduce sarcina care revine părților implicate și Consiliului Concurenței în ceea ce privește producerea și prelucrarea datelor cantitative, asigurând și îmbunătățind în același timp eficacitatea examinării de fond efectuate de Consiliul Concurenței.
71. Prezenta Instrucțiune este destinată să servească drept orientare generală și nu înlocuiește instrucțiunile specifice din solicitările de date emise de Consiliul Concurenței în cazuri specifice.
Secțiunea 2
Scopul general pentru solicitările de informații
72. Obiectivul principal al unei solicitări de informații este de a obține date exacte privind variabilele cantitative, cum ar fi prețurile, cifra de afaceri, capacitatea și deciziile de intrare sau ieșire de pe piețele relevante posibile, pe o perioadă rezonabilă.
73. Datele cantitative pot fi necesare pentru a înțelege condițiile actuale ale pieței și dinamica concurențială. În unele cazuri, datele cantitative fiabile pot permite efectuarea de analize statistice sau econometrice care să fie prezentate ca probe într-o investigație sau o concentrare economică.
74. Consiliul Concurenței are dreptul să solicite volumul corespunzător de date pentru a efectua analizele necesare. În temeiul art. 54 alin. (2) din Legea nr. 183/2012, autoritatea de concurență este informată referitor la constrângerile de timp și va echilibra utilitatea fiecărei solicitări în raport cu timpul rămas până la expirarea termenului limită de prezentare a informației.
75. În cazurile corespunzătoare, Consiliul Concurenței poate coordona în prealabil cu destinatarii sau cu alte părți implicate cu privire la domeniul de aplicare și formatul solicitării de date.
76. Autoritatea de concurență poate acorda explicații sau clarificări, de asemenea, referitor la analiza pe care intenționează să o efectueze cu datele solicitate, în scopul îmbunătățirii eficienței procesului de colectare a datelor și al asigurării calității adecvate a acestora. Acest fapt este valabil, în special, în etapele ulterioare ale unei investigații, întrucât solicitările inițiale pot avea un caracter mai general și pot viza o mai bună înțelegere a funcționării pieței în cauză.
77. Consiliul Concurenței analizează cu atenție care este eșantionul adecvat pentru a caracteriza o populație. Concluziile deduse, ca urmare a examinării unei părți (eșantion), la tot întregul (populația totală) sunt justificate numai atunci când eșantionul este reprezentativ.
78. Un alt aspect care poate influența domeniul de aplicare al solicitării de informații este dacă datele provenite de la terți sunt necesare și disponibile pentru a efectua o analiză semnificativă.
Secțiunea 3
Elemente comune ale unei solicitări de informații
79. Exemple de date necesare pentru o investigație în domeniul concurenței includ date privind costurile, producția, vânzările, prețurile, capacitatea, caracteristicile produselor, fluxurile de livrare, caracteristicile clienților, detaliile ofertelor, barierele la intrare, strategiile comerciale și cotele de piață ale părților implicate și ale celorlalți participanți pe piața relevantă.
80. Sursa informațiilor poate fi reprezentată de părțile implicate în procedură, terți, asociații profesionale, presa de specialitate, consultanți independenți, informații din sondaje sau sursele autorităților publice.
81. Colectarea datelor poate fi costisitoare sau dificil accesibilă în intervalul de timp relevant. Solicitările de date cantitative în cadrul procedurilor de concentrare economică vizează date care sunt ușor accesibile părților implicate. Datele ușor accesibile se referă la datele care sunt colectate și păstrate în mod obișnuit pentru o perioadă rezonabilă de timp, ca parte a operațiunilor comerciale normale ale întreprinderii, de exemplu pentru a furniza informații în vederea ajustării strategiei comerciale sau pentru raportarea internă.
82. Datele ușor accesibile includ, de asemenea, datele achiziționate în mod regulat de la terți, cum ar fi datele scanate (date obținute prin utilizarea tehnologiei de scanare a codurilor de bare) sau datele din sondaje. În cadrul investigațiilor sale, autoritatea de concurență nu se limitează la a solicita exclusiv informații care sunt ușor accesibile părților. Termenele pentru prezentarea informațiilor dificil sau costisitor de obținut vor fi stabilite de Consiliul Concurenței de la caz la caz.
83. O solicitare de informații include adesea următoarele secțiuni, dar fiecare cerere trebuie adaptată nevoilor specifice de informații și la circumstanțele cazului:
83.1. un glosar de termeni, în special variabile-cheie;
83.2. o listă a variabilelor;
83.3. pentru fiecare variabilă: unitățile de măsură; nivelul de agregare în timp (de exemplu, lunar); intervalul de timp (de exemplu, ultimii trei ani fiscali) și domeniul geografic (de exemplu, țări, regiuni sau orașe);
83.4. formatul electronic preferat (fișier STATA, fișier excel etc.);
83.5. sugestii sau solicitări specifice privind formatarea datelor, clasificarea variabilelor și testele de detectare a inconsistențelor datelor;
83.6. termenul limită pentru îndeplinirea solicitării.
84. În unele cazuri, atunci când informațiile sunt solicitate de la diferite părți, Consiliul Concurenței poate furniza un model pentru a se asigura că toate datele transmise sunt comparabile și pot fi combinate în mod eficient, cu un risc minim de eroare.
Secțiunea 4
Principalele criterii de luat în considerare în acordarea unui răspuns la o solicitare de informații
85. Răspunsurile la o solicitare de informații trebuie să fie:
85.1. complete;
85.2. corecte, și
85.3. furnizate în timp util.
86. Consiliul Concurenței, în temeiul art. 68-70 din Legea nr. 183/2012, poate impune întreprinderilor și asocierilor de întreprinderi amenzi în cazul în care, în mod intenționat sau din neglijență, acestea furnizează informații incorecte sau înșelătoare sau în cazul în care, ca răspuns la o cerere formulată printr-o decizie, furnizează informații incomplete sau nu furnizează informații în termenul prevăzut.
87. În cazurile de concentrare economică, în temeiul art.25 alin.(41) din Legea nr.183/2012, termenele relevante pentru inițierea procedurilor și pentru adoptarea deciziilor pot fi suspendate în mod excepțional în cazul în care, din cauza unor circumstanțe pentru care este responsabilă una dintre întreprinderile implicate în concentrare, Consiliul Concurenței a fost nevoit să solicite informații sau să dispună o inspecție.
Subsecțiunea 4.1
Caracterul complet al informațiilor
88. Părțile trebuie să furnizeze toate informațiile solicitate, în oricare dintre formatele indicate, și să respecte indicațiile privind prezentarea și verificările de coerență. Datele subsidiare necesare pentru construirea sau înțelegerea oricărei variabile solicitate trebuie, de asemenea, furnizate, cu excepția cazurilor motivate și cu aprobarea prealabilă a Consiliului Concurenței.
89. Se recomandă ca problemele legate de datele lipsă să fie semnalate Consiliului Concurenței cu mult înainte de termenul limită de prezentare a informației, pentru a permite, dacă este cazul, fie modificarea solicitării, fie prelungirea termenului limită. Orice date lipsă din solicitarea inițială trebuie justificate în mod adecvat. În orice caz, un răspuns la o solicitare de date nu poate fi considerat complet dacă nu este însoțit de o notă care va conține:
89.1. descrierea procesului de compilare a datelor: de la datele brute, prin operațiuni de agregare și fuziune, până la baza de date finală prezentată. Cum a fost selectat eșantionul și a fost necesară eliminarea anumitor tipuri de observații;
89.2. identificarea tuturor surselor relevante;
89.3. etichetarea și descrierea detaliată a tuturor variabilelor;
89.4. raportarea motivelor pentru potențiale erori de măsurare, cum ar fi informații lipsă sau orice modificări în procesul de colectare;
89.5. descrierea oricăror ipoteze și estimări utilizate pentru completarea datelor incomplete; și
89.6. raportarea verificării consecvenței și a tuturor operațiunilor de curățare a datelor.
Subsecțiunea 4.2
Corectitudinea
90. Părțile interesate au responsabilitatea de a asigura corectitudinea informațiilor transmise. Trebuie efectuate și raportate în mod constant teste de acuratețe pentru toate variabilele.
91. Pentru a detecta incorectitudinea informațiilor, se așteaptă ca verificările de coerență să fie efectuate și documentate înainte de transmitere. În special:
91.1. răspunsurile la solicitarea de informații trebuie să fie consecvente cu răspunsurile furnizate la alte solicitări de informații (de exemplu, cifra de afaceri, cote de piață etc.);
91.2. valorile individuale dintr-o variabilă trebuie să fie consecvente cu realitatea economică;
91.3. atunci când este necesară agregarea datelor brute, trebuie să se asigure că algoritmul de agregare este rezonabil și aplicat în mod consecvent;
91.4. este necesară coerența între diferite variabile;
91.5. trebuie asigurată coerența în timp între variabile și în cadrul acestora.
Subsecțiunea 4.3
Expediere în timp
92. Termenele-limită stabilite pentru răspunsurile la solicitările de date trebuie respectate cu strictețe. În cazul în care părțile intenționează să prezinte date în legătură cu o analiză empirică efectuată din proprie inițiativă, este util să se avertizeze în prealabil Consiliul Concurenței cu privire la calendarul și domeniul de aplicare prevăzute pentru un astfel de răspuns.
93. Împreună cu rezultatele pe care părțile intenționează să se bazeze sau să le discute la o întrevedere cu Consiliul Concurenței, trebuie să fie prezentate inclusiv datele și codul pentru a facilita replicarea, cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de întrevederea menționată.
Secțiunea 5
Alte recomandări privind cererile de informații și cooperarea de bună-credință
94. Această Secțiune stabilește alte bune practici recomandate în ceea ce privește răspunsurile la o solicitare de informații.
95. Furnizarea de date este un domeniu în care cooperarea între părți și Consiliul Concurenței este deosebit de importantă. Părțile trebuie să explice în mod clar complexitatea care poate fi asociată cererilor pe care Consiliul Concurenței le poate considera simple. Consiliul Concurenței depune efort să își exprime solicitările sale cât mai specific și rapid posibil, astfel încât părțile să poată înțelege ce se solicită. Acest dialog poate ajuta ambele părți să abordeze mai eficient problemele legate de date. Consiliul Concurenței este autoritatea care decide domeniul de aplicare, formatul și calendarul solicitării de date.
96. Este important să se sublinieze că integritatea și eficiența procesului sunt compromise dacă părțile fac declarații cu privire la informațiile existente fără a depune eforturi rezonabile pentru a confirma acuratețea acestora, dacă ignoră o solicitare de date, întocmită cu atenție și limitată în datele solicitate, precum și produc cantități mari de date fără a ține seama de formatul de prezentare, domeniul de aplicare sau cerințele de prelucrare a datelor, dacă utilizează definiri neclare ale termenilor obișnuiți în interpretarea cererilor sau dacă fac deducții unilaterale și nedivulgate cu privire la ceea ce Consiliul Concurenței caută efectiv.
Subsecțiunea 5.1
Consultarea prealabilă cu autoritatea de concurență privind disponibilitatea informațiilor
97. În unele cazuri, gradul de complexitate privind furnizarea informațiilor menționate în solicitare poate fi redus semnificativ dacă părțile informează Consiliul Concurenței cât mai curând posibil cu privire la disponibilitatea datelor cantitative. Consultarea prealabilă permite determinarea informațiilor disponibile, a caracterului corespunzător al acestora, precum și a formei în care pot fi furnizate, facilitând și accelerând astfel furnizarea datelor în cazul în care Consiliul Concurenței formulează o solicitare în acest sens. Cu toate acestea, Consiliul Concurenței nu se limitează la a solicita numai informațiile care sunt ușor accesibile părților.
98. Pentru a asigura eficiența și utilitatea discuțiilor/consultărilor prealabile părțile trebuie să fie pregătite să explice în detaliu sistemele lor de gestionare a informațiilor și să fie pregătite să discute anumite aspecte, cum ar fi: fiecare domeniu de informații, modul în care sunt colectate și formatate datele subiacente, frecvența colectării, software-ul utilizat, dimensiunea setului de informații, rapoartele generate în mod obișnuit din baza de date respectivă etc.
99. Este recomandat ca întreprinderile implicate să furnizeze Consiliului Concurenței orice document scris și/sau material de instruire înainte de orice discuție. De asemenea, este în general util ca părțile să creeze o diagramă care să arate modul în care informațiile relevante sunt distribuite în cadrul organizației. În orice caz, părțile ar trebui să furnizeze documente relevante pentru a-și susține afirmațiile privind disponibilitatea, domeniul de aplicare și timpul de producere a datelor cantitative.
100. Întâlnirile preliminare sau conversațiile telefonice cu persoanele responsabile de colectarea sau analiza informațiilor în cadrul întreprinderilor sunt adesea foarte utile. Părților li se recomandă să pună la dispoziție astfel de personal cât mai curând posibil. Aceste discuții trebuie să includă descrieri ale tipului de informații electronice (sau de alt tip) pe care părțile le păstrează (atât în cursul normal al activității, cât și în ceea ce privește arhivarea și forma acestora).
101. În cazul concentrărilor economice, consultările prealabile notificării, în temeiul art.23 din Legea nr. 183/2012, trebuie să vizeze aspectele legate de date. Consiliul Concurenței depune eforturi pentru a identifica toate aspectele care pot necesita o cerere de date, anumite aspecte pot fi identificate doar într-o etapă ulterioară a procedurii.
Subsecțiunea 5.2
Consultarea privind proiectul de solicitări de informații și eșantioane de date
102. Atunci când este cazul și util, Consiliul Concurenței trimite un „proiect” de solicitare de informații pentru date cantitative, în scopul de a facilita o mai bună identificare a formatului și de a permite verificări de bază ale coerenței. Scopul proiectului solicitării de informații este de a invita părțile să propună orice modificări menite să reducă sarcina de conformare, furnizând în același timp informațiile necesare. Orice reducere a domeniului de aplicare al solicitării de informații poate fi acceptată numai dacă nu riscă să prejudicieze investigația și poate determina, în special în cazurile de concentrare economică, o reducere a termenului de răspuns prevăzut inițial.
103. În acest sens, furnizarea de eșantioane de date ajută Consiliul Concurenței să determine ce date sunt disponibile și ar fi utile. Drept urmare, pe baza eșantionului, ar putea fi posibilă elaborarea unei solicitări de date mai bine orientate, limitând sarcina eventuală a părților.
Subsecțiunea 5.3
Transparența în ceea ce privește colectarea, formatarea și transmiterea informațiilor
104. Un proces transparent permite tuturor părților implicate să fie informate cu orice incidente survenite în timpul procesului de colectare a datelor și, astfel, să reacționeze mai rapid și mai eficient.
105. Părților li se recomandă să prezinte datele cantitative într-un format care să reducă la minimum timpul și manipularea necesare pentru prelucrarea datelor în vederea analizei. Părțile ar trebui să fie întotdeauna în măsură să răspundă la toate întrebările următoare:
105.1. în ce măsură sunt aplicabile datele pentru analizele luate în considerare;
105.2. cât de fiabile sau „curate” sunt datele;
105.3. sunt suficiente pentru a efectua o analiză semnificativă?
105.4. ce factori instituționali specifici sectorului industrial și/sau întreprinderii pot influența interpretarea corectă a datelor?
106. Părțile implicate trebuie să atragă atenția Consiliului Concurenței, încă din faza incipientă, asupra oricăror limitări ale datelor. Acestea trebuie să precizeze modul în care au fost compilate datele brute și măsurile luate pentru a asigura fiabilitatea acestora.
107. Părțile implicate sunt, de asemenea, încurajate să efectueze propria analiză descriptivă pentru a detecta problemele legate de date înainte de a le transmite Consiliului Concurenței. De asemenea, autoritatea de concurență poate aprecia uneori eforturile părților implicate de a remedia eventualele imperfecțiuni ale datelor prin intermediul analizei statistice.
108. În unele cazuri, procedeele statistice permit, în diverse moduri, compensarea erorilor de măsurare și obținerea unor estimări statistice fiabile. Analizele statistice respective trebuie raportate în mod corespunzător. În orice caz, datele brute trebuie furnizate ori de câte ori este posibil, deoarece agregarea și curățarea/filtrarea datelor pot avea un impact semnificativ asupra rezultatului analizei statistice sau econometrice. De asemenea, părțile trebuie să furnizeze fișierele de program și codul sursă care manipulează, curăță și completează datele brute în vederea pregătirii analizei.
Subsecțiunea 5.4
Acces direct
109. În unele cazuri, Consiliul Concurenței acceptă ca, în cadrul răspunsului său la o solicitare de informații, părțile implicate să ofere acces electronic direct la datele subiacente. Această alternativă reprezintă o modalitate rapidă și cu costuri reduse de a asigura accesul la volume mari de date. Accesul direct limitat poate oferi, de asemenea, un mijloc de evaluare a valorii anumitor informații corporative.
110. Termenii și condițiile pentru accesul direct pot fi discutate în prealabil, abordând aspecte precum disponibilitatea asistenței tehnice, capacitatea de a imprima sau de a recupera datele, numărul de conturi de acces (log-in-uri) pe care societatea trebuie să le pună la dispoziție, garanțiile că activitățile Consiliului Concurenței nu sunt urmărite, că datele subiacente nu sunt eliminate fără acordul Consiliului Concurenței și, cel mai important, asigurarea accesului continuu pe toată durata investigației.
111. În cazuri limitate, atunci când furnizarea accesului direct la resursele corporative nu este posibilă, Consiliul Concurenței poate transmite întreprinderii o serie de întrebări pentru a putea genera rapoarte.
Anexă la Instrucțiunea privind prezentarea probelor economice și colectarea informațiilor necesare la aplicarea Legii concurenței nr. 183/2012
STRUCTURA ȘI ELEMENTELE DE BAZĂ ALE UNEI PREZENTĂRI EMPIRICE SOLIDE
Prezenta anexă descrie succint modul în care urmează a fi structurată o prezentare empirică într-un caz de investigație sau de concentrare economică, în conformitate cu principiile enunțate în secțiunile precedente (în special Capitolul II de mai sus). O prezentare economică sau econometrică convingătoare trebuie să conțină următoarele secțiuni și elemente:
Secțiunea 1
Întrebarea relevantă
1. Întrebarea de cercetare trebuie să fie:
1.1. formulată fără ambiguitate, și
1.2. motivată în mod corespunzător, ținând seama atât de natura problemei de concurență, de caracteristicile instituționale ale piețelor și industriilor luate în considerare, cât și de teoria economică relevantă.
2. Ipoteza care urmează să fie testată (sau ipoteza nulă) trebuie să fie formulată în mod clar, la fel ca și ipoteza sau ipotezele alternative luate în considerare.
Secțiunea 2
Informațiile
3. Trebuie furnizată o descriere clară a surselor de informații, precum și copii tipărite ale bazelor de date utilizate în analiză. O notă însoțitoare descrie modul în care au fost utilizate seturile de date intermediare și programele anterioare pentru a crea setul de date final, precum și codul software utilizat pentru a genera setul de date final. Toate eforturile depuse pentru a corecta anomaliile din date trebuie explicate în mod clar.
4. De asemenea, trebuie raportat modul în care au fost colectate informațiile, procesul de selecție a eșantionului, măsurarea variabilelor și dacă acestea corespund cu omoloagele lor teoretice etc.
5. Datele trebuie descrise în detaliu. Aceasta include raportarea intervalului de timp al eșantionului și a populației statistice luate în considerare, unitățile de observare, o definiție clară a fiecărei variabile, orice proceduri de curățare a datelor etc. Aceste informații trebuie însoțite de statistici descriptive (inclusiv medii, erori standard, maxime, minime, corelații și histograme, grafice reziduale etc.) ale tuturor variabilelor relevante.
Secțiunea 3
Metodologie
6. Alegerea metodologiei empirice trebuie motivată în mod corespunzător. Alegerea metodologică trebuie discutată în virtutea:
6.1. limitărilor datelor;
6.2. caracteristicilor pieței investigate, și
6.3. aspectelor economice luate în considerare (întrebarea relevantă).
7. Metodologiile alternative trebuie, de asemenea, discutate și, dacă este posibil, având în vedere constrângerile de timp și de date, utilizate pentru a verifica robustețea rezultatelor în raport cu alegerea modelului.
8. Un model sau un argument economic trebuie să genereze previziuni care să fie în concordanță cu un număr semnificativ de fapte relevante observate.
Secțiunea 4
Rezultate și implicații
9. Părțile trebuie să explice detaliile modelelor lor și să pună la dispoziție orice documentație necesară pentru a permite reproducerea în timp util (de exemplu, codul de programare utilizat pentru a rula analiza).
Rezultatele analizelor empirice trebuie raportate în formatul standard utilizat în lucrările academice. De exemplu, atunci când se raportează rezultatele regresiei multiple, trebuie raportate atât coeficienții estimați, cât și erorile standard ale acestora pentru toate variabilele relevante. De asemenea, trebuie furnizate informații detaliate cu privire la toate celelalte teste de specificare și diagnostice statistice.
10. Trebuie discutată nu numai semnificația statistică a rezultatelor, ci și relevanța lor practică. Acest fapt necesită interpretarea rezultatelor în legătură cu ipoteza testată, astfel încât să se poată trage concluzii pentru cazul investigat. Rezultatele analizelor statistice și econometrice trebuie, de asemenea, evaluate în raport cu teoria economică relevantă.
Secțiunea 5
Teste de robustețe
11. Toate lucrările empirice trebuie să fie însoțite de o analiză aprofundată a robusteții care:
11.1. verifică dacă rezultatele empirice sunt sensibile la modificările datelor, la alegerea metodei empirice și la ipotezele precise de modelare;
11.2. testează dacă rezultatele analizei pot fi generalizate; și
11.3. compară rezultatele lucrării empirice în cauză cu rezultatele anterioare din literatura de specialitate relevantă.
12. Un model economic trebuie, să fie însoțit de o analiză de sensibilitate în raport cu variabilele cheie, în măsura în care se poate determina numai valoarea plauzibilă, dar nu și valoarea exactă a fiecărei variabile. Toate rezultatele analizei de sensibilitate efectuate trebuie, de asemenea, raportate, nu numai cele care susțin argumentul.