Avînd în vedere importanţa deosebită a actelor Parlamentului, necesitatea instituirii de mijloace, metode şi tehnici prin care raporturile sociale iau formă juridică, a realizării unor principii unificate în materie de creaţie legislativă pentru asigurarea elaborării şi adoptării unor acte legislative de calitate şi eficienţă, precum şi necesitatea asigurării compatibilităţii actelor legislative cu legislaţia comunitară prin procedura de armonizare, în temeiul art.72 alin.(3) lit.r) din Constituţia Republicii Moldova,
Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
Capitolul I
DISPOZIŢII GENERALE
Articolul 1. Sfera de reglementare
(1) Prezenta lege stabileşte modul de iniţiere, elaborare, avizare, expertiză, redactare, interpretare şi ieşire din vigoare a actelor legislative, precum şi mijloacele, metodele şi tehnicile utilizate în acest sens.
(2) Regulile de iniţiere, elaborare, expertiză, redactare şi emitere a actelor normative ale Guvernului, altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale sînt aprobate prin lege.
Articolul 2. Actele legislative
(1) Actele legislative sînt acte adoptate de unica autoritate legislativă a statului în temeiul normelor constituţionale, conform procedurii stabilite de Regulamentul Parlamentului, de alte reglementări în vigoare, şi ocupă poziţia cea mai înaltă în ierarhia actelor normative din Republica Moldova.
(2) Din categoria actelor legislative fac parte:
a) Constituţia Republicii Moldova şi legile constituţionale;
b) legile organice şi legile ordinare;
c) hotărîrile şi moţiunile.
(3) Tratatele internaţionale, precum şi legile, prin care Republica Moldova devine parte la un act internaţional sînt supuse unei proceduri speciale de iniţiere, elaborare, adoptare, intrare în vigoare sau denunţare, conform Legii privind tratatele internaţionale ale Republicii Moldova.
(4) Prezenta lege nu se aplică la elaborarea actelor legislative cu caracter politic, administrativ sau de alt ordin care nu conţin norme de drept şi nici asupra actelor organelor de lucru ale Parlamentului.
Articolul 3. Trăsăturile şi calitatea actului legislativ
(1) Actul legislativ are un caracter statal, coercitiv, general şi impersonal.
(2) Actul legislativ trebuie să respecte condiţiile legalităţii, accesibilităţii, preciziei şi, o dată intrat în vigoare, este executoriu şi opozabil tuturor subiectelor de drept.
Articolul 4. Principiile de bază ale legiferării
(1) Actul legislativ trebuie să corespundă prevederilor tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte, principiilor şi normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional, inclusiv legislaţiei comunitare
(2) Actul legislativ trebuie să corespundă dispoziţiilor constituţionale şi să fie în concordanţă cu cadrul juridic existent, cu sistemul de codificare şi unificare a legislaţiei.
(3) La elaborarea, adoptarea şi aplicarea actului legislativ se respectă principiile:
a) oportunităţii, coerenţei, consecvenţei şi echilibrului între reglementările concurente;
b) consecutivităţii, stabilităţii şi predictabilităţii normelor juridice;
c) transparenţei, publicităţii şi accesibilităţii.
Articolul 5. Condiţiile generale obligatorii ale actului legislativ
(1) Apărarea drepturilor, libertăţilor, intereselor legitime ale cetăţenilor, egalitatea şi echitatea socială, precum şi compatibilitatea cu legislaţia comunitară constituie o condiţie obligatorie a oricărui act legislativ.
(2) Actul legislativ trebuie să corespundă următoarelor condiţii:
a) să fie în concordanţă cu principiile de bază ale legiferării, prevăzute la art.4;
b) să fie întocmit conform tehnicii legislative şi normelor limbii literare;
c) să fie adoptat de autoritatea legislativă.
Capitolul II
CATEGORIILE DE ACTE LEGISLATIVE
Articolul 6. Categoriile de acte legislative
(1) În dependenţă de caracterul normelor cuprinse, actele legislative se împart în acte legislative generale, speciale şi de excepţie.
(2) Actul legislativ general cuprinde norme juridice aplicabile tuturor raporturilor sociale sau subiectelor de drept ori unor anumite categorii de raporturi sau de subiecte, fără a-şi pierde caracterul de generalitate.
(3) Actul legislativ special cuprinde norme juridice aplicabile în exclusivitate unor categorii de raporturi sociale sau subiecte strict determinate prin derogare de la regula generală. În caz de divergenţă între o normă a actului legislativ general şi o normă a actului legislativ special cu aceeaşi forţă juridică, se aplică norma actului legislativ special.
(4) Actul legislativ de excepţie reglementează raporturile sociale generate de situaţii excepţionale. Actul legislativ de excepţie derogă de la actele generale şi de la cele speciale. În caz de divergenţă între o normă a actului legislativ general sau special şi o normă a actului legislativ de excepţie cu aceeaşi forţă juridică, se aplică norma actului legislativ de excepţie.
(5) În clauza de adoptare a actului legislativ se indică apartenenţa acestuia la categoria de acte legislative speciale sau excepţionale.
(6) Actele legislative sînt subordonate ierarhic. Actul legislativ ierarhic superior poate modifica, completa sau abroga un act legislativ inferior. În cazul modificării sau completării exprese a actului inferior, modificarea sau completarea are aceeaşi forţă juridică ca şi actul modificat sau completat.
(7) În cazul în care între două acte legislative cu aceeaşi forţă juridică apare un conflict de norme ce promovează soluţii diferite asupra aceluiaşi obiect al reglementării, se aplică prevederile actului posterior.
Articolul 7. Categoriile de legi
(1) Legile sînt de trei categorii: constituţionale, organice şi ordinare.
(2) În clauza de adoptare a legii se menţionează categoria acesteia.
(3) Legile se adoptă cu majoritatea de voturi indicată în Constituţie.
Articolul 8. Legile constituţionale
(1) Constituţia Republicii Moldova este legea supremă a societăţii şi a statului.
(2) Legi constituţionale sînt legile de modificare şi/sau completare (revizuire) a Constituţiei, care se adoptă cu votul a două treimi din deputaţi, precum şi cele aprobate prin referendum republican.
Articolul 9. Legile organice
(1) Legi organice sînt actele legislative care reprezintă o dezvoltare a normelor constituţionale şi pot interveni numai în domeniile expres prevăzute de Constituţie sau în alte domenii deosebit de importante pentru care Parlamentul consideră necesară adoptarea de legi organice.
(2) Domeniile care se reglementează prin lege organică sînt stabilite la art.72 alin.(3) lit.a)-o) din Constituţie.
(3) În conformitate cu prevederile art.72 alin.(3) lit.p) din Constituţie, prin lege organică se reglementează şi:
a) consfinţirea frontierelor ţării;
b) stabilirea Imnului de Stat;
c) modul de funcţionare a limbilor;
d) condiţiile dobîndirii, păstrării şi pierderii cetăţeniei;
e) structura sistemului naţional de ocrotire a sănătăţii şi mijloacele de ocrotire şi protecţie a sănătăţii fizice şi mintale a persoanei;
f) stabilirea funcţiilor publice ai căror titulari nu pot face parte din partide;
g) prelungirea mandatului Parlamentului în caz de război sau catastrofă;
h) stabilirea unor incompatibilităţi ale calităţii de deputat în Parlament, altele decît cele prevăzute expres de Constituţie;
i) procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova;
j) prelungirea mandatului Preşedintelui Republicii Moldova în caz de război sau catastrofă;
k) stabilirea altor membri ai Guvernului, în afară de Prim-ministru, prim-viceprim-ministru, viceprim-miniştri şi miniştri;
l) stabilirea unor incompatibilităţi ale funcţiei de membru al Guvernului, altele decît cele prevăzute expres de Constituţie;
m) stabilirea structurii sistemului naţional de apărare;
n) formele şi condiţiile speciale de autonomie ale unor localităţi din stînga Nistrului şi din sudul Republicii Moldova;
o) atribuţiile, modul de organizare şi funcţionare a Curţii de Conturi.
(4) Legile organice se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi dacă Constituţia nu prevede o altă majoritate. Legile organice se adoptă după cel puţin două lecturi şi sînt subordonate legilor constituţionale.
(5) Modificarea, completarea şi abrogarea legilor organice sau ale unor dispoziţii ale acestora se fac, de regulă, prin lege organică, conform procedurii stabilite în acest sens.
Articolul 10. Legile ordinare
(1) Legile ordinare intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu excepţia domeniilor supuse reglementării prin Constituţie şi legi organice.
(2) Legile ordinare se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi şi sînt subordonate legilor constituţionale şi organice.
(3) Modificarea, completarea şi abrogarea legilor ordinare sau ale unor dispoziţii ale acestora se fac, de regulă, prin lege ordinară, conform procedurii stabilite în acest sens.
Articolul 11. Hotărîrile
(1) Hotărîrile Parlamentului sînt acte legislative subordonate legilor, se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, dacă prin Constituţie nu este prevăzută o altă majoritate, şi nu se supun procedurii de promulgare. Hotărîrile cu caracter individual şi alte hotărîri care nu conţin norme de drept pot fi examinate fără a fi supuse tuturor procedurilor prealabile în organele de lucru ale Parlamentului.
(2) Hotărîrile Parlamentului se adoptă:
a) în domeniul organizării activităţii interne a Parlamentului şi structurilor ce intră în componenţa sa ori îi sînt subordonate nemijlocit;
b) pentru aprobarea sau modificarea structurii unor organe sau instituţii;
c) pentru alegerea, numirea, revocarea, destituirea şi suspendarea din funcţii publice;
d) pentru aprobarea altor acte care nu conţin norme de drept;
e) în alte domenii care nu necesită adoptarea de legi.
(3) Modificarea, completarea şi abrogarea hotărîrilor Parlamentului se fac, de regulă, prin hotărîre, conform procedurii stabilite în acest sens.
Articolul 12. Moţiunile
(1) Prin moţiune, Parlamentul îşi exprimă poziţia într-o problemă de politică internă sau externă.
(2) Moţiunea de cenzură este unicul act legislativ prin care Parlamentul îşi exprimă neîncrederea în Guvern.
(3) Moţiunea de cenzură se adoptă cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, în conformitate cu prevederile Constituţiei şi cu Regulamentul Parlamentului.
(4) După adoptare, moţiunea de cenzură nu poate fi modificată, completată sau abrogată.
(5) Moţiunea de cenzură produce efecte juridice din momentul adoptării.
Capitolul III
INIŢIEREA ELABORĂRII ACTELOR LEGISLATIVE
Articolul 13. Investigaţiile ştiinţifice
(1) Iniţierea procedurii de elaborare a unui act legislativ este precedată de analiza ştiinţifică a consecinţelor politice, sociale, economice, financiare, juridice, culturale, sanitare şi psihologice ale reglementărilor în materie, de analiza comparativă a acestora cu reglementările în materia respectivă ale legislaţiei comunitare de constatarea incompatibilităţii reglementărilor în vigoare cu cerinţele sociale existente şi cu reglementările în materia respectivă ale legislaţiei comunitare sau a inexistenţei de acte legislative în domeniul respectiv.
(2) În activitatea de cercetare şi documentare pentru fundamentarea proiectului de act legislativ se ţine cont de practica judecătorească şi de doctrina juridică în materie.
(3) Soluţiile actului legislativ se întemeiază pe dispoziţiile constituţionale, pe practica jurisdicţiei constituţionale, prevederile legislaţiei comunitare şi prevederile tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(4) Investigaţia ştiinţifică finalizează cu determinarea obiectivelor şi domeniului de intervenţie juridică, stabilind mijloacele necesare atingerii acestor obiective.
(5) Parlamentul poate institui forme speciale de desfăşurare şi finalizare a investigaţiilor ştiinţifice.
Articolul 14. Programele legislative
(1) Pentru asigurarea reglementării tuturor domeniilor de raporturi sociale, precum şi pentru armonizarea actelor legislative cu legislaţia comunitară, Parlamentul adoptă programe de elaborare a actelor legislative.
(2) Programul legislativ cuprinde denumirile actelor care vor fi elaborate, şi modificate în scopul armonizării lor cu reglementările legislaţiei comunitare domeniile raporturilor sociale ce urmează a fi reglementate, autorităţile, instituţiile şi persoanele care le vor elabora, după caz, referinţele la reglementările legislaţiei comunitare alte momente legate de realizarea sa.
(3) Programul legislativ poate fi modificat şi completat de Parlament, la propunerea subiectelor cu drept de iniţiativă legislativă.
(4) Programul legislativ prevede elaborarea celor mai importante acte şi nu împiedică elaborarea de acte legislative în afara sa.
Articolul 15. Propunerile legislative
(1) Propunere legislativă este propunerea înaintată de Preşedintele Republicii Moldova sau deputaţii în Parlament de a se iniţia elaborarea unui sau mai multor acte legislative, care vizează o anumită problemă sau un grup de probleme şi care au menirea de a reglementa anumite domenii ale raporturilor sociale sau de a armoniza actele legislative cu reglementările legislaţiei comunitare.
(2) Asupra acceptării propunerii legislative Parlamentul adoptă o hotărîre prin care stabileşte termenul de elaborare a proiectului de act legislativ, formează sau dispune altor organe formarea unui grup de lucru pentru elaborarea proiectului, stabileşte, după caz, cuantumul retribuirii specialiştilor antrenaţi în elaborare, al altor cheltuieli aferente, precum şi sursele de finanţare a acestora.
Capitolul VI
STRUCTURA ŞI CONŢINUTUL ACTULUI LEGISLATIV
Articolul 24. Părţile constitutive ale actului legislativ
(1) Fondul de idei se exprimă în conţinutul actului legislativ astfel ca materia reglementată să aibă un aspect ordonat şi sistematizat.
(2) Actul legislativ are, de regulă, următoarele elemente constitutive:
a) titlu;
b) preambul;
c) clauză de adoptare;
d) dispoziţii generale;
e) dispoziţii de conţinut;
f) dispoziţii finale şi tranzitorii;
g) anexe.
(3) Schema de la alin.(2) nu este obligatorie, din cuprinsul actului legislativ putînd lipsi unele elemente.
Articolul 25. Titlul
(1) Elementul principal de identificare al actului legislativ este titlul, obligatoriu pentru toate actele legislative.
(2) Titlul actului legislativ trebuie să fie laconic şi să exprime cu claritate obiectul reglementării.
(3) În dependenţă de obiectul reglementării, titlul:
a) exprimă detaliat sau succint obiectul reglementării;
b) conţine formula de aprobare;
c) conţine formula de aderare sau ratificare a unui tratat internaţional.
(4) În cazul modificării, completării ori abrogării mai multor părţi ale unor acte legislative în vigoare, titlul va conţine:
a) enumerarea exhaustivă a actelor în al căror cuprins se efectuează modificări, completări ori abrogări; sau
b) o formulă generală referitoare la modificarea, completarea ori abrogarea unor acte legislative.
(5) În titlu se indică numărul actului legislativ din anul în care a fost adoptat definitiv.
Articolul 26. Preambulul
(1) Preambulul expune finalităţile urmărite de Parlament prin adoptarea actului legislativ, raţiunea adoptării, motivaţia social-politică, economică sau de altă natură a actului.
(2) Preambulul poate însoţi actul legislativ de o importanţă majoră. El nu are putere juridică şi nu face parte din conţinutul normativ al actului.
Articolul 27. Clauza de adoptare
(1) Clauza de adoptare stabileşte temeiul legal de adoptare a actului legislativ şi categoria lui.
(2) Clauza de adoptare este obligatorie pentru toate actele legislative.
Articolul 28. Dispoziţiile generale
(1) Dispoziţii generale ale actului legislativ sînt prevederile care:
a) determină obiectul, scopul şi sfera lui de aplicare;
b) orientează întreaga reglementare;
c) explică termeni şi definesc concepte.
(2) În cazul actelor legislative de maximă importanţă şi cu un conţinut specific, dispoziţiile generale se expun, de regulă, sub formă de principii.
Articolul 29. Dispoziţiile de conţinut
(1) Dispoziţii de conţinut sînt prevederile care formează obiectul actului legislativ. Dispoziţiile stabilesc:
a) reguli;
b) drepturi şi obligaţii;
c) consecinţele juridice ale încălcării regulilor, drepturilor şi obligaţiilor.
(2) Dispoziţiile de conţinut vor fi sistematizate în următoarea succesiune logică:
a) dispoziţiile de drept material le preced pe cele de ordin procedural;
b) dispoziţiile cuprinzînd sancţiuni se grupează, de regulă, în ultima parte a actului legislativ.
(3) Succesiunea logică se va baza şi pe o analiză juridică temeinică, pe stabilirea naturii instituţiilor şi a relaţiilor dintre ele, precum şi pe ierarhizarea ştiinţifică a noţiunilor introduse.
Articolul 30. Dispoziţiile finale şi tranzitorii
Dispoziţiile finale şi tranzitorii ale actului legislativ cuprind, de regulă, prevederi referitoare la:
a) modalitatea de intrare în vigoare şi de punere în aplicare a noilor reglementări;
b) corelarea noilor reglementări cu cele din actele legislative preexistente şi menţinerea temporară a unor situaţii juridice născute sub imperiul reglementărilor preexistente;
c) compatibilitatea noilor reglementări cu cele ale legislaţiei comunitare;
d) indicarea, după caz, a perioadei de punere în aplicare a normelor armonizate cu prevederile legislaţiei comunitare;
e) obligaţia autorităţilor responsabile de a executa actul legislativ, de a lua măsurile şi de a efectua procedurile necesare executării.
Articolul 31. Anexa
(1) Anexa la actul legislativ cuprinde schiţe, planuri, exprimări statistice sau alte exprimări cifrice, organigrame, desene, tabele şi alte prevederi de detaliu.
(2) Anexa este parte integrantă a actului legislativ, are natura şi forţa lui juridică.
(3) Dacă un act legislativ are cîteva anexe, acestea se numerotează în ordinea citării lor în textul actului.
Articolul 32. Articolul
(1) Elementul structural de bază al actului legislativ este articolul. El are caracter unitar şi conţine una sau mai multe dispoziţii cu raport direct între ele şi subordonate uneia şi aceleiaşi idei.
(2) De regulă, articolele sînt intitulate.
(3) Articolele se numerotează în continuare, cu cifre arabe, începînd cu primul şi terminînd cu ultimul. Dacă actul legislativ conţine un singur articol, în loc de numerotare se scrie formula “Articol unic”.
(4) În cazul unei legi de modificare şi completare a mai multor acte legislative, fiecărui act i se consacră un articol, numerotat cu cifre romane.
(5) Articolul poate fi compus din alineate numerotate cu cifre arabe, luate între paranteze.
(6) Alineatul poate avea diviziuni, însemnate, de regulă, cu litere latine mici şi o paranteză. În cazul unor structuri mai complexe, aceste diviziuni se numerotează cu cifre arabe şi o paranteză. Diviziunile numerotate cu cifre pot avea subdiviziuni însemnate cu litere latine mici şi o paranteză. În cazul în care subdiviziunile sau diviziunile însemnate cu litere latine se împart, componentele lor se însemnează cu cratimă.
Articolul 33. Sistematizarea şi structura normelor actului legislativ
(1) În cadrul acţiunii de sistematizare a conţinutului actului legislativ, elementele textului se grupează în funcţie de proporţiile actului, după cum urmează:
a) articolele se pot grupa în secţiuni numerotate cu cifre arabe;
b) secţiunile se pot grupa în capitole numerotate cu cifre romane;
c) capitolele se pot grupa în titluri numerotate cu cifre romane;
d) în cazul unor coduri sau acte legislative de complexitate şi cu un volum mare, titlurile se pot grupa în părţi sau în cărţi, a căror numerotare se face cu numerale ordinare scrise cu litere.
(2) Secţiunile, capitolele, titlurile, părţile sau cărţile pot avea denumire, care exprimă pe scurt esenţa prevederilor cuprinse în ele.
Anexă Nr. _________
FIŞA PROIECTULUI DE ACT LEGISLATIV
1. Proiectul de act legislativ _________________________________________
________________________________________________________________
________________________________________________________________
2. Prezentat de:
a) Guvern
b) Preşedintele Republicii Moldova
c) deputat (ţi)
d) un grup de cetăţeni (în cazul proiectului de act legislativ pentru modificarea Constituţiei)
Înregistrat în Parlament _________________________________________
(data)
3. Comisia sesizată în fond __________________________________________
______________________________________________________________
4. Raportul comisiei sesizate în fond, aprobat prin hotărîrea comisiei nr.______ din ______________________
5. Începutul dezbaterilor în Parlament:
a) în procedură de urgenţă ______________________________________
(data)
b) în procedură obişnuită ____________________________________
(data)
6. Rezultatul dezbaterilor:
a) se respinge _______________________________________________
(data, numărul de voturi)
b) se adoptă:
în primă lectură ______________________________________
(data, numărul de voturi)
în a doua lectură _____________________________________
(data, numărul de voturi)
în a treia lectură _____________________________________
(data, numărul de voturi)
c) se remite spre îmbunătăţire autorilor, comisiei, unui grup de experţi ____________________________
(data, numărul de voturi
7. Reluarea dezbaterilor după îmbunătăţire ________________________
(data)
8. Adoptat în lectură finală după redactare ________________________
(data, numărul de voturi)
Categoria actului: lege constituţională; organică sau ordinară (specială, excepţională), hotărîre, moţiune
Numărul oficial al actului _______________________________________
9. Semnarea legii ____________________________________________________
(data, semnatarul)
10. Trimiterea legii spre promulgare: ____________________________________
(data)
11. Primirea legii spre reexaminare de la Preşedintele Republicii Moldova _________________________________________________________________
(data primirii şi numărul actului de remitere)
12. Raportul comisiei sesizate în fond la solicitarea de reexaminare a legii, aprobat prin hotărîrea comisiei nr._______ din ______________________
13. Reexaminarea legii în Parlament _____________________ şi hotărîrea (data)
adoptată pe marginea reexaminării:
a) se menţine hotărîrea adoptată anterior _____________________
(numărul de voturi)
b) se acceptă propunerile şi obiecţiile Preşedintelui Republicii Moldova ____________________________________
(numărul de voturi)
c) se respinge legea din cauza insuficienţei numărului de voturi ____________________________________
(numărul de voturi)
14. Promulgarea legii _________________________________________________
(numărul şi data actului de promulgare,
__________________________________________________________________
persoana care promulgă)
15. Publicarea şi intrarea în vigoare a actului:
a) trimiterea spre publicare___________________
(data)
b) publicarea_______________________________
(data)
c) intrarea în vigoare_________________________
(data)
Semnătura persoanei responsabile