Articolul 1. Scopul și obiectul de reglementare a legii
(1) Prezenta lege stabilește cadrul juridic general privind funcționarea furnizorilor de servicii mass-media, instituie măsuri complementare pentru garantarea libertății de exprimare, protecția pluralismului mediatic, protecția, autonomia și siguranța jurnaliștilor, asigurarea autonomiei instituționale și a independenței editoriale, precum și cerințe privind transparența structurii proprietății și a finanțării și responsabilitățile furnizorilor de servicii mass-media.
(2) Garanțiile privind exercitarea dreptului la libera exprimare și asigurarea echilibrului între dreptul la libera exprimare și apărarea onoarei, demnității, reputației profesionale și vieții private și de familie ale persoanei sunt reglementate de Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare.
(3) Prezenta lege se aplică furnizorilor de servicii mass-media care își au sediul principal, redacția sau domiciliul pe teritoriul Republicii Moldova. În cazul în care sediul principal și redacția nu se află pe teritoriul aceluiași stat, prezenta lege se aplică dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:
a) partea majoritară a personalului implicat în furnizarea serviciilor mass-media își desfășoară activitatea în Republica Moldova;
b) deciziile editoriale privind serviciile mass-media sunt luate pe teritoriul Republicii Moldova.
(4) Prevederile prezentei legi se aplică fără a aduce atingere dispozițiilor Codului serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, care reglementează aspectele specifice activității furnizorilor de servicii media audiovizuale.
Articolul 2. Noțiuni
În sensul prezentei legi se utilizează noțiunile definite în Codul serviciilor media audiovizuale nr. 174/2018, precum și următoarele noțiuni:
1. concentrare pe piața serviciilor mass-media – situație, în sensul Legii concurenței nr. 183/2012, în care una sau mai multe persoane fizice și/sau juridice dobândesc ori exercită, direct sau indirect, control sau influență determinantă asupra unuia sau mai multor furnizori de servicii mass-media ori asupra unuia sau mai multor furnizori de platforme online prin intermediul cărora se oferă acces la conținut media. Aceasta include controlul direct sau indirect asupra proprietății, a deciziilor editoriale, a resurselor financiare, a distribuției sau a comercializării publicității în sectorul mass-media;
2. concentrare orizontală pe piața serviciilor mass-media – situație în care o persoană fizică sau juridică deține ori exercită control direct sau indirect asupra a doi sau mai multor furnizori de servicii mass-media care activează în același tip de serviciu mass-media sau în același segment al pieței serviciilor mass-media;
3. concentrare verticală pe piața serviciilor mass-media – situație în care o persoană fizică și/sau juridică deține ori exercită control direct sau indirect asupra unor entități economice care operează în etape diferite ale lanțului de producție, distribuție sau comercializare a conținutului media, inclusiv asupra unor furnizori de servicii mass-media, producători de conținut, distribuitori ori entități implicate în comercializarea publicității;
4. concentrare încrucișată pe piața serviciilor mass-media – situație în care o persoană fizică și/sau juridică deține ori exercită control direct sau indirect asupra unor furnizori de servicii mass-media aparținând unor tipuri diferite de servicii mass-media (televiziune, radio, presă scrisă sau servicii mass-media online) în aceeași regiune geografică;
5. conflict de interese – situație în care interesele economice, politice sau personale ale furnizorului de servicii mass-media, ale administratorilor, ale proprietarilor acestuia sau ale membrilor familiilor lor, precum și ale altor persoane fizice sau juridice cu care aceștia au sau au avut relații de natură personală, economică sau politică, influențează sau pot influența independența editorială sau exercitarea responsabilității editoriale în furnizarea informațiilor de interes public ori de interes social general;
6. conținut – orice informație sau material, indiferent de forma de exprimare sau de mijlocul de transmitere, creat și pus la dispoziția publicului sau a unui segment al publicului, inclusiv comentarii și alte forme de conținut generat de utilizatori, cu excepția comunicărilor private;
7. conținut media – conținut creat, organizat și pus la dispoziția publicului prin intermediul unui serviciu mass-media, sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii mass-media;
8. conținut care încalcă drepturile protejate de lege – conținut media care, fără a constitui conținut ilegal, aduce atingere drepturilor personalității garantate de legislație, inclusiv dreptului la onoare, demnitate și reputație profesională, dreptului la propria imagine, dreptului la respectarea vieții intime, familiale și private, dreptului la protecția datelor cu caracter personal, drepturilor minorilor sau drepturilor de autor și drepturilor conexe;
9. conținut ilegal – conținut media a cărui diseminare constituie, potrivit legii, infracțiune sau contravenție, inclusiv conținutul care pune în pericol securitatea națională, îndeamnă la răsturnarea ori schimbarea prin violență a ordinii constituționale, la agresiune militară ori la declanșarea unui conflict armat, constituie instigare publică la comiterea infracțiunilor cu caracter terorist, a infracțiunilor legate de pornografia infantilă sau a faptelor de natură fascistă, rasistă ori xenofobă, precum și conținutul care reprezintă discurs de ură;
10. decizie editorială – decizie luată de editorul mass-media, în exercitarea responsabilității editoriale, cu privire la selecția, organizarea, clasificarea și prezentarea conținutului media destinat diseminării publice. Decizia editorială se referă la acțiuni zilnice și urmărește respectarea cadrului legal, a politicilor editoriale declarate, precum și a normelor deontologice aplicabile;
11. furnizor de servicii mass-media – persoană fizică sau juridică a cărei activitate profesională constă în furnizarea unui serviciu mass-media, care are responsabilitate editorială pentru alegerea conținutului media și care stabilește modul de organizare a acestuia;
12. jurnalist – persoană fizică care desfășoară, cu titlu principal sau ocazional, activități cu caracter jurnalistic constând în colectarea informației de interes public și/sau de interes social general din orice sursă relevantă, redactarea și editarea acestei informații sub orice formă – text, fotografie, înregistrare video și/sau audio, desen, grafică etc. – pentru diseminare publică prin orice mijloc de comunicare, inclusiv prin intermediul mass-mediei, în scop informativ, educativ, cultural sau recreativ, respectând normele etice și deontologice ale profesiei;
13. măsurarea audienței – activitatea de colectare, interpretare sau prelucrare în alt mod a datelor privind numărul și caracteristicile utilizatorilor de servicii mass-media sau ale utilizatorilor de conținut pe platformele online în scopul adoptării deciziilor privind alocarea timpului și a spațiului publicitar, stabilirea prețurilor, achizițiile sau vânzările de publicitate sau privind activitățile de planificare a conținutului media sau distribuția de conținut;
14. platformă online – serviciu de găzduire care, la cererea unui destinatar al serviciului, stochează și diseminează informații către public, cu excepția cazului în care activitatea respectivă este o caracteristică minoră și pur auxiliară a unui alt serviciu sau o funcție minoră a serviciului principal și, din motive obiective și tehnice, nu poate fi utilizată fără celălalt serviciu, iar integrarea caracteristicii sau a funcției în celălalt serviciu nu este un mijloc de a eluda aplicarea prezentei legi;
15. pluralism mediatic – stare a spațiului informațional caracterizată prin diversitatea furnizorilor de servicii mass-media și diversitatea serviciilor mass-media (pluralism extern), diversitatea conținuturilor în cadrul serviciilor mass-media (pluralism intern), diversitatea opiniilor politice (pluralism politic) și a expresiilor culturale (pluralism cultural), diversitatea mesajelor adresate publicului-țintă la nivel local, regional, național sau internațional (pluralism geografic), diversitatea limbilor în care sunt furnizate serviciile mass-media (pluralism lingvistic), care, în ansamblu, contribuie la realizarea dreptului la libertatea de exprimare și a dreptului la informație;
16. produs media – unitate editorială finită și autonomă, sub formă de text, imagine, audio, video sau o combinație a acestora, destinată publicului larg în scop informativ, educativ sau recreativ, furnizată separat ori în cadrul unui serviciu mass-media;
17. publicație de presă – colecție alcătuită în principal din opere literare cu caracter jurnalistic, dar care poate include și alte opere sau obiecte protejate și care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
a) constituie un element individual în cadrul unei publicații periodice sau al unei publicații actualizate regulat sub un singur titlu, cum ar fi un ziar sau o revistă de interes general ori de specialitate;
b) are scopul de a oferi publicului larg informații referitoare la știri sau alte subiecte;
c) este publicată prin orice mijloc de furnizare a serviciului mass-media, la inițiativa, sub responsabilitatea editorială și supravegherea unui furnizor de servicii mass-media.
Nu constituie publicații de presă, în sensul prezentei legi, materialele sau publicațiile cu caracter exclusiv publicitar ori promoțional și publicațiile periodice publicate în scop științific sau academic, cum ar fi revistele științifice.
18. redactor-șef – persoană fizică responsabilă de selectarea, organizarea sau plasarea temporală (momentul, durata, ordinea cronologică) sau spațială (locul, poziția) a conținutului media în cadrul furnizorului de servicii mass-media, având și alte atribuții stabilite în actul de constituire a furnizorului de servicii mass-media;
19. responsabilitate editorială – exercitarea unui control efectiv și aplicarea unor proceduri stricte de supraveghere asupra procesului de selecție, organizare și clasificare a conținutului media și a produsului media furnizate sau difuzate de furnizorul de servicii mass-media. Responsabilitatea editorială include și verificarea continuă a conținutului media generat cu utilizarea instrumentelor de inteligență artificială pentru adaptarea și generarea automată de conținut relevant pentru diverse audiențe, în conformitate cu politicile editoriale și standardele etice și profesionale;
20. serviciu mass-media – serviciu sau secțiune disociabilă a acestuia al cărui scop principal este furnizarea de programe sau publicații de presă, sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii mass-media, către publicul larg, prin orice mijloace, în scop informativ, de divertisment sau educativ;
21. software de supraveghere intruziv – orice produs cu elemente digitale, special conceput pentru exploatarea vulnerabilităților altor produse cu elemente digitale, care permite supravegherea sub acoperire a persoanelor fizice sau juridice prin monitorizarea, extragerea, colectarea sau analizarea datelor din astfel de produse sau de la persoanele fizice sau juridice care utilizează astfel de produse, inclusiv în mod nediferențiat.
Articolul 4. Pluralismul mediatic
(1) Pluralismul mediatic reprezintă un principiu fundamental al activității mass-mediei și contribuie la consolidarea statului de drept, a democrației pluraliste, la respectarea valorilor constituționale ale Republicii Moldova. Pluralismul mediatic include:
a) asigurarea pluralității surselor de informații și a furnizorilor de servicii mass-media, precum și a diversității conținutului media și a produsului media;
b) garantarea accesului cetățenilor, inclusiv al minorităților naționale, al comunităților locale, al persoanelor cu dizabilități și al altor grupuri sociale vulnerabile, la informații și conținuturi media relevante în limbile și prin utilizarea tehnologiilor accesibile acestora;
c) promovarea jurnalismului independent, etic și responsabil, bazat pe respectarea principiilor deontologice și a standardelor profesionale;
d) reflectarea diversității opiniilor, convingerilor politice, culturale și sociale, precum și susținerea creativității culturale și artistice în mass-media;
e) facilitarea accesului publicului la conținut media pluralist, independent și diversificat, ca fundament al democrației, al statului de drept și al participării civice active;
f) susținerea educației în domeniul mass-media și alfabetizarea informațională pentru dezvoltarea capacităților critice și responsabilității consumatorilor/utilizatorilor de servicii mass-media;
g) asigurarea transparenței proprietății mass-media și a surselor de finanțare pentru prevenirea influențelor ascunse asupra conținutului media și pentru protecția pluralismului.
(2) Statul asigură respectarea pluralismului mediatic prin:
a) elaborarea, promovarea și actualizarea unui cadru legislativ care să prevină concentrarea proprietății în domeniul mass-media și să stimuleze competiția loială între furnizorii de servicii mass-media;
b) încurajarea producției de conținut media local, regional, cultural, inclusiv în limbile minorităților naționale;
c) sprijinirea inițiativelor care contribuie la diversitatea mediatică;
d) realizarea de studii și rapoarte periodice privind starea pluralismului mediatic și accesibilitatea informațiilor pentru diferite grupuri sociale;
e) promovarea transparenței proprietății mass-media prin reglementarea publicării informațiilor despre proprietarii beneficiari și finanțările furnizorilor de servicii mass-media;
f) stimularea educației în domeniul mass-media și promovarea alfabetizării media în rândul populației pentru a încuraja gândirea critică față de sursele de informație;
g) protejarea jurnalismului independent, etic și responsabil și susținerea inițiativelor mass-media care promovează bunele practici deontologice, transparența și responsabilitatea editorială;
h) asigurarea protecției surselor de informare a jurnaliștilor, în conformitate cu Legea nr. 64/2010 cu privire la libertatea de exprimare;
i) asigurarea protecției și siguranței jurnaliștilor, în special în situații de război, conflicte, proteste și demonstrații de orice natură.
(3) Statul poate finanța proiecte în domeniul mass-media de la bugetul de stat prin mecanisme de sprijin public, inclusiv prin Fondul de subvenționare a mass-mediei sau prin publicitate de stat, în condițiile cadrului normativ și cu respectarea principiilor transparenței, proporționalității și nediscriminării.
(4) Finanțarea din bugetul public are drept scop încurajarea pluralismului mediatic, dezvoltarea instituțională, precum și, în special, producerea și publicarea de conținuturi media relevante.
(5) Publicitatea de stat este reglementată de Legea nr. 62/2022 cu privire la publicitate.
(6) Finanțarea proiectelor în domeniul mass-media se realizează cu respectarea prevederilor Legii nr. 139/2012 cu privire la ajutorul de stat.