Parlamentul adoptă prezenta lege organică.
– Poziția comună 2005/69/JAI a Consiliului din 24 ianuarie 2005 privind schimbul de anumite date cu Interpol, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 027 din 29 ianuarie 2005, CELEX: 32005E0069.
Capitolul I
DISPOZIȚII GENERALE
Articolul 1. Obiectul de reglementare
(1) Prezenta lege stabilește cadrul juridic pentru consolidarea cooperării polițienești internaționale prin interogarea bazelor de date și prin schimbul de informații, inclusiv automatizat, între autoritățile Republicii Moldova, autoritățile statelor membre ale Uniunii Europene și ale altor state, în special între autoritățile cu atribuții de prevenire, depistare și investigare a infracțiunilor, în condițiile tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte și ale actelor normative speciale aplicabile.
(2) Prezenta lege stabilește norme privind:
a) desemnarea punctului unic de contact, organizarea, componența și atribuțiile acestuia;
b) schimbul de date cu privire la căutarea directă sau automatizată de: profiluri ADN; date dactiloscopice; date privind vehiculele și piesele componente ale acestora, consemnate cu număr de identificare; imagini faciale; date privind documentele de călătorie pierdute, furate, revocate, nevalide sau falsificate ori formularele de documente furate înainte de emitere; evidențe ale poliției; date personale ale persoanelor străine sau ale cetățenilor Republicii Moldova urmăriți internațional, aflați în vizorul autorităților competente de aplicare a legii; date biometrice și antropometrice necesare identificării și localizării persoanelor dispărute fără veste, identificării cadavrelor și părților acestora, precum și alte date care fac obiectul schimbului de date de interes polițienesc;
c) schimbul de informații în urma confirmării unei concordanțe în datele biometrice (mecanismul hit/no hit);
d) schimbul de informații pentru gestionarea evenimentelor majore cu dimensiune transfrontalieră și pentru prevenirea infracțiunilor cu caracter terorist;
e) canalele de comunicație utilizate pentru schimbul de informații cu autoritățile naționale și cele omoloage din alte state;
f) cererile de informații, examinate în cadrul cooperării polițienești internaționale;
g) furnizarea, din proprie inițiativă, a unor informații relevante punctelor unice de contact sau autorităților competente de aplicare a legii ale statelor străine;
h) alte forme de cooperare polițienească internațională, derivate din obligațiile asumate de Republica Moldova prin acte internaționale, inclusiv de nivel european și regional, și bilaterale.
(3) Prezenta lege nu aduce atingere prevederilor Legii nr. 371/2006 cu privire la asistența juridică internațională în materie penală și nici normelor de drept internațional și prevederilor actelor normative relevante ale Uniunii Europene în domeniul cooperării judiciare.
Articolul 2. Scopul legii și domeniul de aplicare
(1) Prezenta lege are drept scop crearea cadrului normativ și instituțional privind cooperarea polițienească internațională, în vederea prevenirii, depistării sau investigării infracțiunilor, conform legislației naționale, tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte și prevederilor actelor normative relevante ale Uniunii Europene.
(2) Autoritățile competente de aplicare a legii asigură, în măsura posibilităților tehnice, distincția și marcarea datelor în funcție de categoria persoanei (bănuit, învinuit, condamnat, victimă, martor). Datele furnizate în cadrul interogării, directe sau automatizate, a bazelor de date se limitează la categoriile de date prevăzute expres de prezenta lege.
(3) Prevederile prezentei legi se aplică următoarelor forme de cooperare polițienească internațională:
a) schimbul de informații de interes polițienesc, realizat pe cale bilaterală sau multilaterală, inclusiv prin intermediul canalelor securizate de comunicație și al platformelor internaționale de cooperare, precum Interpolul sau Europolul;
b) cooperarea operațională, inclusiv desfășurarea de acțiuni comune, operațiuni coordonate și alte activități specifice, în condițiile legii și ale tratatelor internaționale;
c) constituirea și participarea la echipe comune de investigații, în baza acordurilor internaționale și cu respectarea legislației naționale;
d) cooperarea prin intermediul ofițerilor de legătură, al atașaților de afaceri interne sau al altor reprezentanți desemnați ai autorităților competente;
e) cooperarea în materie de extrădare și alte forme de asistență juridică internațională în materie penală;
f) cooperarea strategică și bilaterală, inclusiv schimbul de bune practici, instruirile, asistența tehnică și consolidarea capacităților;
g) accesul și utilizarea sistemelor și a bazelor de date internaționale relevante pentru aplicarea legii, în condițiile stabilite de acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte.
(4) Categoriile de date care fac obiectul schimbului internațional de informații, inclusiv automatizat, sunt:
a) datele de identificare nominală și datele biometrice ale persoanelor, inclusiv profilurile ADN, datele dactiloscopice și imaginile faciale – în scopul identificării și localizării persoanelor dispărute fără veste, al identificării cadavrelor și a părților acestora ori al urmăririi persoanelor în vederea arestării și extrădării;
b) datele privind mijloacele de transport, inclusiv vehiculele anunțate în căutare, precum și piesele componente ale acestora, identificate prin număr de serie;
c) datele privind armele, muniția și materialele explozive, inclusiv privind cele declarate pierdute, furate sau utilizate în săvârșirea de infracțiuni;
d) datele privind documentele de călătorie, vizele, titlurile de valoare, inclusiv privind cele declarate pierdute, furate, nevalide sau falsificate;
e) datele privind permisele de conducere presupuse falsificate sau utilizate în scopuri infracționale;
f) informațiile privind criminalitatea economică și financiară, incluzând fraudele comerciale, infracțiunile fiscale, infracțiunile de spălare a banilor și activitățile entităților implicate în tranzacții suspecte;
g) evidențe ale poliției privind infracțiunile contra securității publice și a ordinii publice, infracțiunile cu caracter terorist, criminalitatea organizată, circulația ilegală de droguri, traficul de ființe umane și migrația ilegală;
h) datele privind bunurile de patrimoniu cultural și obiectele de artă anunțate în căutare;
i) informațiile necesare pentru acordarea asistenței juridice reciproce și pentru cooperarea operativă în cadrul misiunilor și operațiunilor comune internaționale.
Articolul 3. Noțiuni principale
(1) În sensul prezentei legi, următoarele noțiuni principale semnifică:
1. autoritate competentă – autoritate publică, instituție sau altă entitate abilitată prin lege să exercite anumite atribuții în domeniile reglementate de prezenta lege;
2. autoritate competentă de aplicare a legii – autoritate polițienească, judiciară, vamală sau altă autoritate responsabilă de aplicarea legii, din Republica Moldova sau din alte state, cu atribuții în prevenirea, depistarea sau investigarea infracțiunilor;
3. autoritate de supraveghere – autoritate publică independentă care asigură supravegherea și monitorizarea aplicării legislației privind protecția datelor cu caracter personal și a altor acte normative în domeniu, în vederea protejării drepturilor și libertăților fundamentale în legătură cu prelucrarea datelor cu caracter personal;
4. baze de date Interpol – ansamblul sistemelor informaționale și al registrelor centralizate, gestionate de Secretariatul General al Organizației Internaționale a Poliției Criminale (Interpol), care conțin date cu caracter personal, date biometrice (profiluri ADN, date dactiloscopice, imagini faciale etc.) și informații operative privind obiectele, documentele sau activitățile infracționale, puse la dispoziția statelor membre ale Interpolului în scopul schimbului de informații pentru prevenirea și combaterea criminalității transfrontaliere;
5. baze de date naționale – ansamblul sistemelor informaționale gestionate de către autoritățile competente ale Republicii Moldova, accesate în scopul implementării prezentei legi;
6. Biroul Național SIRENE – unitate operațională care activează în regim de funcționare continuă (24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână – 24/7) în calitate de punct de contact pentru statele membre ale Uniunii Europene, în scopul asigurării schimbului de informații suplimentare privind introducerea semnalărilor în Sistemul de informații Schengen, pentru a permite luarea măsurilor adecvate în cazul în care persoanele sau obiectele care fac obiectul unei semnalări în Sistemul de informații Schengen sunt localizate în urma generării unei concordanțe sau a obținerii unui rezultat pozitiv;
7. blocare de date – marcarea prin acoperire a datelor cu caracter personal stocate, cu scopul de a limita prelucrarea ulterioară a acestora;
8. catalogare – marcarea datelor cu caracter personal stocate, fără a avea ca scop limitarea prelucrării ulterioare a acestora;
9. cerere de informații – solicitare de date și informații formulată în scopul prevenirii, depistării sau investigării unor infracțiuni, astfel cum acesta rezultă din tratatele internaționale și din actele normative relevante ale Uniunii Europene;
10. concordanță (hit) – rezultat pozitiv, generat de un sistem informațional în momentul în care datele introduse pentru căutare/interogare de către o autoritate competentă de aplicare a legii coincid cu datele existente într-o bază de date internațională sau națională, cu referire la o persoană, un vehicul sau un obiect;
11. date alfanumerice – date formate din litere, cifre, caractere speciale, spații și semne de punctuație;
12. date Europol – orice date operaționale cu caracter personal, prelucrate de Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii (Europol), de statele membre ale Uniunii Europene și de statele partenere, în conformitate cu mandatul Europol;
13. date Interpol – totalitatea datelor prelucrate de către statele membre ale Organizației Internaționale a Poliției Criminale (Interpol) și alte entități, prin canalele de comunicație și bazele de date ale Interpolului, în conformitate cu regulile acesteia privind prelucrarea datelor;
14. date de referință privind imaginea facială – imaginea facială și numărul de referință prevăzut la art. 17 alin. (1), utilizate pentru compararea și schimbul automatizat de date, fără a permite identificarea directă a persoanei;
15. EPRIS – Sistemul european de inventariere a evidențelor poliției, utilizat de statele membre ale Uniunii Europene și de Europol pentru căutarea automatizată în registrele naționale ale evidențelor poliției;
16. EUCARIS – Sistemul european de informații privind vehiculele și permisele de conducere;
17. eveniment major cu dimensiune transfrontalieră – eveniment cu caracter internațional, precum competițiile sportive internaționale, reuniunile la nivel înalt, summiturile, conferințele internaționale, manifestările culturale ori religioase de amploare sau alte adunări publice similare, fără a se limita la acestea, care, prin participarea numeroasă, importanța publică ori expunerea mediatică, pot genera riscuri la adresa ordinii și securității publice și impun cooperarea autorităților competente de aplicare a legii din două sau mai multe state;
18. evidențe ale poliției – datele biografice ale bănuiților, învinuiților, inculpaților și condamnaților, care se conțin în bazele de date naționale instituite în scopul prevenirii, depistării și investigării infracțiunilor;
19. informații – orice conținut, documente, evidențe, activități sau rapoarte, indiferent de suport, formă, mod de exprimare sau de punere în circulație, referitoare la una sau mai multe persoane fizice ori juridice, fapte sau circumstanțe relevante pentru autoritățile competente în scopul îndeplinirii atribuțiilor care le revin în domeniul prevenirii, depistării sau investigării infracțiunilor, inclusiv informații operaționale în materie penală;
20. imagine facială – imagine digitală a feței unei persoane;
21. imagine facială identificată – imaginea facială a unei persoane identificate;
22. imagine facială neidentificată – imagine facială colectată în cadrul prevenirii, depistării sau investigării unei infracțiuni ori în cadrul căutării unei persoane dispărute fără veste ori al identificării cadavrului sau a părților acestuia, care nu este asociată, la momentul introducerii în baza de date, unei persoane identificate;
23. procedură de căutare automatizată – modalitate tehnică de interogare automatizată și simultană a bazelor de date naționale sau internaționale, care permite autorităților competente să verifice existența unei concordanțe (hit) printr-o interogare informatică ce oferă un răspuns imediat de tipul „pozitiv/negativ” (mecanismul hit/no hit);
24. punct național de contact – autoritate competentă desemnată în temeiul art. 6 alin. (2), responsabilă de gestionarea tehnică și administrarea schimbului automatizat de date pentru o categorie specifică de date;
25. punct unic de contact – structură a unității centrale de administrare și control a poliției, desemnată în temeiul art. 6 alin. (1), responsabilă de coordonarea strategică și operațională la nivel național, de monitorizarea fluxurilor de informații și asigurarea cooperării polițienești internaționale, care activează în regim de funcționare continuă (24/7);
26. Router – infrastructura tehnică centralizată instituită și gestionată de Agenția Uniunii Europene pentru Gestionarea Operațională la Scară Largă a Sistemelor Informatice în Domeniul Libertății, Securității și Justiției (Agenția eu-LISA), care asigură transmiterea și rutarea automatizată a căutărilor și a schimbului de date biometrice, de profiluri ADN și de date dactiloscopice, precum și de imagini faciale între statele membre ale Uniunii Europene și Europol;
27. SIENA (Secure Information Exchange Network Application) – canal securizat de comunicație, gestionat de Europol, destinat schimbului de informații operative și strategice între statele membre ale Uniunii Europene, Europol și statele partenere;
28. sistem de schimb automatizat de date – mecanism tehnic de interconectare a sistemelor informaționale, care permite efectuarea căutărilor automatizate și a schimbului de date între autoritățile competente de aplicare a legii, în baza unei concordanțe (hit), fără a se acorda acces direct la conținutul bazelor de date;
29. Sistemul de informații Schengen – sistem informațional centralizat, de scară largă, destinat cooperării polițienești și cooperării judiciare în materie penală, precum și controlului la trecerea frontierelor și al returnărilor;
30. SLTD (Stolen and Lost Travel Documents) – baza de date internațională gestionată de Secretariatul General al Interpolului, care conține informații despre documentele de călătorie (pașapoarte, cărți de identitate, vize) și formularele de documente oficiale care au fost raportate ca fiind pierdute, furate, nevalide sau falsificate;
31. stat solicitant – statul care adresează o cerere de informații în sensul prezentei legi;
32. stat solicitat – statul căruia îi este adresată o cerere de informații în sensul prezentei legi;
33. stat participant – stat membru al Uniunii Europene, stat asociat spațiului Schengen ori, după caz, alt stat cu care Republica Moldova realizează forme de cooperare polițienească și schimb de date în temeiul tratatelor internaționale aplicabile și al actelor normative speciale;
34. suspect – persoana în privința căreia există motive serioase să se creadă că a săvârșit sau că urmează să săvârșească o infracțiune.
(2) Alte noțiuni din prezenta lege se utilizează cu sensul definit în Legea nr. 273/1994 privind actele de identitate din sistemul național de pașapoarte, Legea nr. 1549/2002 cu privire la înregistrarea dactiloscopică de stat, Legea nr. 235/2017 cu privire la înregistrarea genetică judiciară, Legea nr. 142/2018 cu privire la schimbul de date și interoperabilitate, Legea nr. 48/2023 privind securitatea cibernetică, Legea nr. 195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal și Legea nr. 248/2025 privind managementul situațiilor de criză.
Articolul 4. Principiile cooperării polițienești internaționale
Cooperarea polițienească internațională, inclusiv schimbul de informații, realizată în temeiul prezentei legi în vederea atingerii scopului și în limitele domeniului de aplicare ale acesteia, se desfășoară cu respectarea următoarelor principii:
a) principiul legalității și al protejării intereselor naționale – aplicarea prezentei legi se efectuează cu respectarea legislației Republicii Moldova și fără a aduce atingere suveranității, intereselor securității naționale, ale ordinii publice și altor interese protejate de lege;
b) principiul accesului echivalent – condițiile de solicitare și furnizare a informațiilor de către punctele naționale de contact și autoritățile competente de aplicare a legii sunt echivalente cu cele aplicabile solicitării și furnizării unor informații similare în statul solicitant, în măsura în care prezenta lege și tratatele internaționale aplicabile nu prevăd altfel;
c) principiul disponibilității – informațiile disponibile autorităților competente ale Republicii Moldova sunt puse la dispoziția autorităților competente solicitante ale statelor străine, în condițiile prezentei legi;
d) principiul confidențialității – autoritățile competente de aplicare a legii ale Republicii Moldova respectă confidențialitatea informațiilor primite de la autoritățile competente de aplicare a legii ale statelor străine, asigurând un nivel de protecție cel puțin echivalent cu cel aplicabil potrivit legislației statului furnizor și condițiilor comunicate de acesta;
e) principiul proprietății și al controlului asupra difuzării ulterioare a datelor – informațiile obținute de la un stat partener, stat terț sau organism internațional pot fi transmise ulterior către o altă autoritate ori către un alt stat sau organism internațional numai cu acordul prealabil al statului furnizor și cu respectarea condițiilor impuse de acesta, cu excepția cazurilor prevăzute expres de tratatele internaționale aplicabile;
f) principiul fiabilității, exactității și actualizării datelor – datele cu caracter personal care sunt inexacte, incomplete ori neactualizate se rectifică sau se radiază ori, după caz, prelucrarea acestora se restricționează, iar destinatarul este informat fără întârziere;
g) principiul prevalenței asistenței juridice – în măsura în care schimbul de informații este solicitat sau utilizat în cadrul procesului penal, se aplică cu prioritate normele privind asistența juridică internațională în materie penală, prevederile prezentei legi aplicându-se complementar, în măsura compatibilității;
h) principiul minimizării și al utilizării în cazuri individuale – căutările automatizate și furnizarea ulterioară de date se realizează doar în măsura strict necesară și în legătură cu un caz individual determinat;
i) principiul responsabilizării – autoritățile competente asigură trasabilitatea accesărilor, auditarea periodică a operațiunilor de prelucrare a datelor și demonstrabilitatea conformității acestora cu prezenta lege și cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal, inclusiv prin măsuri interne, registre și proceduri documentate;
j) principiul interoperabilității sistemelor
informaționale – asigurarea compatibilității și interconectării sistemelor informaționale naționale cu cele ale Uniunii Europene.
Articolul 5. Garanții privind protecția datelor cu caracter personal
(1) Prelucrarea datelor cu caracter personal în temeiul prezentei legi se limitează la datele strict necesare realizării scopurilor prevăzute de aceasta.
(2) Datele obținute prin sistemul de schimb automatizat de date nu pot fi utilizate în alte scopuri decât cele pentru care au fost solicitate și furnizate.
(3) Orice încălcare a securității datelor cu caracter personal se notifică autorității de supraveghere competente, în condițiile și termenele prevăzute de lege.
(4) Autoritățile competente asigură că datele transmise în temeiul prezentei legi sunt exacte, complete și actualizate.
(5) În cazul constatării că datele transmise sunt inexacte, incomplete, neactualizate sau au fost transmise cu încălcarea prevederilor legii, autoritatea care le-a furnizat întreprinde, fără întârziere, măsurile necesare pentru rectificarea, completarea, radierea sau restricționarea prelucrării acestora și informează, fără întârziere, destinatarii datelor.
(6) În cazul în care se contestă exactitatea datelor, iar exactitatea sau inexactitatea acestora nu poate fi stabilită, datele se cataloghează. Restricționarea sau blocarea accesului, precum și rectificarea sau radierea datelor se efectuează în condițiile legislației privind protecția datelor cu caracter personal.
Articolul 6. Punctul unic de contact și atribuțiile acestuia
(1) Subdiviziunea specializată în cooperare polițienească internațională din subordinea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne se desemnează în calitate de punct unic de contact pentru cooperarea polițienească internațională.
(2) Punctul unic de contact asigură cooperarea cu punctele naționale de contact din cadrul autorităților competente naționale, desemnate de către Guvern pentru următoarele domenii:
a) profilurile ADN;
b) datele dactiloscopice;
c) datele privind mijloacele de transport, inclusiv privind vehiculele anunțate în căutare, precum și privind piesele componente identificabile ale acestora, urmărite internațional sau fiind obiecte ale unor fapte ilegale;
d) imaginile faciale;
e) evidențe ale poliției, inclusiv datele nominale privind persoanele urmărite, dispărute sau implicate în activități infracționale;
f) datele care nu vizează persoanele și informațiile operative;
g) datele cu caracter personal, prelucrate în contextul evenimentelor majore cu dimensiune transfrontalieră și al prevenirii infracțiunilor cu caracter terorist;
h) datele privind documentele de călătorie, vizele, titlurile de valoare, inclusiv privind cele declarate pierdute, furate, nevalide sau falsificate;
i) datele privind permisele de conducere.
(3) Punctul unic de contact are următoarele atribuții:
a) recepționează, înregistrează, stabilește gradul de importanță și examinează, conform competenței, cererile de informații adresate Republicii Moldova de către alte state, precum și cele adresate altor state de către autoritățile competente naționale;
b) direcționează cererile de informații către autoritățile competente naționale în situația indisponibilității datelor în sistemele informaționale la care deține acces direct și, în caz de necesitate, coordonează între acestea procesarea cererilor respective și furnizarea informațiilor;
c) structurează și furnizează informații operaționale către autoritățile solicitante, cu respectarea normelor de confidențialitate și de protecție a datelor;
d) furnizează, la solicitare sau din proprie inițiativă, informații de specialitate relevante către autoritățile competente naționale și internaționale, care pot contribui la prevenirea, depistarea și investigarea infracțiunilor, precum și la combaterea criminalității;
e) exercită rolul de punct de contact pentru operațiunile comune, regionale și internaționale și coordonează schimbul de informații prin intermediul canalelor securizate de comunicație aflate la dispoziție;
f) informează autoritățile naționale și cele ale statelor străine despre modurile de operare, circulația ilegală de droguri, traficul de ființe umane, falsificarea semnelor bănești, furturile de obiecte de artă și vehicule, inclusiv despre activitatea infractorilor urmăriți internațional, conținutul unor documente de identitate străine în vederea prevenirii intrării/ieșirii ilegale a unor persoane, precum și despre orice alte fapte prevăzute de legea penală, în scopul realizării acțiunilor ce se impun în domeniul prevenirii și combaterii criminalității cu caracter internațional;
g) informează autoritățile naționale și cele ale statelor străine cu atribuții în prevenirea și combaterea infracțiunilor cu caracter terorist sau a faptelor asimilate acestora, în scopul realizării acțiunilor ce se impun, cu respectarea competențelor prevăzute de legislația specială;
h) asigură, prin Biroul Național SIRENE, schimbul de informații suplimentare care au legătură cu semnalările din Sistemul de informații Schengen, în conformitate cu cadrul normativ privind participarea Republicii Moldova la Sistemul de informații Schengen;
i) îndeplinește rolul de punct unic de contact al Europolului în Republica Moldova, asigurând contactele dintre autoritățile naționale, precum și dintre Republica Moldova, Europol și agențiile Uniunii Europene, în conformitate cu Acordul strategic de cooperare dintre Republica Moldova și Oficiul European de Poliție, ratificat prin Legea nr. 188/2007, și Acordul privind cooperarea operațională și strategică dintre Republica Moldova și Oficiul European de Poliție, ratificat prin Legea nr. 116/2015;
j) asigură, prin Biroul Național Central Interpol, schimbul de informații prin intermediul canalelor securizate internaționale de comunicație aflate la dispoziție, privind notițele, difuziunile și mesajele Interpol, precum și întreprinde măsurile necesare, în limitele competenței, în conformitate cu normele Interpolului;
k) intermediază accesul autorităților competente naționale la bazele de date ale Interpolului, precum și completarea și actualizarea datelor în bazele respective de către autoritățile competente;
l) asigură, la solicitarea autorităților competente naționale, inițierea și revocarea măsurii de localizare și dare în urmărire internațională, prin Biroul Național SIRENE și prin Biroul Național Central Interpol;
m) asigură, în colaborare cu subdiviziunile specializate și autoritățile competente de aplicare a legii, organizarea, desfășurarea și monitorizarea procedurilor de extrădare a persoanelor aflate în căutare internațională, în conformitate cu tratatele internaționale, acordurile bilaterale și legislația națională aplicabilă;
n) asigură schimbul de bune practici și experiență prin participarea la instruiri, ateliere de lucru, seminare și grupuri de lucru internaționale;
o) administrează canalele securizate de comunicație și asigură disponibilitatea acestora în regim de funcționare continuă (24/7);
p) realizează, sprijină și coordonează cooperarea internațională polițienească bilaterală și multilaterală, inclusiv prin intermediul atașaților de afaceri interne și al ofițerilor de legătură ai Republicii Moldova acreditați în străinătate, precum și în colaborare cu cei acreditați în Republica Moldova, în condițiile legislației naționale și ale tratatelor și acordurilor internaționale;
q) propune și implementează alte forme de cooperare și asistență polițienească, în conformitate cu tratatele și acordurile internaționale la care Republica Moldova este parte;
r) asigură reprezentarea internațională, inclusiv în grupurile de lucru în domeniul cooperării polițienești internaționale, cu excepția cazurilor în care competența revine altor structuri ale Ministerului Afacerilor Interne sau autorități internaționale;
s) asigură reprezentarea instituțională a Republicii Moldova în structurile de conducere și grupurile de lucru ale Interpolului, ale Europolului, ale SELEC-ului și ale Uniunii Europene.
(4) Subdiviziunea specializată în cooperare polițienească internațională din cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cuprinde următoarele structuri, fără a se limita la acestea:
a) Biroul Național Central Interpol;
b) Punctul Național de Contact Europol;
c) Biroul Național SIRENE;
d) Secția cooperare polițienească;
e) Secția 24/7 (suport operațional).
(5) Schimbul de informații se realizează în baza cererii de informații transmise de către autoritățile competente de aplicare a legii prin intermediul punctului unic de contact sau în mod direct, precum și de către autoritățile competente prin canalele securizate de comunicație aflate la dispoziție. Pentru schimbul de informații cu autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene și cu Europolul, SIENA constituie canalul principal de comunicație, cu excepția situațiilor în care, din motive tehnice sau operaționale, este necesară utilizarea altui canal de comunicație.
(6) Cerințele privind cererea de informații și conținutul acesteia, procedurile operative, precum și termenele de soluționare a cererilor se stabilesc de Guvern.
(7) Organizarea, atribuțiile și modul de funcționare a punctului unic de contact și a punctelor naționale de contact pentru domeniile prevăzute la alin. (2) se stabilesc de Guvern.
Articolul 7. Mecanismul de coordonare strategică
(1) În vederea asigurării implementării uniforme a prevederilor prezentei legi și a obligațiilor care derivă din legislația Uniunii Europene, se instituie un mecanism de coordonare strategică la nivel național.
(2) Mecanismul de coordonare strategică este asigurat prin constituirea unui grup interinstituțional, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne.
(3) Grupul interinstituțional indicat la alin. (2) deține următoarele atribuții de bază:
a) monitorizează implementarea prevederilor prezentei legi;
b) coordonează activitățile autorităților competente;
c) evaluează necesitățile operaționale și cele tehnice;
d) formulează propuneri de politici;
e) asigură interacțiunea cu mecanismele de evaluare ale Uniunii Europene.
(4) Componența și modul de funcționare a grupului interinstituțional prevăzut de prezentul articol se stabilesc de Guvern.
Articolul 8. Sistemul de gestionare a cazurilor
(1) În desfășurarea activităților specifice, punctul unic de contact utilizează Sistemul de gestionare a cazurilor, care asigură cel puțin următoarele funcționalități:
a) înregistrarea și trasabilitatea completă a cererilor de informații transmise și primite, a răspunsurilor aferente, a informațiilor furnizate din proprie inițiativă, precum și a refuzurilor sau a solicitărilor de clarificări;
b) înregistrarea comunicărilor, mesajelor transmise și primite;
c) arhivarea electronică și înregistrarea (jurnalizarea) tuturor comunicărilor și mesajelor procesate prin canalele securizate de comunicație;
d) verificarea încrucișată automată (cross-checking) a interogărilor cu datele existente în sistem, în scopul detectării suprapunerilor de informații solicitate și al valorificării informațiilor deținute;
e) monitorizarea termenelor de răspuns, în vederea garantării furnizării complete și rapide a informațiilor, în limitele stabilite de lege;
f) interoperabilitatea tehnică cu canalele securizate internaționale de comunicație, care să permită înregistrarea directă a fluxurilor de date în Sistemul de gestionare a cazurilor;
g) generarea rapoartelor statistice privind volumul și calitatea schimburilor de informații, în scopul evaluării și monitorizării;
h) securitatea și auditarea accesului, prin înregistrarea (jurnalizarea) a oricărei activități de prelucrare a datelor, asigurându-se răspunderea personală a utilizatorilor;
i) automatizarea fluxurilor de lucru și a procedurilor administrative interne.
(2) Punctul unic de contact introduce, completează, stochează, prelucrează și examinează date în sistemul prevăzut la alin. (1) și realizează schimbul de informații potrivit atribuțiilor prevăzute de lege.
Articolul 9. Schimbul de date, inclusiv automatizat, la nivel național
(1) Autoritatea competentă de aplicare a legii adoptă și implementează măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru a garanta disponibilitatea permanentă a sistemelor informaționale și funcționalitatea interogărilor automatizate pentru categoriile de date prevăzute de prezenta lege, asigurându-se un regim de funcționare continuă (24/7).
(2) Interoperabilitatea sistemelor vizează:
a) schimbul de date între registrele naționale;
b) integrarea cu sistemele informaționale europene și internaționale;
c) utilizarea standardelor comune.
(3) Autoritatea competentă de aplicare a legii are obligația de a informa, fără întârziere, prin canalele securizate de comunicație, punctele de contact ale statelor membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană, Agenția eu-LISA și Europolul cu privire la orice indisponibilitate a sistemelor de schimb automatizat de date, indicând natura defecțiunilor tehnice și durata estimată a remedierii acestora.
(4) Dacă schimbul automatizat de date este indisponibil, punctul național de contact stabilește modalități alternative temporare pentru schimbul de informații, utilizând canalele securizate de comunicație de rezervă.
(5) Autoritatea competentă întreprinde, fără întârziere, toate măsurile tehnice și organizatorice necesare pentru restabilirea funcționării sistemelor informaționale indisponibile.
(6) Autoritatea competentă instituie măsuri de management al riscurilor operaționale și al celor de securitate cibernetică și elaborează planuri de asigurare a continuității activității și de recuperare a datelor în cazul unor incidente cibernetice.
(7) În cazul producerii unui incident cibernetic care afectează schimbul automatizat de date, autoritatea competentă întreprinde măsurile necesare pentru limitarea efectelor incidentului respectiv și notifică, fără întârzieri nejustificate, autoritățile competente interesate, precum și instituțiile și organismele competente ale Uniunii Europene, în condițiile actelor normative ale Uniunii Europene aplicabile și ale tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte.
Capitolul IV
ALTE FORME DE COOPERARE POLIȚIENEASCĂ INTERNAȚIONALĂ
Articolul 30. Organizarea patrulelor comune și a operațiunilor comune pe teritoriul Republicii Moldova
(1) Autoritățile competente pot participa, în condițiile prezentei legi, ale legislației naționale aplicabile și ale tratatelor internaționale sau aranjamentelor de cooperare aplicabile, la constituirea de patrule comune și la desfășurarea operațiunilor comune cu autoritățile competente ale statelor străine, în scopul menținerii ordinii și securității publice, al prevenirii, descoperirii și investigării infracțiunilor, precum și al combaterii criminalității.
(2) Pe teritoriul Republicii Moldova, participarea personalului autorităților competente ale statelor străine la astfel de operațiuni se realizează cu acordul autorităților naționale competente. Exercitarea competențelor de către personalul vizat este permisă numai în condițiile și limitele stabilite de legislația Republicii Moldova, sub coordonarea și în prezența personalului autorităților competente naționale. Personalul autorităților competente ale statelor străine este supus legislației naționale pe durata desfășurării operațiunilor, iar autoritățile naționale asigură coordonarea și controlul activităților desfășurate pe teritoriul Republicii Moldova.
(3) Personalul autorităților competente ale Republicii Moldova care participă la operațiuni comune pe teritoriul altui stat acționează în conformitate cu instrucțiunile autorităților competente ale statului respectiv, fiind supus obligațiilor de serviciu și regimului disciplinar potrivit legislației Republicii Moldova, în măsura în care acestea nu contravin dispozițiilor obligatorii ale statului respectiv.
(4) Înainte de organizarea unei patrule comune sau a unei operațiuni comune pe teritoriul Republicii Moldova, autoritățile competente naționale și autoritățile competente ale statelor membre ale Uniunii Europene stabilesc, printr-un document de cooperare:
a) autoritățile competente participante;
b) scopul specific al patrulei comune sau al operațiunii comune;
c) zona geografică din Republica Moldova în care se va desfășura patrula comună sau operațiunea comună;
d) perioada pentru care se constituie patrula comună sau se desfășoară operațiunea comună;
e) asistența specifică ce urmează să fie furnizată Republicii Moldova de către statul membru al Uniunii Europene, inclusiv în ceea ce privește trimiterea de personal, elementele materiale și financiare;
f) personalul care participă la patrula comună sau la operațiunea comună;
g) conducătorul echipei comune;
h) atribuțiile pe care le poate exercita personalul autorităților competente ale statelor membre ale Uniunii Europene pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul patrulei comune sau operațiunii comune;
i) armele, muniția și echipamentele specifice pe care personalul autorităților competente ale statelor membre ale Uniunii Europene le poate utiliza în cadrul patrulei comune sau operațiunii comune;
j) modalitățile logistice privind transportul, cazarea și securitatea;
k) modul de alocare a mijloacelor pentru acoperirea costurilor organizării patrulei comune sau operațiunii comune;
l) orice alte elemente necesare.
(5) Aspectele practice privind organizarea, coordonarea și desfășurarea operațiunilor comune se stabilesc prin declarații, acorduri sau aranjamente de cooperare care nu sunt guvernate de normele dreptului internațional public, încheiate între autoritățile competente, care nu pot deroga de la competențele stabilite prin lege.
Articolul 31. Reguli privind organizarea patrulelor comune și operațiunilor comune
(1) Patrulele comune și operațiunile comune pe teritoriul Republicii Moldova se desfășoară în cadrul unor echipe comune, potrivit următoarelor reguli generale:
a) conducătorul echipei comune este un reprezentant al autorității competente a Republicii Moldova;
b) acțiunile echipei comune se desfășoară conform legislației Republicii Moldova;
c) membrii echipei comune își execută sarcinile sub responsabilitatea persoanei prevăzute la lit. a);
d) reprezentanții autorităților competente ale celorlalte state își exercită atribuțiile doar sub conducerea și în prezența reprezentanților autorității competente a Republicii Moldova.
(2) Atribuțiile pe care le pot exercita reprezentanții autorităților competente ale altor state pe teritoriul Republicii Moldova, în cadrul patrulei comune sau al operațiunii comune, se stabilesc în limita competențelor reglementate de legislația Republicii Moldova pentru reprezentanții autorității competente naționale.
(3) Reprezentanții autorităților competente ale statelor străine pot furniza echipei comune, conform legislației acestora și în limitele competențelor lor, informațiile care sunt la dispoziția statului pe care îl reprezintă.
(4) Informațiile obținute de reprezentanții autorităților competente ale statelor străine în cadrul sau în legătură cu participarea la o patrulă comună sau la o operațiune comună pot fi utilizate:
a) în scopul specific al patrulei comune sau al operațiunii comune;
b) pentru a descoperi, a cerceta sau a urmări alte infracțiuni, cu consimțământul autorității competente a statului pe teritoriul căruia au fost obținute informațiile;
c) pentru prevenirea unui pericol la adresa vieții ori sănătății unei persoane sau la adresa ordinii și securității publice, cu respectarea prevederilor lit. b);
d) în alte scopuri, cu condiția ca acest lucru să fie convenit de către statele care au format echipa comună.
(5) Prevederile prezentului articol pot fi aplicate și în cazul patrulelor comune și operațiunilor comune organizate în conformitate cu tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, dacă acest aspect a fost convenit cu statul cu care urmează să se desfășoare patrule comune sau operațiuni comune pe teritoriul Republicii Moldova.
Articolul 32. Organizarea patrulelor comune și a operațiunilor comune pe teritoriul statelor străine
(1) În vederea intensificării cooperării polițienești internaționale în cadrul menținerii ordinii și securității publice și al prevenirii infracțiunilor, autoritățile competente ale Republicii Moldova și autoritățile competente ale statelor străine pot desfășura pe teritoriul altor state patrule comune și operațiuni comune, precum:
a) misiuni comune operative internaționale, organizate în scopul combaterii criminalității transfrontaliere, al menținerii ordinii și securității publice, al combaterii migrației ilegale;
b) activități de cooperare polițienească internațională, conform prevederilor actelor normative ce reglementează activitățile în cauză;
c) activități de cooperare operativă cu structurile specializate și autoritățile competente de aplicare a legii ale statelor străine, cu agențiile Uniunii Europene sau cu organismele și organizațiile internaționale, privind controlul la frontieră, controlul migrației, azilul, menținerea ordinii și securității publice, prevenirea și combaterea criminalității, precum și în alte domenii de competență stabilite potrivit legii.
(2) Înainte de constituirea unei patrule comune sau de începerea unei operațiuni comune potrivit prevederilor alin. (1) pe teritoriul altui stat, autoritățile competente ale Republicii Moldova și autoritățile competente ale celorlalte state stabilesc de comun acord:
a) autoritățile competente participante;
b) scopul specific al patrulei comune sau operațiunii comune;
c) zona geografică a statului în care se desfășoară patrula comună sau operațiunea comună;
d) perioada pentru care se organizează patrula comună sau operațiunea comună;
e) asistența specifică ce urmează să fie furnizată statului respectiv de către Republica Moldova, inclusiv în ceea ce privește trimiterea de reprezentanți, elementele materiale și financiare;
f) reprezentanții autorităților competente care participă la patrula comună sau la operațiunea comună;
g) conducătorul echipei comune;
h) atribuțiile pe care le pot exercita reprezentanții autorităților competente ale Republicii Moldova pe teritoriul statului respectiv în cadrul patrulei comune sau operațiunii comune;
i) armele, muniția și echipamentele specifice pe care reprezentanții autorităților competente ale Republicii Moldova le pot utiliza în cadrul patrulei comune sau al operațiunii comune organizate pe teritoriul statului respectiv;
j) modalitățile logistice privind transportul, cazarea și securitatea;
k) modul de alocare a mijloacelor pentru acoperirea costurilor patrulei comune sau operațiunii comune;
l) orice alte elemente necesare.
Articolul 33. Asistența în cazul evenimentelor majore cu dimensiune transfrontalieră, al situațiilor excepționale și al accidentelor grave
(1) Autoritățile competente de aplicare a legii ale Republicii Moldova acordă, în condiții de reciprocitate și în conformitate cu legislația națională, asistență autorităților similare din statele membre ale Uniunii Europene în cazul:
a) evenimentelor majore cu dimensiune transfrontalieră;
b) situațiilor excepționale;
c) accidentelor grave de transport rutier, aviatic sau feroviar;
d) altor situații de urgență care necesită cooperare operativă.
(2) Asistența reciprocă prevăzută la alin. (1) are drept scop prevenirea infracțiunilor, menținerea ordinii și securității publice, realizându-se prin următoarele modalități:
a) notificarea reciprocă despre apariția unor astfel de situații și schimbul operativ de informații relevante;
b) adoptarea și coordonarea măsurilor polițienești și a celor referitoare la carabinieri, necesare a fi întreprinse pe propriul teritoriu, pentru gestionarea situațiilor cu impact transfrontalier;
c) detașarea personalului, specialiștilor și consilierilor, precum și punerea la dispoziție a echipamentului tehnic, la solicitarea statului pe al cărui teritoriu a survenit situația respectivă, în măsura posibilităților operaționale.
(3) Înainte de acordarea asistenței potrivit prevederilor alin. (1) pe teritoriul statului membru al Uniunii Europene, autoritățile competente de aplicare a legii ale Republicii Moldova și autoritățile competente ale celorlalte state stabilesc, de comun acord, aspectele stipulate la art. 32 alin. (2).
Articolul 34. Urmărirea transfrontalieră
(1) Urmărirea transfrontalieră constă în ansamblul de măsuri operaționale întreprinse pe teritoriul unuia sau mai multor state, în scopul reținerii în flagrant a unei persoane surprinse în timpul săvârșirii sau participării la săvârșirea unor infracțiuni grave, deosebit de grave sau excepțional de grave ori a unei persoane care a evadat, aflându-se în stare de arest preventiv sau în executarea unei pedepse privative de libertate.
(2) Urmărirea transfrontalieră poate fi efectuată de reprezentanții autorității competente a altui stat pe teritoriul Republicii Moldova, dacă autoritățile competente naționale au fost informate prealabil prin mijloace de comunicație despre pătrunderea acestora pe teritoriul Republicii Moldova.
(3) În sensul prezentului articol, autoritățile competente naționale se consideră Inspectoratul General al Poliției și Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
(4) La solicitarea autorității competente naționale, urmărirea transfrontalieră încetează imediat.
Articolul 35. Urmărirea transfrontalieră pe teritoriul Republicii Moldova
(1) Autoritățile competente ale statului străin care urmăresc o persoană aflată în una din situațiile prevăzute la art. 34 alin. (1) pe teritoriul statului respectiv pot continua urmărirea în cauză pe teritoriul Republicii Moldova fără informarea prealabilă a autorităților competente naționale dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) din cauza situației de urgență deosebită, autoritățile competente naționale nu au putut fi informate prealabil, prin mijloace de comunicație, despre pătrunderea pe teritoriul Republicii Moldova sau în situația în care autoritățile competente naționale nu au putut ajunge la timp la locul respectiv pentru a prelua acțiunea de urmărire;
b) urmărirea transfrontalieră se efectuează în cazul infracțiunilor deosebit de grave și excepțional de grave.
(2) Reprezentanții autorităților competente ale statelor străine care efectuează urmărirea transfrontalieră au obligația ca, cel târziu la momentul trecerii frontierei de stat, să informeze despre aceasta Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și Inspectoratul General al Poliției, care poate solicita încetarea imediată a urmăririi.
Articolul 36. Urmărirea transfrontalieră pe teritoriul statelor străine
Autoritățile competente ale Republicii Moldova pot continua, în limitele competențelor stabilite de legislația națională, urmărirea unei persoane pe teritoriul statelor străine numai în condițiile prevăzute de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, acordurile bilaterale sau multilaterale încheiate cu statele respective, precum și în conformitate cu legislația statului pe teritoriul căruia se desfășoară urmărirea.
Articolul 37. Persoana urmărită
(1) La cererea autorităților competente ale statului străin care efectuează urmărirea unei persoane, autoritățile competente naționale iau măsurile necesare pentru stabilirea identității persoanei urmărite sau pentru a se dispune reținerea ori arestarea preventivă a acesteia, în condițiile prevăzute de lege.
(2) Reținerea sau arestarea preventivă a persoanei urmărite se dispune exclusiv în condițiile, temeiurile, termenele și potrivit procedurii prevăzute de Codul de procedură penală nr. 122/2003 și de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte.
Articolul 38. Condițiile generale aplicabile statului străin privind urmărirea transfrontalieră
(1) Urmărirea transfrontalieră se poate efectua de către statul străin pe teritoriul Republicii Moldova cu respectarea următoarelor condiții generale:
a) reprezentanții autorităților competente ale statelor străine care efectuează urmărirea transfrontalieră acționează, pe teritoriul Republicii Moldova, în conformitate cu legislația Republicii Moldova și cu tratatele internaționale aplicabile, cu respectarea obligațiilor care le revin potrivit legislației statului din care provin, în măsura în care acestea nu contravin legislației Republicii Moldova, și se conformează instrucțiunilor autorităților competente ale Republicii Moldova;
b) urmărirea se efectuează peste frontiera de stat a Republicii Moldova;
c) pătrunderea reprezentanților autorităților competente ale statului străin în domiciliul și reședința unei persoane, precum și în alte locuri inaccesibile publicului este interzisă;
d) reprezentanții autorităților competente ale statului străin care efectuează urmărirea transfrontalieră trebuie să fie ușor de identificat, prin purtarea uniformei ori a unei inscripții într-un loc vizibil pe haine sau prin dispozitive accesorii plasate pe vehicul. Este interzisă folosirea de haine civile, combinată cu utilizarea vehiculelor fără însemne distinctive, fără mijloacele de identificare precizate. Reprezentanții autorităților competente respective trebuie să fie permanent în măsură să justifice calitatea lor oficială;
e) reprezentanții autorităților competente ale statului străin care efectuează urmărirea transfrontalieră pot purta armele și muniția din dotare, utilizarea acestora fiind interzisă, cu excepția cazurilor de legitimă apărare sau de apărare a altor persoane, în conformitate cu legislația Republicii Moldova;
f) reprezentanții autorităților competente ale statului străin care efectuează urmărirea transfrontalieră se supun regulilor de circulație pe drumurile publice prevăzute de legislația Republicii Moldova și beneficiază, în condițiile legii, de regim de circulație prioritară;
g) reprezentanții autorităților competente ale statului străin care efectuează urmărirea transfrontalieră utilizează sistemele de poziționare globală (GPS) din dotare, în conformitate cu legislația Republicii Moldova, pentru a permite autorităților competente din statul de origine monitorizarea, în regim de timp real, a deplasării vehiculelor utilizate;
h) reprezentanții autorităților competente ale statului străin care efectuează urmărirea transfrontalieră pot utiliza mijloacele securizate de comunicare, în regim de timp real, la nivel transfrontalier;
i) după fiecare activitate prevăzută la art. 34 și art. 35, reprezentanții autorităților competente ale statului străin care efectuează urmărirea prezintă autorității competente a Republicii Moldova un raport cu privire la misiunea lor. La cererea autorității competente a Republicii Moldova, reprezentanții autorităților competente ale statului străin sunt obligați să rămână la dispoziția acesteia până la momentul în care circumstanțele în care s-a desfășurat acțiunea au fost suficient lămurite, chiar dacă urmărirea nu s-a finalizat cu reținerea sau arestarea preventivă a persoanei urmărite;
j) la solicitarea autorității competente a Republicii Moldova, autoritatea competentă a statului străin ai cărei reprezentanți au efectuat urmărirea transfrontalieră acordă asistență în cadrul urmăririi penale ulterioare operațiunii, inclusiv în desfășurarea procedurilor judiciare, în condițiile legii.
(2) Dacă tratatele internaționale sau acordurile bilaterale aplicabile în materia urmăririi transfrontaliere prevăd că reprezentanții autorităților competente ale statului străin care efectuează urmărirea transfrontalieră pot opri persoana urmărită pe teritoriul Republicii Moldova, în scopul conducerii acesteia la autoritățile competente ale Republicii Moldova, persoana respectivă poate fi supusă controlului corporal, iar în timpul conducerii pot fi utilizate cătușele. Obiectele descoperite asupra persoanei urmărite cu ocazia controlului corporal pot fi indisponibilizate, în condițiile legii.
Articolul 39. Centrele de cooperare polițienească și vamală
(1) Centrele de cooperare polițienească și vamală sunt înființate în comun de Republica Moldova și alte state, în scopul prevenirii, depistării sau investigării activităților infracționale transfrontaliere.
(2) Centrele de cooperare polițienească și vamală realizează schimbul de informații în baza acordurilor bilaterale sau multilaterale, în condițiile prevăzute de acordurile respective și în scopul stabilit la alin. (1).
(3) Pe lângă schimbul de informații, centrele de cooperare polițienească și vamală:
a) facilitează, sprijină și, după caz, coordonează patrulele comune și operațiunile comune în zonele de frontieră, precum și supravegherea transfrontalieră;
b) contribuie la analizarea comună a infracțiunilor transfrontaliere specifice zonei de frontieră;
c) prin intermediul punctului unic de contact, transmit analiza prevăzută la lit. b) autorităților naționale relevante, autorităților statelor străine, agențiilor și organelor competente ale Uniunii Europene;
d) transmit analiza prevăzută la lit. b) grupului interinstituțional prevăzut la art. 7, pentru valorificarea coordonării strategice.
(4) Centrele de cooperare polițienească și vamală se formează din reprezentanții delegați ai Inspectoratului General al Poliției, ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, ai Serviciului Vamal și, după caz, ai altor autorități competente de aplicare a legii.
Articolul 40. Utilizarea armelor, a muniției și a echipamentelor specifice
(1) Personalul autorităților competente ale unui stat participant, detașat și implicat în operațiuni comune pe teritoriul Republicii Moldova, poate purta uniforma națională și poate avea asupra sa arme, muniție și echipamente specifice permise de legislația națională, în măsura în care portul, deținerea și utilizarea acestora sunt permise. Autoritățile competente ale Republicii Moldova pot interzice portul armelor, muniției sau echipamentelor specifice de către personalul statului participant.
(2) Republica Moldova și statele participante notifică reciproc lista armelor, muniției și echipamentelor specifice a căror utilizare este permisă exclusiv în scop de legitimă apărare sau de apărare a altor persoane. În cazuri justificate și cu respectarea legislației Republicii Moldova, conducătorul operațiunii comune aflat sub comanda efectivă a autorităților competente de aplicare a legii poate autoriza folosirea armelor, a muniției și a echipamentelor specifice și în alte scopuri decât cele prevăzute de prezentul alineat.
(3) Folosirea armelor, muniției și echipamentelor specifice pe teritoriul Republicii Moldova se realizează în conformitate cu legislația națională, iar autoritățile competente de aplicare a legii se informează reciproc cu privire la tipurile de arme, muniție și echipamente specifice permise, precum și la condițiile de port și de utilizare a acestora.
(4) În cazul în care personalul statelor participante utilizează vehicule pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul unei acțiuni desfășurate potrivit prezentei legi, acesta se supune legislației naționale privind circulația rutieră, inclusiv în ceea ce privește dreptul de prioritate și, după caz, regimurile de circulație prioritară, în condițiile legii.
(5) Republica Moldova include în declarațiile și notificările privind operațiunile comune informații privind aspectele practice referitoare la portul, utilizarea și controlul armelor, muniției și echipamentelor specifice. Procedura de elaborare, actualizare și aplicare a declarațiilor sau notificărilor în cauză se stabilește prin aranjamentele de cooperare convenite între autoritățile competente.
(6) Republica Moldova asigură personalului autorităților competente de aplicare a legii ale statelor participante care traversează frontiera de stat sau se află pe teritoriul său, în exercitarea atribuțiilor de serviciu în cadrul cooperării transfrontaliere, aceeași protecție juridică, operativă și aceeași asistență ca și personalului autorităților competente naționale, în condițiile legislației naționale.
Articolul 41. Normele generale privind răspunderea civilă, penală și disciplinară
(1) În cazul în care personalul autorităților competente ale unui stat membru al Uniunii Europene desfășoară operațiuni pe teritoriul Republicii Moldova, în cadrul cooperării internaționale prevăzute de prezenta lege, statul respectiv răspunde pentru prejudiciile cauzate de personalul autorităților sale, în conformitate cu legislația sa.
(2) Republica Moldova repară prejudiciile prevăzute la alin. (1) în aceleași condiții care sunt aplicabile prejudiciilor cauzate de personalul autorităților sale, în conformitate cu legislația națională.
(3) Statul membru al Uniunii Europene al cărui personal a cauzat prejudiciul rambursează Republicii Moldova integral sumele despăgubirii victimelor sau persoanelor îndreptățite, după caz.
(4) În cazul în care personalul autorităților competente ale unui stat participant desfășoară operațiuni pe teritoriul Republicii Moldova, ca parte a asistenței acordate la solicitarea autorităților naționale, Republica Moldova răspunde pentru prejudiciile cauzate de acesta, în conformitate cu legislația națională.
(5) Dacă prejudiciile prevăzute la alin. (4) au fost cauzate intenționat sau ca urmare a unei neglijențe grave, Republica Moldova poate solicita statului participant care a dispus detașarea, rambursarea sumelor despăgubirii victimelor sau persoanelor îndreptățite, după caz.
(6) Fără a aduce atingere drepturilor terților și cu excepția situației prevăzute la alin. (3), în cazul prevăzut la alin. (1) Republica Moldova se abține de a solicita unui stat participant rambursarea sumelor despăgubirilor pentru prejudiciile suferite.
(7) Personalul autorităților competente ale statelor membre ale Uniunii Europene care acționează pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul cooperării transfrontaliere se supune aceluiași regim de răspundere juridică și beneficiază de aceeași protecție ca și personalul autorităților competente ale Republicii Moldova, pentru infracțiunile săvârșite de acesta sau împotriva lui, în conformitate cu legislația națională, cu excepția cazului în care un tratat internațional la care Republica Moldova este parte prevede altfel.
(8) Personalul autorităților competente ale statelor membre ale Uniunii Europene care acționează pe teritoriul Republicii Moldova rămâne supus normelor aplicabile raporturilor de muncă ale statului care a dispus detașarea, inclusiv normelor privind disciplina în serviciu, fără a aduce atingere respectării legislației Republicii Moldova care este aplicabilă desfășurării activităților pe teritoriul său.
Capitolul V
PROCEDURI PRIVIND PRELUCRAREA DATELOR, EVIDENȚA ȘI SCHIMBUL DE DATE ÎN URMA GENERĂRII CONCORDANȚELOR
Articolul 42. Evidența prelucrării datelor
(1) Autoritățile competente și punctul național de contact țin evidența tuturor solicitărilor efectuate în bazele de date naționale și internaționale, în condițiile prezentei legi.
(2) Evidența menționată la alin. (1) cuprinde următoarele elemente obligatorii:
a) scopul solicitării, inclusiv menționarea cauzei penale, după caz, calificarea juridică a faptei;
b) statutul persoanei (bănuit, învinuit, condamnat, victimă, persoană dispărută fără veste, cadavru sau părți ale acestuia);
c) tipul solicitării (identificarea unei persoane sau obținerea unor date suplimentare cu privire la o persoană identificată).
(3) Evidența menționată la alin. (1) este corelată cu înregistrările (logurile) privind operațiunile de prelucrare a datelor și este utilizată exclusiv pentru:
a) evaluarea necesității și proporționalității căutărilor;
b) controlul legalității prelucrării datelor.
(4) Regimul de securitate și acces, precum și de ținere a evidenței și radiere a datelor se stabilește de Guvern.
Articolul 43. Înregistrarea operațiunilor de căutare și schimb de date
(1) Punctul național de contact asigură înregistrarea și evidența, la nivel național, a tuturor operațiunilor de căutare și schimb de date, automatizate sau neautomatizate, efectuate prin Router, prin EUCARIS, prin EPRIS sau prin alte sisteme informaționale utilizate în aplicarea prevederilor prezentei legi.
(2) Înregistrările prevăzute la alin. (1) conțin cel puțin următoarele informații:
a) entitatea care a inițiat solicitarea (autoritatea competentă, statul membru al Uniunii Europene sau Europolul);
b) data și ora transmiterii solicitării;
c) data și ora transmiterii răspunsului;
d) bazele de date naționale sau bazele de date ale Europolului către care a fost adresată solicitarea;
e) bazele de date care au furnizat răspunsul;
f) mențiunea existenței unei solicitări simultane, după caz.
(3) Evidența înregistrărilor prevăzută la alin. (1) este utilizată pentru elaborarea de date statistice, pentru verificarea legalității accesului și prelucrării datelor, precum și pentru asigurarea trasabilității operațiunilor efectuate.
(4) Înregistrările sunt supuse măsurilor tehnice și organizatorice de securitate, fiind păstrate pentru o perioadă de trei ani de la data creării.
(5) În cazul în care înregistrările sunt necesare pentru desfășurarea unor proceduri de monitorizare, de audit sau de control aflate în derulare, acestea se păstrează până la finalizarea procedurilor respective.
(6) Operatorii de date au acces la înregistrările prevăzute de prezentul articol pentru activități de monitorizare internă, în cooperare, după caz, cu autoritatea de supraveghere competentă.
Articolul 44. Schimbul de date în urma confirmării unei concordanțe
(1) Setul de date de bază se transmite prin intermediul Router-ului în termen de cel mult 48 de ore de la îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții:
a) procedurile de căutare a profilurilor ADN, a datelor dactiloscopice sau a imaginilor faciale indică o concordanță (hit) între datele utilizate pentru căutare și datele stocate în bazele de date naționale sau ale statelor membre ale Uniunii Europene;
b) concordanța menționată la lit. a) a fost confirmată în urma revizuirii manuale de către personalul calificat al autorității desemnate, în calitate de stat solicitant, conform prevederilor art. 11 alin. (7), art. 14 alin. (3) și art. 19 alin. (5);
c) a fost transmisă o descriere a faptelor și a fost indicată infracțiunea predicat, utilizându-se tabelul comun al categoriilor de infracțiuni stabilit la nivelul Uniunii Europene, de către autoritatea solicitantă sau, în cazul profilurilor ADN prevăzute la art. 11 alin. (7), de către statul solicitat, în scopul evaluării proporționalității cererii și a gravității infracțiunii, în conformitate cu cadrul normativ al statului care furnizează datele.
(2) În cazul în care, conform legislației naționale, autoritatea competentă de aplicare a legii poate transmite un set de date de bază numai în temeiul unei autorizații judiciare, punctele naționale de contact pot devia de la termenul de 48 de ore prevăzut la alin. (1) exclusiv pentru perioada necesară obținerii autorizației respective.
(3) Setul de date de bază prevăzut la alin. (1) este returnat de către autoritatea competentă de aplicare a legii, dacă are calitatea de stat solicitat, sau, în cazul profilurilor ADN confirmate conform procedurii prevăzute la art. 11 alin. (7), de către statul solicitant.
(4) În situația în care concordanța confirmată vizează datele identificate ale unei persoane, setul de date de bază menționat la alin. (1) transmis de autoritatea competentă de aplicare a legii sau primit de la un stat membru al Uniunii Europene conține următoarele informații:
a) numele și prenumele;
b) data nașterii;
c) pseudonimul/pseudonimele și numele/prenumele utilizate anterior;
d) cetățenia/cetățeniile;
e) statul și locul nașterii;
f) genul;
g) data și locul obținerii datelor biometrice;
h) infracțiunea pentru care au fost obținute datele biometrice;
i) numărul dosarului/cauzei penale;
j) autoritatea competentă responsabilă de cauza penală.
(5) În cazul în care concordanța confirmată se referă la date neidentificate sau urme, setul de date de bază menționat la alin. (1) conține următoarele date:
a) data și locul în care au fost obținute datele biometrice;
b) infracțiunea pentru care au fost obținute datele biometrice;
c) numărul cauzei penale;
d) autoritatea competentă responsabilă de examinarea cauzei penale.
(6) Decizia de a returna setul de date de bază de către autoritățile competente, în calitate de parte solicitată, sau, în cazul profilurilor ADN prevăzute la art. 11 alin. (7), în calitate de parte solicitantă, nu poate fi luată exclusiv prin mijloace automatizate și este supusă verificării și aprobării de către o persoană autorizată.
Articolul 45. Norme speciale privind transmiterea automatizată și neautomatizată
(1) Punctul național de contact se asigură că orice transmitere sau primire neautomatizată de date cu caracter personal, efectuată de autoritatea care administrează fișierul și care efectuează interogarea, este supusă procedurii de înregistrare. Evidența respectivă cuprinde cel puțin următoarele informații:
a) temeiul și scopul furnizării datelor;
b) datele cu caracter personal transmise;
c) data efectuării transmiterii;
d) denumirea sau codul de identificare al autorității care efectuează căutarea și care administrează fișierul.
(2) În cazul interogărilor automatizate de date privind profilurile ADN, datele dactiloscopice și datele privind vehiculele, precum și al comparațiilor automatizate de profiluri ADN neidentificate, se aplică următoarele norme:
a) interogările și comparațiile automatizate de date se efectuează exclusiv de către autoritatea competentă de aplicare a legii, care deține drepturi de acces și de operare. Lista persoanelor autorizate să efectueze căutări sau comparații automatizate se pune la dispoziția autorității de supraveghere competente și, la solicitare, autorităților competente ale statelor participante;
b) punctul național de contact asigură înregistrarea transmiterii și primirii datelor între autoritatea care administrează fișierul și care efectuează căutarea, inclusiv indicarea existenței sau lipsei unui rezultat pozitiv (mecanismul hit/no hit). Înregistrarea cuprinde cel puțin datele furnizate, data și ora furnizării și denumirea sau codul de identificare al autorității care efectuează căutarea și care administrează fișierul.
(3) Autoritatea competentă de aplicare a legii care efectuează căutarea automatizată consemnează motivul căutării ori al transmiterii, precum și identificatorul persoanei autorizate care a efectuat căutarea și al persoanei autorizate care a solicitat căutarea ori transmiterea.
(4) La cererea autorităților competente în domeniul protecției datelor ale statelor membre ale Uniunii Europene, autoritatea competentă de aplicare a legii comunică datele înregistrate în cel mult patru săptămâni de la data primirii cererii. Datele înregistrate pot fi utilizate exclusiv în următoarele scopuri:
a) monitorizarea respectării cerințelor de protecție a datelor cu caracter personal;
b) asigurarea securității datelor.
(5) Datele înregistrate sunt protejate prin aplicarea măsurilor tehnice și organizatorice împotriva utilizării neautorizate și a oricăror alte forme de utilizare incorectă și se păstrează pentru o perioadă de 3 ani, cu excepția înregistrărilor prevăzute la art. 43 alin. (5) care se păstrează pentru termenul special stabilit pentru acestea. La expirarea termenului de păstrare, datele înregistrate se radiază fără întârziere.
(6) Controlul de legalitate asupra prelucrării datelor cu caracter personal este exercitat de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal sau de către instanțele judecătorești competente, după caz. Orice persoană are dreptul să solicite Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal verificarea legalității prelucrării datelor care o vizează, în condițiile legislației naționale aplicabile. În lipsa unor asemenea solicitări, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal și entitatea responsabilă de ținerea evidenței efectuează controale privind legalitatea furnizărilor de date, utilizând bazele de date relevante.
(7) Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal păstrează pentru verificare rezultatele controalelor efectuate pentru un termen de 18 luni, după care le radiază fără întârziere. La solicitarea autorității de protecție a datelor dintr-un stat străin, Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal își exercită atribuțiile potrivit legislației naționale și îndeplinește sarcinile de inspecție necesare cooperării, inclusiv prin schimbul de informații relevante.
Capitolul VI
PROTECȚIA DATELOR, DREPTURILOR PERSOANELOR ȘI RĂSPUNDEREA
Articolul 46. Protecția datelor cu caracter personal și scopurile prelucrării acestora
(1) Autoritățile competente asigură protecția datelor cu caracter personal potrivit standardelor stabilite de Convenția pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, ratificată prin Hotărârea Parlamentului nr. 483/1999, și de Protocolul de amendare a Convenției pentru protecția persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, ratificat prin Legea nr. 36/2026, cu privire la autoritățile de control și fluxul transfrontalier al datelor, precum și cu respectarea principiilor aplicabile prelucrării datelor cu caracter personal în domeniul polițienesc, inclusiv în cazul în care datele nu sunt prelucrate automatizat.
(2) Schimbul de date cu statele membre ale Uniunii Europene se realizează în condițiile stabilite prin actele normative de cooperare aplicabile și după asigurarea funcționalității mecanismelor de protecție a datelor prevăzute de prezenta lege.
(3) Prelucrarea datelor în alte scopuri decât cele prevăzute de prezenta lege se admite numai cu autorizarea prealabilă a statului participant sau a Europolului, după caz, precum și în condițiile prevăzute expres de legislația națională.
(4) Prelucrarea datelor furnizate de către statele membre ale Uniunii Europene sau de către Europol autorităților competente este permisă exclusiv dacă este necesară pentru:
a) stabilirea existenței unei concordanțe între profilurile ADN, datele dactiloscopice, datele privind vehiculele, imaginile faciale sau evidențele poliției comparate;
b) efectuarea schimbului setului de date de bază în urma stabilirii unei concordanțe confirmate;
c) pregătirea și depunerea unei cereri de către organele de drept sau cele judiciare în vederea acordării de asistență juridică, în cazul obținerii unei concordanțe (hit);
d) păstrarea înregistrărilor (logurilor) necesare pentru monitorizarea legalității și securității datelor.
(5) Datele primite de către autoritățile competente de la Europol sau de la statele membre ale Uniunii Europene se radiază imediat după primirea răspunsurilor automatizate la căutări, cu excepția cazului în care este necesară o prelucrare ulterioară, în scopurile prevăzute la alin. (4), ori a cazului în care prelucrarea este autorizată conform alin. (1).
(6) Înainte de conectarea bazelor de date naționale la Router, la EPRIS sau la alte sisteme informaționale, autoritățile competente ale Republicii Moldova efectuează o evaluare a impactului operațiunilor de prelucrare a datelor asupra protecției datelor și consultă Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, în conformitate cu legislația națională. Evaluarea cuprinde cel puțin o descriere generală a operațiunilor de prelucrare preconizate, o evaluare a riscurilor la adresa drepturilor și libertăților persoanelor, măsurile propuse în vederea gestionării riscurilor, garanțiile, măsurile de securitate și mecanismele menite să asigure protecția datelor cu caracter personal.
(7) Agenția de Guvernare Electronică exercită atribuțiile de control pentru a asigura conformitatea procesului de interconectare cu standardele de securitate.
(8) Datele cu caracter personal transmise sau primite în temeiul prezentei legi pot fi prelucrate numai de către autoritățile și instituțiile competente care au atribuții în realizarea scopurilor prevăzute de prezenta lege.
(9) Datele cu caracter personal primite în temeiul prezentei legi nu pot fi transmise sau puse la dispoziția altor autorități ori entități decât cu autorizarea prealabilă a autorității competente furnizoare și cu respectarea legislației statului autorității respective, cu condiția ca o astfel de transmitere să fie permisă și de cadrul normativ aplicabil autorității competente furnizoare.
(10) La solicitarea autorității competente a statului care a furnizat datele, autoritatea competentă a Republicii Moldova informează, fără întârzieri nejustificate, despre prelucrarea datelor furnizate, inclusiv scopul utilizării acestora și rezultatele obținute în urma prelucrării datelor, în măsura în care furnizarea acestor informații nu aduce atingere unei investigații în derulare, intereselor securității naționale, ale ordinii publice sau altor interese protejate de lege.
Articolul 47. Dreptul la informație și la despăgubire
(1) La cererea persoanei, în condițiile legislației privind protecția datelor cu caracter personal, autoritatea competentă îi furnizează, fără întârzieri nejustificate, informații privind prelucrarea datelor cu caracter personal care o vizează, după caz:
a) categoriile de date prelucrate și originea acestora;
b) destinatarul sau categoriile de destinatari;
c) scopul prelucrării datelor și, după caz, temeiul legal al acesteia.
Persoana are dreptul să solicite rectificarea datelor inexacte, completarea datelor incomplete și radierea datelor prelucrate ilegal, în condițiile și în limitele prevăzute de legislația națională. Persoana are dreptul de a depune o plângere la autoritatea de supraveghere competentă și/sau de a se adresa în instanța de judecată, în condițiile legii, inclusiv pentru obținerea unei despăgubiri sau a altei forme de reparare a prejudiciului. Condițiile, procedura de exercitare a drepturilor în cauză și motivele de restrângere a dreptului de acces se stabilesc potrivit legislației naționale.
(2) În cazul în care autoritatea competentă în calitate de autoritate destinatară este obligată, potrivit legii, la plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin utilizarea unor date cu caracter personal inexacte, furnizate de o autoritate competentă dintr-un alt stat, aceasta nu poate invoca inexactitatea datelor furnizate pentru a se exonera de răspundere față de persoana prejudiciată. În situația în care despăgubirea a fost achitată ca urmare a utilizării unor date inexacte furnizate de autoritatea competentă din statul participant, autoritatea furnizoare restituie autorității destinatare suma plătită, în condițiile stabilite prin actele normative de cooperare aplicabile și potrivit procedurilor prevăzute de legislația națională.
Articolul 48. Automonitorizarea
(1) Autoritatea competentă ia măsurile necesare pentru a respecta prevederile prezentei legi și cooperează cu Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal.
(2) Operatorii de date implementează măsuri tehnice și organizatorice pentru a monitoriza respectarea prevederilor prezentei legi, inclusiv prin verificarea anuală a înregistrărilor (logurilor) și a activităților de prelucrare de date, conform cerințelor de audit stabilite de legislația națională, și cooperează cu Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal pentru a asigura transparența prelucrărilor de date.
Articolul 49. Răspunderea
(1) Persoanele vinovate pentru utilizarea abuzivă a datelor, prelucrarea sau schimbul de informații contrar prezentei legi poartă răspundere în conformitate cu legislația privind protecția datelor cu caracter personal.
(2) În cazul în care autoritatea competentă de aplicare a legii nu își îndeplinește obligațiile stabilite de prezenta lege și, prin aceasta, cauzează un prejudiciu Router-ului, EPRIS-ului sau altor sisteme informaționale, aceasta poartă răspundere civilă, în condițiile legii.
(3) Autoritatea competentă de aplicare a legii este exonerată, total sau parțial, de răspunderea prevăzută la alin. (2) dacă dovedește că prejudiciul a fost cauzat de acțiunea sau inacțiunea Agenției eu-LISA, a Europolului ori a unui stat membru al Uniunii Europene, care constă în neadoptarea măsurilor rezonabile pentru prevenirea producerii prejudiciului sau pentru limitarea consecințelor acestuia.
Articolul 50. Transmiterea de date cu caracter personal către statele terțe și organizațiile internaționale
(1) Autoritatea competentă poate transmite, prin intermediul punctului unic de contact, datele cu caracter personal obținute în temeiul prezentei legi către un stat terț sau o organizație internațională numai în condițiile prevăzute de legislația națională privind protecția datelor cu caracter personal și de actele normative aplicabile cooperării polițienești internaționale, cu autorizarea prealabilă a statului care a furnizat datele respective și cu condiția existenței unei decizii sau a unor garanții care asigură un nivel de protecție echivalent cu standardele Uniunii Europene aplicabile prelucrărilor de date efectuate de autoritățile competente.
(2) În cazul în care datele furnizate de autoritățile competente ale Republicii Moldova sunt prelucrate ulterior de Europol, autorizarea pentru transmiterea acestora către un stat terț sau o organizație internațională se acordă de autoritatea competentă națională.
(3) Prelucrarea datelor cu caracter personal în cadrul mecanismelor prevăzute de prezenta lege se efectuează cu respectarea legislației privind protecția datelor cu caracter personal, în măsura în care prezenta lege nu stabilește norme speciale.
Anexă
Modificarea unor acte normative conexe
I. Legea nr. 1549/2002 cu privire la înregistrarea dactiloscopică de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 14–17, art. 51), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 2, după noțiunea „date dactiloscopice” se introduc trei noțiuni noi cu următorul cuprins:
„date dactiloscopice de referință – număr format din combinația următoarelor elemente:
a) un cod care să permită identificarea și extragerea datelor cu caracter personal și a altor informații din Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat dactiloscopic”;
b) un cod care să indice originea națională a datelor dactiloscopice;
date dactiloscopice identificate – datele dactiloscopice ale unei persoane identificate;
date dactiloscopice neidentificate – datele dactiloscopice colectate în decursul investigării unei infracțiuni și care aparțin unei persoane încă neidentificate, inclusiv datele dactiloscopice obținute din urme;”.
2. Articolul 13 se completează cu alineatele (5) și (6) cu următorul cuprins:
„(5) În cadrul mecanismelor de căutare și de schimb automatizat de date dactiloscopice, transmiterea și primirea datelor dactiloscopice de referință se realizează cu asigurarea confidențialității și integrității acestora, inclusiv prin utilizarea criptării și a altor măsuri tehnice și organizatorice adecvate, în condițiile Legii nr. 209/2026 privind cooperarea polițienească internațională.
(6) Cerințele tehnice, standardele aplicabile, precum și procedurile de înregistrare (jurnalizare) a accesărilor și a operațiunilor de prelucrare aferente schimbului automatizat de date dactiloscopice se stabilesc prin actele normative subsecvente de implementare, în condițiile Legii nr. 209/2026 privind cooperarea polițienească internațională.”
3. Articolul 14 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:
„(5) Furnizarea și utilizarea informației privind datele dactiloscopice în cadrul mecanismelor de căutare și de schimb automatizat de date se efectuează prin punctul național de contact, desemnat potrivit Legii nr. 209/2026 privind cooperarea polițienească internațională, cu respectarea condițiilor și garanțiilor prevăzute de legea respectivă.”
II. Legea nr. 216/2003 cu privire la Sistemul informațional integrat automatizat de evidență a infracțiunilor, a cauzelor penale și a persoanelor care au săvârșit infracțiuni (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2003, nr. 170–172, art. 695), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. Articolul 3 se completează cu litera i) cu următorul cuprins:
„i) trasabilitatea utilizării informației, asigurată prin înregistrarea (jurnalizarea) accesărilor și a operațiunilor de prelucrare a informației, în condițiile legii.”
2. Articolul 4:
la punctul 2), litera g) se completează cu textul „ , inclusiv a categoriilor speciale de date criminalistice și biometrice, în condițiile legii”;
punctul 4) se completează cu textul „ , inclusiv prin mecanismele de căutare și schimb automatizat de date reglementate de Legea nr. 209/2026 privind cooperarea polițienească internațională, cu respectarea legislației naționale privind protecția datelor cu caracter personal aplicabile autorităților competente”.
III. Articolul 51 din Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 113–118, art. 373), cu modificările ulterioare, va avea următorul cuprins:
„Articolul 51. Cooperarea internațională
(1) În cazurile prevăzute de tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte și de actele normative ale Republicii Moldova, autoritățile publice care efectuează activitatea specială de investigații au dreptul de a coopera cu autoritățile competente de aplicare a legii ale statelor străine și organizațiile internaționale, prin acordarea asistenței și realizarea schimbului de informații.
(2) Cooperarea internațională în domeniul activității speciale de investigații poate include, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege, utilizarea mecanismelor de căutare și schimb automatizat de date cu autoritățile competente ale statelor participante și cu Europolul, după caz, prin punctele naționale de contact.
(3) Rezultatele obținute prin schimbul automatizat de date pot fi utilizate în scopurile prevenirii și combaterii criminalității, ale urmăririi și identificării bunurilor care nu au proveniență legală, precum și pentru inițierea ori fundamentarea demersurilor/procedurilor ulterioare.”
IV. Legea nr. 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2013, nr. 42–47, art. 145), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 5, alineatul (2) se completează cu următorul enunț: „Schimbul de date cu caracter personal, inclusiv automatizat, în cadrul cooperării polițienești internaționale se realizează în temeiul și în limitele legilor speciale.”
2. Articolul 6 se completează cu alineatul (5) cu următorul cuprins:
„(5) În vederea realizării cooperării polițienești internaționale, Poliția, prin intermediul punctelor de contact desemnate, asigură schimbul de informații și, după caz, implementarea și operarea mecanismelor de căutare și schimb automatizat de date cu autoritățile competente ale statelor participante și cu Europolul, în condițiile legilor speciale și cu respectarea legislației naționale privind protecția datelor cu caracter personal și privind securitatea cibernetică.”
V. Legea nr. 235/2017 cu privire la înregistrarea genetică judiciară (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 441–450, art. 740), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 2:
după noțiunea „analiză genetică judiciară” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:
„caz individual – dosar unic, legat de prevenirea, depistarea sau investigarea unei infracțiuni, de căutarea unei persoane dispărute fără veste, de identificare a cadavrului sau a părților acestuia;”
noțiunea „date de referință ADN” va avea următorul cuprins:
„date de referință ADN – număr format din combinația următoarelor elemente:
a) număr de referință care permite identificarea profilului ADN corespunzător în Sistemul informațional automatizat „Registrul de stat al datelor genetice”, în cazul generării unei concordanțe, în vederea furnizării ulterioare de date potrivit procedurilor legale aplicabile;
b) număr de referință care permite asocierea profilului ADN cu fluxurile de schimb de date realizate prin intermediul Europolului, în condițiile legislației Uniunii Europene și ale legislației naționale;
c) un cod care indică originea națională a profilului ADN;
d) un cod care indică caracterul identificat sau neidentificat al profilului ADN;”
după noțiunea „profil ADN” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:
„profil ADN identificat – profilul ADN al unei persoane identificate;”
noțiunea „profil ADN de referință” se exclude.
2. La articolul 6, litera g) va avea următorul cuprins:
„g) schimbul de informații cu alte state, conform tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte și, după caz, în baza aranjamentelor de cooperare aplicabile, precum și în condițiile Legii nr. 209/2026 privind cooperarea polițienească internațională – în scopul prevenirii și combaterii criminalității transfrontaliere, al identificării și localizării persoanelor dispărute fără veste și al identificării cadavrelor și părților acestora. Tratatele internaționale și, după caz, aranjamentele de cooperare respective trebuie să conțină garanții privind protecția drepturilor subiectului datelor cu caracter personal.”
3. La articolul 10 alineatul (3), textul „profilul ADN de referință” se substituie cu textul „profilul ADN identificat”.
4. Articolul 14 se completează cu alineatul (4) cu următorul cuprins:
„(4) Transmiterea și primirea datelor de referință ADN în cadrul schimbului automatizat de date se efectuează în condițiile Legii nr. 209/2026 privind cooperarea polițienească internațională, cu respectarea măsurilor de securitate și a cerințelor de evidență/înregistrare (jurnalizare) stabilite de aceasta și de actele normative subsecvente.”
VI. Articolul 2 din Legea nr. 48/2023 privind securitatea cibernetică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2023, nr. 151–153, art. 225), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
după noțiunea „incident cibernetic evitat la limită” se introduce o noțiune nouă cu următorul cuprins:
„incident cibernetic semnificativ – orice incident cibernetic, cu excepția celui care are un impact redus și a cărui natură, metodă sau tehnologie utilizată este cunoscută și bine înțeleasă, astfel încât acesta nu generează riscuri noi sau relevante;”
articolul se completează cu o noțiune nouă cu următorul cuprins:
„vulnerabilitate semnificativă – vulnerabilitate de natură tehnică sau organizatorică a unui sistem informațional, a unei rețele sau a unui proces de prelucrare a datelor, care, dacă este exploatată, poate duce la producerea unui incident cibernetic semnificativ.”