Aprobat în ședința Guvernului din 9 septembrie 2026 Decizia protocolară nr. 39.14/2026
PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN
Guvernul a examinat proiectul de lege privind Banca de Stat a Republicii Moldova „Banca de Investiții și Modernizare a Moldovei” Societate pe Acțiuni, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 174 din 28 mai 2026) de către un geup de deputați în Parlament, și comunică următoarele.
Inițiativa legislativă este înaintată în conformitate cu prevederile art. 73 din Constituția Republicii Moldova și ale art.47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996, și vizează instituirea unei bănci de dezvoltare cu capital integral de stat, aflată în proprietatea și administrarea Ministerului Finanțelor, având drept scop finanțarea proiectelor strategice, susținerea întreprinderilor mici și mijlocii, atragerea și valorificarea fondurilor externe, precum și finanțarea investițiilor în domenii prioritare ale economiei.
Potrivit notei de fundamentare, obiectivele urmărite prin proiect sunt orientate spre stimularea dezvoltării economice, facilitarea accesului la finanțare pentru anumite categorii de beneficiari și instituirea unui mecanism financiar destinat susținerii investițiilor (acordarea creditelor și garanțiilor, administrarea unor instrumente financiare și atragerea resurselor financiare destinate dezvoltării economice) prin constituirea unei bănci cu capital integral de stat.
Din analiza competențelor prevăzute de proiect, constatăm că o parte semnificativă a funcțiilor propuse pentru noua instituție corespund domeniilor în care statul implementează deja politici publice prin mecanismele instituționale existente.
Astfel, deși autorul invocă existența unor dificultăți privind accesul anumitor categorii de întreprinderi la finanțare și necesitatea stimulării investițiilor, argumentele prezentate au caracter general și nu sunt susținute printr-o analiză obiectivă a disfuncționalităților existente pe piață, a cauzelor acestora și a limitelor mecanismelor instituționale aflate în prezent la dispoziția statului.
În acest context, ținem să remarcăm că, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei la situația din data de 31 martie 2026, creditele acordate persoanelor juridice au constituit 59 949,1 milioane de lei, fiind în majorare comparativ cu finele anului 2022 cu 21 573,2 milioane de lei (56,2 %).
În cadrul acestora, creditele acordate IMM-urilor au constituit 43 126,4 milioane de lei, fiind în creștere cu 24 095,1 milioane de lei (de 2 ori) comparativ cu data de 31 decembrie 2022. Aceste rate de creștere reflectă intensificarea activității economice, capacitatea sporită de absorbție a resurselor financiare și orientarea strategică a băncilor spre sprijinirea dezvoltării sectorului privat, inclusiv a IMM-urilor. Totodată, la situația din data de 31 martie 2026, ponderea creditelor acordate IMM-urilor în totalul portofoliului de credite a constituit 39,9 %, în creștere cu 9,0 p.p. față de finele anului 2022, iar ponderea creditelor acordate IMM-rilor în totalul creditelor acordate persoanelor juridice a constituit 71,9 %, în creștere cu 22,3 p.p. față de finele anului 2022. Această pondere sugerează o deschidere către finanțarea IMM-urilor și indică absența unor tendințe de a le restricționa accesul la resurse financiare.
În acest sens, proiectul de lege și nota de fundamentare a acestuia nu demonstrează necesitatea obiectivă pentru înființarea unei noi bănci cu capital integral de stat și nu justifică de ce obiectivele urmărite nu pot fi realizate prin consolidarea mecanismelor instituționale existente. De asemenea, atestăm lipsa argumentarelor tehnico-economice suficiente din care să rezulte că înființarea unei noi entități reprezintă soluția optimă din perspectiva eficienței administrative și a utilizării raționale a resurselor publice.
Sub acest aspect, argumentarea autorului se limitează la descrierea unor obiective generale ale proiectului, fără a prezenta analiza comparativă a opțiunilor examinate, precum și fără a demonstra că soluția propusă respectă principiile eficienței utilizării resurselor publice și ale bunei administrări.
Mai mult decât atât, ținem să menționăm că în prezent Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării promovează procesul de transformare a Instituției Publice Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (denumit în continuare IP ODA) într-o agenție de dezvoltare, care presupune consolidarea capacităților instituționale ale acesteia și dezvoltarea instrumentelor de sprijin destinate mediului de afaceri. În vederea fundamentării acestui proces, Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a solicitat suportul Băncii Germane de Dezvoltare (KfW) pentru realizarea unei analize complexe privind cadrul instituțional, operațional, financiar și de guvernanță, precum și evaluarea opțiunilor și modelelor instituționale alternative, sustenabilitatea financiară, necesitățile de capitalizare, cadrul de gestionare a riscurilor și cadrul normativ necesar.
Totodată, în cadrul acestei reforme instituționale, se examinează posibilitatea creării unui cadru instituțional unic pentru implementarea instrumentelor publice de sprijin destinate mediului de afaceri, inclusiv prin concentrarea în cadrul IP ODA, în calitate de agenție de dezvoltare, a mai multor instrumente de susținere a antreprenoriatului și dezvoltării economice, administrate în prezent de diferite instituții publice. Având în vedere complexitatea reformei, lansarea propriu-zisă a acestui proces se preconizează pentru anul 2027. Scopul reformei instituționale constă în consolidarea într-o structură unitară a mecanismelor publice de susținere a antreprenoriatului, dezvoltarea unor instrumente financiare moderne, eficientizarea administrării fondurilor publice și externe, precum și eliminarea fragmentării instituționale existente.
Prin urmare, promovarea unei inițiative legislative care stabilește anticipat un model instituțional distinct, anterior prezentării rezultatelor analizei strategice aflate în derulare, este prematură și poate genera suprapuneri instituționale, fragmentarea instrumentelor de sprijin și utilizarea ineficientă a resurselor publice. Oportunitatea, modelul instituțional, mandatul, mecanismele operaționale, necesitățile de capitalizare, impactul bugetar, precum și cadrul normativ aferent urmează a fi determinate în baza rezultatelor exercițiului de evaluare și fundamentare instituțională aflat în desfășurare.
De asemenea, din perspectiva politicilor de reglementare a activității de întreprinzător, instituirea unei bănci cu capital integral de stat, beneficiară a unor mecanisme speciale de finanțare și susținere publică, poate genera riscuri de distorsionare a concurenței pe piața serviciilor financiare. Proiectul nu stabilește suficiente garanții pentru a asigura caracterul complementar al intervenției statului față de sectorul financiar privat și nu delimitează clar activitățile realizate în executarea unui mandat de politică publică de activitățile desfășurate în condiții comerciale.
În această ordine de idei, este necesară examinarea proiectului prin prisma Legii nr.139/2012 cu privire la ajutorul de stat, având în vedere că măsurile propuse pot implica utilizarea resurselor publice și acordarea unor avantaje economice selective. În lipsa unei evaluări corespunzătoare a compatibilității mecanismului propus cu regimul ajutorului de stat, există riscul instituirii unor condiții preferențiale pentru anumite categorii de beneficiari sau sectoare economice.
De asemenea, proiectul nu stabilește criterii clare, transparente, obiective și nediscriminatorii privind beneficiarii eligibili, condițiile de finanțare, modul de evaluare și de selectare a proiectelor, limitele garanțiilor acordate, mecanismele de administrare a riscurilor, precum și indicatorii de performanță aferenți intervenției publice. În lipsa acestor elemente, aplicarea mecanismului propus poate genera incertitudine pentru mediul de afaceri și poate afecta principiile concurenței loiale și ale tratamentului egal al participanților la piață.
Un alt aspect important al proiectului de lege propus este impactul financiar al acestuia. Prin natura sa, proiectul generează angajamente financiare directe din partea statului, atât la etapa constituirii entității, cât și pe parcursul activității acesteia.
Prin urmare, promovarea proiectului va genera un impact bugetar evident, care nu este evaluat și fundamentat în conformitate cu cadrul constituțional și bugetar-fiscal. Prin urmare, nota de fundamentare a proiectului nu conține evaluarea completă a impactului financiar asupra bugetului public național și nu identifică sursele concrete de finanțare necesare pentru constituirea capitalului social și asigurarea funcționării instituției.
De asemenea, proiectul nu conține estimări privind impactul financiar pe termen mediu și lung și nici nu prezintă implicațiile bugetare pe care le poate genera activitatea băncii în cazul necesității suplimentării capitalului social, al acoperirii eventualelor pierderi sau al susținerii financiare din partea statului. În aceste condiții, autorul proiectului nu demonstrează sustenabilitatea financiară a soluției propuse și nici nu justifică modul în care vor fi acoperite obligațiile financiare ce decurg din implementarea acesteia.
Totodată, nu sunt evaluate cheltuielile aferente organizării și funcționării noii instituții, inclusiv cele privind infrastructura administrativă, resursele umane, sistemele informaționale, administrarea patrimoniului și alte costuri necesare pentru desfășurarea activității, ceea ce nu permite aprecierea în mod corespunzător a impactului real asupra finanțelor publice.
În lipsa unei evaluări financiare complete, nu poate fi apreciată oportunitatea utilizării resurselor publice pentru instituirea unei noi entități, mai ales în condițiile în care Guvernul promovează deja consolidarea mecanismelor existente de susținere a antreprenoriatului prin reforma instituțională a IP ODA.
Pe lângă acestea, se atrage atenția asupra prevederilor art. 131 alin. (4) și (6) din Constituția Republicii Moldova, potrivit cărora orice inițiativă legislativă care atrage majorarea sau reducerea veniturilor bugetare ori împrumuturile, precum și majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare poate fi adoptată numai după acceptarea acesteia de către Guvern, iar nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare. În aceeași ordine de idei, remarcăm că proiectul contravine prevederilor art. 17 alin. (2) din Legea nr. 181/2014 privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală, potrivit cărora pe parcursul anului bugetar nu pot fi puse în aplicare decizii care duc la majorarea cheltuielilor bugetare sau la diminuarea veniturilor bugetare, dacă impactul financiar al acestora nu este prevăzut în buget. Or, autorul proiectului nu demonstrează că resursele financiare necesare pentru implementarea inițiativei au fost prevăzute în cadrul bugetar și nici nu prezintă informații privind sursa de finanțare a capitalului social inițial și a cheltuielilor aferente funcționării noii instituții.
Având în vedere acestea, proiectul nu întrunește cerințele constituționale și bugetar-fiscale privind fundamentarea inițiativelor legislative cu impact asupra finanțelor publice, iar promovarea acestuia este de natură să afecteze principiile responsabilității bugetar-fiscale și ale disciplinei financiare, care guvernează administrarea resurselor publice.
Un alt aspect important al proiectului de lege propus vizează mecanismul de guvernanță al noii instituții. Astfel, proiectul nu prevede delimitarea expresă a atribuțiilor statului în calitate de acționar unic față de atribuțiile organelor de conducere ale băncii. Lipsa unor reglementări clare privind exercitarea drepturilor patrimoniale și nepatrimoniale ale statului, modul de reprezentare a intereselor statului, constituirea, majorarea și reducerea capitalului social, precum și limitele intervenției autorității publice în activitatea operațională a băncii poate genera riscuri de administrare ineficientă a patrimoniului public. Totodată, proiectul nu conține suficiente garanții privind transparența procesului decizional, prevenirea conflictelor de interese și selectarea membrilor organelor de conducere și control, atestându-se lipsa unor mecanisme clare, competitive și transparente de selectare, numire, evaluare și revocare a persoanelor cu funcții de conducere, bazate pe criterii de profesionalism, integritate, experiență relevantă și independență.
Suplimentar celor expuse, atragem atenția că proiectul relevă anumite neconcordanțe cu prevederile Legii nr. 202/2017 privind activitatea băncilor. Astfel, potrivit art. 14 din Legea menționată, băncile pot desfășura exclusiv activitățile prevăzute în mod expres de cadrul legal și în limitele licenței acordate de Banca Națională a Moldovei. Or, unele atribuții și funcții preconizate pentru banca de dezvoltare depășesc sau nu se încadrează în mod clar în sfera activităților bancare reglementate de legislația aplicabilă, ceea ce generează incertitudini privind regimul juridic aplicabil acestei entități și compatibilitatea acestuia cu principiile care guvernează activitatea bancară. În aceeași ordine de idei, se relevă necesitatea examinării compatibilității prevederilor proiectului cu dispozițiile art. 15 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor, care instituie restricții exprese referitoare la desfășurarea activităților bancare. Potrivit alin. (1) din articolul menționat, băncile nu pot desfășura alte activități decât cele permise de lege și incluse în licența acordată de Banca Națională a Moldovei.
În acest context, se constată că art. 5 și 6 din proiectul de lege propus atribuie viitoarei bănci de dezvoltare o serie de funcții și obiective formulate în manieră extensivă, inclusiv atribuții ce țin de implementarea politicilor publice, susținerea unor sectoare economice prioritare și gestionarea unor instrumente de sprijin financiar. Or, din conținutul proiectului și al notei de fundamentare nu rezultă cu suficientă claritate în ce măsură activitățile preconizate se încadrează în categoria operațiunilor bancare permise de legislația specială și care va fi mecanismul de asigurare a conformității acestora cu regimul juridic aplicabil instituțiilor bancare. Lipsa unei delimitări clare între activitățile bancare propriu-zise și funcțiile de realizare a politicilor publice poate genera dificultăți de interpretare și aplicare a normelor speciale din domeniul bancar, inclusiv a restricțiilor prevăzute la art. 15 din Legea nr. 202/2017 privind activitatea băncilor.
Adițional, ținem să remarcăm că proiectul de lege poate genera riscuri asupra stabilității financiare. În particular, dimensiunea potențială a activității noii instituții propuse spre creare, inclusiv capitalul social integral de stat, posibilitatea atragerii de depozite și alte fonduri rambursabile, emiterea instrumentelor de datorie și utilizarea garanțiilor de stat pot duce la acumularea unor expuneri semnificative și la creșterea interconexiunilor cu sectorul financiar. Totodată, structura de proprietate publică, precum și existența garanțiilor de stat pot genera așteptări de sprijin public în situații de dificultate financiară, cu efecte asupra disciplinei de piață și risc de hazard moral. Deși art. 5 alin. (7) prevede aplicarea mecanismului de prevenire a fenomenului „crowding out”, acesta are un caracter declarativ și nu exclude riscul unor distorsiuni concurențiale și al percepției unui sprijin implicit din partea statului.
Ținând cont de riscurile prenotate și de faptul că domeniul vizat face deja obiectul unui proces de analiză și fundamentare instituțională inițiat de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, precum și având în vedere condițiile în care proiectul de lege prezintă carențe constituționale pe dimensiunea bugetar-fiscală și neconcordanțe cu alte acte normative sectoriale, Guvernul nu susține proiectul de lege înaintat.