cu privire la aprobarea Metodei de siguranță pentru evaluarea și aprecierea riscurilor în sectorul feroviar

HOTĂRÂRE nr. 522 din 16.09.2026 · GUVERNUL · publicat 25.09.2026
pe legis.md
Trimiteri: 229 legate · 10 nerezolvateActe din afara site-ului: 1 fără adresăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (10)
  • pct. 69 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • pct. 18-21 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • anexa nr. 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexa nr. 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • anexa nr. 1 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct.84-86 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 69 Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct. 55 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • 56 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • subpct. 8.8 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Din afara site-ului: fără adresă (1)

UE

În temeiul art. 91 alin. (1) și (10) și art. 104 alin. (2) din Codul transportului feroviar nr. 19/2022 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2022, nr. 45-52, art. 57), cu modificările ulterioare, Guvernul HOTĂRĂȘTE:

Prezenta hotărâre transpune Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 402/2013 al Comisiei din 30 aprilie 2013 privind metoda comună de siguranță pentru evaluarea riscurilor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 352/2009, CELEX: 32013R0402, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 121/8 din 3 mai 2013, așa cum a fost modificat ultima oară prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/1136 al Comisiei din 13 iulie 2015.

1. Se aprobă Metoda de siguranță pentru evaluarea și aprecierea riscurilor în sectorul feroviar (se anexează).

2. Controlul asupra executării prezentei hotărâri se pune în sarcina Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale.

3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la expirarea termenului de o lună de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Prezenta hotărâre se abrogă la data intrării în vigoare a Tratatului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN

Contrasemnează:

Viceprim-ministru,

ministrul infrastructurii

și dezvoltării regionale Vladimir Bolea

Nr. 522. Chişinău, 16 septembrie 2026.

Aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 522/2026

METODA DE SIGURANȚĂ pentru evaluarea și aprecierea riscurilor în sectorul feroviar

I.

OBIECTUL

1. Metoda de siguranță pentru evaluarea și aprecierea riscurilor în sectorul feroviar (denumită în continuare Metodă) stabilește cadrul și modul de aplicare a metodei de siguranță pentru evaluarea și aprecierea riscurilor, în conformitate cu art.91 alin.(1) pct.1) din Codul transportului feroviar nr.19/2022.

2. Prezenta Metodă facilitează accesul la piața serviciilor de transport feroviar prin armonizarea:

2.1. proceselor de management al riscului, utilizate pentru a aprecia impactul schimbărilor asupra nivelurilor de siguranță și asupra respectării cerințelor de siguranță;

2.2. schimbului de informații legate de siguranță între diferiți actori din sectorul feroviar, pentru gestionarea siguranței la nivelul diferitelor interfețe care pot exista în cadrul acestui sector;

2.3. probelor care rezultă din aplicarea unui proces de management al riscului.

II.

DOMENIUL DE APLICARE

3. Prezenta Metodă se aplică părții care înaintează propunerea, astfel cum este definită la subpct.8.28, în cazul în care aceasta aduce schimbări sistemului feroviar al Republicii Moldova.

Aceste schimbări pot fi de ordin tehnic, operațional sau organizațional.

În ceea ce privește schimbările organizaționale, numai schimbările care ar putea avea un impact asupra proceselor operaționale sau de întreținere sunt luate în considerare, conform normelor prevăzute la pct. 9-11.

4. În cazul în care, pe baza evaluării efectuate în temeiul criteriilor stabilite la subpct. 10.1-10.6:

4.1. schimbarea este considerată semnificativă, se aplică procesul de management al riscului prevăzut la pct. 12 și 13;

4.2. schimbarea este considerată nesemnificativă, este suficientă păstrarea documentației adecvate pentru justificarea deciziei.

5. Prezenta Metodă se aplică, de asemenea, subsistemelor structurale cărora li se aplică Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024:

5.1. dacă specificațiile tehnice de interoperabilitate (denumite în continuare STI) relevante impun aprecierea riscurilor. În acest caz STI precizează, dacă este cazul, ce părți din prezenta Metodă se aplică;

5.2. dacă schimbarea este semnificativă, în conformitate cu subpct. 10.6, procesul de management al riscului prevăzut la pct. 12 și 13 se aplică în timpul punerii în funcțiune a subsistemelor structurale, pentru a asigura integrarea în siguranță a acestora într-un sistem existent, în temeiul pct. 69 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024.

6. Aplicarea prezentei Metode în cazul menționat la subpct. 5.2 nu trebuie să ducă la cerințe care contravin celor prevăzute în STI relevante. Dacă apar asemenea contradicții, partea care înaintează propunerea informează Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, după care acesta poate decide să solicite revizuirea STI, în conformitate cu pct. 18-28 sau cu pct. 29-31 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024, sau o derogare, în conformitate cu pct. 18-21 din Regulamentul menționat.

7. Sistemele feroviare excluse din domeniul de aplicare al Regulamentului privind siguranța feroviară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024, în conformitate cu pct. 3-8, sunt excluse și din domeniul de aplicare al prezentei Metode.

III.

NOȚIUNI

8. În sensul prezentei Metode, se aplică noțiunile definite în Codul transportului feroviar nr.19/2022, în Legea nr. 213/2021 cu privire la investigarea accidentelor și incidentelor în transporturi și în Regulamentul privind siguranța feroviară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024, precum și următoarele noțiuni:

8.1. acreditare – acreditare, astfel cum este definită la art. 2 din Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității;

8.2. accident catastrofal – accident care, de regulă, afectează un număr mare de persoane și cauzează un număr mare de decese;

8.3. accident critic – accident care, de regulă, afectează un număr foarte redus de persoane și care cauzează cel puțin un deces;

8.4. acceptare din punctul de vedere al siguranței – statut acordat schimbării de partea care înaintează propunerea, pe baza raportului de evaluare a siguranței furnizat de organismul de evaluare;

8.5. actori – toate părțile care sunt implicate, direct sau prin angajamente contractuale, în aplicarea prezentei Metode;

8.6. analiză de risc – utilizare sistematică a tuturor informațiilor disponibile pentru a identifica pericolele și a estima riscul;

8.7. aprecierea riscurilor – proces global care cuprinde o analiză de risc și o evaluare a riscurilor;

8.8. barieră – măsură tehnică, operațională sau organizațională de control al riscului, din afara sistemului în curs de evaluare, care fie reduce frecvența apariției unui pericol, fie atenuează gravitatea consecințelor potențiale ale acestui pericol;

8.9. cerințe de siguranță – totalitatea caracteristicilor de siguranță (calitative sau cantitative sau, în cazul în care este necesar, atât calitative, cât și cantitative) necesare pentru proiectarea, exploatarea (inclusiv normele de exploatare) și întreținerea unui sistem pentru a respecta obiectivele de siguranță stabilite prin lege sau la nivel de companie;

8.10. cod de practică – ansamblu de norme scrise care, dacă sunt aplicate în mod corect, pot fi folosite pentru a controla un anumit pericol sau mai multe;

8.11. criterii de acceptare a riscului – termeni de referință pe bază cărora se apreciază acceptabilitatea unui anumit risc (aceste criterii se folosesc pentru a se stabili dacă nivelul unui risc este suficient de scăzut pentru a nu fi necesar să se întreprindă măsuri imediate pentru a-l reduce și mai mult);

8.12. defecțiune sistematică – defecțiune care se produce în mod repetat la anumite combinații de factori sau în anumite condiții de mediu sau de aplicare;

8.13. eroare sistematică – eroare inerentă în specificațiile, proiectarea, fabricarea, instalarea, exploatarea sau întreținerea sistemului în curs de evaluare;

8.14. estimare a riscurilor – proces utilizat pentru a genera o măsură a nivelului riscurilor analizate, care constă în următoarele etape: estimarea frecvenței, analiza consecințelor și integrarea acestora;

8.15. evaluare a riscurilor – procedură bazată pe analiza de risc, prin care se stabilește dacă s-a obținut un nivel de risc acceptabil;

8.16. evidență a pericolelor – document în care se înregistrează și se adnotează pericolele identificate, măsurile aferente, originea pericolelor și trimiterea la organizația care trebuie să le gestioneze;

8.17. identificare a pericolelor – proces de găsire, enumerare și caracterizare a pericolelor;

8.18. manifestare improbabilă – manifestare a defecțiunii cu o frecvență de maximum 10-7 per oră de funcționare;

8.19. interfețe – toate punctele de interacțiune pe durata unui ciclu de viață al unui sistem sau subsistem, inclusiv exploatarea și întreținerea acestuia, în care diferiți actori din sectorul feroviar conlucrează în vederea gestionării riscurilor;

8.20. management al riscului – aplicare sistematică a unor politici, proceduri și practici de gestionare în executarea sarcinilor de analizare, evaluare și controlare a riscurilor;

8.21. măsuri de siguranță – serie de acțiuni care fie reduc frecvența apariției unui pericol, fie atenuează consecințele acestuia, pentru a obține și/sau a menține un nivel acceptabil de risc;

8.22. normă națională notificată – normă notificată conform procedurilor prevăzute de legislația națională în temeiul Codului transportului feroviar nr. 19/2022, al Hotărârii Guvernului nr.725/2024 cu privire la aprobarea unor regulamente în domeniul transportului feroviar și al acordurilor internaționale aplicabile;

8.23. organism de certificare – organism de certificare, astfel cum este definit la pct. 3 din Regulamentul de stabilire a modalităților practice pentru emiterea certificatelor de siguranță pentru întreprinderile feroviare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 896/2024;

8.24. organism de evaluare – persoană, organizație sau entitate externă sau internă, independentă și competentă, care realizează o investigație pentru a furniza, pe bază de probe, o opinie cu privire la capacitatea unui sistem de a îndeplini cerințele de siguranță pe care acesta trebuie să le respecte;

8.25. organism de evaluare a conformității – organism de evaluare a conformității, astfel cum este definit la art. 2 din Codul transportului feroviar nr. 19/2022;

8.26. organism național de acreditare – organism național de acreditare astfel cum este definit la art. 2 din Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității;

8.27. organism de recunoaștere – autoritate sau organism desemnat, în conformitate cu legislația, să recunoască organismele de evaluare și să supravegheze menținerea condițiilor care au stat la baza recunoașterii;

8.28. parte care înaintează propunerea – una dintre entitățile următoare:

8.28.1. o întreprindere feroviară sau un administrator de infrastructură care implementează măsuri de control al riscurilor în conformitate cu pct. 5-10 din Regulamentul privind siguranța feroviară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024;

8.28.2. o entitate responsabilă de întreținere, care implementează măsuri în conformitate cu pct.52-55 din Regulamentul privind siguranța feroviară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024;

8.28.3. o entitate contractantă sau un producător care invită un organism notificat să aplice procedura „CE” în conformitate cu pct. 57 și 58 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024;

8.28.4. un solicitant al unei autorizații de punere în funcțiune a subsistemelor structurale;

8.29. pericol – situație care ar putea duce la producerea unui accident;

8.30. principiu de acceptare a riscului – norme folosite pentru a stabili dacă riscul legat de un anumit pericol sau de mai multe este acceptabil sau nu;

8.31. raport de evaluare a siguranței – document care conține concluziile evaluării efectuate de un organism de evaluare asupra sistemului aflat în curs de evaluare;

8.32. recunoaștere – atestare de către un organism național, altul decât organismul național de acreditare, a faptului că organismul de evaluare îndeplinește criteriile stabilite în anexa nr. 2, pentru a efectua activitatea de evaluare independentă specificată la pct. 15 și 16;

8.33. risc – frecvență cu care se produc accidentele și incidentele care provoacă daune (cauzate de un pericol) și gradul de gravitate al respectivelor daune;

8.34. siguranță – lipsă a unui risc inacceptabil de producere a unor daune;

8.35. sistem – orice parte a unui sistem feroviar supusă unei schimbări, care poate fi de ordin tehnic, operațional sau organizațional;

8.36. sistem de referință – sistem despre care s-a demonstrat în exploatare că are un nivel acceptabil de siguranță și în funcție de care se poate evalua, prin comparație, acceptabilitatea riscurilor unui sistem în curs de evaluare;

8.37. sistem tehnic – produs sau ansamblu de produse, inclusiv proiectarea, implementarea și documentația de asistență (dezvoltarea unui sistem tehnic începe cu specificarea cerințelor aferente și se încheie odată cu acceptarea sa; deși se are în vedere proiectarea de interfețe relevante cu comportamentul uman, operatorii umani și acțiunile acestora nu fac parte dintr-un sistem tehnic; procesul de întreținere este descris în manualele de întreținere, dar nu face el însuși parte din sistemul tehnic);

8.38. manifestare foarte improbabilă – manifestare a defecțiunii cu o frecvență de maximum 10-9 per oră de funcționare.

IV.

SCHIMBĂRI SEMNIFICATIVE

9. Dacă nu există nicio normă națională notificată care să definească dacă o schimbare este semnificativă sau nu, partea care înaintează propunerea ține seama de impactul potențial al schimbării în cauză asupra siguranței sistemului feroviar. Dacă schimbarea propusă nu are niciun impact asupra siguranței, nu este necesară aplicarea procesului de management al riscului descris la pct. 12 și 13.

10. Dacă schimbarea propusă are impact asupra siguranței, partea care înaintează propunerea decide gradul de importanță al schimbării, prin solicitarea opiniei experților și pe baza următoarelor criterii:

10.1. consecințe în caz de avarie: scenariu pesimist credibil pentru cazul în care sistemul aflat în curs de evaluare suferă o avarie, ținându-se seama de existența barierelor de siguranță din afara sistemului în curs de evaluare;

10.2. elemente noi folosite la implementarea schimbării: se referă atât la aspectele inovatoare din sectorul feroviar, cât și la elementele care reprezintă o noutate pentru organizația care realizează schimbarea;

10.3. complexitatea schimbării;

10.4. monitorizare: incapacitatea de a monitoriza schimbarea realizată de-a lungul întregului ciclu de viață al sistemului și de a întreprinde măsuri adecvate;

10.5. reversibilitate: incapacitatea de a reveni la situația sistemului, anterioară schimbării;

10.6. adiționalitate: evaluarea gradului de importanță al schimbării, luându-se în considerare toate schimbările recente din domeniul siguranței, realizate în sistemul vizat și care nu au fost considerate semnificative.

11. Partea care înaintează propunerea păstrează documentația adecvată pentru a-și justifica decizia.

V.

PROCESUL DE MANAGEMENT AL RISCULUI

12. Partea care înaintează propunerea este responsabilă de aplicarea prezentei Metode, inclusiv de evaluarea importanței schimbării pe baza criteriilor prevăzute la pct. 9-11, precum și de realizarea procesului de management al riscului prevăzut în anexa nr. 1.

13. Partea care înaintează propunerea se asigură că riscurile generate de activitatea furnizorilor și a prestatorilor săi de servicii, inclusiv de subcontractanții acestora, sunt, de asemenea, gestionate în conformitate cu prezenta Metodă. În acest scop, partea care înaintează propunerea poate solicita, prin contract, ca furnizorii și prestatorii săi de servicii, inclusiv subcontractanții acestora, să participe la procesul de management al riscului prevăzut în anexa nr. 1.

VI.

EVALUAREA INDEPENDENTĂ

14. Un organism de evaluare efectuează o evaluare independentă a adecvării atât a aplicării procesului de management al riscului prevăzut în anexa nr. 1, cât și a rezultatelor acestuia. Acest organism de evaluare îndeplinește criteriile enumerate în anexa nr. 2. Dacă organismul de evaluare nu este încă desemnat prin legislația existentă la nivelul Uniunii Europene sau la nivel național, partea care înaintează propunerea își desemnează propriul organism de evaluare într-o etapă cât mai timpurie și mai adecvată a procesului de management al riscului.

15. Pentru a efectua evaluarea independentă, organismul de evaluare:

15.1. se asigură că înțelege în detaliu schimbarea semnificativă, pe baza documentației furnizate de partea care înaintează propunerea;

15.2. efectuează o evaluare a proceselor utilizate pentru gestionarea siguranței și a calității pe durata conceperii și implementării schimbării semnificative, dacă procesele respective nu fac obiectul unei certificări efectuate de un organism competent de evaluare a conformității;

15.3. efectuează o evaluare a aplicării proceselor respective privind siguranța și calitatea pe durata conceperii și a implementării schimbării semnificative.

După finalizarea evaluării sale în conformitate cu subpct. 15.1-15.3, organismul de evaluare întocmește raportul de evaluare a siguranței în conformitate cu pct. 32-36 și cu anexa nr.3.

16. Trebuie evitată dublarea eforturilor în cazul următoarelor evaluări:

16.1. evaluarea conformității sistemului de management al siguranței și a sistemului de întreținere al entităților responsabile de întreținere, în conformitate cu cerințele Codului transportului feroviar nr. 19/2022 și ale Regulamentului de stabilire a metodelor de siguranță privind cerințele sistemului de management al siguranței feroviare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 378/2025;

16.2. evaluarea de conformitate efectuată de un organism notificat, astfel cum este definit la art.2 din Codul transportului feroviar nr. 19/2022 sau de un organism desemnat în conformitate cu pct. 50-56 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024; și

16.3. orice evaluare independentă efectuată de către organismul de evaluare în conformitate cu prezenta Metodă.

17. Fără a aduce atingere legislației Uniunii Europene, partea care înaintează propunerea poate alege autoritatea națională de siguranță ca organism de evaluare, dacă autoritatea națională de siguranță oferă acest serviciu și dacă schimbările semnificative vizează următoarele cazuri:

17.1. un vehicul necesită o autorizație de punere în funcțiune, în conformitate cu Codul transportului feroviar nr. 19/2022 și cu Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024;

17.2. un vehicul necesită o autorizație suplimentară de punere în funcțiune, în conformitate cu pct.84-86 și cu pct. 94-96 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, precum și cu pct.67-69 din Regulamentul privind siguranța feroviară, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024;

17.3. certificatul de siguranță trebuie actualizat ca urmare a modificării tipului sau a extinderii operațiunii, în conformitate cu art. 99 alin. (2) și (4) din Codul transportului feroviar nr.19/2022;

17.4. certificatul de siguranță trebuie revizuit ca urmare a unor modificări substanțiale ale cadrului de reglementare în domeniul siguranței, în conformitate cu art. 99 alin. (2) și (4) din Codul transportului feroviar nr. 19/2022;

17.5. autorizația de siguranță trebuie actualizată ca urmare a unor modificări substanțiale aduse infrastructurii, sistemului de semnalizare sau sistemelor de aprovizionare cu energie ori în urma unor modificări substanțiale ale principiilor de exploatare și de întreținere ale acestora, în conformitate cu art. 99 alin. (2) din Codul transportului feroviar nr. 19/2022;

17.6. autorizația de siguranță trebuie revizuită ca urmare a unor modificări substanțiale ale cadrului de reglementare în domeniul siguranței, în conformitate cu art. 99 alin. (2) din Codul transportului feroviar nr. 19/2022.

18. În cazul în care schimbările semnificative se referă la un subsistem structural care necesită o autorizație de punere în funcțiune, în conformitate cu pct. 69 sau cu pct. 61, 70-73 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024, partea care înaintează propunerea poate alege autoritatea națională de siguranță ca organism de evaluare, dacă autoritatea națională de siguranță oferă acest serviciu, cu excepția cazului în care partea care înaintează propunerea a desemnat deja un organism notificat pentru realizarea acestei evaluări în conformitate cu pct. 52-55 din Regulamentul privind siguranța feroviară și cu Regulamentul privind modelele de certificate și de declarații CE pentru subsistemele și pentru elementele constitutive de interoperabilitate feroviare, modelul de declarație de conformitate cu un tip de vehicul feroviar și procedurile de verificare CE a subsistemelor, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024.

VII.

ACREDITAREA/RECUNOAȘTEREA ORGANISMULUI DE EVALUARE

19. Organismul de evaluare prevăzut la pct. 14-17 trebuie să fie:

19.1. fie acreditat de organismul național de acreditare pe baza criteriilor definite în anexa nr.2;

19.2. fie recunoscut de organismul de recunoaștere pe baza criteriilor definite în anexa nr.2;

19.3. fie autoritatea națională de siguranță, în temeiul pct. 23.

VIII.

APROBAREA ACREDITĂRII SAU A RECUNOAȘTERII

20. În cazul în care acordă certificatul de siguranță sau autorizația de siguranță în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.378/2025 cu privire la aprobarea regulamentelor cu referire la metodele de siguranță privind cerințele sistemului de management al siguranței feroviare și pentru monitorizarea pe care trebuie să o aplice întreprinderile feroviare, administratorii de infrastructură și entitățile responsabile de întreținere, autoritatea națională de siguranță aprobă acreditarea sau recunoașterea acordată în conformitate cu legislația Uniunii Europene sau cu legislația națională aplicabilă, după caz, în conformitate cu subpct. 19.3, ca dovadă a capacității întreprinderii feroviare sau a administratorului de infrastructură de a acționa ca organism de evaluare.

21. În cazul în care acordă certificatul unei entități responsabile de întreținere, organismul de certificare aprobă acreditarea sau recunoașterea acordată ca dovadă a capacității entității responsabile de întreținere de a acționa ca organism de evaluare.

IX.

TIPURI DE RECUNOAȘTERE A ORGANISMULUI DE EVALUARE

22. Pot fi întrebuințate următoarele tipuri de recunoaștere a organismului de evaluare:

22.1. recunoașterea, de către autoritatea competentă pentru certificarea entităților responsabile de întreținere, a capacității unei entități responsabile de întreținere, a unei organizații, a unei părți a acesteia sau a unei persoane fizice de a efectua evaluări independente;

22.2. recunoașterea de către autoritatea națională de siguranță a capacității unei organizații ori a unei părți a acesteia sau a unei persoane fizice de a efectua o evaluare independentă prin intermediul evaluării și supravegherii sistemului de management al siguranței al unei întreprinderi feroviare sau al unui administrator de infrastructură;

22.3. în cazul în care autoritatea națională de siguranță acționează ca organism de certificare, recunoașterea de către autoritatea națională de siguranță a capacității unei organizații ori a unei părți a acesteia sau a unei persoane fizice de a efectua o evaluare independentă prin intermediul evaluării și supravegherii sistemului de întreținere al unei entități responsabile de întreținere;

22.4. recunoașterea de către autoritatea de reglementare competentă sau de către un organism de recunoaștere desemnat în conformitate cu legislația Republicii Moldova a capacității unei entități responsabile de întreținere, a unei organizații ori a unei părți a acesteia sau a unei persoane fizice de a efectua o evaluare independentă.

23. În cazul în care autoritatea națională de siguranță exercită, în temeiul legislației, funcțiile organismului de evaluare, autoritatea competentă se asigură că aceasta îndeplinește cerințele prevăzute în anexa nr. 2. În acest caz, autoritatea națională de siguranță asigură separarea funcțională și independența activităților sale de organism de evaluare față de celelalte funcții pe care le exercită.

X.

VALABILITATEA RECUNOAȘTERII

24. În cazurile menționate la subpct. 22.1 și 22.4 și la pct. 25, perioada de valabilitate a recunoașterii nu trebuie să depășească 5 ani de la data acordării acesteia.

25. În cazul menționat la subpct. 22.2:

25.1. declarația de recunoaștere a unei întreprinderi feroviare sau a unui administrator de infrastructură se înscrie în certificatul de siguranță relevant, la rubrica a 5-a „Informații privind solicitantul” din formularul armonizat al certificatelor de siguranță prevăzut în anexa nr. 3 la Regulamentul de stabilire a modalităților practice pentru emiterea certificatelor de siguranță pentru întreprinderile feroviare, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.896/2024, și în partea corespunzătoare a autorizațiilor de siguranță;

25.2. perioada de valabilitate a recunoașterii este limitată de valabilitatea certificatului sau a autorizației de siguranță în temeiul căruia (căreia) se acordă. În acest caz, cererea de recunoaștere se înaintează cu ocazia următoarei solicitări de reînnoire sau de actualizare a certificatului sau a autorizației de siguranță.

26. În cazurile menționate la subpct. 22.3:

26.1. declarația de recunoaștere a unei entități responsabile de întreținere se înscrie în certificatul relevant din formularul armonizat al certificatului de entitate responsabilă de întreținere;

26.2. perioada de valabilitate a recunoașterii este limitată de valabilitatea certificatului emis de organismul de certificare în temeiul căruia se acordă. În acest caz, cererea de recunoaștere se înaintează cu ocazia următoarei solicitări de reînnoire sau de actualizare a certificatului respectiv.

XI.

SUPRAVEGHEREA EXERCITATĂ DE ORGANISMUL DE RECUNOAȘTERE

27. Prin analogie cu cerințele de la art. 8 și 12 din Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității, organismul de recunoaștere efectuează periodic activități de supraveghere pentru a verifica dacă organismul de evaluare pe care l-a recunoscut continuă să respecte criteriile stabilite în anexa nr.2 pe durata perioadei de valabilitate a recunoașterii.

28. Dacă organismul de evaluare nu mai respectă criteriile stabilite în anexa nr. 2, organismul de recunoaștere limitează domeniul de aplicare al recunoașterii, suspendă sau retrage recunoașterea, în funcție de gradul de neconformitate.

XII.

CRITERII MAI PUȚIN RIGUROASE ÎN CAZUL ÎN CARE O SCHIMBARE SEMNIFICATIVĂ NU TREBUIE SĂ FIE RECUNOSCUTĂ RECIPROC

29. Dacă aprecierea riscurilor în cazul unei schimbări semnificative nu trebuie recunoscută reciproc, partea care înaintează propunerea desemnează un organism de evaluare care să respecte cel puțin criteriile referitoare la competență, independență și imparțialitate prevăzute în anexa nr. 2. Rigoarea celorlalte criterii de la pct. 1 din anexa nr. 2 poate fi redusă în acord cu autoritatea națională de siguranță, în mod nediscriminatoriu.

XIII.

NOTIFICAREA NORMELOR NAȚIONALE

30. Agenția Feroviară (denumită în continuare Agenție) organizează evaluări inter pares între organismele de recunoaștere pe baza principiilor stabilite la art.4, 8 și 14 din Legea nr.235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității.

31. Agenția organizează, în colaborare cu Cooperarea europeană pentru acreditare (EA), activități de formare privind prezenta Metodă, destinate organismelor naționale de acreditare și organismelor de recunoaștere, cel puțin cu ocazia fiecărei revizuiri a prezentei Metode.

XIV.

RAPOARTE DE EVALUARE A SIGURANȚEI

32. Organismul de evaluare transmite părții care înaintează propunerea un raport de evaluare a siguranței, în conformitate cu cerințele stabilite în anexa nr. 3. Părții care înaintează propunerea îi revine responsabilitatea de a stabili dacă și în ce mod trebuie luate în considerare concluziile din raportul de evaluare a siguranței, în scopul acceptării din punctul de vedere al siguranței a schimbării evaluate. Partea care înaintează propunerea aduce justificări și documente cu privire la partea din raportul de evaluare a siguranței cu care nu este, eventual, de acord.

33. În cazul menționat la subpct. 5.2, în conformitate cu pct. 36, declarația menționată la pct.37 este aprobată de către autoritatea națională de siguranță în cadrul deciziei sale de a autoriza punerea în funcțiune a subsistemelor structurale și a vehiculelor.

34. Fără a aduce atingere pct. 55 și 56 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024, autoritatea națională de siguranță poate să nu solicite verificări suplimentare sau analize suplimentare de risc, cu excepția cazului în care este în măsură să demonstreze existența unui risc substanțial la adresa siguranței.

35. În cazul menționat la subpct. 5.1, în conformitate cu pct. 36, declarația menționată la pct.37 este aprobată de organismul notificat responsabil de eliberarea certificatului de conformitate, cu excepția cazului în care acesta aduce justificări și documente în sprijinul îndoielilor sale referitoare la ipotezele formulate sau la caracterul adecvat al rezultatelor.

36. În cazul în care un sistem sau o parte a unui sistem a fost deja acceptat(ă) în urma procesului de management al riscului prevăzut de prezenta Metodă, raportul de evaluare a siguranței rezultant nu este pus la îndoială de niciun alt organism de evaluare responsabil de realizarea unei noi evaluări a aceluiași sistem. Recunoașterea reciprocă depinde de demonstrarea faptului că sistemul va fi folosit în aceleași condiții funcționale, de exploatare și de mediu ca și sistemul deja acceptat și că s-au aplicat criterii de acceptare a riscului echivalente.

XV.

DECLARAȚIA FĂCUTĂ DE PARTEA CARE ÎNAINTEAZĂ PROPUNEREA

37. Pe baza rezultatelor aplicării prezentei Metode și a raportului de evaluare a siguranței întocmit de organismul de evaluare, partea care înaintează propunerea prezintă o declarație scrisă în care afirmă că toate pericolele identificate și riscurile aferente sunt controlate la un nivel acceptabil.

XVI.

GESTIONAREA CONTROLULUI RISCURILOR ȘI AUDITURILE

38. Întreprinderile feroviare și administratorii de infrastructură includ audituri ale aplicării prezentei Metode în sistemul lor periodic de audit al sistemului de management al siguranței, menționat la art. 93 alin. (6) din Codul transportului feroviar nr. 19/2022 și la pct. 22-26 din Regulamentul privind siguranța feroviară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024.

39. Întreprinderile feroviare și administratorii de infrastructură includ audituri ale aplicării prezentei Metode în sistemul lor periodic de audit al sistemului de întreținere menționat la pct.52-55 din Regulamentul privind siguranța feroviară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024.

40. În cadrul sarcinilor definite la art. 5 din Codul transportului feroviar nr. 19/2022, autoritatea națională de siguranță supraveghează aplicarea prezentei Metode de către întreprinderile feroviare, administratorii de infrastructură și entitățile responsabile de întreținere identificate în Registrul național al vehiculelor feroviare.

41. Organismul de certificare a unei entități responsabile de întreținerea vagoanelor de marfă supraveghează aplicarea prezentei Metode de către entitatea responsabilă de întreținere.

XVII.

FEEDBACK ȘI PROGRESE TEHNICE

42. Fiecare administrator de infrastructură și fiecare întreprindere feroviară include în raportul său anual de siguranță prevăzut la art. 93 alin. (2) și (6) din Codul transportului feroviar nr. 19/2022, un scurt raport privind experiența dobândită în aplicarea prezentei Metode. Acest raport va include și o sinteză a deciziilor luate cu privire la gradul de importanță (semnificativ/nesemnificativ) al schimbărilor efectuate.

43. Fiecare autoritate națională de siguranță prezintă în raportul său anual privind siguranța, prevăzut la art. 90 din Codul transportului feroviar nr. 19/2022, experiența dobândită de părțile care înaintează propunerile în ceea ce privește aplicarea prezentei Metode și, dacă este cazul, propria sa experiență.

44. Raportul anual privind întreținerea, elaborat de entitățile responsabile de întreținerea vagoanelor de marfă, include informații despre experiența entităților responsabile de întreținere în ceea ce privește aplicarea prezentei Metode. Agenția colectează aceste informații în coordonare cu respectivele organisme de certificare.

45. Celelalte entități responsabile de întreținere fac, la rândul lor, schimb de experiență cu Agenția în ceea ce privește aplicarea prezentei Metode. Agenția coordonează schimbul de experiență cu aceste entități responsabile de întreținere și cu autoritățile naționale de siguranță.

46. Agenția colectează toate informațiile privind experiența dobândită în ceea ce privește aplicarea prezentei Metode și, dacă este cazul, înaintează recomandări Comisiei Europene în vederea îmbunătățirii prezentei Metode.

Anexa nr. 1 la Metoda de siguranță pentru evaluarea și aprecierea riscurilor în sectorul feroviar

PRINCIPII GENERALE aplicabile procesului de management al riscului

1. Principii și obligații generale

1.1. Procesul de management al riscului pornește de la definirea sistemului evaluat și cuprinde următoarele activități:

1.1.1. procesul de apreciere a riscurilor, care identifică pericolele, riscurile, măsurile de siguranță aferente și cerințele de siguranță rezultante care trebuie îndeplinite de sistemul evaluat;

1.1.2. demonstrarea respectării de către sistem a cerințelor de siguranță identificate; și

1.1.3. gestionarea tuturor pericolelor identificate și măsurile de siguranță aferente.

Procesul de management al riscului este iterativ și este descris în diagrama din apendice. Procesul de management al riscului se sfârșește după ce se demonstrează că sistemul respectă toate cerințele de siguranță necesare pentru a accepta riscurile aferente pericolelor identificate.

1.2. Procesul de management al riscului include activități adecvate de asigurare a calității și este desfășurat de către personalul competent. Procesul de management al riscului este evaluat în mod independent de unul sau mai multe organisme de evaluare.

1.3. Partea care înaintează propunerea, responsabilă de procesul de management al riscului menține o evidență a pericolelor în conformitate cu pct. 8 și 9.

1.4. Actorii care utilizează deja metode sau instrumente de apreciere a riscurilor pot continua să le aplice dacă acestea sunt compatibile cu dispozițiile prezentei Metode și dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

1.4.1. metodele sau instrumentele de apreciere a riscurilor sunt descrise în cadrul unui sistem de management al siguranței aprobat de către o autoritate națională de siguranță; sau

1.4.2. metodele sau instrumentele de apreciere a riscurilor sunt impuse de o STI sau respectă standardele publice recunoscute prevăzute de normele naționale notificate.

1.5. Fără a aduce atingere răspunderii civile, conform legislației Republicii Moldova, procesul de apreciere a riscurilor cade în sarcina părții care înaintează propunerea. În special, partea care înaintează propunerea decide, cu acordul actorilor implicați, cine se va ocupa de îndeplinirea cerințelor de siguranță rezultate în urma aprecierii riscurilor. Cerințele de siguranță atribuite actorilor respectivi de partea care înaintează propunerea nu depășesc cadrul responsabilității acestora și nici domeniul lor de control. Această decizie depinde de tipul de măsuri de siguranță selectate pentru a menține riscurile la un nivel acceptabil. Demonstrarea respectării cerințelor de siguranță se realizează în conformitate cu subpct. 7.13-7.16.

1.6. Prima etapă a procesului de gestionare a riscurilor este să identifice, într-un document care urmează să fie întocmit de partea care înaintează propunerea, sarcinile diferiților actori, precum și activitățile acestora de management al riscului. Partea care înaintează propunerea este responsabilă de coordonarea activității de colaborare între diferiții actori implicați, conform sarcinilor care îi revin fiecăruia, pentru a gestiona pericolele și măsurile de siguranță aferente.

1.7. Responsabilitatea pentru evaluarea corectitudinii aplicării procesului de management al riscului îi revine organismului de evaluare.

2. Administrarea interfețelor

2.1. Pentru fiecare interfață care prezintă relevanță pentru sistemul evaluat și fără a se aduce atingere specificațiilor pentru interfețe definite în STI relevante, actorii implicați din sectorul feroviar cooperează în scopul identificării și gestionării comune a pericolelor și a măsurilor de siguranță aferente care trebuie aplicate acestor interfețe. Gestionarea riscurilor partajate la nivelul interfețelor este coordonată de partea care înaintează propunerea.

2.2. Dacă, pentru a îndeplini o cerință de siguranță, un actor identifică necesitatea aplicării unei măsuri de siguranță pe care nu o poate implementa el însuși, acesta transferă gestionarea pericolului aferent unui alt actor, după obținerea acordului acestuia, în conformitate cu procesul prevăzut la pct. 8 și 9.

2.3. În ceea ce privește sistemul în curs de evaluare, orice actor care descoperă că o măsură nu este conformă sau este inadecvată are responsabilitatea de a o notifica părții care înaintează propunerea, care, la rândul său, informează actorul care implementează măsura de siguranță.

2.4. Actorul care implementează măsura de siguranță informează apoi toți actorii afectați de această problemă fie în cadrul sistemului evaluat, fie, în măsura în care actorul respectiv este informat, în cadrul altor sisteme existente care folosesc aceeași măsură de siguranță.

2.5. Când doi sau mai mulți actori nu pot ajunge la un acord, responsabilitatea de a găsi o soluție îi revine părții care înaintează propunerea.

2.6. În cazul în care un actor nu poate îndeplini o cerință dintr-o normă națională notificată, partea care înaintează propunerea solicită opinia autorității competente relevante.

2.7. Independent de definiția sistemului în curs de evaluare, partea care înaintează propunerea este responsabilă cu asigurarea faptului că managementul riscului acoperă atât sistemul, cât și integrarea acestuia în ansamblul sistemului feroviar.

3. Descrierea generală a procesului de apreciere a riscurilor

3.1. Procesul de apreciere a riscurilor este procesul global iterativ care cuprinde:

3.1.1. definiția sistemului;

3.1.2. analiza de risc, inclusiv identificarea pericolelor;

3.1.3. evaluarea riscurilor.

Procesul de apreciere a riscurilor interacționează cu gestionarea pericolelor în conformitate cu subpct. 8.1 și 8.2.

3.2. Definiția sistemului abordează cel puțin următoarele aspecte:

3.2.1. obiectivul sistemului (scopul vizat);

3.2.2. funcțiile și elementele sistemului, dacă este cazul (inclusiv elemente de ordin uman, tehnic și operațional);

3.2.3. granițele sistemului, inclusiv alte sisteme cu care interacționează;

3.2.4. interfețe fizice (sistemele cu care interacționează) și funcționale (inputul și outputul funcțional);

3.2.5. mediul sistemului (de exemplu, fluxul energetic și termic, șocuri, vibrații, interferențe electromagnetice, utilizare operațională etc.);

3.2.6. măsuri de siguranță existente și, după iterările relevante necesare, definiția cerințelor de siguranță identificate prin procesul de apreciere a riscurilor;

3.2.7. ipoteze care determină limitele aprecierii riscurilor.

3.3. Se realizează identificarea pericolelor pentru sistemul definit, în conformitate cu subpct. 4.1-4.6.

3.4. Acceptabilitatea riscurilor pentru sistemul vizat se evaluează prin intermediul unui sau a mai multe dintre următoarele principii de acceptare a riscurilor:

3.4.1. aplicarea unor coduri de practică (subpct. 5.1-5.8);

3.4.2. comparația cu sisteme similare (subpct. 6.1-6.5);

3.4.3. estimarea explicită a riscurilor (subpct. 7.1-7.12).

În conformitate cu principiul general menționat la subpct. 1.5, organismul de evaluare se abține de la a impune utilizarea unui anumit principiu de acceptare a riscului de către partea care înaintează propunerea.

3.5. Partea care înaintează propunerea demonstrează, în cadrul evaluării riscurilor, că principiul selectat de acceptare a riscului este aplicat în mod adecvat. Partea care înaintează propunerea verifică, de asemenea, ca principiile selectate de acceptare a riscului să fie folosite în mod consecvent.

3.6. Aplicarea acestor principii de acceptare a riscului identifică posibile măsuri de siguranță care fac ca riscul (riscurile) aferent (aferente) sistemului în curs de evaluare să fie acceptabil (acceptabile). Dintre aceste măsuri de siguranță, cele selectate pentru a controla riscul (riscurile) devin cerințele de siguranță care trebuie îndeplinite de sistem. Respectarea acestor cerințe de siguranță este demonstrată în conformitate cu subpct. 7.13-7.16.

3.7. Procesul iterativ de apreciere a riscurilor poate fi considerat finalizat după ce s-a demonstrat că toate cerințele de siguranță sunt îndeplinite și că nu mai trebuie luat în considerare niciun alt pericol care poate fi prevăzut în mod rezonabil.

4. Identificarea pericolelor

4.1. Partea care înaintează propunerea identifică în mod sistematic, cu ajutorul expertizei vaste a unei echipe competente, toate pericolele care pot fi prevăzute în mod rezonabil pentru întregul sistem în curs de evaluare, pentru funcțiile acestuia, dacă este cazul, și pentru interfețele sale.

Toate pericolele identificate se înregistrează în evidența pericolelor, în conformitate cu pct. 8 și 9.

4.2. Pentru a concentra activitățile de apreciere a riscurilor asupra celor mai importante riscuri, pericolele se clasifică în funcție de riscul estimat pe care îl generează. Pe baza opiniei experților, pericolele asociate unui risc general acceptabil nu trebuie analizate mai în detaliu, dar se înregistrează în evidența pericolelor. Această clasificare a lor trebuie justificată pentru a se permite evaluarea independentă de către un organism de evaluare.

4.3. Drept criteriu, riscurile generate de pericole pot fi clasificate ca fiind general acceptabile în cazul în care riscul este atât de redus încât nu este rezonabil să se implementeze nicio măsură suplimentară de siguranță. Opinia experților ține seama de faptul că aportul tuturor riscurilor general acceptabile nu trebuie să depășească o proporție definită a riscului global.

4.4. În decursul identificării pericolelor se pot identifica măsuri de siguranță. Acestea se înregistrează în evidența pericolelor, în conformitate cu pct. 8 și 9.

4.5. Identificarea pericolelor nu trebuie efectuată decât la nivelul de detaliu necesar pentru a se identifica unde se preconizează controlarea riscurilor prin măsuri de siguranță, în conformitate cu unul dintre principiile de acceptare a riscului menționate la subpct. 3.4. Iterarea poate fi necesară între fazele analizei de risc și cele ale evaluării riscurilor, până în momentul în care se atinge un nivel suficient de detaliu pentru identificarea pericolelor.

4.6. Ori de câte ori se folosește, pentru controlarea riscului, un cod de practică sau un sistem de referință, identificarea pericolelor se poate limita la:

4.6.1. verificarea relevanței codului de practică sau a sistemului de referință;

4.6.2. identificarea deviațiilor de la codul de practică sau de la sistemul de referință.

5. Utilizarea codurilor de practică și evaluarea riscurilor

5.1. Cu sprijinul altor actori implicați, partea care înaintează propunerea analizează dacă unul, mai multe sau toate pericolele sunt acoperite în mod corespunzător de aplicarea codurilor de practică pertinente.

5.2. Codurile de practică îndeplinesc cel puțin următoarele cerințe:

5.2.1. trebuie să fie recunoscute pe scară largă în domeniul feroviar. În caz contrar, codurile de practică vor trebui să fie justificate și acceptabile pentru organismul de evaluare;

5.2.2. trebuie să fie importante pentru verificarea pericolelor avute în vedere în cadrul sistemului evaluat. Aplicarea cu succes a unui cod de practică pentru cazuri similare în scopul gestionării schimbărilor și al controlării eficace a pericolelor identificate ale unui sistem în sensul prezentei Metode este suficientă pentru ca acesta să fie considerat relevant;

5.2.3. trebuie să fie disponibile pentru organismele de evaluare, la cererea acestora, pentru ca ele să poată fie să evalueze, fie, dacă este cazul, să recunoască reciproc, în conformitate cu pct.36, adecvarea atât a aplicării procesului de management al riscului, cât și a rezultatelor acestuia.

5.3. În cazul în care Codul transportului feroviar nr.19/2022 și Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024, impun respectarea unor STI, iar STI relevantă nu impune procesul de management al riscului stabilit prin prezenta Metodă, STI pot fi considerate coduri de practică pentru controlul pericolelor, cu condiția îndeplinirii cerinței de la subpct. 5.2.2.

5.4. Normele naționale notificate în conformitate cu pct. 18-21 din Regulamentul privind siguranța feroviară și cu pct. 56 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024 pot fi considerate coduri de practică, cu condiția îndeplinirii cerințelor de la subpct. 5.2.

5.5. Dacă unul sau mai multe pericole sunt controlate prin coduri de practică ce îndeplinesc cerințele de la subpct. 5.2, atunci riscurile asociate cu aceste pericole se consideră acceptabile. Aceasta înseamnă că:

5.5.1. aceste riscuri nu trebuie analizate mai în detaliu;

5.5.2. utilizarea codurilor de practică se înregistrează în evidența pericolelor drept cerințe de siguranță pentru pericolele în cauză.

5.6. În cazul în care abordarea alternativă adoptată nu respectă integral un cod de practică, partea care înaintează propunerea demonstrează că aceasta duce cel puțin la același nivel de siguranță.

5.7. Dacă riscul asociat cu un anumit pericol nu poate fi făcut acceptabil prin aplicarea de coduri de practică, se identifică măsuri de siguranță suplimentare, prin aplicarea unuia dintre celelalte două principii de acceptare a riscului.

5.8. Atunci când toate pericolele sunt controlate prin intermediul unor coduri de practică, procesul de management al riscului se poate limita la:

5.8.1. identificarea pericolelor în conformitate cu subpct. 4.6;

5.8.2. înregistrarea utilizării codurilor de practică în evidența pericolelor, în conformitate cu subpct. 5.5;

5.8.3. documentarea aplicării procesului de management al riscului, în conformitate cu subpct. 9.1-9.3;

5.8.4. o evaluare independentă, în conformitate cu pct. 14-17.

6. Utilizarea sistemului de referință și evaluarea riscurilor

6.1. Cu sprijinul altor actori implicați, partea care înaintează propunerea analizează dacă unul, mai multe sau toate pericolele sunt acoperite de un sistem similar care ar putea fi luat ca sistem de referință.

6.2. Un sistem de referință îndeplinește cel puțin următoarele cerințe:

6.2.1. s-a demonstrat deja în exploatare că are un nivel acceptabil de siguranță și că ar îndeplini, prin urmare, condițiile de aprobare aplicabile în Republica Moldova;

6.2.2. are funcții și interfețe similare cu cele ale sistemului în curs de evaluare;

6.2.3. este utilizat în condiții de exploatare similare cu cele ale sistemului în curs de evaluare;

6.2.4. este utilizat în condiții de mediu similare cu cele ale sistemului în curs de evaluare.

6.3. Dacă un sistem de referință îndeplinește cerințele enumerate la subpct. 6.2, atunci, pentru sistemul în curs de evaluare:

6.3.1. riscurile asociate cu pericolele acoperite de sistemul de referință se consideră acceptabile;

6.3.2. cerințele de siguranță pentru pericolele acoperite de sistemul de referință pot fi obținute din analizele de siguranță sau dintr-o evaluare a evidențelor privind siguranța ale sistemului de referință;

6.3.3. aceste cerințe de siguranță se înregistrează în evidența pericolelor drept cerințe de siguranță pentru pericolele în cauză.

6.4. Dacă sistemul în curs de evaluare prezintă diferențe față de sistemul de referință, evaluarea riscurilor demonstrează că sistemul în curs de evaluare atinge cel puțin același nivel de siguranță ca sistemul de referință, prin aplicarea unui alt sistem de referință sau a unui dintre celelalte două principii de acceptare a riscului. Riscurile asociate cu pericolele acoperite de sistemul de referință se consideră în acest caz acceptabile.

6.5. Dacă nu se poate demonstra cel puțin atingerea aceluiași nivel de siguranță ca sistemul de referință, se identifică măsuri de siguranță suplimentare pentru devieri, prin aplicarea unuia dintre celelalte două principii de acceptare a riscului.

7. Estimarea și evaluarea explicită a riscurilor

7.1. Dacă pericolele nu sunt acoperite de unul din cele două principii de acceptare a riscurilor prevăzute la subpct. 5.1-5.8 și 6.1-6.5, acceptabilitatea riscurilor se demonstrează prin estimarea și evaluarea explicită a riscurilor. Riscurile generate de aceste pericole se estimează fie cantitativ, fie calitativ sau, în cazul în care este necesar, atât cantitativ, cât și calitativ, ținându-se seama de măsurile de siguranță existente.

7.2. Acceptabilitatea riscurilor estimate poate fi evaluată cu ajutorul unor criterii de acceptare a riscului derivate din sau bazate pe cerințe cuprinse în legislația Uniunii Europene sau în norme naționale notificate. În funcție de criteriile de acceptare a riscului, acceptabilitatea riscului poate fi evaluată fie individual, pentru fiecare pericol asociat, fie pentru ansamblul tuturor pericolelor combinate, vizate de estimarea explicită a riscurilor.

Dacă riscul estimat nu este acceptabil, se identifică și se implementează măsuri de siguranță suplimentare, pentru a se aduce riscul la un nivel acceptabil.

7.3. Dacă riscul asociat cu un pericol sau cu o combinație de pericole este considerat acceptabil, măsurile de siguranță identificate se înregistrează în evidența pericolelor.

7.4. Partea care înaintează propunerea nu este obligată să efectueze o estimare explicită a riscurilor suplimentare pentru riscurile care sunt deja considerate acceptabile în temeiul utilizării codurilor de practică sau a unui sistem de referință.

7.5. În cazul în care apar pericole ca urmare a defecțiunilor funcțiilor unui sistem tehnic, fără a aduce atingere subpct. 7.1 și 7.4, acestor defecțiuni li se aplică următoarele obiective armonizate în domeniul de proiectare:

7.5.1. în cazul în care o defecțiune are un potențial credibil de a duce direct la un accident catastrofal, riscul asociat nu trebuie să fie redus și mai mult dacă frecvența defectării funcției s-a dovedit a fi foarte improbabilă;

7.5.2. în cazul în care o defecțiune are un potențial credibil de a duce direct la un accident critic, riscul asociat nu trebuie să fie redus și mai mult dacă frecvența defectării funcției s-a dovedit a fi improbabilă.

Alegerea între definiția de la subpct. 8.2 și cea de la subpct. 8.3 trebuie să rezulte din cea mai credibilă consecință periculoasă a defecțiunii.

7.6. Fără a aduce atingere subpct.7.1 și 7.4, obiectivele armonizate în domeniul de proiectare prevăzute la subpct. 7.5 se utilizează pentru proiectarea de sisteme tehnice electrice, electronice și electronice programabile. Acestea trebuie să fie cele mai ambițioase obiective în domeniul de proiectare care pot fi necesare pentru recunoașterea reciprocă.

Ele nu pot fi utilizate nici ca obiective cantitative pentru întregul sistem feroviar național și nici pentru proiectarea sistemelor tehnice cu acțiune pur mecanică.

Pentru sistemele tehnice mixte alcătuite atât din părți pur mecanice, cât și dintr-o parte electrică, electronică și electronică programabilă, identificarea pericolelor se efectuează în conformitate cu subpct. 4.5. Pericolele care decurg din partea pur mecanică nu se controlează cu ajutorul obiectivelor armonizate în domeniul de proiectare, prevăzute la subpct. 7.5.

7.7. Riscul asociat defecțiunilor funcțiilor sistemelor tehnice menționate la subpct. 7.5 este considerat acceptabil dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

7.7.1. respectarea obiectivelor armonizate în domeniul de proiectare aplicabile a fost demonstrată;

7.7.2. defecțiunile sistematice și erorile sistematice asociate sunt controlate în conformitate cu procesele în domeniul de siguranță și calitate, proporționale cu obiectivul armonizat în domeniul de proiectare aplicabil sistemului tehnic în curs de evaluare și definite în standardele relevante recunoscute la nivel general;

7.7.3. condițiile de aplicare pentru integrarea în siguranță în sistemul feroviar a sistemului tehnic în curs de evaluare au fost identificate și înregistrate în evidența pericolelor, în conformitate cu pct.8 și 9. În conformitate cu subpct.2.2, aceste condiții de aplicare sunt transferate către actorul responsabil de demonstrarea integrării în siguranță.

7.8. Următoarele definiții specifice se aplică în legătură cu obiectivele cantitative armonizate în domeniul de proiectare a sistemelor tehnice:

7.8.1. termenul „direct” semnifică faptul că defecțiunea acestei funcții are potențialul de a duce la tipul de accident prevăzut la subpct.7.5, fără să fie nevoie să existe o defecțiune suplimentară;

7.8.2. termenul „potențial” înseamnă că defecțiunea acestei funcții poate duce la tipul de accident menționat la subpct. 7.5.

7.9. În cazul în care defecțiunea unei funcții a sistemului tehnic în curs de evaluare nu duce direct la riscul în cauză, trebuie să fie permisă aplicarea unor obiective în domeniul de proiectare mai puțin exigente, dacă partea care înaintează propunerea poate demonstra că utilizarea barierelor, astfel cum sunt definite la subpct. 8.8 din Metoda de siguranță pentru evaluarea și aprecierea riscurilor în sectorul feroviar, permite atingerea aceluiași nivel de siguranță.

7.10. Fără a aduce atingere procedurii specificate la pct. 18-21 din Regulamentul privind siguranța feroviară, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024, și celei de la pct.56 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.725/2024, se poate solicita, pentru sistemul tehnic în curs de evaluare, un obiectiv mai ambițios decât obiectivele armonizate în domeniul de proiectare stabilite la subpct.7.5, prin intermediul unei norme naționale notificate, pentru a se menține nivelul de siguranță existent în Republica Moldova. În cazul autorizațiilor suplimentare pentru punerea în funcțiune a vehiculelor se aplică procedurile de la pct.81-97 și 100-105 din Regulamentul de interoperabilitate a sistemului feroviar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 725/2024.

7.11. În cazul în care se elaborează un sistem tehnic pe baza cerințelor prevăzute la subpct. 7.5, se aplică principiul recunoașterii reciproce, în conformitate cu pct. 36.

Cu toate acestea, dacă pentru un anumit pericol, partea care înaintează propunerea poate demonstra că nivelul de siguranță existent în Republica Moldova în care este utilizat sistemul poate fi menținut, cu un obiectiv în domeniul de proiectare care este mai puțin ambițios decât obiectivul armonizat în domeniul de proiectare, atunci acest obiectiv mai puțin ambițios în domeniul de proiectare poate fi utilizat în locul celui armonizat.

7.12. Estimarea și evaluarea explicită a riscurilor îndeplinesc cel puțin următoarele cerințe:

7.12.1. metodele utilizate pentru estimarea explicită a riscurilor reflectă corect sistemul în curs de evaluare și parametrii acestuia (inclusiv toate modurile de funcționare);

7.12.2. rezultatele sunt suficient de precise pentru a oferi o bază solidă pentru procesul de luare a deciziilor. Modificările minore ale ipotezelor sau ale condițiilor prealabile privind inputul nu trebuie să genereze diferențe semnificative la nivel de cerințe.

7.13. Înainte de acceptarea schimbării din punctul de vedere al siguranței, se demonstrează, sub supravegherea părții care înaintează propunerea, îndeplinirea cerințelor de siguranță care rezultă în urma etapei de apreciere a riscurilor.

7.14. Această demonstrație este realizată de fiecare actor responsabil de îndeplinirea cerințelor de siguranță, după cum s-a decis în conformitate cu subpct. 1.5.

7.15. Abordarea aleasă pentru demonstrarea respectării cerințelor de siguranță, precum și demonstrația însăși sunt supuse unei evaluări independente realizate de un organism de evaluare.

7.16. Orice nepotrivire a măsurilor de siguranță care sunt preconizate să ducă la îndeplinirea cerințelor de siguranță sau orice pericole descoperite în cursul demonstrației privind respectarea cerințelor de siguranță duc la reluarea de către partea care înaintează propunerea, în conformitate cu pct.3-6 și subpct.7.1-7.12, a aprecierii și evaluării riscurilor asociate. Toate pericolele noi identificate se înregistrează în evidența pericolelor, în conformitate cu pct. 8 și 9.

8. Procesul de gestionare a pericolelor

8.1. Începând cu faza de proiectare și implementare și până la acceptarea schimbării sau predarea raportului de evaluare a siguranței, partea care înaintează propunerea creează sau actualizează (dacă există deja) o evidență (evidențe) a (ale) pericolelor. Evidența pericolelor urmărește progresul monitorizării riscurilor asociate cu pericolele identificate. O dată ce sistemul a fost aprobat și funcționează, evidența pericolelor trebuie menținută în continuare de către administratorul infrastructurii sau de către întreprinderea feroviară responsabilă de exploatarea sistemului în curs de evaluare ca parte integrantă a sistemului său de management al siguranței.

8.2. Evidența pericolelor include toate pericolele împreună cu toate măsurile de siguranță și ipotezele sistemice aferente care au fost identificate în cursul procesului de apreciere a riscurilor. Aceasta conține o referință clară la originea pericolelor și la principiile de acceptare a riscului selectate și identifică în mod clar actorul (actorii) responsabil(i) de controlul fiecărui pericol.

9. Schimbul de informații

Toate pericolele și cerințele de siguranță aferente care nu pot fi controlate de către un singur actor se comunică unui alt actor relevant, pentru a găsi împreună o soluție adecvată. Pericolele înregistrate în evidența pericolelor a actorului care le transferă sunt considerate a fi controlate doar atunci când celălalt actor realizează evaluarea riscurilor asociate acestor pericole și dacă soluția este agreată de toate părțile implicate.

9.1. Procesul de management al riscului utilizat pentru aprecierea nivelurilor de siguranță și a respectării cerințelor de siguranță este documentat de partea care înaintează propunerea în așa fel încât toate dovezile necesare care demonstrează adecvarea aplicării corecte atât a procesului de management al riscului, cât și a rezultatelor acestuia să fie puse la dispoziția unui organism de evaluare.

9.2. Documentația elaborată în temeiul subpct. 9.1 de partea care înaintează propunerea cuprinde cel puțin:

9.2.1. o descriere a organizației și a experților desemnați să realizeze procesul de apreciere a riscurilor;

9.2.2. rezultatele diverselor etape ale aprecierii riscurilor și o listă cu toate cerințele de siguranță necesare care trebuie îndeplinite pentru a menține riscul la un nivel acceptabil;

9.2.3. dovezi ale conformității cu toate cerințele de siguranță necesare;

9.2.4. toate ipotezele relevante pentru integrarea, exploatarea sau întreținerea sistemului, care au fost elaborate în timpul definirii, al conceperii și al aprecierii riscurilor sistemului.

9.3. Organismul de evaluare își prezintă concluziile într-un raport de evaluare a siguranței, astfel cum este definit în anexa nr. 3.

Apendice

Anexa nr. 2 la Metoda de siguranță pentru evaluarea și aprecierea riscurilor în sectorul feroviar

CRITERII pentru acreditarea sau recunoașterea organismului de evaluare

1. Organismul de evaluare îndeplinește cerințele Standardului SM ISO/IEC 17020:2013 și ale modificărilor ulterioare ale acestuia. Organismul de evaluare emite opinii profesionale în cadrul activității de inspecție definite în standardul respectiv. Organismul de evaluare îndeplinește atât criteriile generale privind competența și independența prevăzute în standardul respectiv, cât și următoarele criterii specifice în domeniul de competență:

1.1. competență în managementul riscului: cunoștințe și experiență în ceea ce privește tehnicile standard de analizare a siguranței și standardele relevante;

1.2. toate competențele relevante pentru evaluarea părților sistemului feroviar, afectate de schimbare;

1.3. competență în ceea ce privește aplicarea corectă a sistemelor de management al siguranței și al calității sau auditarea sistemelor de management.

2. Prin analogie cu art. 5, 6, 8, 81, 12, 141 și 142 din Legea nr. 235/2011 privind activitățile de acreditare și de evaluare a conformității, organismul de evaluare este acreditat sau recunoscut pentru diferite domenii de competență din cadrul sistemului feroviar sau al unor părți ale acestuia pentru care există cerințe esențiale de siguranță, inclusiv domeniul de competență care implică exploatarea și întreținerea sistemului feroviar.

3. Organismul de evaluare este acreditat sau recunoscut pentru evaluarea coerenței globale a managementului de risc și integrarea sigură a sistemului în curs de evaluare în ansamblul sistemului feroviar. Aceasta include competența organismului de evaluare în ceea ce privește verificarea următoarelor aspecte:

3.1. organizarea, adică măsurile necesare pentru asigurarea unei abordări coordonate privind realizarea siguranței sistemului printr-o înțelegere și o aplicare uniformă a măsurilor de control al riscurilor pentru subsisteme;

3.2. metodologia, adică evaluarea metodelor și resurselor utilizate de diverse părți interesate pentru sprijinirea siguranței la nivel de subsistem și de sistem; și

3.3. aspectele tehnice necesare pentru evaluarea relevanței și a integralității aprecierilor de risc și a nivelului de siguranță pentru ansamblul sistemului.

4. Organismul de evaluare poate fi acreditat sau recunoscut pentru unul, mai multe sau toate domeniile de competență enumerate la pct. 3-7 din anexa nr. 1.

Anexa nr. 3 la Metoda de siguranță pentru evaluarea și aprecierea riscurilor în sectorul feroviar

RAPORT de evaluare a siguranței întocmit de organismul de evaluare

Raportul de evaluare a siguranței întocmit de organismul de evaluare conține cel puțin următoarele informații:

1) identificarea organismului de evaluare;

2) planul evaluării independente;

3) definirea domeniului de aplicare al evaluării independente și a limitărilor acesteia;

4) rezultatele evaluării independente, în special:

a) informațiile detaliate privind activitățile de evaluare independentă pentru verificarea conformității cu dispozițiile prezentei Metode;

b) eventualele cazuri identificate de neconformitate cu dispozițiile prezentei Metode și cu recomandările organismului de evaluare;

5) concluziile evaluării independente.