1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii și a articolului IV din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii), ridicată de dl avocat Victor Godonoagă, în interesele dlui Veaceslav Moșin, parte în dosarul nr. 10-832/2025, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.
3. În cadrul examinării sesizării, domnul judecător Sergiu Litvinenco i-a prezentat Plenului o cerere de abținere de la examinarea cauzei. Analizând motivele invocate, Curtea Constituțională a decis admiterea cererii.
A. Circumstanțele litigiului principal
4. La 17 decembrie 2024, Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale i-a acordat dlui Veaceslav Moșin calitatea de bănuit pentru comiterea traficului de organe, țesuturi și celule umane și practicarea ilegală a activității de întreprinzător, potrivit articolelor 158 alin. (3) lit. c) și 241 alin. (2) lit. f) din Codul penal.
5. La 13 martie 2025, printr-o ordonanță a procurorului de caz, dl Veaceslav Moșin a fost pus sub învinuire pentru comiterea infracțiunilor de care era bănuit, fiindu-i incriminată, în mod suplimentar, agravanta „de două sau mai multe persoane”, conform articolelor 158 alin. (3) lit. c) și e) și 241 alin. (2) lit. b) și f) din Codul penal.
8. Printr-o încheiere din 2 mai 2025, Judecătoria Chișinău a admis ridicarea excepției de neconstituționalitate şi a sesizat Curtea Constituțională, în vederea soluționării acesteia.
B. Legislația pertinentă
Articolul 9
Folosirea tehnologiilor de reproducere
asistată medical
„[…]
(13) În domeniul reproducerii asistate medical sunt interzise:
[…]
f) prestarea serviciilor de reproducere asistată medical în lipsa unei autorizaţii sanitare de funcţionare eliberate de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi în lipsa autorizaţiei eliberate de Ministerul Sănătăţii la propunerea Agenţiei de Transplant;
[…].”
11. Prevederile relevante ale Legii nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii) sunt următoarele:
„Art. III – Legea nr.138/2012 privind sănătatea reproducerii (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2012, nr. 205–207, art.673), cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează:
[…]
Art. IV. –
(1) Prevederile prezentei legi intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.
(2) Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, va pune actele sale normative în concordanţă cu prevederile acesteia.”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepției de neconstituționalitate
12. Autorul sesizării afirmă că, prin Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022, legislatorul a introdus condiția obținerii unei autorizații eliberate de Ministerul Sănătății, la propunerea Agenției de Transplant, pentru a presta servicii de reproducere asistată medical. Totodată, legislatorul a stabilit că această condiție intră în vigoare la 1 ianuarie 2023, iar Guvernul este obligat ca, în termen de 6 luni, să aducă actele sale normative în concordanţă cu prevederile acesteia. În acest mod, autorul consideră că legislatorul a omis să reglementeze o perioadă de tranziție pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical pe baza noii condiții.
13. Autorul mai consideră că această omisiune legislativă lipsește persoanele de dreptul la tratamentul infertilității, inclusiv cu folosirea tehnologiilor de reproducere asistată medical, fiind contrară articolelor 36 și 47 din Constituție. Așadar, măsura în discuție, în viziunea autorului sesizării, este contrară obligației pozitive a statului de a asigura accesul la servicii medicale. De asemenea, omisiunea în discuție a condus la învinuirea autorului de practicarea ilegală a activității de întreprinzător și, totodată, îi restrânge dreptul de a desfășura o anumită activitate profesională sau comercială, contrar articolului 28 din Constituție.
14. În același timp, autorul pretinde încălcarea dreptului la proprietate privată, protejat de articolele 46 și 127 din Constituție. Acesta susține că serviciile de reproducere asistată medical pe care le presta generau venituri, care reprezentau „bunuri” în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului. Totuși, noua condiție legală de autorizare a serviciilor de reproducere asistată medical, care a intrat în vigoare la scurt timp după adoptarea ei, fără a reglementa o perioadă de tranziție pentru aceasta, a condus la imposibilitatea legală de a presta aceste servicii.
15. Mai mult, autorul susține că, deși noua condiție a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, iar Guvernul era obligat să adopte în termen de 6 luni un regulament care să stabilească criteriile de acreditare pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical, un asemenea cadru normativ nu există nici la data formulării respectivei excepții de neconstituționalitate. Proiectul de Regulament privind aplicarea tehnologiilor de reproducere asistate medical se afla la etapa consultărilor publice, organizate de Ministerul Sănătății. De asemenea, niciun prestator de servicii medicale public sau privat nu deține încă autorizații eliberate de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant, impusă de Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022. În pofida acestui fapt, prestatori de servicii medicale private au participat la programele naționale și municipale de suport financiar al cuplurilor infertile pentru efectuarea unei proceduri de fertilizare in vitro din 2024.
16. În fine, autorul îi cere Curții să declare neconstituțională pretinsa omisiune legislativă de a stabili o perioadă de tranziție pentru obținerea autorizaţiei eliberate de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant necesară pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical și să ofere o soluție provizorie în acest sens.
17. Acesta susține că omisiunea legislativă contestată contravine articolelor 1 alin. (3), 23, 28, 36, 46, 47, 54 și 127 din Constituție.
B. Aprecierea Curții
18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
19. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție, controlul constituționalității legilor ține de competența Curții Constituționale. Curtea observă că, prin Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii), legislatorul a modificat Legea nr. 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii și a introdus, inter alia, condiția deținerii unei autorizații eliberate de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical.
20. Întrucât, în jurisprudenţa sa, instanța de contencios constituțional a notat că dispoziţiile de modificare şi de completare a unui act legislativ se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta (HCC nr.19 din 31 octombrie 2023, § 28), Curtea îşi va raporta obiectul analizei, pe de o parte, la articolul 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii, iar, pe de altă parte, la articolul IV din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii), în măsura în care acesta reglementează intrarea în vigoare și obligația Guvernului de conformare a actelor sale normative.
21. Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de avocatul unei părți în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.
22. Obiectul sesizării îl constituie pretinsa omisiune legislativă de a stabili o perioadă de tranziție pentru obținerea autorizaţiei eliberate de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical din articolele 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii și IV din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii). Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate din această perspectivă.
23. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează plângerea împotriva ordonanței de punere sub învinuire. Astfel, în cauza în care a fost ridicată excepția este contestată legalitatea acuzației. Având în vedere că acuzația vizează pretinsa practicare ilegală a activității de întreprinzător desfășurată fără autorizația introdusă prin Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii) în articolul 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 138 din 15 iunie 2012, Curtea consideră că prevederile criticate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepția (a se vedea HCC nr. 39 din 21 decembrie 2021, § 16).
24. Autorul excepției susține că prevederile contestate încalcă articolele 1 alin. (3) (preeminența dreptului), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaște drepturile şi îndatoririle), 28 (viața intima, familială și privată), 36 (dreptul la ocrotirea sănătății), 46 (dreptul la proprietate privată și protecția acesteia), 47 (dreptul la asistență și protecție socială), 54 (restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăţi) și 127 (proprietatea) din Constituție.
25. Referitor la articolele 1 alin. (3) și 23 şi 54 din Constituție, Curtea subliniază că acestea nu au o aplicabilitate autonomă. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturi substanţiale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr. 55 din 29 mai 2025, § 22).
26. Referitor la incidența articolului 28 din Constituție, autorul susține că lipsa unei perioade tranzitorii pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical pe baza noii cerințe de autorizare a condus la învinuirea autorului de practicare ilegală a activității de întreprinzător și îi restrânge dreptul de a desfășura o anumită activitate profesională. Curtea notează că, potrivit jurisprudenței Curţii Europene, noțiunea de viată privată nu exclude, în principiu, activitățile de natură profesională sau comercială. Totuși, Curtea Europeană a menţionat că declanşarea procedurilor penale implică o imixtiune în viaţa privată şi de familie a inculpatului şi că nu există o încălcare a articolului 8 din Convenţie, dacă nu se depăşeşte ceea ce este necesar şi inevitabil într-o astfel de situaţie (Sannino v. Italia (dec.), 24 februarie 2005; Calmanovici v. România, 1 iulie 2008, § 137). Astfel, Curtea constată că autorul nu a demonstrat contrarietatea normei contestate cu articolul 28 din Constituție.
27. Referitor la incidenţa articolelor 36 și 47 din Constituţie, Curtea observă că, în acest capăt de cerere, autorul susține încălcarea dreptului pacienților și al cuplurilor infertile de a avea acces la servicii de reproducere asistată medical. Aceste persoane nu sunt părți în cauza penală. Potrivit jurisprudenței sale, în cazul excepțiilor de neconstituționalitate în care autorul sesizării a abordat problema respectării drepturilor unor persoane terțe și din a căror eventuală admitere autorul nu ar profita direct, Curtea a considerat că aceste sesizări reprezintă actiones populares (a se vedea DCC nr. 174 din 11 noiembrie 2021, §§ 52-53). Astfel, Curtea observă că autorul pretinde încălcarea drepturilor unor persoane care nu sunt parte la proces și, prin urmare, în acest capăt al său, sesizarea este inadmisibilă.
28. Curtea notează, cu titlu suplimentar, că reglementarea unui regim de autorizare pentru serviciile de reproducere asistată medical urmărește un scop legitim: protecția sănătății publice, siguranța pacienților, calitatea serviciilor medicale și trasabilitatea țesuturilor și celulelor reproductive.
29. Cu privire la articolele 46 și 127 din Constituție, Curtea reține că acestea garantează dreptul de proprietate și corespund, în substanță, articolului 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Totuși, dreptul de proprietate nu garantează dreptul necondiționat de a desfășura o activitate medicală supusă autorizării și supravegherii statului.
30. În acest context, Curtea observă că, până la modificările făcute de legislator prin Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022, prestarea serviciilor de reproducere umană era interzisă în lipsa autorizațiilor sau a licențelor necesare (a se vedea articolul 9 alin. (3) lit. e) din Legea cu privire la sănătatea reproducerii, în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 339/2022), iar activitățile privind reproducerea umană asistată medical erau coordonate şi monitorizate de Ministerul Sănătăţii (a se vedea articolul 9 alin. (13) din Legea cu privire la sănătatea reproducerii, în redactarea de până la intrarea în vigoare a Legii nr. 339/2022). Prin urmare, autorul nu putea avea o așteptare legitimă de a presta, fără a se adapta la noile standarde legale, o activitate medicală care implică interese majore pentru sănătatea publică.
31. Curtea notează că. prin Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022, legislatorul a inclus ţesuturile şi celulele reproductive, ţesuturile şi celulele embrionare şi fetale (inclusiv celulele hematopoietice embrionare) în obiectul de reglementare al Legii privind transplantul de organe, ţesuturi și celule umane (a se vedea articolul II pct.1 din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022). Totodată, legislatorul a modificat și articolul 9 din Legea cu privire la sănătatea reproducerii, stabilind interdicția de a presta servicii de reproducere asistată medical în lipsa unei autorizații sanitare de funcționare eliberate de Agenţia Naţională pentru Sănătate Publică şi în lipsa autorizaţiei eliberate de Ministerul Sănătăţii la propunerea Agenţiei de Transplant (a se vedea articolul III pct. 4 din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022). Această opțiune legislativă ține de politica statului în domeniul sănătății și urmărește alinierea cadrului național la standardele europene privind calitatea, siguranța și trasabilitatea materialului biologic utilizat la om.
32. Autorul excepției de neconstituționalitate invocă lipsa, la un anumit moment, a cadrului normativ subsecvent necesar obținerii autorizației și, prin aceasta, opinează că ar exista o pretinsă omisiune legislativă de a stabili o perioadă de tranziție pentru obținerea autorizaţiei eliberate de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant potrivit articolului 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii.
33. Curtea observă că, potrivit articolului 48 alin. (3) din Legea privind actele normative, dispozițiile tranzitorii ale unei legi pot indica o perioadă de tranziţie necesară implementării dispoziţiilor actului normativ şi perioada necesară pentru aducerea legislaţiei în conformitate cu noile norme juridice.
34. În acest sens, Curtea notează că, prin articolul IV alin.(2) din Legea nr. 339/2022, Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării acestei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, a fost obligat să aducă actele sale normative în concordanţă cu prevederile acesteia, termenul fiind calculat de la publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, i.e. de la 30 decembrie 2022.
35. Cu privire la executarea legii şi la controlul executării legii, Curtea reiterează că hotărârile Guvernului sunt acte de reglementare secundară (secundum legem), care sunt emise în vederea executării legilor şi, prin urmare, trebuie să nu contravină acestora. Jurisprudenţa Curții Constituționale abordează, mutatis mutandis, problemele care afirmă că o hotărâre a Guvernului contravine unei legi și cele care pretind o omisiune a Guvernului de a executa o lege. Aceste situații vizează cazurile privind neconcordanța dintre lege şi actele normative care aplică legea, fiind obiectul controlului de legalitate, şi nu al celui de constituționalitate (a se vedea DCC nr. 85 din 30 iunie 2022, § 28). Astfel, Curtea reține că problema invocată de autorul excepției în capătul de sesizare referitor la articolele 46 și 127 din Constituție nu constituie o problemă de constituționalitate, ci una de aplicare a legii.
36. În concluzie, Curtea reţine că pretinsa omisiune invocată de autor nu are la bază o încălcare a Constituției. Curtea notează că autorul nu a demonstrat existența unei ingerințe directe și actuale într-un drept constituțional propriu, care să rezulte din textul legal contestat. Criticile sale vizează drepturile unor terți, modul de executare a legii și legalitatea acuzației penale, aspecte care excedează competenței Curții.
37. Prin urmare, pe baza celor menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 27 alineatele (2), (3) lit. d), (4) lit. d), 37 și 40 din Legea cu privire la Curtea Constituțională, Curtea Constituțională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepția de neconstituționalitate articolului 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii și a articolului IV din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii), ridicată de dl avocat Victor Godonoagă, în interesele dlui Veaceslav Moșin, parte în dosarul nr. 10-832/2025, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării și se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
PREȘEDINTE Domnica MANOLE
Nr. 121. Chișinău, 30 iulie 2026
OPINIE SEPARATĂ la Decizia Curții Constituționale nr. 121 din 30 iulie 2026
Curtea Constituțională a declarat inadmisibilă excepția de neconstituționalitate a articolului 9 alin. (13) lit. f) din Legea nr. 138 din 15 iunie 2012 privind sănătatea reproducerii și a articolului IV din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii), ridicată de dl avocat Victor Godonoagă, în interesele dlui Veaceslav Moșin, parte în dosarul nr. 10-832/2025, pendinte la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana.
Nu susțin poziția majorității care au considerat că omisiunea legislativă de a stabili o perioadă de tranziție pentru obținerea autorizaţiei eliberate de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical nu ar face incidente prevederile articolelor 1 alin.(3), 28 și 46 din Constituția Republicii Moldova.
Consider că omisiunea legislativă semnalată de autor face incidente prevederile acestor articole, iar sesizarea urma să fie examinată în fond.
Din analiza sistemică a legislației de până la intervenția Parlamentului prin Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022 pentru modificarea unor acte normative ( sănătatea reproducerii), am constatat că pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical instituțiile medico-sanitare private trebuiau: i) să fie incluse în Nomenclatorul instituțiilor medico-sanitare al Ministerului Sănătății și să presteze servicii în corespundere cu specializările profesionale; ii) să dețină autorizație sanitară, în care se indica genul de activitate practicat, și; iii) să dețină un certificat de acreditare, care urma a fi eliberat pe parcursul unui an de activitate.
Din argumentele autorului sesizării, reiese că, la data intrării în vigoare a normelor enunțate, adică la 1 ianuarie 2023, instituția medico-sanitară în care activa acesta dispunea de actele menționate mai sus.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în cadrul unui dosar penal. Autorul excepției a fost pus sub învinuire pentru că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 339 din 8 decembrie 2022, adică 1 ianuarie 2023, a prestat servicii de reproducere asistată medical în lipsa unei autorizații eliberate de Ministerul Sănătății la propunerea Agenției de Transplant pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical și a comis trafic de organe, de țesuturi și de celule umane.
Potrivit prevederilor enunțate mai sus, între altele, Parlamentul a inclus ţesuturile şi celulele reproductive, organele, ţesuturile şi celulele embrionare şi fetale în obiectul de reglementare al Legii privind transplantul de organe, ţesuturi și celule umane și a modificat articolul 9 din Legea cu privire la sănătatea reproducerii, stabilind condiția de a presta servicii de reproducere asistată medical pe baza unei autorizații eliberate de Ministerul Sănătăţii la propunerea Agenţiei de Transplant.
Legea nr. 339 pentru modificarea unor acte normative (sănătatea reproducerii) a fost adoptată la 8 decembrie 2022, fiind publicată în Monitorul Oficial din 30 decembrie 2022. Parlamentul a hotărât să pună în aplicare legea începând cu 1 ianuarie 2023, cu mențiunea că Guvernul, în termen de 6 luni de la data publicării legii, va aduce actele respective în concordanță cu prevederile acesteia.
Hotărârea Guvernului nr. 186 din 13 martie 2024 cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Național de Evaluare și Acreditare în Sănătate a instituit acest Consiliu și a aprobat Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea acestuia. În continuare, la 13 februarie 2026, adică peste 3 ani, Ministerul Sănătății a emis ordinul nr. 103, în vigoare din 5 martie 2026, și a aprobat Regulamentul de acordare a serviciilor în domeniul reproducerii umane asistate medical. Printre alte reglementări, prestatorilor de servicii medicale care desfășoară activități de reproducere asistată medical li s-a acordat un termen de 6 luni, pentru a depune cererile de autorizare către Agenția de Transplant și documentele care fac dovada îndeplinirii criteriilor de autorizare pentru desfășurarea activităților de donare, prelevare, testare, prelucrare, conservare, stocare, import/export, distribuție, transport și utilizare la om a țesuturilor și celulelor reproductive. De asemenea, Consiliul Național pentru Reproducerea Asistată Medical, în colaborare cu comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătății din domeniile obstetricii și ginecologiei, andrologiei și medicinei sexuale, trebuiau să elaboreze, în termen de 6 luni, protocolul clinic privind serviciile de sănătate în domeniul reproducerii asistate medical.
Autorul sesizării a susținut că prin modificarea cadrului legal pentru prestarea serviciilor de reproducere asistată medical și prin introducerea unor condiții suplimentare pentru acest gen de activitate Parlamentul nu a reglementat o perioadă de tranziție pentru a acorda instituțiilor medicale care activau pe baza condițiilor anterioare posibilitatea să se conformeze noilor condiții de activitate.
Am observat că în situații similare, de exemplu, în cazul reformei cadrului instituțional în domeniul controlului de stat, Parlamentul a avut grijă ca în dispozițiile finale ale Legii nr. 185 din 21 septembrie 2017, pe lângă impunerea Guvernului a obligației de a crea organele emitente de acte permisive și de a-și aduce actele normative în concordanță cu legea, să menționeze că prevederile privind noile autorități emitente de acte permisive, prevăzute în Nomenclatorul actelor permisive, să fie puse în aplicare pe măsura implementării reformei cadrului instituțional în domeniul controlului de stat (a se vedea art. CX alin. (6) din Legea nr.185/2017).
Observ faptul că noile condiții au intrat în vigoare într-un timp foarte scurt: la două zile de la publicarea Legii. Parlamentul nu a prezentat vreun motiv plauzibil pentru punerea ei în aplicare într-un termen atât de scurt, fără reglementarea unei perioade de tranziție, în pofida faptului că instituțiile medicale care prestau servicii de reproducere asistată medical la data intrării în vigoare a legii îndeplineau toate condițiile pentru desfășurarea activității, deținând implicit autorizația sanitară pentru fertilizare in vitro.
Potrivit articolului 48 din Legea nr. 100 din 22 decembrie 2017 cu privire la actele normative, dispoziţiile tranzitorii ale actului normativ trebuie să cuprindă măsurile ce se instituie cu privire la continuarea raporturilor juridice născute în temeiul vechilor reglementări care urmează a fi abrogate sau înlocuite de noul act normativ și care trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, i) corelarea noilor reglementări cu cele ale actelor normative preexistente, ii) menţinerea temporară a unor situaţii juridice născute în temeiul vechilor reglementări şi, iii) după caz, modificarea altor acte normative. Totuși, în art.IV din Legea nr. 339 din 8 decembrie 2022, Parlamentul a stabilit doar perioada necesară pentru aducerea legislaţiei în conformitate cu noile norme juridice, obligând Guvernul ca, în termen de 6 luni de la data publicării legii, să-și pună actele normative în concordanță cu prevederile acesteia. Parlamentul nu a reglementat și o perioadă de tranziţie necesară pentru implementarea dispoziţiilor actului normativ cu menţinerea temporară a situaţiei juridice născute pe baza vechilor reglementări.
Consider că trebuie diferențiată perioada de tranziţie necesară implementării dispoziţiilor actului normativ de perioada necesară pentru aducerea legislaţiei în conformitate cu noile norme juridice.
Articolul 28 din Constituția Republicii Moldova garantează dreptul la respectarea vieții private. Așa cum au menționat și colegii mei cu referire la jurisprudența Curții Europene, noțiunea de viață privată nu exclude activitățile de natură profesională sau comercială, iar declanșarea procedurilor penale implică o imixiune în viața privată și de familie. Totuși, pentru a constata dacă nu se depăşeşte ceea ce este necesar şi dacă există sau nu o încălcare a articolului 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, Curtea Constituțională trebuia să examineze excepția de neconstituționalitate în fond.
Cu privire la articolul 46 din Constituție, autorizația sau permisul pentru desfășurarea unei activități constituie un bun care se bucură de protecția dreptului de proprietate. Încetarea sau retragerea unei autorizații echivalează cu o ingerință în dreptul persoanelor la respectarea bunurilor lor, inclusiv la respectarea intereselor economice. Totodată, modificările la lege sau modul de implementare a acestora pot reprezenta o ingerință în acest drept.
Legislatorul ar trebui să aibă în vedere că prin reglementarea unor condiții suplimentare și prin interdicția pe care a impus-o a intervenit în exercițiul dreptului de proprietate al instituției medicale private și în viața privată a autorului excepției, căruia i-a suspendat, ex lege, autorizația sanitară pentru genul de activitate practicat, precum și celelalte acte necesare valabile la momentul intrării legii în vigoare.
Prin urmare, omisiunea de a reglementa perioada de tranziţie necesară implementării dispoziţiilor Legii nr. 339 din 8 decembrie 2022, cu menţinerea temporară a situaţiei juridice născute pe baza vechilor reglementări, echivalează cu o ingerință în drepturile autorului excepției, care nu poate fi considerată vădit neîntemeiată în sensul articolului 27 alin. (3) lit. f) din Legea cu privire la Curtea Constituțională. Acest fapt ne obliga să examinăm problema de drept ridicată în fond.
În continuare, Curtea trebuia să verifice, printr-o hotărâre, dacă omisiunea Parlamentului urmărește vreun scop legitim permis de Constituție și dacă este proporțională.
Referitor la scopul legitim al unei norme contestate, am subliniat că în vederea protejării sănătății publice, Constituția îi oferă Parlamentului o marjă discreționară largă și, prin urmare, acesta poate adopta măsuri preventive. Totuși, la adoptarea acestor măsuri, marja discreționară a Parlamentului nu este nelimitată. Articolul 54 alin. (4) din Constituție prevede că restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului.
În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că ingerinţele în exerciţiul dreptului de proprietate trebuie să asigure un echilibru corect între interesul general al comunităţii şi protecţia drepturilor fundamentale ale persoanei. Prin urmare, trebuie să existe o relaţie rezonabilă de proporţionalitate între mijloacele folosite şi scopul urmărit. Echilibrul necesar nu va fi asigurat dacă persoanele trebuie să suporte o sarcină individuală excesivă (HCC nr. 13 din 30 aprilie 2024, § 76). Intrarea în vigoare a unor prevederi care reglementează condiții suplimentare pentru activitate, fără a acorda un termen rezonabil destinatarilor pentru a se conforma noilor prevederi legale, constituie o sarcină disproporţionată și nu se asigura un echilibru corect între necesitatea asigurării interesului general al statului şi exigența protecției drepturilor fundamentale ale individului. Prin încetarea înainte de termen a valabilităţii unei autorizaţii de activitate într-un anumit domeniu, autorizație obținută în conformitate cu legea, are loc o ingerinţă excesivă în dreptul persoanelor de a poseda şi folosi bunurile lor, fapt care reprezintă o încălcare a articolului 46 din Constituţie.
În situația juridică analizată, existența unor clauze tranzitorii cu privire la menţinerea temporară a situaţiei juridice născute pe baza vechilor reglementări, până la punerea în aplicare a noilor norme, ar fi constituit un factor important la aprecierea respectării condiției echilibrului corect.
Dispozițiile tranzitorii atenuează impactul modificărilor legislative atunci când legislatorul decide să intervină în regulile de desfășurare a unei activități bazate pe o autorizație valabilă, pentru ca destinatarii să se adapteze cerințelor legii, cum ar fi, în acest caz, prelucrarea, conservarea, stocarea și distribuirea țesuturilor și a celulelor umane.
JUDECĂTOR Viorica PUICA
30 iulie 2026