Secțiunea 1
Condițiile specifice ale procesului de armonizare legislativă
11. Procesul de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația UE se realizează prin:
1) întreprinderea măsurilor de ordin general și special necesare pentru a asigura introducerea legislației UE în ordinea juridică internă a Republicii Moldova;
2) crearea de norme sau introducerea de proceduri noi, care să includă normele din legislația UE;
3) modificarea normelor sau a procedurilor existente pentru a include norme din legislația europeană;
4) eliminarea normelor, procedurilor, practicilor sau a altor măsuri incompatibile cu legislația Uniunii Europene sau legislația armonizată;
5) asigurarea implementării și aplicării eficiente a legislației armonizate.
12. Drept fundament pentru realizarea procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația UE constituie:
1) obligațiile de armonizare care rezultă din angajamentele asumate de Republica Moldova în raport cu Uniunea Europeană, din alte instrumente internaționale relevante, precum și din Programul național pentru aderare, în conformitate cu termenele și condițiile stabilite;
2) rezultatele activității de monitorizare a implementării prevederilor actelor normative și de reexaminare a actelor normative, întreprinse în conformitate cu art. 75 și 76 din Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.
13. Procesul de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația UE se realizează cu respectarea următoarelor cerințe:
1) proiectul actului normativ trebuie redactat în conformitate cu cerințele tehnicii legislative naționale;
2) la elaborarea proiectului de act normativ urmează a fi respectată terminologia legislației UE, utilizându-se concepte și noțiuni identice sau compatibile celor utilizate în legislația Uniunii Europene. Dacă este necesară transpunerea unor termeni și sintagme noi din alte limbi, se indică și corespondentul acestora în limba română;
3) la elaborarea proiectului de act normativ urmează a fi luată în considerare jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special hotărârile care interpretează termenii legislației Uniunii Europene, completează sau clarifică obiectivele şi scopul actului Uniunii Europene;
4) proiectul de act normativ care are ca scop transpunerea actelor juridice europene:
a) conține în mod obligatoriu clauza de armonizare, care indică gradul de transpunere a actului/actelor juridic/e european/europene;
b) este marcat cu sigla „UE”;
c) este însoțit de nota de fundamentare şi de tabelul de concordanță, care indică gradul de compatibilitate al proiectului cu actul juridic european;
d) este supus în mod obligatoriu expertizei de compatibilitate, realizată de Centrul de armonizare a legislației (în continuare – Centru), subdiviziune a Cancelariei de Stat.
5) proiectele de acte normative cu relevanță UE care nu au ca scop transpunerea directă a legislației UE, dar urmăresc crearea cadrului juridic național necesar pentru implementarea legislației UE și/sau modificarea actelor normative armonizate se prezintă în mod obligatoriu spre expertiza de compatibilitate, însă nu sunt însoțite de tabelul de concordanță, nu conțin clauza de armonizare și nu sunt marcate cu sigla „UE”.
Secțiunea a 2-a
Etapele procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația Uniunii Europene
14. Procesul de transpunere a legislației UE în legislația Republicii Moldova se realizează în următoarele etape:
1) determinarea obligațiilor de armonizare care reies din angajamentele asumate în raport cu Uniunea Europeană, din alte instrumente internaționale relevante, precum și a activităților de transpunere planificate în baza Programului național pentru aderare;
2) identificarea actului/actelor juridic/e european/europene ce urmează a fi transpus/e;
3) analiza obiectivelor, principiilor, cerințelor și a standardelor actului/actelor juridic/e european/europene ce urmează a fi transpus/e;
4) determinarea prevederilor legislației Republicii Moldova în domeniu și stabilirea gradului de conformitate/compatibilitate cu actul/actele juridic/e european/europene ce urmează a fi transpus/e;
5) identificarea actelor normative naționale care urmează a fi modificate sau abrogate în scopul transpunerii actului/actelor juridic/e european/europene și al asigurării compatibilității cu acesta/acestea;
6) determinarea necesității elaborării unor proiecte de acte normative noi pentru reglementarea domeniilor în care nu există prevederi corespondente la nivel național;
7) identificarea metodelor de realizare a transpunerii prevederilor actului/actelor juridic/e european/europene;
8) elaborarea versiunii inițiale a proiectului de act normativ care are ca scop transpunerea legislației UE;
9) întocmirea tabelului de concordanță, concomitent cu elaborarea versiunii inițiale a proiectului de act normativ;
10) determinarea gradului de compatibilitate cu actul/actele juridic/e european/europene de către autorul proiectului de act normativ, în baza tabelului de concordanță și indicarea acestuia în clauza de armonizare a proiectului;
11) efectuarea expertizei de compatibilitate de către Centru și emiterea declarației de compatibilitate a proiectului;
12) definitivarea proiectului de act normativ și actualizarea tabelului de concordanță în baza avizelor, a expertizelor și a declarației de compatibilitate;
13) actualizarea și ajustarea tabelului de concordanță după aprobarea, adoptarea finală a proiectului de act normativ, pentru reflectarea corectă a gradului de transpunere atins prin proiect;
14) transmiterea către Centru a tabelului de concordanță actualizat, pentru a fi inclus în baza de date a legislației naționale armonizate.
15. Proiectele de acte normative cu relevanță UE care nu au ca scop transpunerea directă a legislației UE, dar urmăresc crearea cadrului juridic național necesar pentru implementarea legislației UE sau/și modificarea unor acte normative care au transpus anterior legislația UE sunt elaborate și promovate conform etapelor descrise la pct.14, cu excepția celor de la pct.14 subpct.2), 3), 7), 9), 10), 13) și 14), în partea ce se referă la întocmirea/actualizarea tabelului de concordanță.
16. Coordonarea prealabilă cu Comisia Europeană a proiectelor de acte normative cu relevanță UE se realizează prin intermediul Biroului pentru integrare europeană, cu notificarea Centrului, care asigură verificarea finală a proiectului definitivat din perspectiva compatibilității cu legislația UE și a corespunderii acestuia cu recomandările formulate de Comisia Europeană.
17. Proiectele de acte normative cu relevanță UE se elaborează de ministere, precum și de celelalte autorități publice care au dreptul de a iniția elaborarea proiectelor de acte normative, în raport cu atribuțiile lor specifice și obiectul de reglementare a legislației UE. În procesul de elaborare, aceștia asigură integrarea organică a actului în sistemul normativ și respectarea mecanismului de armonizare a legislației.
18. Proiectele de acte normative cu relevanță UE, dar care nu respectă cerințele de formă ale dosarului de însoțire, în special nota de fundamentare și tabelul de concordanță, nu se înregistrează și se restituie autorului în conformitate cu prevederile pct.201 din Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 610/2018.
19. Evaluarea gradului de conformitate/compatibilitate a legislației Republicii Moldova cu cea a Uniunii Europene, inclusiv formularea propunerilor corespunzătoare de asigurare a compatibilității, precum și identificarea actelor normative care trebuie aprobate/adoptate, modificate sau abrogate și planificarea elaborării acestora se realizează în cadrul grupurilor de lucru pentru negocierea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, instituite în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.180/2024 cu privire la mecanismul de coordonare a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană și modul de organizare și funcționare a echipei de negociere în cadrul acestui proces sau/și în cadrul grupurilor de lucru pentru elaborarea proiectului actului normativ, instituite potrivit art. 27 din Legea nr. 100/2017.
20. Dacă elaborarea proiectului de act normativ a fost pusă în sarcina mai multor autorități publice, elaborarea proiectului va fi organizată de autoritatea abilitată de Guvern, care va coordona cu celelalte autorități implicate procesul de întocmire a tabelului de concordanță. Autoritatea publică responsabilă va asigura alegerea metodei de transpunere a legislației UE în legislația Republicii Moldova, precum și definitivarea și actualizarea tabelului de concordanță al proiectului de act normativ, în baza avizelor, expertizelor și a declarației de compatibilitate.
21. Dacă în procesul elaborării proiectului de act normativ se constată că, pentru transpunerea integrală a actului Uniunii Europene, este necesară modificarea unor acte normative existente sau elaborarea unor acte normative noi, inclusiv în domenii ce țin de competența altor autorități publice decât autoritatea publică responsabilă, aceasta va indica în tabelul de concordanță/tabelele de concordanță, după consultarea cu autoritățile publice care au competențe conexe reglementărilor propuse, actele normative ce urmează a fi modificate, abrogate sau elaborate în vederea asigurării compatibilității depline a legislației Republicii Moldova cu actul Uniunii Europene, termenul-limită și autoritatea publică responsabilă.
Secțiunea a 3-a
Metodele și instrumentele procesului de armonizare a legislației Republicii Moldova cu legislația UE
22. La elaborarea proiectelor de acte normative cu relevanță UE, autoritățile publice aplică procedeele tehnice stabilite în Legea nr.100/2017 cu privire la actele normative.
23. Pentru respectarea terminologiei legislației UE, se vor utiliza termenii prevăzuți în actul Uniunii Europene sau similari acestora și, după caz, se vor înainta propuneri de modificare a actelor normative în vigoare ce necesită o ajustare la noua terminologie.
24. Transpunerea prevederilor actului juridic european se realizează prin următoarele metode:
1) transpunere directă – preluarea fidelă a prevederilor actului juridic european în legislația națională, fără reformulare, utilizând redacția, limbajul juridic și terminologia identică sau similară cu cea a actului juridic european care se transpune. Transpunerea definițiilor, a formulelor, a schemelor, a valorilor numerice, a diferitelor tipuri de limitări și excepții, precum și a anexelor ce conțin specificații și cerințe tehnice, metode de încercări de laborator se realizează prin transpunere directă, păstrându-se conținutul și structura actului european. Această metodă este recomandată în cazul transpunerii regulamentelor și deciziilor UE;
2) reformulare – integrarea prevederilor actului juridic european în legislația națională, prin reformularea prevederilor actului juridic european care se transpune. O astfel de reformulare nu trebuie să aibă drept efect diminuarea compatibilității sau devierea de la obiectivul actului juridic european, care ar duce la incompatibilitatea proiectului de act normativ cu legislația UE;
3) metoda mixtă – utilizarea combinată a metodelor de transpunere directă și de reformulare.
25. Trimiterea la actele juridice europene nu reprezintă o metodă de transpunere și nu poate fi utilizată la elaborarea proiectelor de acte normative. Trimiterea se admite doar în textul clauzei de armonizare a proiectului de act normativ sau a actului normativ în vigoare.
26. Metodele de transpunere a actului Uniunii Europene prevăzute în pct. 24 sunt selectate în funcție de tipul actului Uniunii Europene, în conformitate cu orientările din Metodologia de armonizare a legislației, publicată pe pagina oficială a Cancelariei de Stat.
27. Proiectele de acte normative care au ca scop transpunerea unor directive UE pot prevedea perioade de tranziție pentru aplicarea anumitor prevederi, condiționate de semnarea unor acorduri internaționale, aderarea la organizații internaționale sau de momentul propriu-zis al aderării la Uniunea Europeană.
28. Stabilirea unor perioade de tranziție condiționate de momentul aderării la Uniunea Europeană în proiectele de acte normative de transpunere a regulamentelor și deciziilor UE nu se admite. Proiectele de acte normative de transpunere a regulamentelor și deciziilor UE vor conține în mod obligatoriu dispoziții ce vor prevedea abrogarea acestora la momentul aderării la Uniunea Europeană.
29. Tabelul de concordanță, clauza de armonizare și sigla ,,UE” constituie instrumente specifice ale procesului de armonizare legislativă, iar nota de fundamentare completează, din punct de vedere cantitativ și calitativ, informația oferită de tabelul de concordanță și clauza de armonizare, prin descrierea scopului intervenției normative, a izvorului obligației de transpunere, precum și a nivelului de armonizare atins.
30. Nota de fundamentare la proiectul de act normativ cu relevanță UE se întocmește în conformitate cu cerințele stabilite în art. 30 din Legea nr. 100/2017 și cu modelul indicat în anexa nr. 1 la legea menționată.
31. Informația ce corespunde compartimentului 5 din nota de fundamentare, privind compatibilitatea proiectului de act normativ cu legislația UE, va cuprinde în mod obligatoriu următoarele:
1) măsurile normative necesare pentru transpunerea actelor juridice ale UE în legislația națională:
a) tipul, titlul, numărul și data actului juridic european/actelor juridice europene care se transpune/se transpun în proiectul actului normativ și dacă acesta/acestea este/sunt în proces de revizuire de către instituțiile UE și care urmează a fi modificat/e;
b) obiectivele actului juridic european;
c) gradul de transpunere a actului juridic european, precizându-se dacă transpunerea este totală sau parțială;
d) argumentarea introducerii unor reglementări care nu sunt prevăzute expres în actul juridic european și/sau care depășesc cerințele minime stabilite de acesta;
e) în situația transpunerii parțiale a actului juridic european, precizarea termenului/termenelor-limită și a modalității de transpunere totală a acestuia în legislația națională (măsurile normative de transpunere preconizate, inclusiv actele normative naționale conexe care urmează a fi modificate pentru asigurarea transpunerii integrale a actului juridic european);
f) în situația în care actul juridic european nu a fost transpus anterior în legislația națională (transpunere primară), menționarea expresă a acestui fapt, iar în cazul în care acesta a constituit anterior obiect al transpunerii (totale sau parțiale), enumerarea actelor normative naționale de transpunere relevante, precum și a prevederilor transpuse ale actului juridic european;
g) după caz, referirea la reglementările similare existente în legislația statelor membre ale Uniunii Europene sau a statelor în curs de aderare la UE;
h) mențiunea privind elaborarea tabelului de concordanță și actualizarea acestuia;
2) măsurile normative care urmăresc crearea cadrului juridic intern necesar pentru implementarea legislației UE, unde se indică lista actelor juridice europene pentru care se creează cadrul juridic intern necesar pentru implementare și se prezintă argumente pentru justificarea necesității aprobării măsurilor incluse în proiect în vederea implementării legislației UE;
3) concluziile expertizei de compatibilitate, unde se indică succint concluziile expertizei de compatibilitate sau ale avizării, inclusiv propunerile și obiecțiile formulate în acest sens.
32. Pentru proiectele de acte normative care nu sunt cu relevanță UE, lipsa intenției de transpunere a legislației UE sau de creare a cadrului juridic intern necesar pentru implementarea legislației UE se indică expres în compartimentul 5 din nota de fundamentare la proiect. Pentru proiectele de acte normative care nu sunt cu relevanță UE, dar care modifică acte normative de transpunere a legislației UE, se enumeră actul/actele juridic/e european/europene transpus/e anterior și gradul lor de compatibilitate.
33. Clauza de armonizare reprezintă mențiunea obligatorie din proiectul actului normativ sau din actul normativ în vigoare privind transpunerea actului/actelor juridic/e european/europene, care are drept scop facilitarea evidenței progresului de transpunere a legislației UE, prin indicarea gradului de transpunere a actului sau a actelor juridice europene.
34. Clauza de armonizare se include după preambulul și clauza de adoptare ale proiectului, în conformitate cu modelele stabilite în anexa nr.1.
35. În cazul proiectelor de acte normative care conțin mai mult de o anexă ce transpune câte unul sau mai multe acte juridice europene, clauza de armonizare poate fi plasată la începutul textului propriu-zis al fiecărei anexe corespunzătoare actului juridic european transpus. Aceasta indică gradul de transpunere, precum și actul/actele juridic/e european/europene ce se transpune/transpun, cu indicarea tipului, a numărului, a instituției/instituțiilor Uniunii Europene ce a/au adoptat actul european, seria, numărul și data Jurnalului Oficial al Uniunii Europene în care acesta a fost publicat, precum și cea mai recentă modificare a acestuia care constituie obiect al transpunerii.
36. Pentru proiectele actelor normative de modificare care au ca scop transpunerea legislației UE, clauza de armonizare se inserează în proiectul actului normativ de modificare și, la necesitate, se completează clauza de armonizare a actului normativ de bază cu actul/actele juridic/e european/europene noi transpus/e sau cu noi trimiteri la elementele structurale ale actului UE transpus în cazul avansării gradului de transpunere.
37. Nota de fundamentare și clauza de armonizare utilizează următoarele calificative generale de apreciere a compatibilității:
1) transpune – transpunerea integrală a prevederilor actului juridic european, prin asigurarea implementării scopului, a obiectivelor acestuia, urmărindu-se pe viitor punerea în aplicare eficientă a normelor europene integrate;
2) transpune articolul, alineatul, litera, punctul, paragraful, anexa etc. din actul juridic european – transpunerea câtorva elemente structurale ale actului juridic european, în funcție de scopul specific al transpunerii, menționându-se expres elementele structurale ale actului juridic european (capitolul, articolul, alineatul, litera, punctul, anexa etc.) care se transpun;
3) transpune parțial – transpunerea parțială a prevederilor actului juridic european, care poate să coincidă cu obiectivul specific de transpunere urmărit de proiectul de act normativ sau să indice o transpunere incompletă, eronată sau/și necorespunzătoare a unor elemente structurale ale actului juridic european.
38. Tabelul de concordanță reprezintă un document explicativ care demonstrează gradul de transpunere a legislației UE și explică relația dintre componentele actului Uniunii Europene care se transpune și părțile corespunzătoare ale proiectului de act normativ de transpunere sau ale actului normativ în vigoare armonizat. Actul Uniunii Europene servește drept bază pentru elaborarea tabelului de concordanță.
39. Tabelul de concordanță dintre actul juridic european și proiectul actului normativ național se întocmește pentru fiecare act juridic european transpus, în conformitate cu modelul 1 din anexa nr.2 . Pentru proiectele de acte normative și pentru actele normative în vigoare care sunt supuse evaluării prealabile de către Comisia Europeană în contextul procesului de aderare la UE, tabelul de concordanță se întocmește potrivit modelului 2 din anexa nr.2 sau potrivit altui model de tabel de concordanță solicitat de Comisia Europeană.
40. Pentru proiectele de acte normative de modificare a unui act normativ armonizat și care au ca scop transpunerea directă a legislației UE, autorul proiectului prezintă două tabele de concordanță, întocmite potrivit modelului 1 din anexa nr.2: un tabel de concordanță al actului juridic european cu prevederile proiectului de act normativ și un tabel de concordanță al actului juridic european cu versiunea consolidată a actului normativ național, inclusiv cu reflectarea modificării operate prin proiectul național.
41. Tabelul de concordanță însoțește în mod obligatoriu proiectul de act normativ care are ca scop transpunerea legislației UE, pe întreg parcursul circulației sale, până la aprobarea sau adoptarea finală de către autoritatea responsabilă.
42. Tabelul de concordanță utilizează următoarele calificative de apreciere a gradului de compatibilitate:
1) compatibil – prevederile proiectului actului normativ național transpun în totalitate prevederile actului Uniunii Europene și sunt conforme cu scopul și principiile actului Uniunii Europene;
2) parțial compatibil – prevederile proiectului actului normativ național transpun prevederile actului Uniunii Europene, însă:
a) nu în totalitate, iar prevederile actului Uniunii Europene netranspuse nu sunt fundamentale;
b) prevederile actului Uniunii Europene fac referință la alte acte ale Uniunii Europene ce nu au fost transpuse sau au fost transpuse parțial de proiectul normativ sau de legislația națională în vigoare;
3) incompatibil – prevederile proiectului actului normativ național nu sunt în conformitate nici cu prevederile actului juridic european, nici cu scopul și principiile care rezultă din aceste prevederi sau contravin acestuia;
4) prevederi UE neaplicabile – prevederile actului juridic european nu pot fi transpuse motivat de Republica Moldova în general sau până la aderarea la Uniunea Europeană ori se referă la activitatea Comisiei Europene sau a altor agenții europene, ori sunt prevederi generale care nu sunt supuse procedurii de transpunere referitoare la intrarea în vigoare, transpunerea și aplicarea actului UE etc.
5) prevederi UE netranspuse – prevederi fundamentale și obligatorii ale actului juridic european care nu sunt transpuse de proiectul de act normativ, dar urmează a fi transpuse obligatoriu printr-un alt proiect de act normativ național și/sau sunt transpuse deja de alte acte normative naționale. În cazul în care anumite prevederi ale actului UE sunt transpuse în alte acte normative naționale, se menționează expres actul normativ în cauză, se indică elementele structurale ale acestuia și se transcrie textul acestora;
6) prevederi UE opționale – prevederi ale actului juridic european care lasă la discreția autorului selectarea unei opțiuni de reglementare din mai multe opțiuni oferite, cu transpunerea completă a acesteia, sau neimplementarea motivată a singurei opțiuni formulate.
43. Tabelul de concordanță al actului normativ național urmează a fi ajustat ori de câte ori actul normativ în cauză este modificat, inclusiv în cazul în care modificările respective nu au ca scop transpunerea legislației UE. Tabelul de concordanță actualizat după orice modificare se transmite Centrului pentru verificare și includere în baza de date, în conformitate cu pct.57 subpct.2) lit. f).
44. Sigla „UE” marchează proiectul de act normativ care transpune legislația UE pe parcursul întregului proces de legiferare sau actul normativ care transpune legislația UE. Sigla facilitează identificarea proiectelor de acte normative și a actelor normative de transpunere a legislației UE și, în cazul proiectelor, indică necesitatea includerii în text a clauzei de armonizare, precum și a tabelului de concordanță și a declarației de compatibilitate în dosarul de însoțire al proiectului de act normativ.
45. Sigla „UE” se aplică prin indicarea, pe prima pagină a proiectului de act/actului normativ, în colțul drept de sus, a literelor mari UE, cu caractere aldine, fontul Times New Roman și mărimea corpului de literă 16.
46. Gradul de compatibilitate a prevederilor proiectului actului normativ național cu prevederile actului Uniunii Europene indicat în nota de fundamentare, clauza de armonizare și tabelul de concordanță vor fi actualizate în funcție de modificările care se aduc textului proiectului până la aprobarea/adoptarea finală a acestuia. În cazul în care, după efectuarea expertizei de compatibilitate, textul proiectului de act normativ nu suferă modificări care au impact asupra compatibilității acestuia cu actul Uniunii Europene, gradul de compatibilitate indicat în nota de fundamentare, clauza de armonizare și tabelul de concordanță va corespunde cu cel indicat în declarația de compatibilitate.