cu privire la aprobarea Programului național de mobilitate electrică 2030

HOTĂRÂRE nr. 574 din 21.10.2026 · GUVERNUL · publicat 23.10.2026
pe legis.md
Trimiteri: 25 legate · 1 nerezolvatăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (1)
  • capitolul 14 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act

În temeiul art. 5 lit. a) și art. 6 lit. h) din Legea nr.136/2017 cu privire la Guvern (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.252, art. 412), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

1. Se aprobă Programul național de mobilitate electrică 2030 (se anexează).

2. Autoritățile și instituțiile publice responsabile:

2.1. vor realiza acțiunile stabilite în Planul de acțiuni privind implementarea Programului național de mobilitate electrică 2030;

2.2. vor prezenta anual, până la data de 1 februarie, Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale raportul privind gradul de realizare a acțiunilor incluse în Planul de acțiuni, precum și, la solicitarea Ministerului, informații privind implementarea acțiunilor prevăzute în Planul prenotat.

3. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale va prezenta Guvernului:

3.1. anual, până la data de 31 martie, raportul de progres privind implementarea Programului național de mobilitate electrică 2030;

3.2. până la data de 31 martie 2028, raportul de evaluare intermediară privind implementarea Programului nominalizat;

3.3. până la data de 31 martie 2031, raportul de evaluare finală privind implementarea Programului menționat;

3.4. propuneri argumentate privind modificarea, după caz, a Planului de acțiuni privind implementarea Programului menționat.

4. Finanțarea acțiunilor prevăzute în Planul de acțiuni privind implementarea Programului național de mobilitate electrică 2030 se va efectua din contul și în limitele alocațiilor aprobate în acest scop în bugetele autorităților/instituțiilor implicate, precum și din alte surse, conform legislației.

5. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

6. Рrеzеntа hоtărârе intră în vigoare la data рublicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul infrastructurii

și dezvoltării regionale Vladimir Bolea

Ministrul finanțelor Victoria Belous

Nr. 574. Chişinău, 21 octombrie 2026.

Aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.574/2026

PROGRAMUL NAȚIONAL DE MOBILITATE ELECTRICĂ 2030

I.

INTRODUCERE

1. Programul național de mobilitate electrică 2030 (denumit în continuare Program) reprezintă un document de politici publice pe termen mediu care stabilește obiectivele, direcțiile prioritare de intervenție și acțiunile necesare pentru crearea și promovarea premiselor instituționale, operaționale și de planificare necesare pentru alinierea progresivă a Republicii Moldova la acquis-ul Uniunii Europene în domeniul infrastructurii pentru combustibili alternativi, al interoperabilității și al digitalizării serviciilor de mobilitate.

2. Dezvoltarea mobilității electrice constituie o prioritate strategică pentru Republica Moldova în contextul modernizării sectorului transporturilor, reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, sporirii eficienței energetice și alinierii progresive la politicile, standardele și bunele practici ale Uniunii Europene. Tranziția către forme de mobilitate cu emisii reduse reprezintă o condiție esențială pentru creșterea sustenabilității sistemului național de transport, îmbunătățirea calității mediului, consolidarea securității energetice și realizarea obiectivelor naționale de dezvoltare durabilă.

3. Necesitatea elaborării prezentului Program derivă din evoluțiile actuale ale sectorului transporturilor, caracterizate prin creșterea cererii de mobilitate, dependența semnificativă de combustibilii fosili, dezvoltarea accelerată a tehnologiilor verzi și necesitatea integrării soluțiilor digitale în procesele de planificare, de gestionare și de monitorizare a transporturilor. În acest context, promovarea mobilității electrice reprezintă un instrument important pentru reducerea impactului negativ al transporturilor asupra mediului, eficientizarea consumului de energie și crearea premiselor pentru dezvoltarea unei infrastructuri moderne, interoperabile și orientate către utilizator.

4. Prezentul Program reprezintă un document de politici publice care stabilește cadrul de intervenție al statului pentru dezvoltarea mobilității electrice în Republica Moldova, având ca element central planificarea, extinderea și modernizarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice. Programul prevede un set coerent de obiective, măsuri și acțiuni orientate spre dezvoltarea unei rețele naționale de infrastructură de reîncărcare sigure, accesibile, interoperabile, inteligente și distribuite echilibrat la nivel teritorial, astfel încât să fie asigurată conectivitatea între principalele centre urbane, coridoarele de transport, zonele de frontieră și localitățile rurale.

5. Totodată, prezentul Program urmărește obiective precum crearea condițiilor necesare pentru utilizarea pe scară largă a vehiculelor electrice, susținerea tranziției către transportul cu emisii reduse și integrarea infrastructurii de reîncărcare în ecosistemul național al sistemelor inteligente de transport și al rețelelor energetice moderne. Prin intervențiile propuse, Programul va contribui la stimularea investițiilor în tehnologii verzi, la dezvoltarea serviciilor aferente mobilității electrice și la consolidarea rolului sectorului transporturilor în procesul de decarbonizare a economiei naționale.

6. Prezentul Program derivă din Strategia de mobilitate 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 589/2024, care constituie documentul strategic sectorial de bază pentru dezvoltarea sistemului de transport al Republicii Moldova. Prin conținutul său, Programul contribuie la operaționalizarea direcției prioritare 1.5 privind dezvoltarea și implementarea omologării de tip a vehiculelor și promovarea vehiculelor rutiere curate și eficiente energetic. Totodată, Programul susține direcțiile strategice aferente digitalizării transporturilor, dezvoltării infrastructurii moderne și promovării soluțiilor de mobilitate durabilă.

7. Prezentul Program este corelat cu Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, aprobată prin Legea nr. 315/2022, contribuind la realizarea obiectivului specific 2.1 „Sporirea mobilității prin sisteme de transport eficiente, durabile și sigure”, aferent obiectivului general 2 „Îmbunătățirea condițiilor de trai”. Măsurile propuse vizează dezvoltarea unui sistem de transport mai sigur, mai accesibil, mai eficient și mai puțin poluant, cu impact direct asupra calității vieții populației. Acestea includ modernizarea vehiculelor utilizate pentru transportul rutier de persoane prin servicii regulate în traficul local și municipal, trecerea treptată la vehicule nepoluante și încurajarea formelor alternative de transport. Prin aceste măsuri, Programul va contribui la asigurarea conectivității teritoriale și a dezvoltării economice durabile.

8. În același timp, prezentul Program este aliniat la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, reflectate în Hotărârea Guvernului nr. 953/2022 cu privire la aprobarea cadrului național de monitorizare a implementării Agendei de Dezvoltare Durabilă 2030. Prin natura intervențiilor propuse, Programul contribuie la realizarea următoarelor obiective de dezvoltare durabilă (denumite în continuare ODD):

8.1. ODD 7: energie curată și la prețuri accesibile prin promovarea utilizării energiei electrice în transporturi, stimularea integrării energiei din surse regenerabile în consumul final și reducerea dependenței sectorului transporturilor de combustibili fosili importați;

8.2. ODD 9: industrie, inovație și infrastructură prin dezvoltarea unei infrastructuri de reîncărcare calitative, fiabile, durabile, interoperabile și reziliente, inclusiv prin integrarea soluțiilor digitale, a datelor deschise și a tehnologiilor inteligente de reîncărcare;

8.3. ODD 11: orașe și comunități durabile prin promovarea accesului la sisteme de transport sigure, echitabile, accesibile și durabile, inclusiv prin susținerea electrificării transportului public, extinderea infrastructurii de reîncărcare în localități urbane și rurale și integrarea principiilor accesibilității universale în proiectele de infrastructură;

8.4. ODD 13: acțiune climatică prin măsuri orientate spre reducerea impactului sectorului transporturilor asupra mediului, diminuarea emisiilor generate de transport și accelerarea tranziției către un model de mobilitate cu emisii reduse.

9. Referitor la corelarea cu documentele de politici publice din domenii conexe, prezentul Program completează cadrul național de planificare strategică și contribuie la asigurarea coerenței intervențiilor publice în domeniile transporturilor, energiei, mediului, economiei și digitalizării. Programul este corelat cu Strategia națională de dezvoltare economică 2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 393/2024, în special cu direcția prioritară 5 „Investiții străine directe și locale” și acțiunea 5.5 privind atragerea investițiilor în sectoarele prioritare. În acest sens, Programul contribuie la crearea unui cadru favorabil pentru investiții publice și private în infrastructura de reîncărcare, tehnologii verzi, servicii digitale și soluții energetice bazate pe surse regenerabile. Totodată, acesta este corelat cu direcția prioritară 8 „Sustenabilitate economică prin prisma rezilienței și securității energetice, precum și a economiei circulare susținută de investițiile în sectorul privat” prin promovarea eficienței energetice în transporturi, reducerea dependenței de combustibili fosili și aplicarea principiilor economiei circulare, inclusiv privind gestionarea, reutilizarea și reciclarea bateriilor și a componentelor vehiculelor electrice.

10. Prezentul Program este corelat, de asemenea, cu Strategia de mediu pentru anii 2024-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 409/2024, contribuind la realizarea obiectivelor privind prevenirea și reducerea poluării, protecția calității aerului, atenuarea schimbărilor climatice și tranziția către o economie verde. În acest context, promovarea mobilității electrice și reducerea dependenței transportului rutier de combustibilii fosili contribuie la diminuarea impactului sectorului transporturilor asupra mediului și la realizarea obiectivelor naționale de decarbonizare.

11. Prezentul Program este complementar Programului de dezvoltare cu emisii reduse al Republicii Moldova până în anul 2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 659/2023, în special obiectivului specific 2 care prevede reducerea, până în anul 2030, față de nivelul anului 1990, cu 52 % în mod necondiționat și cu până la 55 % în mod condiționat a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din sectorul transporturilor. Prin stimularea utilizării vehiculelor electrice, extinderea infrastructurii de reîncărcare, electrificarea treptată a transportului public și a flotelor publice, precum și integrarea energiei din surse regenerabile, Programul contribuie la reducerea consumului de combustibili fosili, a emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluării atmosferice generate de sectorul transporturilor.

12. Totodată, prezentul Program sprijină atingerea obiectivelor Planului național integrat privind energia și clima pentru anii 2025-2030, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 86/2025, prin măsuri care susțin tranziția transportului public urban către soluții cu emisii reduse, creșterea ponderii energiei regenerabile utilizate în transport și reducerea emisiilor generate de sectorul transporturilor. În acest sens, dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice va contribui la integrarea politicilor de transport, energie și climă într-un cadru coerent de intervenție.

13. Prezentul Program este corelat, de asemenea, cu obiectivele Programului național de dezvoltare a turismului „Turism 2029”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 333/2026, având ca scop integrarea mobilității electrice în strategia de dezvoltare a destinațiilor turistice sustenabile din Republica Moldova.

14. Elaborarea prezentului Program este prevăzută în Programul național de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană pentru anii 2025-2029, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 306/2025, în capitolul 14 „Politica de transport”. Prin acțiunile propuse, prezentul Program contribuie la alinierea progresivă a cadrului național la acquis-ul Uniunii Europene în domeniul transporturilor durabile, al infrastructurii pentru combustibili alternativi, al interoperabilității, al digitalizării serviciilor de mobilitate și al reducerii impactului transporturilor asupra mediului.

15. Prezentul Program este corelat și cu Hotărârea Guvernului nr. 158/2026 cu privire la aprobarea Regulamentului privind orientările Republicii Moldova pentru dezvoltarea rețelei naționale de transport, parte a rețelei transeuropene de transport, care transpune parțial Regulamentul (UE) 2024/1679 privind orientările Uniunii pentru dezvoltarea rețelei transeuropene de transport. Prin acest act normativ, infrastructura pentru combustibili alternativi este integrată în segmentul național al rețelei transeuropene de transport (denumită în continuare TEN-T), alături de infrastructura rutieră, feroviară, navală, aeriană, multimodală și de sistemele digitale în domeniul transporturilor.

16. În acest context, prezentul Program contribuie la implementarea priorităților privind dezvoltarea unei rețele naționale de transport durabile, sigure, eficiente și interoperabile prin extinderea infrastructurii publice de reîncărcare pentru vehicule electrice pe coridoarele TEN-T, în nodurile urbane, în spațiile de servicii, în terminalele multimodale și în punctele de conexiune cu alte moduri de transport. Totodată, Programul susține circulația fluidă a vehiculelor cu emisii zero și cu emisii scăzute, reducerea emisiilor generate de transportul rutier, creșterea securității energetice și îmbunătățirea accesului utilizatorilor la servicii moderne de mobilitate.

17. Dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare trebuie realizată în corelare cu planificarea infrastructurii rutiere, cu dezvoltarea rețelelor electrice și cu implementarea sistemelor digitale în domeniul transporturilor pentru a asigura interoperabilitatea, disponibilitatea datelor, informarea în timp real a utilizatorilor și integrarea serviciilor de mobilitate electrică în cadrul unui sistem de transport inteligent și rezilient. Această abordare este relevantă inclusiv pentru planurile de mobilitate urbană durabilă, modernizarea transportului public, dezvoltarea conexiunilor și echiparea nodurilor multimodale cu infrastructură de reîncărcare.

18. Prezentul Program contribuie, de asemenea, la realizarea angajamentelor asumate de Republica Moldova la nivel internațional în domeniul climei, energiei și dezvoltării durabile. În contextul Acordului de la Paris, ratificat prin Legea nr. 78/2017, care urmărește consolidarea răspunsului global la schimbările climatice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, mobilitatea electrică reprezintă o măsură concretă de decarbonizare a transporturilor, dependente în mare măsură de combustibili fosili importați.

19. Totodată, prezentul Program contribuie la implementarea Contribuției Național Determinate 3.0 (CND 3.0) a Republicii Moldova, care stabilește obiectivul de reducere a emisiilor nete de gaze cu efect de seră cu 71 % până în anul 2030 și cu 75 % până în anul 2035, în comparație cu nivelul anului 1990. În acest context, decarbonizarea sectorului transporturilor reprezintă o componentă importantă a acțiunii climatice naționale, iar promovarea mobilității electrice, electrificarea progresivă a flotelor de transport public și dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare constituie măsuri relevante pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a dependenței de combustibilii fosili, în concordanță cu direcțiile de acțiune prevăzute în CND 3.0.

20. Prezentul Program adaptează la nivel național și cerințele europene privind infrastructura pentru combustibili alternativi, inclusiv în ceea ce privește dezvoltarea unei rețele suficiente și interoperabile de puncte publice de reîncărcare, asigurarea transparenței tarifelor, facilitarea plăților ad-hoc, furnizarea de date către utilizatori, conectarea digitală a infrastructurii și aplicarea soluțiilor de reîncărcare inteligentă. Aceste elemente sunt necesare pentru crearea unei infrastructuri moderne, accesibile, nediscriminatorii și orientate către utilizator, compatibile cu standardele europene și cu necesitățile procesului de integrare europeană.

21. Prin urmare, prezentul Program constituie un instrument operațional prin care Republica Moldova transpune în măsuri concrete angajamentele asumate la nivel internațional în domeniul climei, energiei, transporturilor și dezvoltării durabile și care contribuie la decarbonizarea sectorului transporturilor, la reducerea consumului de combustibili fosili, la consolidarea securității energetice, la modernizarea infrastructurii de mobilitate și la crearea condițiilor pentru o tranziție verde, justă și incluzivă.

22. Pentru asigurarea unei fundamentări adecvate și a unei abordări coordonate, elaborarea prezentului Program are la bază un proces participativ, consultativ și interinstituțional, orientat spre identificarea priorităților reale din domeniul mobilității electrice. În acest proces au fost implicate autorități publice centrale, instituții sectoriale de resort, autorități publice locale, reprezentanți ai mediului academic, ai sectorului privat, ai societății civile, precum și parteneri de dezvoltare. Printre instituțiile participante se numără Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Ministerul Finanțelor, Ministerul Energiei, Ministerul Mediului, Agenția de Mediu, Agenția Națională Transport Auto, S.A. ,,Administrația Națională a Drumurilor”, precum și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și alți parteneri relevanți.

23. Prin corelările menționate, prezentul Program constituie un instrument complementar, integrator și operațional pentru implementarea priorităților naționale în domeniul mobilității durabile, al tranziției verzi, al eficienței energetice și al decarbonizării sectorului transporturilor. Acesta asigură coerența intervențiilor publice cu documentele strategice naționale de nivel superior, cu prioritățile guvernamentale în domeniul dezvoltării durabile și cu angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de integrare europeană și de implementare a obiectivelor climatice.

24. Implementarea prezentului Program va contribui la consolidarea cadrului instituțional și operațional necesar pentru dezvoltarea mobilității electrice prin planificarea coordonată a măsurilor, stabilirea responsabilităților instituționale, prioritizarea investițiilor și monitorizarea progresului în raport cu obiectivele stabilite. Totodată, Programul va facilita planificarea integrată a cheltuielilor publice și orientarea resurselor financiare către intervenții cu impact direct asupra dezvoltării infrastructurii de reîncărcare, a promovării vehiculelor cu emisii reduse și a modernizării sistemului național de transport.

25. De asemenea, prezentul Program favorizează crearea premiselor necesare pentru atragerea și valorificarea eficientă a resurselor financiare interne și externe, inclusiv prin cooperarea cu partenerii de dezvoltare, precum Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și alți parteneri relevanți. În acest sens, Programul servește drept cadru de referință pentru promovarea proiectelor investiționale, dezvoltarea parteneriatelor public-private și susținerea inițiativelor orientate spre extinderea infrastructurii de reîncărcare și integrarea soluțiilor inteligente în domeniul transporturilor.

26. Astfel, prezentul Program constituie un instrument de politici publice necesar pentru accelerarea tranziției Republicii Moldova către un sistem de mobilitate curat, inteligent, eficient energetic și compatibil cu standardele europene. Prin implementarea acestuia vor fi create premisele pentru dezvoltarea coordonată a infrastructurii de reîncărcare, promovarea utilizării vehiculelor electrice, atragerea investițiilor în tehnologii verzi și consolidarea contribuției sectorului transporturilor la atingerea obiectivelor naționale de dezvoltare durabilă, decarbonizare și integrare europeană.

II.

ANALIZA SITUAȚIEI

27. Sectorul transporturilor din Republica Moldova se află într-o etapă incipientă de tranziție către forme de mobilitate cu emisii reduse, în contextul obiectivelor naționale de decarbonizare, al necesității consolidării securității energetice și al alinierii progresive la politicile și standardele Uniunii Europene. Dezvoltarea mobilității electrice reprezintă o direcție importantă de modernizare a transporturilor, având potențialul de a reduce consumul de produse petroliere, de a diminua emisiile generate de transportul rutier și de a integra sectorul transporturilor în procesul mai amplu de electrificare și decarbonizare a economiei.

28. La nivel internațional, mobilitatea electrică se dezvoltă rapid, fiind susținută de scăderea costurilor tehnologiilor, de creșterea autonomiei vehiculelor, de extinderea infrastructurii de reîncărcare și de politici publice orientate spre reducerea emisiilor. În anul 2024, vânzările globale de automobile electrice au depășit 17 milioane de unități, reprezentând peste 20 % din totalul automobilelor noi vândute la nivel mondial. Această tendință confirmă faptul că electrificarea transportului rutier nu mai reprezintă o soluție marginală, ci o direcție structurală de transformare a pieței auto și a serviciilor de mobilitate.

29. În același timp, tranziția către mobilitatea electrică nu se produce uniform. Ritmul de adoptare depinde de nivelul veniturilor populației, disponibilitatea infrastructurii de reîncărcare, accesul la finanțare, stabilitatea stimulentelor, calitatea serviciilor de reîncărcare, capacitatea rețelelor electrice și nivelul de informare al utilizatorilor. Pentru Republica Moldova, aceste condiții sunt deosebit de importante, deoarece piața auto este dominată de vehicule secondhand, iar infrastructura publică de reîncărcare se află încă într-o etapă de dezvoltare insuficientă și neuniformă.

30. Republica Moldova rămâne semnificativ dependentă de resursele energetice importate, în special de produsele petroliere utilizate în transportul rutier, de gazele naturale și, într-o proporție importantă, de energia electrică. Această dependență influențează direct securitatea energetică a țării și expune economia națională la riscuri externe asociate cu evoluția prețurilor, disponibilitatea resurselor și contextul geopolitic regional. În sectorul transporturilor, vulnerabilitatea este amplificată de faptul că peste 98 % din cererea de energie pentru transportul rutier este acoperită prin combustibili fosili, în principal benzină și motorină.

Figura 1. Dependența energetică națională

Sursa: Biroul Național de Statistică

31. Datele disponibile indică un nivel ridicat al dependenței energetice a Republicii Moldova, și anume: aproximativ 85 % din energia electrică, 100 % din gazele naturale și 100 % din combustibilii utilizați în transport provin din import. Astfel, sectorul transporturilor nu reprezintă doar o sursă importantă de emisii, ci și un factor major de vulnerabilitate energetică și economică.

32. Din această perspectivă, dezvoltarea mobilității electrice trebuie abordată atât ca instrument de reducere a emisiilor provenite din transport, cât și ca măsură de diminuare treptată a dependenței de combustibilii fosili importați. Beneficiile mobilității electrice pot fi maximizate doar în condițiile în care electrificarea transporturilor este corelată cu dezvoltarea capacităților interne de producere a energiei din surse regenerabile, cu modernizarea rețelelor electrice, cu aplicarea soluțiilor de reîncărcare inteligentă, de stocare și de gestionare eficientă a cererii de energie.

33. Transportul rutier constituie una dintre sursele principale de emisii de gaze cu efect de seră și de poluanți atmosferici, în special în zonele urbane, unde concentrarea traficului are efecte directe asupra calității aerului, sănătății populației și calității vieții. În contextul angajamentelor climatice asumate de Republica Moldova, inclusiv reducerea emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în anul 2030 față de nivelul anului 1990, decarbonizarea transporturilor devine o condiție necesară pentru atingerea obiectivelor naționale în domeniul climei.

34. În lipsa unor intervenții coordonate, emisiile provenite din transport pot continua să crească și pot diminua efectele măsurilor de decarbonizare implementate în alte sectoare, cum ar fi cel energetic sau industrial. Această situație impune accelerarea tranziției către soluții de transport cu emisii reduse, inclusiv prin dezvoltarea mobilității electrice, promovarea combustibililor alternativi, modernizarea transportului public și stimularea soluțiilor de mobilitate multimodală.

35. Structura consumului energetic confirmă importanța sectorului transporturilor în balanța energetică națională. Deși Republica Moldova a înregistrat progrese în promovarea energiei din surse regenerabile, utilizarea acesteia în sectorul transporturilor rămâne limitată. Prin urmare, electrificarea mobilității poate contribui la reducerea consumului de produse petroliere, însă această tranziție trebuie însoțită de măsuri de creștere a ponderii energiei curate în mixul energetic, de investiții în infrastructura energetică și de mecanisme care să permită reîncărcarea vehiculelor electrice în mod eficient, sigur, accesibil și transparent.

Figura 2. Consumul final de energie pe sectoare, 2024

Sursa: Biroul Național de Statistică

36. Datele privind consumul final de energie pe sectoare în anul 2024 indică un volum total de 2 519 ktep. Din care sectorul rezidențial reprezintă cea mai mare componentă, cu 1 062 ktep, urmat de sectorul transporturilor, cu 851 ktep. Celelalte sectoare au ponderi mai reduse: comerțul și serviciile publice – 267 ktep, industria și construcțiile – 205 ktep, iar agricultura, silvicultura și pescuitul – 134 ktep.

37. Această structură scoate în evidență menținerea transporturilor printre principalii consumatori de energie finală la nivel național. Ponderea ridicată a sectorului transporturilor în consumul final de energie justifică necesitatea intervențiilor orientate spre eficiență energetică, electrificarea treptată a mobilității și reducerea consumului de produse petroliere. În același timp, datele arată că mobilitatea electrică nu poate fi abordată izolat, ci trebuie integrată în politicile energetice, climatice, de transport, de dezvoltare urbană și de dezvoltare regională.

38. Se anticipează că cererea de energie electrică va crește până în anul 2030, inclusiv ca urmare a electrificării treptate a transporturilor și a altor sectoare de consum. Prin urmare, dezvoltarea mobilității electrice trebuie planificată astfel încât să nu genereze presiuni necontrolate asupra rețelei electrice și să nu afecteze stabilitatea sistemului energetic. Aceasta presupune evaluarea capacităților de racordare, investiții în rețele de transport și distribuție, integrarea surselor regenerabile, utilizarea soluțiilor de stocare, contorizare inteligentă, tarife dinamice și mecanisme de management al consumului.

39. Potrivit Planului de dezvoltare a rețelelor electrice de transport pentru perioada 2025-2034, consumul anual de energie al vehiculelor electrice este prognozat să crească de la 4,3 GWh în anul 2025 la 77,8 GWh în anul 2030 și la 109,7 GWh în anul 2033. Deși aceste volume rămân moderate raportat la consumul total de energie electrică al țării, ritmul accelerat de creștere confirmă necesitatea integrării mobilității electrice în prognozele energetice, în planificarea investițiilor în rețele și în mecanismele de management al sarcinii electrice.

40. În același timp, dezvoltarea infrastructurii publice de reîncărcare, în special a punctelor rapide și ultrarapide, poate genera sarcini locale semnificative în rețelele de distribuție. De aceea, amplasarea punctelor de reîncărcare necesită evaluări prealabile ale capacităților de racordare. Procesul trebuie corelat cu lucrările de modernizare a punctelor electrice, a liniilor/cablurilor, a sistemelor de măsurare inteligentă, cu identificarea soluțiilor de stocare și a mecanismelor de reîncărcare inteligentă.

41. În paralel cu provocările energetice, sectorul transporturilor este influențat de evoluția rapidă a parcului auto. Creșterea numărului de vehicule înmatriculate generează presiuni suplimentare asupra infrastructurii rutiere, consumului de energie, mediului și calității vieții în localitățile urbane. În condițiile în care majoritatea vehiculelor continuă să fie dotate cu motoare cu ardere internă, extinderea parcului auto poate conduce la creșterea consumului de combustibili fosili și a emisiilor generate de transportul rutier.

Figura 3. Evoluția numărului total de vehicule înmatriculate, 2022-2025

Sursa: Agenția Servicii Publice

42. Datele din figura 3 denotă creșterea continuă a parcului auto național, de la 1 173 795 în anul 2022 la 1 385 128 de vehicule în anul 2025. Această evoluție indică o creștere de peste 211 mii de vehicule în doar patru ani, ceea ce confirmă intensificarea cererii de mobilitate și presiunea tot mai mare asupra sistemului de transport.

43. Creșterea parcului auto are implicații directe asupra consumului de energie, a emisiilor de gaze cu efect de seră, a calității aerului și a congestiei urbane. Dacă această accelerare va continua să fie susținută preponderent de vehicule cu motoare cu ardere internă, Republica Moldova riscă să consolideze un model de mobilitate dependent de combustibili fosili importați. Prin urmare, electrificarea treptată a parcului auto, în paralel cu modernizarea transportului public și cu dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare, reprezintă o condiție importantă pentru reducerea impactului negativ al transporturilor.

44. Piața auto din Republica Moldova continuă să fie caracterizată printr-o pondere ridicată a vehiculelor secondhand importate, în special a vehiculelor cu motoare cu ardere internă. Aceasta influențează direct ritmul de reînnoire a parcului auto și limitează adoptarea vehiculelor cu emisii reduse, în condițiile în care costul inițial al vehiculelor electrice rămâne ridicat pentru o parte semnificativă a populației. Totodată, lipsa unor standarde de mediu mai clare pentru vehiculele importate, precum și insuficiența stimulentelor fiscale și financiare pentru vehicule electrice noi și secondhand, mențin atractivitatea vehiculelor convenționale și încetinesc tranziția către mobilitatea curată.

45. În pofida acestor constrângeri, în ultimii ani se atestă o creștere vizibilă a interesului pentru vehiculele electrice și hibride. Conform datelor disponibile, în perioada 2018-2025, au fost înregistrate peste 87 000 de autovehicule electrice și hibride, dintre care 9 850 sunt vehicule electrice, iar 77 985 – vehicule hibride. În anul 2025, se atestă o creștere accelerată față de anul 2024, de circa 35 % pentru vehiculele electrice și de circa 31 % pentru cele hibride. Cu toate acestea, ponderea vehiculelor electrice și hibride în parcul auto național rămâne redusă, reprezentând aproximativ 7 % din totalul vehiculelor înregistrate.

Figura 4. Evoluția numărului vehiculelor electrice și hibride, 2018-2025

Sursa: Agenția Servicii Publice

46. Datele din figura 4 reflectă dinamica pozitivă a înmatriculărilor vehiculelor electrice și hibride în Republica Moldova în perioada 2018-2025 și indică creșterea constantă a interesului pentru transportul eficient energetic, cu o accelerare mai pronunțată în anii 2023-2025. Această evoluție confirmă faptul că piața începe să se adapteze la schimbările tehnologice, la creșterea interesului populației pentru costuri mai reduse de exploatare și la tendințele de tranziție către vehicule curate.

47. Totuși, datele din figură denotă dominarea în această categorie a vehiculelor hibride, în timp ce vehiculele pur electrice au o pondere mai redusă. Această situație sugerează că piața se află într-o fază de tranziție intermediară, în care utilizatorii preferă soluții percepute ca fiind mai flexibile și mai puțin dependente de infrastructura publică de reîncărcare. Prin urmare, creșterea numărului de vehicule electrice depinde în mare măsură de extinderea infrastructurii de reîncărcare, reducerea costurilor de achiziție, stabilitatea stimulentelor disponibile și gradul de încredere al utilizatorilor în funcționalitatea rețelei.

48. În același timp, creșterea numărului de vehicule electrice și hibride trebuie tratată în raport cu dimensiunea totală a parcului auto. Deși dinamica este pozitivă, ponderea de aproximativ 7 % arată că mobilitatea electrică rămâne încă într-o etapă incipientă de dezvoltare. Această constatare justifică necesitatea unor măsuri suplimentare de sprijin, inclusiv stimulente financiare, campanii de informare, clarificarea cadrului normativ și dezvoltarea unei infrastructuri de reîncărcare accesibile la nivel național.

49. Infrastructura publică de reîncărcare pentru vehicule electrice a cunoscut o dezvoltare graduală, însă rămâne insuficientă în raport cu necesitățile unei rețele naționale funcționale și accesibile. La nivelul anului 2025, infrastructura publică de reîncărcare este estimată la peste 250 de puncte de reîncărcare funcționale. Totuși, distribuția acestora este neuniformă, fiind concentrată preponderent în municipiul Chișinău, în unele centre urbane și pe anumite coridoare rutiere principale. Această distribuție limitează utilizarea practică a vehiculelor electrice pentru deplasări între localități și accentuează diferențele de acces între zonele urbane și localitățile rurale sau periferice.

Figura 5. Rețeaua națională de reîncărcare pentru vehicule electrice

Sursa: https://www.plugshare.com

50. Figura 5 reflectă situația infrastructurii publice de reîncărcare pentru vehicule electrice, atestând existența a peste 250 de puncte de reîncărcare instalate. Infrastructura include puncte de reîncărcare cu curent alternativ (AC), cu puteri de 2-22 kW, utilizate preponderent pentru reîncărcare lentă sau semirapidă, și puncte de reîncărcare cu curent continuu (DC), cu puteri de 50-150 kW, necesare pentru încărcare rapidă.

51. Structura infrastructurii de reîncărcare denotă prevalarea punctelor de reîncărcare cu curent alternativ (AC), adecvate pentru reîncărcare lentă sau semirapidă, în special în zone rezidențiale, parcări publice, centre comerciale sau la locul de muncă. În schimb, punctele cu curent continuu (DC), necesare pentru reîncărcarea rapidă pe coridoarele naționale și în apropierea punctelor de trecere a frontierei, sunt mai puțin dezvoltate. În lipsa unei rețele suficiente de puncte rapide amplasate strategic, utilizatorii se confruntă cu incertitudini privind autonomia și continuitatea deplasărilor, ceea ce reduce atractivitatea vehiculelor electrice și limitează extinderea pieței.

52. Experiența țărilor europene confirmă că dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare necesită atât creșterea numărului punctelor de reîncărcare, cât și asigurarea calității serviciilor oferite utilizatorilor. Prin urmare, extinderea infrastructurii trebuie să includă cerințe privind interoperabilitatea, transparența tarifelor, accesul nediscriminatoriu, furnizarea informațiilor privind disponibilitatea și funcționalitatea punctelor de reîncărcare, precum și aplicarea soluțiilor de reîncărcare inteligentă.

53. O problemă esențială o reprezintă lipsa unui sistem național consolidat de monitorizare a infrastructurii de reîncărcare. În prezent, datele privind locațiile, puterea instalată, tipurile de conectori, disponibilitatea punctelor, tarifele, interoperabilitatea, metodele de plată și gradul real de funcționare sunt fragmentate și nu permit o evaluare completă a performanței rețelei. Absența unui registru național sau a unei platforme publice de date privind infrastructura de reîncărcare reduce capacitatea autorităților de a planifica investițiile, de a monitoriza progresul și de a asigura transparența față de utilizatori.

54. Cadrul normativ aplicabil mobilității electrice este încă incomplet și insuficient coordonat. Nu există un cadru unitar care să reglementeze în mod coerent instalarea, autorizarea, operarea, mentenanța, interoperabilitatea și tarifarea punctelor de reîncărcare, precum și drepturile și protecția consumatorilor. În lipsa unor reguli clare, dezvoltarea infrastructurii depinde în mare măsură de inițiative private sau de proiecte susținute de partenerii de dezvoltare, ceea ce poate conduce la o extindere neuniformă, la standarde tehnice diferite și la dificultăți de integrare într-o rețea națională interoperabilă.

55. Fragmentarea responsabilităților instituționale reprezintă o altă cauză importantă a dezvoltării lente a mobilității electrice. Domeniul implică atribuții ale mai multor autorități și instituții din diverse sfere: transport, energie, mediu, economie, finanțe, digitalizare, administrație publică locală și reglementare energetică. În lipsa unui mecanism clar de coordonare interinstituțională, responsabilitățile sunt dispersate, iar măsurile riscă să fie implementate fragmentar. Această lacună diminuează eficiența intervențiilor publice și poate genera suprapuneri sau lacune în implementare.

56. Autoritățile publice locale au un rol important în dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare, în integrarea mobilității electrice în planificarea urbană și în modernizarea transportului public. Totuși, multe autorități locale nu dispun de capacitățile tehnice, de resursele financiare și de instrumentele metodologice necesare pentru planificarea amplasării punctelor de reîncărcare, includerea acestora în documentațiile urbanistice, gestionarea parcărilor, identificarea modelelor de finanțare sau promovarea flotelor publice cu emisii reduse.

57. Un obstacol major în dezvoltarea mobilității electrice îl reprezintă insuficiența resurselor financiare disponibile pentru extinderea infrastructurii de reîncărcare, modernizarea transportului public, electrificarea flotelor și implementarea soluțiilor digitale de monitorizare și informare. Investițiile necesare pentru instalarea punctelor de reîncărcare, în special a celor rapide și ultrarapide, presupun costuri inițiale ridicate pentru procurarea echipamentelor, racordarea la rețelele electrice, proiectare, autorizare, lucrări de construcție, mentenanță și operare. În același timp, nivelul încă scăzut al cererii pentru servicii de reîncărcare în afara marilor centre urbane poate reduce atractivitatea investițiilor private și încetini extinderea infrastructurii în localitățile mici, zonele rurale și pe unele coridoare rutiere.

58. În aceste condiții, dezvoltarea mobilității electrice necesită mobilizarea coordonată a resurselor financiare din bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, fonduri externe, instrumente de finanțare oferite de partenerii de dezvoltare, investiții private și mecanisme de parteneriat public-privat. Atragerea acestor resurse este esențială pentru asigurarea unei rețele de reîncărcare accesibile și echilibrat distribuite teritorial, pentru susținerea proiectelor de electrificare a transportului public și pentru instituirea unor mecanisme de sprijin destinate utilizatorilor, autorităților publice locale, întreprinderilor mici și mijlocii și altor categorii de beneficiari. Lipsa unui cadru predictibil de finanțare și cofinanțare poate conduce la implementarea fragmentară a măsurilor și la accentuarea diferențelor dintre localitățile cu capacitate investițională mai mare și cele cu resurse limitate.

59. Dezvoltarea mobilității electrice este afectată și de nivelul redus de informare și acceptare socială. Pentru o parte a populației, vehiculele electrice sunt percepute ca fiind costisitoare, dificil de întreținut sau insuficient adaptate la necesitățile de deplasare pe distanțe medii și lungi. În același timp, informațiile privind costurile reale de utilizare, avantajele economice pe durata ciclului de viață, posibilitățile de reîncărcare, siguranța bateriilor și impactul asupra mediului nu sunt suficient de accesibile. Lipsa campaniilor de informare și a instrumentelor de consiliere pentru utilizatori reduce ritmul de adoptare a tehnologiilor curate.

60. Un alt obstacol îl constituie deficitul de competențe tehnice și de forță de muncă calificată în domeniul mobilității electrice. Instalarea, operarea și mentenanța punctelor de reîncărcare, diagnosticarea vehiculelor electrice, gestionarea bateriilor, integrarea soluțiilor de reîncărcare inteligentă și aplicarea standardelor de siguranță necesită competențe specializate, care sunt încă insuficient dezvoltate pe piața muncii. Lipsa programelor de instruire poate încetini extinderea sectorului și poate limita capacitatea mediului de afaceri de a furniza servicii de calitate.

61. Deficiențele privind distribuția teritorială a infrastructurii de reîncărcare au implicații inclusiv asupra dezvoltării sectorului turistic. Dezvoltarea mobilității electrice este strâns legată de dinamica sectorului turistic. Insuficiența punctelor de reîncărcare în proximitatea atracțiilor turistice (crame, pensiuni, rezervații naturale), pe traseele culturale și la unitățile de cazare din mediul rural creează bariere de acces pentru turiștii interni și internaționali care utilizează vehicule electrice, limitând astfel fluxurile turistice către destinațiile regionale. Extinderea infrastructurii în aceste zone poate contribui atât la îmbunătățirea accesibilității destinațiilor turistice, cât și la reducerea disparităților teritoriale în accesul la mobilitatea electrică.

62. Distribuția teritorială neuniformă a infrastructurii și accesul diferențiat la soluțiile de mobilitate electrică au, totodată, implicații sociale. Problemele identificate afectează în mod diferit diverse categorii ale populației. Locuitorii din mediul rural și din localitățile mici se confruntă cu un acces mai scăzut la infrastructura de reîncărcare și cu opțiuni limitate de transport public. Persoanele cu venituri reduse întâmpină dificultăți mai mari în achiziționarea vehiculelor electrice, inclusiv a celor secondhand, iar lipsa unor mecanisme de sprijin poate limita accesul acestora la beneficiile tranziției verzi. Totodată, persoanele în vârstă, persoanele cu mobilitate redusă și cele care nu utilizează tehnologii digitale pot întâmpina dificultăți în accesarea punctelor de reîncărcare bazate exclusiv pe aplicații mobile sau pe metode electronice de plată.

63. În acest context, dezvoltarea mobilității electrice trebuie analizată și din perspectiva egalității de gen, întrucât accesul la mobilitate, posibilitățile de achiziționare a unui vehicul și tiparele de deplasare pot fi influențate diferit de factorii economici, sociali și familiali. În Republica Moldova, datele privind deținerea și utilizarea vehiculelor electrice, accesul la infrastructura de reîncărcare, comportamentul de mobilitate și beneficiarii măsurilor de sprijin nu sunt colectate și raportate în mod sistematic, dezagregat pe criteriul sexului. Această limitare nu permite evaluarea completă a eventualelor diferențe dintre femei și bărbați și îngreunează elaborarea și monitorizarea unor intervenții sensibile la dimensiunea de gen.

64. Datele socioeconomice generale indică însă existența unor factori care pot influența accesul femeilor și al bărbaților la mobilitatea electrică. În anul 2024, câștigul salarial mediu al femeilor a fost cu 16,6 % mai mic decât cel al bărbaților, iar responsabilitățile familiale au constituit principala cauză a inactivității economice pentru 51,9 % dintre femeile inactive cu vârste cuprinse între 25 și 54 de ani, în comparație cu 2,1 % dintre bărbații din aceeași categorie. Aceste diferențe pot influența capacitatea de achiziționare a vehiculelor electrice, accesul la soluții private de reîncărcare și posibilitatea de a beneficia de eventuale mecanisme financiare de sprijin.

65. În lipsa unor măsuri accesibile și adaptate, costul inițial ridicat al vehiculelor electrice, distribuția teritorială neuniformă a infrastructurii de reîncărcare și utilizarea exclusivă a aplicațiilor digitale sau a plăților electronice pot accentua inegalitățile existente. Aceste bariere pot afecta în special persoanele cu venituri scăzute, inclusiv femeile aflate în situații economice vulnerabile, locuitorii din mediul rural și alte categorii cu acces limitat la servicii moderne de mobilitate.

66. Totodată, dezvoltarea mobilității electrice creează noi oportunități de ocupare și de dezvoltare profesională în domenii precum instalarea și mentenanța punctelor de reîncărcare, serviciile energetice, tehnologiile informaționale, diagnosticarea și repararea vehiculelor electrice și gestionarea bateriilor. Participarea femeilor în sectorul transporturilor rămâne însă redusă: în anul 2024, acestea reprezentau 24,3 % din populația ocupată în activitățile de transport și depozitare din Republica Moldova, iar la nivelul Uniunii Europene – aproximativ 22,2 % din forța de muncă din transporturi. Valorificarea echitabilă a noilor oportunități presupune, prin urmare, încurajarea participării femeilor și a bărbaților la programele de instruire, calificare și reconversie profesională, precum și monitorizarea datelor privind beneficiarii, dezagregate pe criteriul sexului.

67. În lipsa intervenției, Republica Moldova riscă să mențină un model de mobilitate dependent de combustibili fosili importați, caracterizat prin emisii ridicate și costuri energetice vulnerabile la fluctuațiile externe, ceea ce poate conduce la creșterea emisiilor din transporturi, perpetuarea poluării aerului în zonele urbane, menținerea unui parc auto învechit și accentuarea decalajelor teritoriale și socioeconomice în accesul la infrastructură și la servicii moderne de mobilitate. În absența datelor dezagregate și a unor măsuri adaptate, există și riscul ca eventualele diferențe de acces dintre femei și bărbați să nu fie identificate și abordate corespunzător. Totodată, lipsa unei abordări coordonate poate reduce capacitatea țării de a atrage finanțări externe, investiții private și sprijin tehnic pentru dezvoltarea mobilității electrice.

68. Pe termen mediu, absența unui cadru strategic și operațional integrat poate limita realizarea angajamentelor naționale în domeniul climei, energiei și integrării europene. În contextul politicilor Uniunii Europene orientate spre accelerarea tranziției către vehicule curate, dezvoltarea infrastructurii interoperabile și reducerea emisiilor din transporturi, întârzierea intervențiilor poate genera costuri suplimentare de conformare, poate diminua competitivitatea sectorului transporturilor și poate limita accesul echitabil al populației și al mediului de afaceri la servicii moderne, sigure și accesibile de mobilitate.

69. Analiza situației evidențiază, astfel, un decalaj semnificativ între dinamica emergentă a pieței vehiculelor electrice și capacitatea cadrului instituțional, normativ, financiar și infrastructural de a susține dezvoltarea durabilă și incluzivă a sectorului. Depășirea acestui decalaj necesită o intervenție coordonată, orientată spre dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare, stimularea cererii pentru vehicule electrice, consolidarea cadrului normativ și a capacităților instituționale, dezvoltarea competențelor profesionale, colectarea datelor relevante dezagregate pe criteriul sexului și asigurarea accesului echitabil al tuturor categoriilor populației la beneficiile mobilității electrice.

70. Prin urmare, prezentul Program este necesar pentru instituirea unui cadru integrat și coerent, capabil să răspundă problemelor structurale și inegalităților identificate și să asigure tranziția către un sistem de transport modern, curat, eficient energetic, interoperabil, sigur, incluziv și accesibil tuturor categoriilor de utilizatori, în conformitate cu principiul „a nu lăsa pe nimeni în urmă”.

III.

OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE

71. Prezentul Program are ca scop accelerarea tranziției către un sistem de mobilitate rutieră curat, eficient energetic, accesibil, sigur și compatibil cu standardele europene. Programul stabilește cadrul de intervenție necesar pentru dezvoltarea coordonată a mobilității electrice prin trei direcții strategice majore: dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare și a cadrului național de reglementare, accelerarea decarbonizării și creșterea eficienței energetice în transporturi, precum și asigurarea unei tranziții echitabile, incluzive și sigure pentru toate categoriile de utilizatori.

72. Obiectivele prezentului Program derivă din prioritățile stabilite prin Strategia de mobilitate 2030 și Strategia națională de dezvoltare „Moldova Europeană 2030”, fiind adaptate la perioada de implementare a Programului și la specificul domeniului mobilității electrice. Acestea răspund problemelor identificate în analiza situației, printre care: dependența ridicată de combustibili fosili importați, dezvoltarea insuficientă și neuniformă a infrastructurii de reîncărcare, ponderea încă limitată a vehiculelor electrice și hibride plug-in în parcul auto național, necesitatea reducerii emisiilor generate de transportul rutier și disparitățile teritoriale în accesul la infrastructură modernă.

73. Obiectivele generale reflectă direcțiile strategice majore ale intervenției publice în domeniul mobilității electrice până în anul 2030, iar obiectivele specifice transpun aceste direcții în rezultate concrete, măsurabile și realizabile în perioada de implementare a prezentului Program. Formularea acestora asigură coerența dintre problemele identificate, măsurile propuse, indicatorii de monitorizare și rezultatele scontate.

Obiectivul general 1. Dezvoltarea infrastructurii publice de reîncărcare și consolidarea cadrului național de reglementare, evidență și monitorizare a mobilității electrice

74. Acest obiectiv general urmărește crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea coordonată a mobilității electrice prin extinderea rețelei naționale de infrastructură de reîncărcare suficiente, accesibile, sigure și interoperabile, prin crearea unui cadru normativ, instituțional, precum și a unui sistem național de date pentru monitorizarea infrastructurii și informarea utilizatorilor.

Pentru realizarea obiectivului general 1 se stabilesc următoarele obiective specifice:

74.1. Obiectivul specific 1.1. Consolidarea cadrului normativ și instituțional pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare prin aprobarea și aplicarea, până în anul 2030, a pachetului normativ privind instalarea, autorizarea, operarea, tarifarea și interoperabilitatea datelor.

74.2. Obiectivul specific 1.2. Extinderea rețelei publice de reîncărcare pentru vehicule electrice, până în anul 2030, la cel puțin 600 de puncte publice de reîncărcare funcționale, sigure, interoperabile și echilibrat distribuite la nivel național.

74.3. Obiectivul specific 1.3. Operaționalizarea, până în anul 2030, a unui sistem național de evidență, monitorizare și informare privind infrastructura publică de reîncărcare care să asigure raportarea datelor pentru 100 % din punctele publice de reîncărcare funcționale.

Obiectivul general 2. Accelerarea decarbonizării transportului rutier și creșterea eficienței energetice, prin promovarea vehiculelor electrice, electrificarea flotelor și integrarea mobilității electrice în sistemul energetic național

75. Acest obiectiv general urmărește reducerea impactului negativ al transportului rutier asupra mediului, sănătății populației și securității energetice prin creșterea ponderii vehiculelor electrice și hibride plug-in în parcul auto național, electrificarea transportului public și a flotelor publice și private, utilizarea energiei electrice din surse regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și de poluanți atmosferici.

Pentru realizarea obiectivului general 2 se stabilesc următoarele obiective specifice:

75.1. Obiectivul specific 2.1. Majorarea, până în anul 2030, a ponderii vehiculelor electrice și hibride plug-in la cel puțin 15 % din parcul auto național prin electrificarea progresivă a flotelor publice și private de transport rutier.

75.2. Obiectivul specific 2.2. Integrarea, până în anul 2030, a mobilității electrice în sistemul energetic național prin corelarea infrastructurii de reîncărcare cu rețelele electrice, dezvoltarea contorizării și a reîncărcării inteligente și aplicarea mecanismelor de management al cererii, în concordanță cu ținta națională de 6,9 % privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile în sectorul transporturilor (SER-T) în consumul final de energie electrică.

75.3. Obiectivul specific 2.3. Diminuarea impactului transportului rutier asupra mediului și sănătății populației prin reducerea, până în anul 2030, a emisiilor de CO₂ generate de transportul rutier cu cel puțin 15 % față de nivelul anului 2022.

Obiectivul general 3. Asigurarea unei tranziții echitabile, incluzive și sigure către mobilitatea electrică, prin extinderea accesului teritorial, informarea publicului și dezvoltarea competențelor profesionale

76. Acest obiectiv general vizează distribuirea echilibrată și echitabilă a beneficiilor mobilității electrice între toate regiunile, inclusiv localitățile rurale, zonele defavorizate și între toate categoriile de utilizatori – persoanele cu venituri scăzute, cu mobilitate redusă, întreprinderile mici și mijlocii și autoritățile publice locale. Intervențiile vor urmări integrarea principiilor accesibilității universale, egalității de gen, siguranței utilizatorilor și tranziției juste în politicile, proiectele și investițiile privind mobilitatea electrică.

Pentru realizarea obiectivului general 3 se stabilesc următoarele obiective specifice:

76.1. Obiectivul specific 3.1. Reducerea, până în anul 2030, a disparităților teritoriale în accesul la mobilitatea electrică, astfel încât cel puțin 30 % dintre punctele publice de reîncărcare nou-instalate să fie amplasate în afara municipiului Chișinău.

76.2. Obiectivul specific 3.2. Extinderea, până în anul 2030, a accesului utilizatorilor la informații relevante privind beneficiile mobilității electrice și utilizarea în condiții de siguranță a vehiculelor electrice și a infrastructurii de reîncărcare prin desfășurarea a cel puțin trei campanii naționale de informare și operaționalizarea unei platforme publice unice de informare.

76.3. Obiectivul specific 3.3. Dezvoltarea, până în anul 2030, a competențelor profesionale necesare pentru instalarea, operarea, mentenanța infrastructurii de reîncărcare și întreținere a vehiculelor electrice prin dezvoltarea a cel puțin două programe de formare profesională.

IV.

INDICATORI DE MONITORIZARE

77. Monitorizarea implementării prezentului Program se va realiza în baza unui set de indicatori de rezultat și de impact, corelați cu obiectivele generale și obiectivele specifice ale Programului. Indicatorii stabiliți vor permite evaluarea progresului în dezvoltarea mobilității electrice, identificarea eventualelor întârzieri sau impedimente în implementare, precum și fundamentarea deciziilor de ajustare a măsurilor de politici publice.

Astfel, prin realizarea obiectivelor generale și a obiectivelor specifice se urmărește atingerea indicatorilor de rezultat conform tabelului 1.

Tabelul 1

Indicatori de rezultat pentru obiectivele specifice

ObiectiveIndicatoriUnitatea
de măsură
Furnizorii de dateValoarea de referință (2025)Valoarea-țintă intermediară
(2027)
Valoarea
-țintă finală
(2030)
1234567
Obiectivul general 1. Dezvoltarea infrastructurii publice de reîncărcare și consolidarea cadrului național de reglementare, evidență și monitorizare a mobilității electrice
OS 1.1. Consolidarea cadrului normativ și instituțional pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare prin aprobarea și aplicarea, până în anul 2030,
a pachetului normativ privind instalarea, autorizarea, operarea, tarifarea și interoperabilitatea datelor
Ponderea punctelor publice de reîncărcare la care tarifele sunt afișate transparent și este disponibilă plata ad-hoc%Ministerul Infrastructurii
și Dezvoltării Regionale
325100
OS 1.2. Extinderea rețelei publice de reîncărcare pentru vehicule electrice, până în anul 2030, la cel puțin 600 de puncte publice de reîncărcare funcționale, sigure, interoperabile și echilibrat distribuite la nivel naționalNumărul total de puncte de reîncărcare funcționale și accesibile utilizatorilorPuncte de reîncărcareMinisterul Infrastructurii
și Dezvoltării Regionale;
operatori de puncte de reîncărcare și de realimentare
250450600
Ponderea punctelor de reîncărcare rapidă și ultrarapidă din totalul punctelor publice%Ministerul Infrastructurii
și Dezvoltării Regionale;
operatori de puncte de reîncărcare și de realimentare
182540
OS 1.3. Operaționalizarea, până în anul 2030, a unui sistem național de evidență, monitorizare și informare privind infrastructura publică de reîncărcare care să asigure raportarea datelor pentru
100 % din punctele publice de reîncărcare funcționale
Rata punctelor publice de reîncărcare integrate în sistemul național de evidență, monitorizare și informare%Ministerul Infrastructurii
și Dezvoltării Regionale;
Ministerul Dezvoltării Economice
și Digitalizării; operatori
de puncte de reîncărcare și de realimentare
050100
Rata medie anuală de utilizare a punctelor publice de reîncărcare calculată pe baza datelor raportate de operatori%Operatori de puncte de reîncărcare și de realimentare51015
Obiectivul general 2. Accelerarea decarbonizării transportului rutier și creșterea eficienței energetice, prin promovarea vehiculelor electrice, electrificarea flotelor și integrarea mobilității electrice în sistemul energetic național
OS 2.1. Majorarea, până în anul 2030, a ponderii vehiculelor electrice și hibride plug-in la cel puțin 15 % din parcul auto național prin electrificarea progresivă
a flotelor publice și private
de transport rutier
Ponderea vehiculelor electrice cu baterie (BEV) în totalul parcului auto național%Agenția Servicii Publice124
Ponderea vehiculelor hibride în totalul parcului auto național%Agenția Servicii Publice6,27,511
Ponderea autobuzelor electrice și hibride în totalul autobuzelor utilizate pentru serviciile regulate de transport public urban%Autoritățile administrației publice locale;
Agenția Servicii Publice
11030
OS 2.2. Integrarea, până
în anul 2030, a mobilității electrice în sistemul energetic național prin corelarea infrastructurii de reîncărcare cu rețelele electrice, dezvoltarea contorizării
și a reîncărcării inteligente
și aplicarea mecanismelor
de management al cererii,
în concordanță cu ținta națională de 6,9 % privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile în sectorul transporturilor
(SER-T) în consumul final de energie electrică
Ponderea punctelor publice de reîncărcare cu funcționalități de reîncărcare inteligentă%Operatori de puncte de reîncărcare și de realimentare; Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale03060
Cantitatea anuală de combustibili fosili substituiți prin utilizarea energiei electrice în transportul rutierMii tone/anMinisterul Energiei;
IP Centrul Național pentru Energie Durabilă
41525
OS 2.3. Diminuarea impactului transportului rutier asupra mediului și sănătății populației prin reducerea, până în anul 2030, a emisiilor de CO₂ generate de transportul rutier cu cel puțin 15 % față de nivelul
anului 2022
Consumul anual de energie electrică pentru reîncărcarea vehiculelor electrice și hibrideMWhOperatori de puncte de reîncărcare și de realimentare;
Ministerul Infrastructurii
și Dezvoltării Regionale
4300800045000
Obiectivul general 3. Asigurarea unei tranziții echitabile, incluzive și sigure către mobilitatea electrică, prin extinderea accesului teritorial, informarea publicului și dezvoltarea competențelor profesionale
OS 3.1. Reducerea, până în anul 2030, a disparităților teritoriale în accesul la mobilitatea electrică, astfel încât cel puțin 30 % dintre punctele publice de reîncărcare nou-instalate să fie amplasate în afara municipiului ChișinăuRata localităților cu peste 5 000 de locuitori care dispun de infrastructură publică de reîncărcare funcțională sau de acces la infrastructură publică de reîncărcare în proximitate rezonabilă, conform metodologiei aprobate%Ministerul Infrastructurii
și Dezvoltării Regionale
153570
OS 3.2. Extinderea, până în anul 2030, a accesului utilizatorilor la informații relevante privind beneficiile mobilității electrice și utilizarea în condiții de siguranță a vehiculelor electrice și a infrastructurii de reîncărcare prin desfășurarea a cel puțin trei campanii naționale de informare și operaționalizarea unei platforme publice unice de informareNumărul anual de utilizatori unici ai platformei publice de informare privind mobilitatea electricăUtilizatori unici/anMinisterul Infrastructurii
și Dezvoltării Regionale
05 00015 000
OS 3.3. Dezvoltarea, până în anul 2030, a competențelor profesionale necesare pentru instalarea, operarea, mentenanța infrastructurii de reîncărcare și întreținere a vehiculelor electrice prin dezvoltarea a cel puțin două programe de formare profesionalăPonderea participanților înscriși în programele de formare în domeniul mobilității electrice care obțin certificarea competențelor profesionale%Ministerul Infrastructurii
și Dezvoltării Regionale;
Ministerul Energiei
05070
Gradul de ocupare a absolvenților în domenii conexe (la 12 luni de la absolvire)%Ministerul Infrastructurii
și Dezvoltării Regionale;
Ministerul Energiei
06075

78. Realizarea cumulativă a indicatorilor de rezultat aferenți obiectivelor specifice, prezentați în tabelul 1, va determina schimbările la nivelul sistemului de mobilitate electrică, evaluate prin indicatorii de impact corespunzători obiectivelor generale, prezentați în tabelul 2.

Tabelul 2

Indicatori de impact pentru obiectivele generale

ObiectiveIndicatoriUnitatea
de măsură
Furnizorii
de date
Valoarea de referință (2025)Valoarea
-țintă intermed
iară

(2027)
Valoarea
-țintă finală

(2030)
1234567
OG 1. Dezvoltarea infrastructurii publice de reîncărcare și consolidarea cadrului național de reglementare, evidență și monitorizare
a mobilității electrice
Rata de acoperire
a rețelei de drumuri naționale (M și R) cu infrastructură publică
de reîncărcare, conform criteriului de distanță stabilit pentru rețeaua națională și TEN-T
%Administrația Națională
a Drumurilor S.A.
53580
OG 2. Accelerarea decarbonizării transportului rutier
și creșterea eficienței energetice, prin promovarea vehiculelor electrice, electrificarea flotelor și integrarea mobilității electrice
în sistemul energetic național
Ponderea autoturismelor electrice și hibride
în totalul de autoturisme
%Agenția Servicii Publice7915
Rata de reducere
a emisiilor de CO₂ generate de transportul rutier
% față de 2022Agenția de Mediu0715
Ponderea energiei din surse regenerabile
în transporturi
%Ministerul Energiei3,2
(2025)
4,76,9
Emisiile de substanțe poluante în aerul atmosferic generate
de transportul rutier
Mii toneBiroul Național de Statistică178,4
(2024)
154,3142,7
OG 3. Asigurarea unei tranziții echitabile, incluzive și sigure către mobilitatea electrică prin extinderea accesului teritorial, informarea publicului
și dezvoltarea competențelor profesionale
Ponderea populației din localitățile din afara municipiului Chișinău care beneficiază
de acces la infrastructură publică de reîncărcare funcțională, sigură
și accesibilă
%Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale153570

V.

IMPACT

79. Din perspectiva mediului, prezentul Program va contribui la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluanților atmosferici generați de transportul rutier. Acest impact va fi resimțit în special în zonele urbane și în localitățile cu trafic intens, unde transportul rutier influențează direct calitatea aerului, nivelul de zgomot, sănătatea populației și condițiile de trai. Evoluția impactului va fi urmărită prin indicatorii privind emisiile de gaze cu efect de seră și, în funcție de disponibilitatea datelor, emisiile de oxizi de azot și particule în suspensie provenite din transportul rutier.

80. Relevanța acestor beneficii este confirmată de analizele internaționale referitoare la Republica Moldova. Potrivit studiului Băncii Mondiale „Country Climate and Development Report”, electrificarea transportului, asociată cu creșterea utilizării energiei din surse regenerabile, poate genera, până în anul 2050, beneficii semnificative pentru sănătatea populației, mediu și economie, inclusiv reducerea concentrațiilor de particule fine, evitarea deceselor premature și obținerea unor beneficii economice nete. Aceste constatări demonstrează că tranziția către mobilitatea electrică reprezintă atât o măsură de reducere a impactului transporturilor asupra mediului, cât și o investiție în sănătatea populației și în dezvoltarea economică durabilă.

81. Din perspectiva energetică, prezentul Program va contribui la consolidarea securității energetice prin reducerea consumului de benzină și motorină, creșterea utilizării energiei electrice în transporturi și integrarea progresivă a energiei din surse regenerabile. Contribuția Programului la tranziția energetică va fi evaluată în contextul evoluției ponderii energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie, pentru care sunt stabilite valori de referință și ținte pentru anii 2027 și 2030. Dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare va fi corelată cu capacitățile rețelelor electrice, cu planurile de investiții ale operatorilor de sistem și cu aplicarea soluțiilor de reîncărcare inteligentă.

82. Din perspectiva decarbonizării parcului auto, prezentul Program va contribui la accelerarea tranziției către vehicule cu emisii reduse și zero. Impactul va fi urmărit prin ponderea autoturismelor electrice și hibride în totalul autoturismelor, care urmează să crească de la 7 % în anul 2025 la 9 % în anul 2027 și la 15 % până în anul 2030. Creșterea acestei ponderi va contribui, împreună cu celelalte măsuri din domeniul transporturilor și al energiei, la reducerea consumului de combustibili fosili și a emisiilor asociate transportului rutier.

83. Din perspectiva infrastructurii de transport și a coeziunii teritoriale, prezentul Program va contribui la dezvoltarea unei rețele publice de reîncărcare funcționale, sigure, interoperabile și echilibrat distribuite. Extinderea infrastructurii pe principalele coridoare rutiere naționale, pe segmentele relevante ale TEN-T, precum și în municipii, în centre raionale, în localități mici, în zone rurale și în proximitatea destinațiilor turistice relevante va facilita deplasările cu vehicule electrice și va contribui la reducerea disparităților teritoriale în accesul la servicii moderne de mobilitate. Impactul va fi urmărit prin indicatorii privind acoperirea teritorială și accesul populației la infrastructura publică de reîncărcare.

84. Din perspectiva siguranței, implementarea prezentului Program va susține dezvoltarea unui sistem de mobilitate mai sigur prin promovarea vehiculelor moderne, aplicarea cerințelor tehnice și de operare a infrastructurii de reîncărcare, informarea utilizatorilor și integrarea principiilor siguranței în proiectele de mobilitate electrică. Contribuția Programului la sporirea siguranței va fi urmărită prin rata accidentelor rutiere și numărul de decese cauzate de accidentele rutiere la 100 000 de locuitori, ținându-se cont de faptul că evoluția acestor indicatori este influențată și de ansamblul politicilor naționale în domeniul siguranței rutiere.

85. Instituirea sistemului național de evidență, monitorizare și informare privind infrastructura publică de reîncărcare va permite colectarea, gestionarea și publicarea datelor privind localizarea punctelor de reîncărcare, puterea instalată, tipurile de conectori, disponibilitatea, starea de funcționare, tarifele, metodele de plată și gradul de utilizare. Aceste date vor fi utile și vor susține planificarea investițiilor, monitorizarea progresului, informarea utilizatorilor și integrarea infrastructurii de reîncărcare în serviciile digitale de mobilitate.

86. Din perspectiva economică, prezentul Program va crea premise pentru dezvoltarea unui segment al economiei verzi prin atragerea investițiilor private și a finanțării externe în infrastructura de reîncărcare, precum și prin extinderea unui set de servicii asociate mobilității electrice, inclusiv de mentenanță, digitalizare, dezvoltare de soluții software, formare profesională și alte servicii conexe. Totodată, utilizarea vehiculelor electrice poate contribui la reducerea costurilor de exploatare pentru utilizatori, operatori de transport, autorități publice și întreprinderi, în special în cazul flotelor cu utilizare intensivă.

87. Din perspectiva accesului teritorial și a incluziunii, prezentul Program va contribui la extinderea accesului populației din afara municipiului Chișinău la infrastructura publică de reîncărcare. Impactul va fi urmărit prin ponderea populației din localitățile din afara municipiului Chișinău care beneficiază de acces la infrastructură publică de reîncărcare funcțională, sigură și accesibilă.

88. Din perspectiva socială, prezentul Program va contribui la creșterea calității vieții populației prin reducerea poluării, îmbunătățirea accesului la soluții moderne de mobilitate și dezvoltarea unui transport public mai curat și eficient. Impactul social va fi consolidat prin măsuri orientate spre reducerea disparităților teritoriale și sociale în accesul la serviciile de mobilitate electrică, inclusiv în localitățile rurale, zonele cu acces redus la infrastructură modernă și în comunitățile cu resurse investiționale limitate.

89. Ca urmare a implementării prezentului Program, până în anul 2030, se preconizează următoarele schimbări principale:

89.1. creșterea ponderii vehiculelor electrice și hibride plug-in în parcul auto național până la cel puțin 15 %;

89.2. majorarea numărului de vehicule electrice cu baterie înmatriculate și electrificarea progresivă a flotelor publice și private de transport rutier;

89.3. extinderea rețelei publice de reîncărcare la cel puțin 600 de puncte publice funcționale, sigure, interoperabile și echilibrat distribuite teritorial;

89.4. dezvoltarea rețelei de puncte publice de reîncărcare rapidă și ultrarapidă necesare deplasărilor interurbane, regionale și pe principalele coridoare rutiere;

89.5. creșterea gradului de acoperire a drumurilor naționale cu infrastructură publică de reîncărcare, inclusiv pe segmentele relevante ale TEN-T;

89.6. aprobarea și aplicarea cadrului normativ privind instalarea, autorizarea, operarea, tarifarea, plata, interoperabilitatea, monitorizarea și raportarea datelor aferente infrastructurii publice de reîncărcare;

89.7. operaționalizarea sistemului național de evidență, monitorizare și informare privind infrastructura publică de reîncărcare și asigurarea raportării datelor relevante de către operatori;

89.8. reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluanților atmosferici generați de transportul rutier;

89.9. creșterea utilizării energiei din surse regenerabile și substituirea progresivă a combustibililor fosili utilizați în transportul rutier;

89.10. îmbunătățirea accesului localităților rurale, zonelor slab deservite și categoriilor de utilizatori aflate în situații de vulnerabilitate la infrastructura și serviciile de mobilitate electrică;

89.11. creșterea nivelului de informare și de încredere a utilizatorilor în mobilitatea electrică prin campanii de comunicare, instrumente digitale și asigurarea transparenței privind costurile, siguranța și condițiile de reîncărcare;

89.12. dezvoltarea competențelor profesionale necesare instalării, operării și mentenanței infrastructurii de reîncărcare, precum și întreținerii vehiculelor electrice.

90. În ansamblu, importanța prezentului Program este multidimensională prin contribuțiile la modernizarea sectorului transporturilor, la reducerea impactului asupra mediului, la consolidarea securității energetice, la dezvoltarea economiei verzi și la creșterea calității vieții populației. Programul va crea premisele pentru o tranziție treptată, echitabilă și sustenabilă către o mobilitate cu emisii reduse, compatibilă cu prioritățile naționale de dezvoltare și cu procesul de integrare europeană.

VI.

COSTURI

91. Implementarea prezentului Program se va realiza din contul și în limitele alocațiilor aprobate în bugetele autorităților și instituțiilor responsabile, în corelare cu Cadrul bugetar pe termen mediu și bugetele anuale, precum și din contul asistenței financiare și tehnice acordate de către organizațiile internaționale, partenerii de dezvoltare și instituțiile financiare internaționale, la fel și din contul investițiilor private, al parteneriatelor public-private și al altor surse permise de legislație.

92. Costul total pentru implementarea prezentului Program se estimează la 1 014 027,45 mii de lei. Din această sumă, 93 005,45 mii de lei reprezintă costuri prevăzute din bugetul de stat și reflectate în Cadrul bugetar pe termen mediu, 316 442,00 mii de lei reprezintă costuri acoperite din asistență externă și posibile contribuții ale sectorului privat, iar circa 604 580,00 mii de lei constituie costuri neacoperite la momentul elaborării Programului. Acestea urmează a fi mobilizate din surse externe, inclusiv din asistența partenerilor de dezvoltare, finanțări oferite de instituțiile financiare internaționale, contribuții ale sectorului privat, parteneriate public-private și alte surse conforme legislației. Dezagregarea costurilor pe obiective specifice și ani este prezentată în tabelul 3.

93. Având în vedere că o parte semnificativă a costurilor estimate nu dispune, la etapa inițială, de acoperire financiară confirmată, autoritățile și instituțiile responsabile vor întreprinde demersurile necesare pentru reflectarea graduală a cheltuielilor eligibile în Cadrul bugetar pe termen mediu și în bugetele anuale, în funcție de priorități, de capacitatea de implementare și de spațiul fiscal disponibil. Totodată, autoritățile și instituțiile responsabile vor continua dialogul cu partenerii de dezvoltare, instituțiile financiare internaționale, mediul privat și cu alți actori relevanți în vederea identificării și a mobilizării surselor de finanțare necesare. Acest demers va contribui la reducerea presiunii asupra bugetului național și la asigurarea sustenabilității financiare a prezentului Program.

94. Implementarea acțiunilor prezentului Program se va realiza etapizat, în funcție de disponibilitatea resurselor financiare, gradul de pregătire a proiectelor, capacitatea de implementare a instituțiilor responsabile, posibilitățile de cofinanțare și contribuția acțiunilor la atingerea obiectivelor și a valorilor-țintă stabilite.

95. Mobilizarea și alocarea resurselor financiare vor fi orientate cu prioritate către acțiunile cu impact direct și sistemic asupra dezvoltării mobilității electrice. Astfel, în procesul de programare financiară se vor prioritiza:

95.1. acțiunile de planificare, coordonare și fundamentare tehnică necesare dezvoltării coerente a mobilității electrice și integrării infrastructurii de reîncărcare în sistemele de transport și energetic;

95.2. investițiile în infrastructura de reîncărcare amplasată pe coridoarele strategice de transport, pe principalele drumuri naționale și în alte zone cu importanță majoră pentru asigurarea conectivității;

95.3. măsurile de extindere și de modernizare a infrastructurii publice și private de reîncărcare, inclusiv cele care contribuie la atragerea finanțării externe și a investițiilor private, la asigurarea interoperabilității și la îmbunătățirea acoperirii teritoriale;

95.4. măsurile de reînnoire și de electrificare progresivă a flotelor publice și private utilizate pentru transportul rutier de persoane, cu prioritate pentru vehiculele destinate serviciilor regulate;

95.5. acțiunile privind operaționalizarea sistemului național de evidență, monitorizare și informare, reducerea disparităților teritoriale și sociale în accesul la mobilitatea electrică, precum și dezvoltarea competențelor profesionale necesare instalării, operării și mentenanței infrastructurii de reîncărcare.

96. Pentru acțiunile investiționale și cele aferente dezvoltării infrastructurii, costurile indicate au caracter estimativ și pot fi ajustate în procesul de implementare, în funcție de rezultatele studiilor de fezabilitate, de documentația tehnică, evoluția prețurilor și condițiile de piață.

97. Implementarea prezentului Program se va realiza preponderent prin subprogramele bugetare aferente domeniilor de transport, energie, mediu, educație și dezvoltare economică, în funcție de natura acțiunilor planificate, instituțiile responsabile și sursele de finanțare identificate.

Tabelul 3

Costuri pentru punerea în aplicare a Programului

Obiectivul specificCodul
subprog-
ramului
bugetar
Costuri
totale
(mii lei)
Costuri pe ani (mii lei)
Anul
2026
Anul
2027
Anul
2028
Anul
2029
Anul
2030
12345678
Obiectivul specific 1.1. Consolidarea cadrului normativ și instituțional pentru dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare prin aprobarea și aplicarea, până în anul 2030, a pachetului normativ privind instalarea, autorizarea, operarea, tarifarea și interoperabilitatea datelor6101
5801
11 307,32514,29653,0310 140,00,000,00
Costuri acoperite în Cadrul bugetar pe termen mediu1 167,32514,29653,030,00,00,0
Costuri acoperite din asistență externă10 140,00,00,010 140,00,00,0
Costuri neacoperite0,000,00,00,00,00,0
Obiectivul specific 1.2. Extinderea rețelei publice de reîncărcare pentru vehicule electrice, până în anul 2030, la cel puțin 600 de puncte publice de reîncărcare funcționale, sigure, interoperabile și echilibrat distribuite la nivel național6402589 582,988 682,975 000,0142 000,0141 950,0141 950,0
Costuri acoperite în Cadrul bugetar pe termen mediu87 880,987 880,90,00,00,00,0
Costuri acoperite din asistență externă300 802,0802,075 000,075 000,075 000,075 000,0
Costuri neacoperite200 900,00,067 00066 95066 950
Obiectivul specific 1.3. Operaționalizarea, până în anul 2030, a unui sistem național de evidență, monitorizare și informare privind infrastructura publică de reîncărcare care să asigure raportarea datelor pentru 100 % din punctele publice
de reîncărcare funcționale
6101
6402
19435,800,0207,95 020,014 207,90,0
Costuri acoperite în Cadrul bugetar pe termen mediu415,800,0207,90,0207,90,0
Costuri acoperite din asistență externă0,00,00,00,00,00,0
Costuri neacoperite19 020,00,00,05 020,014 000,00,00
Obiectivul specific 2.1. Majorarea, până în anul 2030, a ponderii vehiculelor electrice și hibride plug-in
la cel puțin 15 % din parcul auto național prin electrificarea progresivă
a flotelor publice și private de transport rutier
6101
6404
152 336,92129,022 207,9050 000,0050 000,0050 000,00
Costuri acoperite în Cadrul bugetar pe termen mediu2 336,92129,022 207,900,000,000,00
Costuri acoperite din asistență externă0,00,00,00,00,00,0
Costuri neacoperite150 000,000,00,050 000,050 000,050 000,0
Obiectivul specific 2.2. Integrarea, până în anul 2030, a mobilității electrice în sistemul energetic național prin corelarea infrastructurii de reîncărcare cu rețelele electrice, dezvoltarea contorizării și a reîncărcării inteligente și aplicarea mecanismelor de management al cererii, în concordanță cu ținta națională de 6,9 % privind ponderea energiei electrice din surse regenerabile în sectorul transporturilor (SER-T) în consumul final de energie electrică5801707,90,00500,0207,90,000,00
Costuri acoperite în Cadrul bugetar pe termen mediu207,90,00,0207,90,00,0
Costuri acoperite din asistență externă500,00,0500,00,00,00,0
Costuri neacoperite0,00,00,00,00,00,0
Obiectivul specific 2.3. Diminuarea impactului transportului rutier asupra mediului și sănătății populației prin reducerea, până în anul 2030,
a emisiilor de CO₂ generate de transportul rutier cu cel puțin 15 % față de nivelul anului 2022
6101
6402
3501
3502
41009,4166,85612,56330,020 000,020 000,0
Costuri acoperite în Cadrul bugetar pe termen mediu679,4166,85612,560,00,00,0
Costuri acoperite din asistență externă0,00,00,00,00,00,0
Costuri neacoperite40 330,00,00,0330,020 000,020 000,0
Obiectivul specific 3.1. Reducerea, până în anul 2030, a disparităților teritoriale în accesul la mobilitatea electrică, astfel încât cel puțin 30 % dintre punctele publice de reîncărcare nou-instalate să fie amplasate în afara municipiului Chișinău6101
6104
6402
180 917,20,040 317,240 200,051 200,049 200,0
Costuri acoperite în Cadrul bugetar pe termen mediu117,20,0117,20,00,00,0
Costuri acoperite din asistență externă0,00,00,00,00,00,0
Costuri neacoperite180 800,00,040 200,040 200,051 200,049 200,0
Obiectivul specific 3.2. Extinderea, până în anul 2030, a accesului utilizatorilor la informații relevante privind beneficiile mobilității electrice și utilizarea în condiții de siguranță a vehiculelor electrice și a infrastructurii de reîncărcare prin desfășurarea a cel puțin trei campanii naționale de informare și operaționalizarea unei platforme publice unice de informare64026 530,00,00,02 510,02 010,02 010,0
Costuri acoperite în Cadrul bugetar pe termen mediu0,00,00,00,00,00,0
Costuri acoperite din asistență externă0,00,00,00,00,00,0
Costuri neacoperite6 530,00,00,02 510,02 010,02 010,0
Obiectivul specific 3.3. Dezvoltarea, până în anul 2030, a competențelor profesionale necesare pentru instalarea, operarea, mentenanța infrastructurii de reîncărcare și întreținere a vehiculelor electrice prin dezvoltarea
a cel puțin două programe de formare profesională
6101
6402
12 200,00,002 533,04 000,04 000,01 666,67
Costuri acoperite în Cadrul bugetar pe termen mediu200,00,0200,00,00,00,0
Costuri acoperite din asistență externă5 000,00,00,01 666,671 666,671 666,67
Costuri neacoperite7 000,00,02 333,02 333,02 333,00,0
Total1 014 027,4589 393,06122 031,92254 407,9283 367,9264 826,67
Costuri acoperite în Cadrul bugetar pe termen mediu93 005,4588 591,063 998,59207,9207,90,00
Costuri acoperite din asistență externă316 442 ,00802,0075 500,0086 806,6776 666,6776 666,67
Costuri neacoperite604 580,000,0042 533,33167 360,00206 493,00188 160,0

VII.

RISCURI DE IMPLEMENTARE

98. Implementarea prezentului Program implică o serie de riscuri, determinate de caracterul inovator al domeniului, dependența de multiple sectoare și de contextul socioeconomic specific Republicii Moldova. Identificarea timpurie a riscurilor și stabilirea măsurilor de mitigare sunt esențiale pentru asigurarea succesului Programului.

99. Riscurile sunt clasificate pe categorii, cu evaluarea probabilității (redusă/medie/ridicată) și a impactului potențial (redus/mediu/ridicat), precum și cu propuneri concrete ale măsurilor de diminuare a acestora.

Tabelul 4

Riscuri de implementare

Nr. crt.RiscProbabi
litate
ImpactMăsuri de diminuare a riscurilor
12345
Riscuri financiare și investiționale
1.Insuficiența resurselor financiare publice și dependența de finanțarea externă pentru implementarea măsurilor ProgramuluiMedie
-ridicată
RidicatMăsurile prioritare vor fi incluse în Cadrul bugetar pe termen mediu, iar investițiile vor fi etapizate în funcție de disponibilitatea resurselor financiare. Pentru atragerea finanțării vor fi pregătite și promovate proiecte mature, cu documentație completă și cu grad avansat de pregătire
2.Majorarea costurilor de implementare față de estimările inițiale ca urmare a creșterii prețurilor la tehnologii, echipamente, lucrări și servicii, precum și a presiunilor inflaționisteMedie
-ridicată
Mediu
-ridicat
Estimările de costuri și planurile de achiziții vor fi actualizate periodic. Investițiile vor fi etapizate, iar documentațiile tehnice vor utiliza specificații clare și standardizate. După caz, vor fi aplicate acorduri-cadru și clauze contractuale privind ajustarea prețurilor, în condițiile legii
Riscuri tehnice și de infrastructură
3.Capacitate insuficientă a rețelelor electrice de distribuție pentru racordarea punctelor de reîncărcare, în special a celor rapide și ultrarapideMedie
-ridicată
RidicatDezvoltarea infrastructurii de reîncărcare va fi corelată cu planurile de dezvoltare și modernizare a rețelelor electrice. Amplasamentele vor fi selectate cu luarea în considerare a capacităților de racordare, iar investițiile în rețele inteligente, în soluții de reîncărcare inteligentă și, după caz, în stocarea energiei vor fi promovate gradual
4.Întârzieri în dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare, cauzate de proceduri administrative complexe, acces la terenuri, autorizare, achiziții publice, racordare la rețele sau executarea lucrărilorRidicatăRidicatStandardizarea procedurilor de planificare, autorizare și racordare a infrastructurii de reîncărcare. Stabilirea, în documentațiile-tip pentru proiectare și achiziții, a unor termene clare pentru etapele administrative și monitorizarea periodică a blocajelor apărute în procesul de implementare, în vederea eliminării acestora
5.Probleme de interoperabilitate, calitate tehnică, siguranță sau mentenanță insuficientă a punctelor de reîncărcareMedieMediuAplicarea standardelor tehnice relevante și a cerințelor minime privind conectorii, siguranța, disponibilitatea, interoperabilitatea, mentenanța și informarea utilizatorilor. Stabilirea unor obligații clare pentru operatorii infrastructurii de reîncărcare privind funcționarea punctelor, transparența tarifelor, accesul nediscriminatoriu și raportarea datelor relevante
6.Funcționarea insuficientă a sistemului național de evidență, monitorizare și informare sau calitatea redusă a datelor raportate de operatoriMedieRidicatStabilirea unor obligații clare de raportare pentru operatorii punctelor publice de reîncărcare, inclusiv privind datele statice și dinamice. Includerea în sistemul național de evidență a informațiilor privind localizarea, puterea instalată, tipurile de conectori, disponibilitatea, starea de funcționare, tarifele și metodele de plată. Verificarea periodică a calității datelor raportate
Riscuri de piață și adoptare
7.Adoptare lentă a vehiculelor electrice și hibride plug-in de către populație, întreprinderi și operatorii de transportMedieRidicatPromovarea măsurilor de informare, a stimulentelor predictibile și a programelor orientate spre electrificarea flotelor publice și private. Susținerea dezvoltării pieței vehiculelor electrice noi și secondhand, precum și facilitarea accesului la finanțare pentru utilizatori, întreprinderi și autorități publice locale
8.Percepție negativă privind autonomia vehiculelor electrice, costul de achiziție, durata de reîncărcare și disponibilitatea infrastructurii publiceMedieMediuDesfășurarea campaniilor de informare bazate pe date reale privind autonomia, costurile totale de utilizare, siguranța, durata de reîncărcare și disponibilitatea punctelor de reîncărcare. Dezvoltarea infrastructurii rapide pe coridoarele principale și publicarea datelor privind punctele funcționale, în vederea creșterii încrederii utilizatorilor
9.Fluctuații ale prețurilor la energia electrică, vehicule și echipamente, care pot afecta atractivitatea economică a mobilității electriceMedieMediuPromovarea soluțiilor de reîncărcare eficientă, utilizarea energiei electrice din surse regenerabile și informarea utilizatorilor privind costurile totale de exploatare ale vehiculelor electrice. Analiza, după caz, a mecanismelor tarifare care să încurajeze reîncărcarea în perioade favorabile pentru sistemul energetic
Riscuri instituționale și de guvernanță
10.Capacitate administrativă limitată la nivel central și local pentru planificarea, autorizarea, implementarea și monitorizarea proiectelorRidicatăRidicatOrganizarea programelor de instruire pentru autoritățile publice centrale și locale, elaborarea ghidurilor metodologice și a modelelor standardizate de documentații, precum și acordarea, după caz, a asistenței tehnice din partea partenerilor de dezvoltare pentru proiectele prioritare. Digitalizarea proceselor de raportare și monitorizare în vederea reducerii sarcinii administrative
11.Instabilitate legislativă sau modificări frecvente ale stimulentelor fiscale și financiare pentru vehicule electrice și infrastructura de reîncărcareMedieRidicatCadrul normativ și mecanismele de sprijin vor fi elaborate pe baza principiului predictibilității și al stabilității. Modificările eventuale ale schemelor de sprijin vor fi anunțate din timp, cu aplicarea unor perioade de tranziție și cu protejarea beneficiarilor existenți, în condițiile legii
Riscuri sociale și teritoriale
12.Acces inegal la infrastructura de reîncărcare și la beneficiile mobilității electrice pentru localitățile rurale, zonele slab deservite și categoriile de utilizatori aflați în situații de vulnerabilitateMedieRidicatInvestițiile vor fi prioritizate astfel încât să reducă disparitățile teritoriale și sociale. Infrastructura de reîncărcare va fi planificată inclusiv pentru localități rurale, centre regionale, zone cu acces redus la servicii moderne de transport și categorii de utilizatori vulnerabili. Vor fi aplicate cerințe de accesibilitate universală și soluții de informare și plată ușor de utilizat

VIII.

AUTORITĂŢI ŞI INSTITUŢII RESPONSABILE

100. Implementarea prezentului Program are un caracter intersectorial, ceea ce implică o distribuție clară a responsabilităților între multiple instituții publice centrale, locale și actori nonguvernamentali. Domeniul mobilității electrice intersectează politicile de transport, energie, mediu, finanțe publice, dezvoltare economică, digitalizare, planificare urbană și dezvoltare regională, motiv pentru care este necesară o delimitare clară a rolurilor și a responsabilităților instituționale.

101. Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale este autoritatea publică centrală responsabilă de elaborarea, coordonarea, monitorizarea și implementarea prezentului Program. Ministerul va asigura coordonarea strategică a Programului, integrarea măsurilor de mobilitate electrică în politicile de transport și de infrastructură, precum și raportarea progresului către Guvern, în cooperare cu autoritățile și instituțiile responsabile. Pentru asigurarea unei implementări coerente, Ministerul va coordona procesul de colaborare interinstituțională și va asigura corelarea măsurilor Programului cu documentele de politici publice relevante, planurile de investiții în infrastructură, prioritățile de dezvoltare regională și angajamentele asumate în procesul de integrare europeană.

102. Ministerul Energiei va contribui la implementarea prezentului Program prin asigurarea corelării mobilității electrice cu politicile naționale în domeniul energiei, eficienței energetice, securității energetice și promovării surselor regenerabile. Ministerul va susține integrarea infrastructurii de reîncărcare în sistemul energetic național, inclusiv prin coordonarea măsurilor privind pregătirea rețelelor electrice pentru creșterea cererii de energie, promovarea soluțiilor de reîncărcare inteligentă, utilizarea energiei electrice din surse regenerabile și dezvoltarea, după caz, a soluțiilor de stocare și a tehnologiilor de tip vehicle-to-grid.

103. Ministerul Mediului va contribui la implementarea prezentului Program prin corelarea măsurilor de mobilitate electrică cu politicile naționale în domeniul schimbărilor climatice, calității aerului și protecției mediului. Ministerul va susține monitorizarea impactului Programului asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluanților atmosferici generați de transportul rutier, inclusiv CO₂, NOx, PM2,5 și PM10, precum și integrarea obiectivelor de decarbonizare în politicile aferente sectorului transporturilor.

104. Ministerul Finanțelor va examina, conform competențelor, implicațiile bugetare ale măsurilor propuse în cadrul procesului de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu și a bugetului de stat.

105. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării va contribui la dezvoltarea pieței mobilității electrice, la stimularea investițiilor private, la promovarea inovării și la integrarea soluțiilor digitale în domeniul electromobilității. Ministerul va susține crearea unui mediu favorabil pentru dezvoltarea serviciilor conexe mobilității electrice, inclusiv soluții software, platforme digitale, servicii de informare pentru utilizatori și instrumente digitale de monitorizare și raportare.

106. S.A. „Administrația Națională a Drumurilor” va contribui la planificarea și facilitarea amplasării infrastructurii publice de reîncărcare pe drumurile publice naționale, inclusiv pe coridoarele TEN-T, pe principalele trasee de conectivitate națională. Totodată, instituția va participa la identificarea amplasamentelor prioritare, la corelarea proiectelor de infrastructură rutieră cu necesitățile mobilității electrice și la furnizarea datelor privind infrastructura rutieră relevantă.

107. Autoritățile administrației publice locale vor contribui la implementarea prezentului Program prin integrarea mobilității electrice în documentele de planificare urbană și în planurile de mobilitate urbană durabilă, prin identificarea amplasamentelor pentru infrastructura de reîncărcare, facilitarea procedurilor administrative locale, dezvoltarea transportului public curat și promovarea accesului echitabil la servicii de mobilitate electrică.

108. Operatorii punctelor de reîncărcare și furnizorii de servicii de mobilitate vor fi responsabili de instalarea, operarea, mentenanța și asigurarea funcționalității infrastructurii publice de reîncărcare, în conformitate cu cerințele cadrului normativ aplicabil. Aceștia vor asigura accesul nediscriminatoriu al utilizatorilor, transparența tarifelor, disponibilitatea metodelor de plată, interoperabilitatea serviciilor, raportarea datelor relevante și menținerea unui nivel adecvat de calitate și siguranță a serviciilor de reîncărcare.

IX.

PROCEDURI DE MONITORIZARE, EVALUARE ŞI RAPORTARE

109. Prezentul Program va fi implementat pe parcursul perioadei 2026-2030, prin intermediul Planului de acțiuni aferent, care va constitui instrumentul operațional pentru realizarea obiectivelor generale și specifice, a măsurilor și acțiunilor prevăzute. Implementarea Programului va fi realizată etapizat, în funcție de prioritățile stabilite, disponibilitatea resurselor financiare, maturitatea proiectelor și capacitatea instituțiilor responsabile de a implementa măsurile planificate.

110. Responsabilitatea pentru coordonarea implementării, monitorizării, evaluării și raportării prezentului Program îi revine Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, în calitate de autoritate publică centrală responsabilă de domeniul transporturilor și de coordonarea Programului. Ministerul va asigura monitorizarea evoluției indicatorilor stabiliți, coordonarea colectării datelor de la instituțiile responsabile și elaborarea rapoartelor de progres privind implementarea Programului.

111. Autoritățile și instituțiile responsabile de implementarea Planului de acțiuni vor asigura colectarea, verificarea și transmiterea către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a informațiilor relevante privind nivelul de realizare a acțiunilor, indicatorii atinși, resursele utilizate, dificultățile întâmpinate și riscurile identificate. Datele vor fi transmise în termenele, formatul și structura stabilite de autoritatea coordonatoare.

112. Monitorizarea prezentului Program va fi realizată pe baza indicatorilor de rezultat și de impact, precum și a indicatorilor de progres aferenți Planului de acțiuni. Procesul de monitorizare va include, în special, analiza datelor privind evoluția parcului de vehicule electrice și hibride plug-in, dezvoltarea infrastructurii publice de reîncărcare, distribuția teritorială a punctelor de reîncărcare, numărul punctelor de reîncărcare rapidă și ultrarapidă, gradul de utilizare a infrastructurii, electrificarea flotelor publice și private, consumul de energie electrică în transport, ponderea energiei din surse regenerabile utilizate pentru reîncărcarea vehiculelor electrice și reducerea emisiilor generate de transportul rutier.

113. Pentru asigurarea calității monitorizării, vor fi utilizate surse administrative, statistice și operaționale, inclusiv datele furnizate de către Agenția Servicii Publice, Agenția Națională Transport Auto, Agenția de Mediu, Ministerul Energiei, S.A. „Administrația Națională a Drumurilor”, autoritățile publice locale și operatorii punctelor de reîncărcare.

114. Pe parcursul implementării prezentului Program vor fi aplicate următoarele proceduri de monitorizare și evaluare:

114.1. monitorizarea anuală va fi realizată de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pe baza informațiilor prezentate de autoritățile și instituțiile responsabile de implementare. Raportul anual de progres va reflecta gradul de realizare a acțiunilor planificate, nivelul de atingere a indicatorilor, resursele utilizate, produsele obținute, dificultățile întâmpinate, cauzele eventualelor întârzieri, riscurile identificate. Raportul anual de progres se prezintă până la data de 31 martie a anului următor celui de raportare;

114.2. evaluarea intermediară va fi realizată la mijlocul perioadei de implementare, în anul 2028. Evaluarea intermediară se va axa pe analiza următoarelor elemente: relevanța obiectivelor, gradul de realizare a indicatorilor, eficiența utilizării resurselor, eficacitatea măsurilor întreprinse, funcționalitatea mecanismelor instituționale, sustenabilitatea intervențiilor și necesitatea ajustării obiectivelor, a țintelor sau a acțiunilor planificate;

114.3. evaluarea finală va fi realizată după încheierea perioadei de implementare a Programului, în anul 2031. Evaluarea finală se va axa pe analiza următoarelor elemente: rezultatele obținute, gradul de realizare a obiectivelor generale și specifice, impactul asupra sectorului transporturilor, sistemului energetic, mediului, economiei și calității vieții populației, precum și contribuția prezentului Program la prioritățile Strategiei de mobilitate 2030, la angajamentele naționale privind decarbonizarea și la procesul de integrare europeană.

115. Pentru elaborarea rapoartelor de monitorizare și evaluare vor fi utilizate datele colectate în procesul de implementare, informațiile administrative și statistice disponibile, rapoartele instituțiilor responsabile, datele furnizate de operatori, precum și, după caz, informații obținute prin consultări, sondaje, interviuri, evaluări tematice sau expertiză externă. Utilizarea metodelor cantitative și calitative va permite aprecierea mai completă a progresului și a impactului măsurilor implementate.

116. Evaluarea prezentului Program va fi realizată cu respectarea prevederilor cadrului metodologic aplicabil evaluării politicilor publice, inclusiv prin utilizarea criteriilor de relevanță, eficacitate, eficiență, coerență, impact și sustenabilitate. Rezultatele evaluărilor vor servi drept bază pentru ajustarea intervențiilor, actualizarea Planului de acțiuni și fundamentarea eventualelor politici sau programe ulterioare în domeniul mobilității electrice.

117. Rapoartele anuale de progres, raportul de evaluare intermediară și raportul de evaluare finală vor fi elaborate de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale în baza informațiilor furnizate de autoritățile și instituțiile responsabile. Acestea vor fi prezentate Guvernului, după caz, și vor fi publicate pe site-ul web oficial al Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, pentru asigurarea transparenței procesului de implementare, monitorizare și evaluare.

Plan de acțiuni