cu privire la instituirea mecanismului național de cooperare interinstituțională pentru prevenirea, depistarea precoce, tratamentul tulburărilor mintale și de comportament, reabilitare psihosocială în comunitate a persoanelor afectate

ORDIN COMUN nr. 714/315 din 15.09.2026 · MINISTERUL SĂNĂTĂȚII · publicat 20.10.2026
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4
pe legis.md
Trimiteri: 23 legate · 2 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Fără țintă (2)

Publicat : 20-10-2026 în Monitorul Oficial Nr. 516-519 art. 871a

În temeiul prevederilor art. 8 lit. b), c), d), art. 9 lit. a), art. 10 lit. a), art. 11 lit. a) și art. 12 lit. b), d), e) din Legea nr. 114/2024 privind sănătatea și bunăstarea mintală,

ORDONĂM:

1. Se instituie Grupul interministerial de coordonare a mecanismului național de cooperare interinstituțională pentru prevenirea, depistarea precoce, tratamentul tulburărilor mintale și de comportament și reabilitarea psihosocială în comunitate a persoanelor afectate.

2. Se aprobă:

2.1. componența Grupului interministerial de coordonare a mecanismului național de cooperare interinstituțională pentru prevenirea, depistarea precoce, tratamentul tulburărilor mintale și de comportament și reabilitarea psihosocială în comunitate a persoanelor afectate (în continuare - Grupul interministerial), conform anexei nr.1;

2.2. Instrucțiunea privind mecanismul național de cooperare interinstituțională pentru prevenirea, depistarea precoce, tratamentul tulburărilor mintale și de comportament și reabilitarea psihosocială în comunitate a persoanelor afectate (în continuare - Instrucțiune), conform anexei nr. 2.

3. Se desemnează Ministerul Sănătății în calitate de autoritate cu atribuții de secretariat tehnic, responsabil de convocarea ședințelor al Grupului interministerial, sistematizarea dificultăților de implementare și înaintarea propunerilor de remediere către ministerele semnatare în ședințele ordinare și extraordinare.

4. Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Justiției vor asigura:

4.1. desemnarea secretarilor de stat și a funcționarilor din cadrul structurilor din subordine pentru activitate în Grupul interministerial, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentului ordin;

4.2. implementarea de către structurile din subordine a prevederilor Instrucțiunii prin emiterea actelor normative subsidiare.

5. Conform art. 13 și 14 din Legea nr. 114/2024 privind sănătatea și bunăstarea mintală se recomandă autorităților administrației publice locale să întreprindă măsurile necesare pentru a asigura aplicarea Instrucțiunii.

6. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

7. Controlul asupra executării prezentului ordin ni-l asumăm.

MINISTRUL SĂNĂTĂȚII Alexandru GASNAȘ

MINISTRUL MUNCII

ȘI PROTECȚIEI SOCIALE Natalia PLUGARU

MINISTRUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII Dan PERCIUN

MINISTRUL AFACERILOR INTERNE Daniella MISAIL-NICHITIN

MINISTRUL JUSTIȚIEI Vladislav COJUHARI

Nr. 714/315/1886/442/279. Chişinău, 15 septembrie 2026.

Anexa nr. 1 la Ordinul comun MS/MMPS/MEC/MAI/MJ nr.714/315/1886/442/279/2026

COMPONENȚA Grupului interministerial de coordonare a mecanismului național de cooperare interinstituțională pentru prevenirea, depistarea precoce, tratamentul tulburărilor mintale și de comportament și reabilitarea psihosocială în comunitate a persoanelor afectate

Secretar de stat, Ministerul Sănătății, președinte al Grupului interministerial;

Secretar de stat, Ministerul Muncii și Protecției Sociale;

Secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării;

Secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne;

Secretar de stat, Ministerul Justiției;

Funcționarii din cadrul structurilor din subordine, desemnați.

Anexa nr. 2 la Ordinul comun MS/MMPS/MEC/MAI/MJ nr.714/315/1886/442/279/2026

INSTRUCȚIUNE privind mecanismul național de cooperare interinstituțională pentru prevenirea, depistarea precoce, tratamentul tulburărilor mintale și de comportament și reabilitarea psihosocială în comunitate a persoanelor afectate

CAPITOLUL I.

DISPOZIȚII GENERALE

Secțiunea 1.

Scopul, obiectivele și principii fundamentale ale asistenței interinstituționale

1. Instrucțiunea privind mecanismul național de cooperare interinstituțională pentru prevenirea, depistarea precoce, tratamentul tulburărilor mintale și de comportament și reabilitarea psihosocială în comunitate a persoanelor afectate (în continuare - Instrucțiune) reglementează funcționarea mecanismului național de cooperare interinstituțională, stabilind pilonii instituționali, limitele de competență profesională, procedurile operaționale în funcție de nivelul de risc și standardele pentru managementul de caz interinstituțional.

2. Instrucțiunea constituie un act administrativ pentru implementare de către responsabilii din cadrul autorităților publice centrale semnatare, ai instituțiilor și structurilor din subordinea acestora, în procesul de identificare precoce, acordarea asistenței și suportului inițial și continuu, referire și monitorizare a persoanelor cu tulburări mintale și de comportament, precum și reintegrarea acestora în comunitate.

3. Prevederile prezentei Instrucțiuni se aplică pe întreg teritoriul Republicii Moldova, la nivel central, raional, municipal și comunitar, vizând acțiunile întreprinse de autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile, prestatorii de servicii publici sau privați din domeniile medical, social, educațional, instituțiile de forță și ordine publică.

4. În cazul copiilor care se află în una dintre situațiile de risc prevăzute de Legea nr. 140/2013 privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc şi a copiilor separați de părinți, se aplică în mod prioritar și obligatoriu procedurile stabilite prin Instrucțiunile privind mecanismul interinstituțional de cooperare pentru identificarea, evaluarea, referirea, asistența şi monitorizarea copiilor victime şi potențiale victime ale violenței, neglijării, exploatării şi traficului, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 270/2014.

5. În sensul prezentei Instrucțiuni, noțiunile principale utilizate au următoarele semnificații.

5.1. Manifestări comportamentale atipice– semnale observabile de către personalul non-medical în exercitarea atribuțiilor de serviciu, care indică o schimbare accentuată a conduitei sau o stare de criză psiho-emoțională severă. Aceste consemnări au rol de constatare, care nu constituie și nu substituie diagnosticul clinic sau evaluarea stării mintale.

Comportamentele atipice se pot manifesta prin:

comunicare sau vorbire contextual incoerentă - persoana vorbește singură, trece brusc de la o idee la alta fără o logică aparentă, folosește expresii neobișnuite sau repetă obsesiv aceleași fraze;

reacții comportamentale disfuncționale - persoana manifestă reacții emoționale neadecvate situației (ex: râde sau plânge fără un motiv evident), are gesturi bruște, necontrolate, sau rămâne nemișcată într-o poziție pasivă pentru o perioadă lungă de timp;

neglijare personală sau modificări majore ale aspectului - persoana prezintă semne de autoneglijență prelungită, poartă îmbrăcăminte total nepotrivită condițiilor meteorologice sau manifestă tendința de a aduna obsesiv obiecte inutile;

reacții la stimuli imperceptibili - persoana reacționează vizibil la stimuli pe care ceilalți nu îi pot percepe (ex: pare să asculte voci, interacționează cu elemente inexistente în mediu sau exprimă temeri nefondate privind un pericol iminent din partea terților);

5.2. Indicatori de vulnerabilitate sporită – una sau mai multe condiții în care interacțiunea dintre limitările funcționale (psihice sau cognitive) și barierele din mediu diminuează capacitatea persoanei de a se proteja, de a-și apăra drepturile și de a face față riscurilor, expunându-le direct la abuz, neglijare, manipulare sau excludere socială;

5.3. Identificare/Depistare precoce - constatarea în cadrul activităților ordinare a unor manifestări comportamentale atipice sau factori de risc care indică necesitatea acordării asistenței după competență, orientării persoanei către servicii specializate, cu consimțământul acesteia sau solicitarea Serviciului național unic pentru apeluri de urgență 112, după caz;

5.4. Co-management de caz paritar - formă unificată de gestionare a cazurilor complexe, bazată pe parteneriatul egal dintre specialiștii medicali, sociali, reprezentanții Poliției, instituțiile educaționale, penitenciare și de probațiune, alții cooptați, după caz;

5.5. Aderență clinică optimă stabilizată - conduita terapeutică voluntară sau asistată a pacientului cu tulburări mintale și de comportament, caracterizată prin acceptarea și respectarea constantă a planului integrat de tratament (farmacologic, psihoterapeutic și de reabilitare), menținută pe o perioadă de timp îndelungată în mod autonom sau cu sprijinul reprezentantului legal/mediului suportiv.

6. Scopul Instrucțiunii este configurarea unui răspuns național integrat, pro activ și centrat pe persoană, capabil să asigure asistența precoce, siguranța publică, recuperare clinică, reabilitare psiho-socială și reintegrarea comunitară a persoanelor cu tulburări mintale, protejând în mod necondiționat drepturile fundamentale ale omului, demnitatea și autonomia funcțională ale acestora.

7. Obiectivele specifice de implementare a Instrucțiunii sunt următoarele:

7.1. identificarea precoce a persoanelor care manifestă comportamente atipice în comunitate, în școli în cadrul activităților educaționale curente, unități de poliție, instituții penitenciare (persoanelor aflate în pregătirea liberării) sau birouri de probațiune, înainte ca acestea să degenereze în crize cu manifestări clinice sau acte de violență;

7.2. asigurarea accesului coordonat și facilitarea unui circuit instituțional eficient prin care beneficiarul este orientat rapid către servicii medicale specializate, prestații și suport social, educație incluzivă, instituții de ocupare a forței de muncă, asistență juridică, precum și monitorizare de către organele de drept în cazurile de comportament delicvent și conflict cu legea;

7.3. prevenirea instituționalizării și a marginalizării prin acordarea suportului în menținerea beneficiarului în mediul său familial și comunitar prin activarea rețelelor de suport local și a echipelor mobile specializate, reducând utilizarea spitalizărilor psihiatrice;

7.4. standardizarea procedurilor comunicaționale pentru eliminarea barierelor birocratice, dintre autorități/instituții din domeniile de competență a ministerelor semnatare, prin implementarea formularelor standard și a cerințelor față de partajarea securizată a datelor cu caracter personal și medical;

7.5. prevenirea recidivei și a victimizării prin cooperare, în limitele competențelor, între organele de drept și instituțiile de sănătate mintală pentru supravegherea terapeutică în comunitate a persoanelor aflate în conflict cu legea penală, asigurând continuitatea îngrijirilor post-detenție și după externare de la tratament prin constrângere sau obligatoriu cu caracter medical.

8. Beneficiarii direcți ai măsurilor integrate reglementate de prezenta Instrucțiune sunt:

8.1. copiii și adulții care sunt diagnosticați cu o tulburare mintală și de comportament sau care prezintă semne clinice de tulburări mintale de nivel psihotic, tulburări afective majore, tulburări de personalitate cu manifestări disfuncționale severe, dizabilități intelectuale sau de neurodezvoltare asociate cu comportament dezorganizat sau delicvent;

8.2. persoanele aflate în situații de risc multidimensional cum ar fi risc de autovătămare (ideație sau tentative suicidare), risc de comitere a unor acte de violență interpersonală, risc de abandon social sau familial, precum și risc de exploatare sau neglijare;

8.3. persoanele cu tulburări mintale liberate recent din medii de privare de libertate, inclusiv deținuți din instituțiile penitenciare în perioada pregătirii de liberare, persoane plasate în arest preventiv sau subiecții aflați sub supravegherea directă a birourilor de probațiune;

8.4. persoanele care prezintă tulburări mintale și de comportament generate de consumul persistent sau abuzul de alcool și alte substanțe psihoactive cu efecte asupra funcțiilor mintale și comportamentul dezorganizat.

9. Organizarea și realizarea activităților ce decurg din prezenta Instrucțiune se bazează pe următoarele principii fundamentale ale asistenței interinstituționale:

9.1. principiul abordării centrate pe persoană. Intervențiile se bazează pe nevoile, preferințele, anamneza (istoricul vieții) și circumstanțele specifice ale beneficiarului, prin implicarea activă a persoanei și, după caz, a reprezentanților săi legali, asigurând un echilibru corect între măsuri de protecție și menținerea autonomiei personale;

9.2. principiul priorității asistenței comunitare și a mobilității. Serviciile medicale și sociale se acordă cu prioritate în mediul de viață natural al persoanei. Profesioniștii din prima linie vor prioritiza modelul de intervenție mobilă (serviciile se deplasează la pacient, prin vizite programate sau de urgență la domiciliu), spitalizarea fiind considerată o măsură de ultima alegere, aplicabilă pe durata minimă necesară stabilizării clinice;

9.3. principiul cooperării interinstituționale obligatorii. Nici un caz de tulburare mintală cu impact complex familial/social nu este gestionat în mod izolat de o singură autoritate. Personalul medical, asistenții sociali, cadrele didactice, polițiștii, agenții de probațiune și alți responsabili, după caz, au obligația de a constitui o echipă multidisciplinară, acționând în comun, fiecare în limitele competențelor atribuite conform legii, în vederea reabilitării psihosociale, incluziunii comunitare și asigurării ordinii și securității publice;

9.4. principiul nediscriminării și respectării demnității umane. Beneficiarii vor fi tratați cu respect, fiindu-le garantat accesul egal la servicii, indiferent de gen, rasă, etnie, limbă vorbită, religie, opinii, origine socială, stare materială, nivel educațional sau severitatea tulburării mintale. Prezența unei tulburări mintale nu poate constitui un temei pentru restrângerea drepturilor civile sau aplicarea unor tratamente inumane ori degradante;

9.5. principiul confidențialității și a protecției datelor. Datele cu caracter personal și datele privind sănătatea beneficiarului se prelucrează cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, secretul profesional și secretul medical. Schimbul de informații între instituțiile implicate se realizează numai în măsura strict necesară gestionării cazului, în baza consimțământului informat al persoanei sau în alte temeiuri prevăzute de lege, inclusiv pentru protejarea vieții, sănătății ori integrității persoanei sau a terților și prevenirea unui pericol iminent. Instituțiile implicate asigură limitarea accesului, evidența transmiterii datelor, securizarea comunicării și păstrarea confidențialității informațiilor.

Secțiunea 2.

Drepturile beneficiarului, consimțământul informat și participarea la procesul de asistență interinstituțională

10. În aplicarea prezentei Instrucțiuni, toate intervențiile realizate de instituțiile și specialiștii implicați se efectuează cu respectarea drepturilor fundamentale ale beneficiarului, a demnității umane, autonomiei personale, vieții private, integrității fizice și psihice, precum și a principiului nediscriminării.

11. Beneficiarul are dreptul de a fi informat, într-un limbaj clar, accesibil și adaptat nivelului său de înțelegere cu privire la scopul evaluării, instituțiile implicate, tipurile de servicii propuse, modul de prelucrare și transmitere a datelor cu caracter personal, precum și cu privire la drepturile și obligațiile sale în cadrul mecanismului de cooperare interinstituțională.

12. Evaluarea, referirea interinstituțională, includerea în managementul de caz interinstituțional și elaborarea Planului individualizat de intervenție se realizează, de regulă, cu consimțământul informat al beneficiarului sau, după caz, al persoanei împuternicite cu mandat de ocrotire, exprimat în condițiile legislației.

13. Beneficiarul este implicat activ în procesul de evaluare, stabilire a obiectivelor și elaborare a Planului individualizat de intervenție. Opinia, preferințele, nevoile și circumstanțele personale ale acestuia se iau în considerare la stabilirea măsurilor de asistență medicală, psihologică, socială, educațională, ocupațională sau juridică.

14. Implicarea persoanei împuternicite cu mandat de ocrotire se realizează numai în cazurile prevăzute de lege sau atunci când starea beneficiarului, vârsta ori capacitatea acestuia de a-și exprima voința impune o asemenea măsură. Participarea persoanei împuternicite cu mandat de ocrotire nu exclude, în măsura posibilului, informarea și consultarea directă a beneficiarului.

15. În cazul copiilor, toate măsurile se realizează cu respectarea interesului superior al copilului. Copilul este informat și consultat în mod corespunzător vârstei și gradului său de maturitate, iar opinia acestuia se ia în considerare la stabilirea măsurilor de asistență, protecție, educație și reintegrare, cu excepția cazurilor când aceasta pune viața și sănătatea lui în pericol, conform actelor normative.

16. Intervențiile fără consimțământul beneficiarului se admit doar cu titlu excepțional, în cazurile și condițiile expres prevăzute de lege, atunci când sunt necesare pentru protejarea vieții, sănătății sau integrității beneficiarului ori a altor persoane sau pentru prevenirea unui pericol iminent. Aceste intervenții trebuie să fie proporționale, limitate la durata strict necesară și documentate corespunzător de instituția responsabilă.

CAPITOLUL II.

STRUCTURA INSTITUȚIONALĂ A MECANISMULUI DE COOPERARE.

Secțiunea 1.

Nivelul Central: Grupul interministerial de coordonare a mecanismului național de cooperare interinstituțională pentru prevenirea, depistarea precoce, tratamentul tulburărilor mintale și de comportament și reabilitarea psihosocială în comunitate a persoanelor afectate (în continuare – Grupul interministerial)

17. Grupul interministerial funcționează ca o structură de coordonare, monitorizare strategică și suport metodologic la nivel central, fără personalitate juridică sau buget propriu. Grupul interministerial este format din secretari de stat și funcționari din cadrul structurilor existente ale ministerelor semnatare, desemnați. Organizațiile neguvernamentale active în domenii relevante sunt cooptate exclusiv cu statut de observatori.

18. Recomandările și clarificările metodologice emise de Grupul interministerial sunt transmise autorităților semnatare, pentru examinarea oportunității de a fi transpuse și puse în aplicare prin ordine interne sau acte administrative emise de conducătorii autorităților publice competente, conform procedurilor legale. Grupul interministerial se întrunește semestrial în ședințe ordinare și maximum în 72 de ore în ședințe extraordinare pentru evaluarea crizelor majore.

Secțiunea 2.

Nivelul Teritorial: Echipele Multidisciplinare Comunitare

19. Constituirea, organizarea și activitatea Echipei Multidisciplinare Comunitare (în continuare - EMC) reprezintă mecanismul de cooperare interinstituțională operațională în teritoriu și activează pentru gestionarea cazurilor calificate ca fiind complexe.

20. EMC se constituie cu participarea specialiștilor indicați la sbpct. 5.4.

21. Participarea reprezentantului Poliției, desemnat de conducătorul subdiviziunii teritoriale a Inspectoratului General al Poliției (în continuare - IGP), la ședințele EMC se realizează în limitele competențelor legale, în scopul asigurării schimbului de informații privind riscurile de siguranță publică, cu respectarea regimului de protecție a datelor cu caracter personal.

22. Participarea specialiștilor din educație, probațiune și instituție penitenciară se dispune de către conducătorii structurilor locale ori de câte ori cazul gestionat interferează cu domeniul lor de activitate.

CAPITOLUL III.

ATRIBUȚIILE SPECIFICE ȘI LIMITELE DE COMPETENȚĂ SECTORIALĂ

23. Ministerul Sănătății, prin intermediul instituțiilor medico-sanitare publice din subordine și al prestatorilor de servicii medicale implicați, în limitele competențelor stabilite de legislație, exercită următoarele atribuții funcționale:

23.1. organizarea screening-ului clinic al populației, stabilirea diagnosticului pozitiv și diferențial al tulburărilor mintale, elaborarea tacticii de tratament și reabilitare, precum și acordarea tratamentului, reabilitării psihosociale și managementului clinic de caz pentru persoanele cu tulburări mintale și de comportament.

23.2. asigurarea funcționării, în cadrul centrelor comunitare de sănătate mintală ( în continuare - CCSM), a echipelor mobile de intervenție în comunitate, dotate cu transport și echipament medical necesar pentru deplasarea la domiciliul beneficiarilor;

23.3. desemnarea unui asistent medical, asistent social sau psiholog din cadrul CCSM sau a unui asistent medical din echipa medicului de familie, după caz, care să asigure rolul de co-manager de caz paritar pe componenta medicală, monitorizând aderența la tratament și apariția efectelor secundare ale medicației la beneficiari;

23.4. asigurarea participării medicului de familie, în limitele competenței profesionale, la mecanismul de cooperare interinstituțional pentru identificarea precoce a semnelor și simptomelor sugestive pentru tulburări mintale și de comportament, monitorizarea stării generale de sănătate, orientarea beneficiarului către serviciile specializate și colaborarea cu CCSM în monitorizarea comunitară a cazurilor;

23.5. organizarea, în comun cu autoritățile publice competente, a sesiunilor de formare profesională continuă pe teme de sănătate mintală comunitară, destinate specialiștilor din teritoriu din domeniile social, educație, poliție, probațiune și persoanelor responsabile din alte domenii decât cel medical, în vederea asigurării unei intervenții unitare și dezvoltării abilităților de comunicare.

24. Ministerul Muncii și Protecției Sociale (în continuare - MMPS), prin intermediul Agențiilor Teritoriale de Asistență Socială (în continuare - ATAS), Structurile responsabile de asistența socială și protecția drepturilor copilului din municipiul Chișinău și din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, exercită următoarele atribuții funcționale:

24.1. asigură coordonarea intervențiilor din domeniul asistenței sociale pentru persoanele cu tulburări mintale aflate în situații de vulnerabilitate socială și desemnează, după caz, managerul de caz din cadrul sistemului de asistență socială, în conformitate cu cadrul normativ, în colaborare cu instituția medico-sanitară care asigură managementul clinic a cazului pentru problema de sănătate mintală;

24.2. planifică dezvoltarea serviciilor sociale necesare, în colaborare, după caz, cu parteneri publici sau privați;

24.3. asigură colaborarea cu structurile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă în vederea facilitării integrării pe piața muncii, reieșind din abilitățile și capacitatea de a muncă, conform recomandărilor medicale;

24.4. asigură referirea persoanelor cu tulburări mintale către serviciile de sănătate mintală competente, în funcție de necesitățile identificate în procesul de evaluare socială, în vederea asigurării accesului la evaluare, tratament, reabilitare și monitorizare medicală, cu respectarea principiilor de continuitate a îngrijirii și de intervenție multidisciplinară.

25. Ministerul Afacerilor Interne prin intermediul IGP și al subdiviziunilor sale teritoriale exercită următoarele atribuții funcționale:

25.1. intervine în cazurile sesizate de cetățeni sau autosesizate, în situațiile din comunitate când o persoană prezintă manifestări comportamentale atipice sau indice de vulnerabilitate sporită, însoțită de agresiune, acte de violență, intenții de autovătămare și alte riscuri iminente pentru persoană sau celor terțe;

25.2. aplică tactici de de-escaladare și tehnici verbale/non-verbale de reducere a tensiunii în timpul misiunilor de restabilire a ordinii publice;

25.3. acordă, în limitele competențelor legale, suport fizic și protecție personalului medical și a altor persoane în situațiile în care comportamentul persoanei generează un pericol real și iminent pentru viața, sănătatea sau integritatea persoanelor ori pentru ordinea și securitatea publică. Aplicarea forței fizice și a mijloacelor speciale de către polițiști se realizează exclusiv în condițiile Legii nr. 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului și Legii nr. 218/2012 privind modul de aplicare a forței fizice, a mijloacelor speciale și a armelor de foc, fără ca Poliția să preia atribuții de imobilizare în scop terapeutic, transportare sau supraveghere medicală;

25.4. asigură participarea reprezentantului Poliției desemnat de conducătorul subdiviziunii teritoriale la ședințele echipelor multidisciplinare teritoriale și asigurarea schimbului de informații, în limitele competențelor legale și cu respectarea regimului de protecție a datelor cu caracter personal;

25.5. sprijină asigurarea accesului persoanelor deținute în izolatoarele de detenție provizorie (în continuare - IDP) la servicii medicale și psihologice conform procedurilor speciale existente.

26. Ministerul Educației și Cercetării prin intermediul Centrului Republican de Asistență Psihopedagogică (în continuare - CRAP) și instituțiile de învățământ asigură:

26.1. identificarea manifestărilor comportamentale atipice, indicatorilor de vulnerabilitate sporită sau factorilor de risc ce vizează starea de bine ale elevilor;

26.2. observarea, în cadrul procesului educațional, a modificărilor semnificative și persistente de comportament (neliniște, tristețe sau manifestări comportamentale care afectează semnificativ participarea școlară, relațiile sociale sau starea de bine) și sesizarea la necesitate a specialistului competent;

26.3. elaborează și implementează Planuri de Intervenție Individualizate pentru elevii care trec prin situații de criză emoțională, probleme de sănătate mintală cu acordul scris al părinților sau reprezentanților legali.

27. Ministerul Justiției, prin intermediul instituțiilor penitenciare ale Administrației Naționale a Penitenciarelor (în continuare - ANP) şi al Inspectoratului Național de Probațiune (în continuare - INP), asigură:

27.1. realizarea evaluării psihologice la admitere în instituțiile penitenciare conform reglementărilor interne pentru depistarea riscului suicidar sau de criză mintală;

27.2. acordarea, în cadrul serviciilor medicale proprii ale ANP, asistenței și tratamentului medicamentos persoanelor deținute cu probleme de sănătate mintală;

27.3. notificarea oficială CCSM din raza de domiciliu a deținutului cu tulburări mintale cu 30 zile înainte de punerea în libertate, transmițând trimiterea-extras medicală pentru a garanta continuitatea îngrijirilor în comunitate, respectând drepturile beneficiarilor;

27.4. coordonarea, prin intermediul INP, acordarea asistenței în sănătatea mintală subiecților probațiunii;

27.5. efectuarea managementul riscului în probațiune prin monitorizarea subiecților cu restricții judiciare și sesizarea CCSM în caz de degradare a comportamentului.

CAPITOLUL IV.

FLUXUL OPERAȚIONAL ȘI TRIAJUL CAZURILOR ÎN CADRUL COOPERĂRII INTERINSTITUȚIONALE LA NIVEL DE COMUNITATE

28. Procedura de cooperare se declanșează în momentul în care un specialist din rețeaua interinstituțională (lucrător medical, asistent social, polițist de sector, cadru didactic, consilier de probațiune) constată, în exercitarea atribuțiilor sale, manifestări comportamentale atipice și/sau indicatori de vulnerabilitate sporită, care indică o posibilă problemă de sănătate mintală, generatoare de vulnerabilitate sau risc.

29. Din momentul identificării, instituția care a înregistrat cazul are la dispoziție maximum 72 de ore pentru a finaliza Fișa de evaluare inițială (conform anexei nr. 1), document orientat pe consemnarea elementelor sociale, familiale și evaluarea riscurilor prin calificativele DA sau NU. Fișa are caracter non-clinic și nu substituie evaluarea medicală, evaluarea socială realizată potrivit cadrului normativ din domeniul asistenței sociale sau alte evaluări sectoriale. Rezultatele fișei servesc exclusiv pentru orientarea/referirea cazului și stabilirea necesității cooperării interinstituționale.

30. Pentru clasificarea cazurilor și traseul procedural în baza evaluării, specialistul aplică una dintre următoarele:

30.1. COD ROȘU (Pericol Iminent și Actual):

Condiție: Persoana manifestă un risc actual, documentat și iminent de autovătămare (tentativă de suicid în derulare) sau de violență extremă față de terți.

Procedură: Specialistul sistează procedurile ordinare și apelează imediat Serviciul național unic pentru apelurile de urgență 112;

30.2. COD GALBEN (Caz Complex – Co-management Paritar):

Condiție: Persoana prezintă indice de vulnerabilități sporite medicale, sociale, familiale, educaționale sau juridice care necesită intervenția coordonată a mai multor instituții, însă nu există un pericol imediat pentru viața, sănătatea ori integritatea persoanei sau a terților (nu se justifică apelul la serviciul național unic 112), dar persoana prezintă nevoi severe simultane (medicale, sociale, juridice) care necesită intervenția cumulativă a mai multor sectoare.

Procedură: Se inițiază cooperarea interinstituțională și se transmite Formularul standard de referire (conform anexei nr. 2) către instituțiile competente și, după caz, se convoacă Echipa multidisciplinară comunitară, în funcție de necesitățile identificate și cu respectarea procedurilor sectoriale aplicabile. Inițierea cooperării interinstituționale nu determină automat deschiderea managementului de caz în sistemul de asistență socială. Instituțiile de destinație confirmă primirea Formularului standard de referire în maximum 48 de ore;

30.3. COD VERDE (Caz Simplu – Referire Punctuală):

Condiție: Persoana are o stare stabilizată, are suport familial, dar necesită o prestație socială, consultație medicală, integrare în instituția educațională etc.

Procedură: Cazul se soluționează, fără activarea EMC, prin referire directă către serviciul competent, pentru întreprinderea măsurilor necesare, conform actelor normative, beneficiarul rămânând în evidența instituțiilor de prima linie.

31. Pentru toate cazurile de Cod Galben, managementul de caz interinstituțional se asigură în mod de co-management paritar în dependențe de nevoile beneficiarului:

31.1. specialistul delegat din cadrul serviciului medical (asistent medical, psiholog sau coordonatorul CCSM) preia rolul de co-manager medical, fiind responsabil de acces la servicii medicale și soluționarea problemelor de sănătate;

31.2. asistentul social comunitar preia rolul de co-manager social, fiind responsabil de coordonarea măsurilor de integrare socială în comunitate și de facilitarea accesului la prestații și servicii sociale, conform necesităților individuale;

31.3. în cazurile cu implicarea copiilor, instituția de învățământ desemnează echipa de specialiști, care asigură măsurile de prevenire a stigmatizării, bullyingului, excluderii sociale și coordonează intervențiile de suport educațional;

31.4. pentru persoanele aflate în monitorizarea consilierului de probațiune, acesta devine co-manager pentru asigurarea respectării sau amânării condițiilor prevăzute pentru probațiune.

32. În termen de maximum 7 zile de la înregistrare, co-managerul social sau/și co-managerul medical convoacă ședința Echipei multidisciplinare comunitare teritoriale (fizic sau prin videoconferință securizată). La ședință sunt invitați specialiștii relevanți. În termen de 3 zile de la ședință, se redactează în comun Planul Individualizat de Intervenție (în continuare - PII) al EMC (conform anexei nr. 3), stabilind sarcini corelative și termene fixe pentru fiecare sector implicat, conform competențelor profesionale. Monitorizarea se efectuează periodic prin Fișa de monitorizare interinstituțională (conform anexei nr. 4).

33. Măsurile instituite prin PII și asumate de instituțiile participante, se execută potrivit competențelor și legislației sectoriale. La sesizarea co-managerilor de caz, refuzul nejustificat a specialistului de punere în aplicare a acțiunilor sectoriale prevăzute în PII, situația se examinează și se gestionează, conform actelor normative, de către conducătorul instituției din care face parte specialistul desemnat.

CAPITOLUL V.

CONTINUITATEA SERVICIILOR ÎN AFARA PROGRAMULUI ȘI ÎNCHIDEREA CAZULUI

34. În afara programului de lucru al structurilor de asistență socială și al CCSM (pe timp de noapte, în zilele de odihnă sau de sărbători naționale), toate situațiile acute sau de decompensare care generează un risc sau pericol pentru viață sau ordine publică sunt preluate în mod exclusiv prin fluxul național de urgență al Serviciului unic național 112, fiind gestionate prin serviciile medicale de gardă prespitalicești/spitalicești și echipajele de serviciu ale Poliției, conform competențelor legale ordinare.

35. Finalizarea procedurii și încetarea managementului de caz interinstituțional deschis pentru Codul Galben încetează formal în baza întrunirii uneia dintre următoarele condiții documentate:

35.1. aderență clinică optimă stabilizată, riscurile sociale/personale au fost eliminate, iar autonomia funcțională a fost parțial sau total restabilită;

35.2. schimbarea definitivă a domiciliului beneficiarului în alt raion (cazul se transferă oficial către specialiștii de la locul nou de trai);

35.3. plasarea pe termen lung a beneficiarului într-o instituție spitalicească sau decesul acestuia.

36. Încetarea managementului de caz interinstituțional se oficializează prin completarea Fișei de Închidere a Cazului, semnată în mod obligatoriu și cumulativ de către co-managerul social și co-managerul medical. Odată cu închiderea, cazul este retrogradat la Cod Verde (evidență pasivă), asistența comună fiind sistată.

anexa nr. 1

anexa nr. 2

anexa nr. 3

anexa nr. 4