la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei (excluderea membrilor Consiliului de supraveghere care nu sunt salariați ai Băncii Naționale a Moldovei) (inițiativa legislativă nr. 279 din 23 iulie 2026)

AVIZ nr. 39.15 din 09.09.2026 · GUVERNUL · publicat 10.09.2026
pe legis.md
Trimiteri: 35 legate · 8 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Fără țintă (8)
  • art. 7 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • 14.2 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 130 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 7 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 131 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • Capitolului 17 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 130 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. k) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.

Aprobat în ședința Guvernului din 9 septembrie 2026 Decizia protocolară nr. 39.15/2026

PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei (excluderea membrilor Consiliului de supraveghere care nu sunt salariați ai Băncii Naționale a Moldovei), înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 279 din 23 iulie 2026) de către doamna Ana Țurcan-Oboroc, deputat în Parlament, și comunică următoarele.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege are ca obiect modificarea Legii nr.548/1995 cu privire la Banca Națională a Moldovei (denumită în continuare Legea nr. 548/1995), în vederea modificării componenței Consiliului de supraveghere prin înlocuirea membrilor care nu sunt salariați ai Băncii Naționale a Moldovei cu membri care sunt salariați ai instituției, precum și abrogarea competenței Consiliului de supraveghere de a stabili indemnizațiile membrilor care nu sunt și membri ai Comitetului executiv.

Soluția legislativă propusă prin prezentul proiect de lege vizează un element esențial al guvernanței instituționale a Băncii Naționale a Moldovei și reprezintă o schimbare conceptuală a modelului instituit prin Legea nr. 548/1995.

În acest context, ținem să remarcăm că, din perspectiva obiectului proiectului de lege propus, următoarele norme prezintă relevanță directă: art. 130 și 131 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare TFUE); art. 7 și 14.2 din Protocolul nr. 4 privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (denumit în continuare SEBC) și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare BCE); art. 4 alin. (4) din Directiva 2013/36/UE privind accesul la activitatea instituțiilor de credit și supravegherea prudențială a acestora; criteriile privind independența băncilor centrale dezvoltate de BCE în rapoartele de convergență și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, în special Hotărârea din 26 februarie 2019 în cauzele conexate C-202/18 și C-238/18, Rimšēvičs și BCE/Letonia1.

Astfel, art. 130 din TFUE și art. 7 din Protocolul nr. 4 interzic autorităților publice și oricăror altor organisme să urmărească influențarea membrilor organelor de decizie ale băncilor centrale în exercitarea atribuțiilor lor. Totodată, potrivit art. 131 din TFUE, legislația națională privind banca centrală trebuie să fie compatibilă cu Tratatele și Statutul SEBC/BCE, exigență evaluată în mod expres în cadrul Capitolului 17 „Politica economică și monetară” al negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

Mai mult decât atât, în condițiile în care Banca Națională a Moldovei exercită atribuțiile autorității competente în domeniul supravegherii prudențiale a instituțiilor financiare, atragem atenție asupra art. 4 alin. (4) din Directiva 2013/36/UE care impune ca autoritatea competentă să dispună de independența, expertiza, resursele, competențele și capacitatea operațională necesare pentru exercitarea atribuțiilor de supraveghere. Deși dreptul Uniunii Europene nu impune existența unei anumite componențe a organelor de supraveghere ale băncilor centrale, acesta presupune existența unor garanții instituționale suficiente pentru exercitarea independentă și obiectivă a funcției de supraveghere.

În aceeași ordine de idei, ținem să remarcăm că, din perspectiva principiilor bunei guvernanțe corporative, cadrele de referință, principiile și recomandările internaționale relevante în domeniul gestiunii riscurilor, sistemului de control intern, guvernanței corporative (precum: COSO – Internal Control – Integrated Framework (2013), OECD G20/OECD Principles of Corporate Governance (2023), Basel Committee on Banking Supervision – Corporate Governance Principles for Banks (2021)) promovează existența unui organ de supraveghere care beneficiază de un grad suficient de independență față de conducerea executivă, astfel încât să își poată exercita în mod obiectiv și eficient atribuțiile de supraveghere drept o bună practică de guvernanță corporativă.

În acest context, cadrele de referință recomandă includerea unor membri neexecutivi și/sau independenți în componența organului de supraveghere ca mecanism de consolidare a independenței funcției de supraveghere, de prevenire și gestionare a conflictelor de interese, precum și de sporire a eficacității sistemului de control intern, a cadrului de gestiune a riscurilor și a proceselor de guvernanță. Dacă băncile centrale doresc să fie eficiente în impunerea unui astfel de standard instituțiilor financiare supravegheate, acestea vor trebui să demonstreze că ele însele sunt capabile să adere la un nivel similar de calitate în ceea ce privește propria guvernanță internă.

De asemenea, potrivit Rapoartelor de convergență ale BCE, securitatea mandatului membrilor organelor de decizie reprezintă una dintre garanțiile esențiale ale independenței personale a băncii centrale naționale. Modificările legislative nu trebuie să permită eludarea acestor garanții prin reorganizarea structurii organelor de conducere sau prin modificarea condițiilor de exercitare a mandatului înainte de expirarea termenului pentru care persoanele respective au fost numite. În măsura în care membrii externi ai Consiliului de supraveghere participă la luarea deciziilor privind atribuțiile Băncii Naționale a Moldovei, încetarea anticipată a mandatului acestora, fără motive individuale și fără garanții procedurale, prezintă un risc serios de incompatibilitate cu standardele Uniunii Europene privind independența personală. În acest sens, prin Hotărârea în cauzele conexate C-202/18 și C-238/18, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a calificat garanțiile împotriva revocării arbitrare a membrilor organelor de decizie drept element esențial al independenței consacrate de art. 130 al TFUE, protecția mandatului neputând fi eludată prin restructurarea legislativă a organului din care aceștia fac parte.

În același sens, Rapoartele de convergență ale BCE subliniază că regimul juridic al băncii centrale trebuie să asigure o bază stabilă și pe termen lung pentru funcționarea acesteia, iar modificările frecvente sau insuficient fundamentate ale structurii instituționale și de guvernanță pot afecta independența instituțională.

Având în vedere acestea, atragem atenția asupra faptului că prevederile art. 23 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 548/1995 au fost modificate recent prin Legea nr. 45/2026 pentru modificarea Legii nr. 548/1995 (aspecte privind guvernanța instituțională) (intrată în vigoare la data de 23 aprilie 2026), numărul membrilor Consiliului de supraveghere care nu sunt salariați ai Băncii Naționale a Moldovei, fiind modificat de la 4 la 5. Astfel, revenirea la componența numerică aplicabilă până la intrarea în vigoare a Legii nr. 45/2026 se consideră nejustificată și contrară principiilor de stabilitate și predictibilitate a normelor juridice consacrate de art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.

În partea ce ține de prevederea „care sunt salariați ai Băncii Naționale”, de principiu, se remarcă faptul că deținerea de către membrii neexecutivi ai Consiliului de supraveghere a statutului de salariat al Băncii Naționale a Moldovei reprezintă un aspect care diminuează capacitatea acestui organ de a asigura supravegherea independentă a activității Băncii Naționale a Moldovei, propunerea fiind în contradicție cu prevederile art. 22 alin. (3) din Legea nr. 548/1995, care atribuie Consiliului de supraveghere misiunea de organizare a unui sistem eficient de supraveghere publică independentă a activității Băncii Naționale a Moldovei.

În acest sens, semnalăm că Studiul efectuat de Fondul Monetar Internațional (în contiunare FMI) cu privire la rolul supravegherii organelor de conducere în cadrul guvernanței băncii centrale2 prevede că, „în conformitate cu principiul juridic general „Fără lacune, fără suprapuneri”, fiecare bancă centrală ar trebui să aibă un organism decizional intern, însărcinat cu exercitarea responsabilității decizionale de supraveghere în cadrul instituției. Acest organism ar trebui să fie conceput în mod corespunzător și să fie diferit și suficient de independent de conducerea executivă. De asemenea, „având în vedere că unul dintre scopurile fundamentale ale Consiliului de supraveghere al unei bănci centrale este de a supraveghea conducerea executivă, este imperativ ca acesta să fie suficient de autonom față de conducerea executivă. Atribuirea statutului de salariat membrilor Consiliului de supraveghere riscă să afecteze autonomia membrilor neexecutivi în raport cu membrii executivi ai acestuia (Guvernator, alți membri ai Comitetului executiv), având în vedere că relațiile angajator-salariat implică un raport de subordonare (manifestat inclusiv prin obligația de respectare a disciplinei muncii, a dispozițiilor și ordinelor angajatorului, a Regulamentului intern al Băncii Naționale a Moldovei și prin atragerea salariatului la răspundere disciplinară în caz de încălcare a disciplinei muncii), precum și luând în considerare că în cadrul Băncii Naționale a Moldovei, potrivit prevederilor art. 34 din Legea nr. 548/1995, atribuțiile de angajator sunt exercitate de conducerea executivă
(Guvernator sau Comitetul executiv).

Totodată, ținem să semnalăm că membrii Consiliului de supraveghere care nu sunt salariați ai Băncii Naționale a Moldovei au rolul de a garanta independența, obiectivitatea și transparența procesului de supraveghere internă a activității Băncii Naționale a Moldovei, inclusiv prin aportul de expertiză provenită din afara Băncii Naționale a Moldovei. Prin urmare, excluderea membrilor Consiliului de supraveghere care nu sunt salariați ai Băncii Naționale a Moldovei ar afecta negativ credibilitatea acesteia. Adițional, relevăm că o analiză a legislației băncilor centrale din statele membre FMI arată că multe țări au făcut progrese semnificative în direcția stabilirii unei majorități neexecutive clare în consiliile de supraveghere ale băncilor lor centrale. Mai exact, o majoritate semnificativă (75 %, printre care Regatul Unit, Franța, Ungaria, Bulgaria, România etc.) a băncilor centrale cu consilii de supraveghere au acum o majoritate neexecutivă a membrilor. În întreaga comunitate bancară centrală, numărul consiliilor de supraveghere care au o majoritate neexecutivă este chiar mai mare: din cele 170 de bănci centrale care au consilii de supraveghere, 132 au o majoritate neexecutivă, ceea ce corespunde la 78 % din aceste instituții. Membrii neexecutivi sunt, de regulă, specialiști externi cu experiență și competențe în domeniul economic, financiar, monetar, iar prezența lor asigură diversificarea expertizei și o perspectivă independentă asupra deciziilor adoptate, fapt ce contribuie la sporirea calității procesului decizional, a transparenței și a responsabilității instituționale.

Subsecvent, modificarea statutului membrilor neexecutivi ai Consiliului de supraveghere și, implicit, survenirea raportului de subordonare față de conducerea executivă a Băncii Naționale a Moldovei, riscă să genereze un impact negativ asupra independenței funcției de audit intern al Băncii Naționale a Moldovei și, cel puțin, reduce din garanțiile de independență a funcției de audit intern, în măsura în care actualmente, potrivit art. 28 alin. (2) din Legea nr. 548/1995, Comitetul de audit al Băncii Naționale a Moldovei este constituit din 3 membri ai Consiliului de supraveghere care nu sunt salariați ai Băncii Naționale a Moldovei.

De altfel, remarcăm sensul ambiguu al prevederii propuse la art. 23 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 548/1995, or, aceasta poate fi interpretată atât în sensul că, după numire, membrii Consiliului de supraveghere care sunt desemnați de comisia parlamentară obțin statutul de salariat al Băncii Naționale a Moldovei, cât și în sensul că membru al Consiliului de supraveghere poate fi doar un salariat din cadrul Băncii Naționale a Moldovei, fiind astfel instituită o cerință adițională pentru accedere în funcția de membru al Consiliului de supraveghere. Astfel, textul propus nu corespunde cerințelor de predictibilitate și claritate a normelor juridice prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. d) și art. 54 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 100/2017 cu privire la actele normative.

Totodată, ținănd cont de propunerea de abrogare a lit. k) din alin. (1) al art. 26 din Legea nr. 548/1995 și având în vedere excluderea competenței Consiliului de supraveghere de a stabili indemnizația pentru membrii nonexecutivi, precum și abrogarea mecanismului de stabilire a indemnizației, deducem că, în virtutea prevederilor art. 34 din Legea nr. 548/1995, salariul acestor membri se va stabili de către conducerea executivă a Băncii Naționale a Moldovei, fapt ce afectează negativ autonomia membrilor neexecutivi din Consiliul de supraveghere în raport cu membrii executivi.

Suplimentar, se atestă că raționamentele care au stat la baza proiectului de lege propus au un caracter preponderent apreciativ, iar prevederile propuse nu sunt susținute de analize, date obiective, evaluări instituționale sau exemple privind eventualele disfuncționalități ale cadrului normativ. În aceeași ordine de idei, atragem atenția că în nota de fundamentare lipsește evaluarea impactului modificărilor asupra funcționării organelor de conducere, a mecanismelor de supraveghere internă și exercitării atribuțiilor Consiliului de supraveghere asupra cadrului general de guvernanță al Băncii Naționale a Moldovei.

Având în vedere cele expuse și standardele internaționale aplicabile domeniului dat, Guvernul nu susține proiectul de lege înaintat.