Aprobat în ședința Guvernului din 9 septembrie 2026 Decizia protocolară nr. 39.13/2026
PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN
Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ aferent domeniului sanitar-veterinar), înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 251 din 14 iulie 2026) de către domnul Iurie Levinschi, deputat în Parlament, și comunică următoarele.
Sub aspectul intenției de reglementare, proiectul urmărește consolidarea cadrului normativ în domeniul sanitar-veterinar prin perfecționarea mecanismelor de prevenire și control al bolilor transmisibile la animale, asigurarea trasabilității medicamentelor de uz veterinar, dezvoltarea sistemelor de identificare și trasabilitate a animalelor, precum și îmbunătățirea cadrului juridic aplicabil activității exploatațiilor zootehnice.
În acest scop, proiectul propune modificarea și completarea unor acte normative, în vederea ajustării reglementărilor privind prevenirea și controlul bolilor la animale, circulația și evidența medicamentelor de uz veterinar, identificarea și trasabilitatea animalelor, precum și organizarea și desfășurarea activității exploatațiilor zootehnice.
Totodată, în procesul de avizare au fost formulate observații și propuneri de ordin juridic și tehnico-legislativ, care urmează a fi examinate la definitivarea proiectului, în vederea asigurării coerenței și clarității cadrului normativ, a protecției sănătății publice și a sănătății animalelor, a prevenirii impactului negativ asupra mediului, precum și a utilizării eficiente a resurselor publice.
Cu referire la modificarea Legii zootehniei nr. 213/2022, în ceea ce privește intervenția propusă la art. 9, prin care se instituie posibilitatea amplasării unor exploatații de animale în intravilanul localităților, se consideră necesară revizuirea soluției normative propuse și corelarea expresă a acesteia cu prevederile legislației în domeniul urbanismului, construcțiilor, sănătății publice și protecției mediului.
În ceea ce privește limitele maxime ale efectivelor de animale admise în exploatațiile autorizate amplasate în intravilan, se consideră necesară revizuirea prevederilor propuse referitoare la plafonul efectivelor de animale, astfel încât reglementarea să fie clară și fundamentată din punct de vedere tehnico-științific.
Astfel, prevederile referitoare la limita de 30 de bovine, prevăzută la lit. a), și limita de 150 de ovine sau caprine, prevăzută la lit. c), urmează a fi completate cu textul „animale adulte și descendenții acestora, dar nu mai mult de 50 UVM”.
De asemenea, lit. d), care prevede limita de 150 de porcine, urmează a fi expusă în următoarea redacție:
„d) 15 porcine adulte de reproducție și descendenții acestora sau 150 de porcine la creștere și îngrășare”.
Ajustările propuse sunt necesare pentru asigurarea proporționalității reglementării, ținând cont de particularitățile speciilor de animale, de tehnologiile de creștere și de capacitatea exploatațiilor zootehnice.
Totodată, s-a constatat că simpla instituire a posibilității amplasării exploatațiilor în intravilan, în baza deciziei consiliului local și cu acordul proprietarilor vecini, nu asigură un mecanism suficient pentru evaluarea compatibilității obiectivului cu funcțiunea zonei, cu cerințele sanitare și normele urbanistice, precum și cu condițiile de protecție a mediului.
Se menționează că includerea unui teren în intravilan nu presupune, în mod automat, compatibilitatea acestuia cu desfășurarea oricărei activități zootehnice, iar amplasarea exploatațiilor trebuie să respecte documentația de urbanism aprobată, regimul funcțional al terenului, normele sanitare și cerințele privind protecția factorilor de mediu.
În acest context, urmează a fi asigurată respectarea prevederilor Codului urbanismului și construcțiilor nr. 434/2023, potrivit cărora operațiunile de urbanism se desfășoară în baza documentației de urbanism aprobate, iar zonele funcționale se stabilesc prin documentația de urbanism aferentă localității.
De asemenea, este necesară corelarea expresă a prevederilor proiectului cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului, având în vedere că anumite categorii de exploatații zootehnice, în funcție de capacitatea acestora de creștere a animalelor, pot intra sub incidența procedurilor de evaluare a impactului asupra mediului.
În lipsa unei asemenea corelări, există riscul unor interpretări divergente ale normelor aplicabile și al aplicării neuniforme a cadrului juridic, întrucât îndeplinirea condițiilor prevăzute de proiect și adoptarea unei decizii de către consiliul local nu pot substitui procedurile de evaluare a impactului asupra mediului, în cazurile în care acestea sunt obligatorii potrivit legislației.
Se relevă că exploatațiile zootehnice pot genera factori cu impact potențial asupra mediului și sănătății populației, inclusiv emisii de amoniac, hidrogen sulfurat, pulberi organice, bioaerosoli, mirosuri, zgomot, precum și riscuri de contaminare a solului și a apelor în cazul gestionării necorespunzătoare a dejecțiilor și a apelor uzate.
În acest sens, este necesară includerea în nota de fundamentare a unei analize a impactului asupra mediului, inclusiv sub aspectul efectelor asupra calității aerului, resurselor de apă, solului și biodiversității, al gestionării deșeurilor și subproduselor de origine animală, precum și a unei evaluări a riscurilor asociate activităților zootehnice propuse a fi desfășurate în intravilan.
Totodată, se menționează că stabilirea efectivelor maxime de animale admise în intravilan necesită o fundamentare tehnico-științifică, întrucât impactul unei exploatații nu este determinat exclusiv de numărul de animale, ci și de specie, tehnologia de creștere, densitatea construcțiilor, infrastructura disponibilă, sistemele de gestionare a dejecțiilor, alimentarea cu apă, evacuarea apelor uzate și nivelul de biosecuritate.
Cu referire la condiția obținerii acordului proprietarilor vecini aflați pe o rază de 200 m, se constată că aceasta poate genera dificultăți de ordin practic și riscuri de aplicare discreționară. Acordul proprietarilor vecini poate avea cel mult un caracter complementar, de informare și acceptabilitate socială, fără a substitui evaluările de risc, procedurile de autorizare și respectarea cerințelor obligatorii privind sănătatea publică, urbanismul și protecția mediului.
În acest context, se consideră necesară revizuirea soluției propuse prin stabilirea unor criterii obiective și verificabile privind amplasarea exploatațiilor, inclusiv în ceea ce privește respectarea documentației de urbanism, a normelor sanitare, a cerințelor de protecție a mediului și a procedurilor de evaluare aplicabile.
Cu privire la modificarea Legii nr.221/2007 privind activitatea sanitar-veterinară, se consideră necesară revizuirea soluției normative propuse în partea ce ține de instituirea Sistemului informațional de trasabilitate și utilizare a medicamentelor de uz veterinar.
În redacția propusă, proiectul poate crea impresia instituirii unui sistem informațional nou și distinct, deși funcționalitățile aferente gestionării datelor privind medicamentele de uz veterinar pot fi integrate în infrastructura informațională existentă, în special în cadrul Sistemului informațional integrat „e-ANSA” și al Registrului de stat al medicamentelor de uz veterinar.
Crearea unui sistem informațional distinct pentru gestionarea acelorași categorii de date poate genera paralelisme instituționale, dublarea proceselor de colectare și prelucrare a informațiilor, riscuri de neconcordanță între evidențe, precum și cheltuieli suplimentare pentru dezvoltarea, administrarea și mentenanța acestuia.
În acest context, se propune examinarea oportunității extinderii funcționalităților sistemelor informaționale existente, astfel încât datele privind înregistrarea, utilizarea și trasabilitatea medicamentelor de uz veterinar să fie gestionate în cadrul unui flux informațional unic și coerent.
Totodată, este necesară completarea notei de fundamentare cu o analiză detaliată a impactului financiar, inclusiv cu estimarea costurilor aferente dezvoltării, implementării și administrării soluțiilor informaționale, identificarea surselor de finanțare și prezentarea calculelor justificative privind eventualele cheltuieli suplimentare.
Referitor la modificarea Legii nr. 119/2018 cu privire la medicamentele de uz veterinar, se comunică că propunerea de completare a articolului 8 cu alineatul (101), prin care se prevede remunerarea membrilor și a secretarului Comisiei medicamentelor de uz veterinar, nu se susține.
Soluția normativă propusă nu corespunde nivelului de reglementare propriu legii. Aspectele ce țin de organizarea internă a activității unei structuri cu caracter consultativ constituite pe lângă o autoritate administrativă, reprezintă elemente de detaliu care, potrivit exigențelor Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative, urmează a fi reglementate prin acte normative subordonate legii, iar nu prin lege.
În acest sens, se relevă că art.8 alin.(10) din Legea nr.119/2018 atribuie, în prezent, reglementarea acestor aspecte, inclusiv a modului de remunerare, unui act normativ subordonat legii, soluție care asigură flexibilitatea necesară adaptării mecanismului. Or, prin pct. 1 al art. III din proiect se propune excluderea cuvintelor „modul de remunerare” din norma de delegare, iar prin pct. 2 – stabilirea prin lege a cuantumului remunerării, ceea ce conduce la rigidizarea nejustificată a cadrului juridic, întrucât orice ajustare ulterioară a mecanismului ar presupune modificarea legii.
Totodată, nu este argumentată necesitatea instituirii unei remunerări distincte pentru activitatea desfășurată în cadrul Comisiei medicamentelor de uz veterinar. Comisia are caracter consultativ, iar volumul activității membrilor și al secretarului acesteia nu justifică, prin el însuși, instituirea unei asemenea remunerări. Mai mult, cuantumul propus apare ca fiind disproporționat în raport cu volumul și complexitatea activității efectiv desfășurate.
Se menționează, de asemenea, că textul propus extinde în mod expres remunerarea și asupra membrilor desemnați din rândul funcționarilor publici, care participă la lucrările Comisiei în virtutea atribuțiilor de serviciu și sunt remunerați pentru îndeplinirea acestora. O asemenea soluție nu se corelează cu principiul salarizării unitare a personalului din sectorul bugetar, consacrat de Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.
În plus, propunerea generează cheltuieli suplimentare cu caracter permanent din contul mijloacelor financiare alocate Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor din bugetul de stat, în condițiile în care nota de fundamentare nu conține estimarea acestor cheltuieli, identificarea surselor de finanțare și calculele justificative aferente.
Prin urmare, se impune excluderea propunerii de completare a art.8 din Legea nr.119/2018 cu privire la medicamentele de uz veterinar, cu alineatul (101).
Cu privire la modificările propuse Codului contravențional al Republicii Moldova nr.218/2008, se consideră necesară corelarea prevederilor propuse cu cadrul normativ existent și revizuirea mecanismului sancțiunator instituit.
În particular, este necesară substituirea sintagmei „Sistemul de Identificare și Trasabilitate a Animalelor” cu noțiunea utilizată în legislația în vigoare – „Registrul de stat al animalelor”, având în vedere că, în prezent, instrumentul juridic și tehnic aplicabil este registrul menționat.
De asemenea, regimul sancționator propus urmează a fi reexaminat prin prisma principiilor proporționalității și individualizării răspunderii contravenționale. Majorarea cuantumului sancțiunilor urmează a fi fundamentată prin date obiective privind frecvența faptelor, gradul de prejudiciabilitate al acestora și eficiența sancțiunilor aplicate în prezent.
Totodată, se consideră necesară excluderea cuvintelor „pentru fiecare animal neidentificat sau neînregistrat”, întrucât menținerea acesteia poate conduce la multiplicarea automată a sancțiunii și nu asigură individualizarea răspunderii în funcție de circumstanțele concrete ale cazului.
În acest sens, sancțiunile propuse urmează a fi corelate cu prevederile art. 9 și 41 din Codul contravențional, precum și cu regimul sancționator aplicabil celelalte fapte prevăzute la art.1581 din același Cod.
Cu privire la aspectele tehnico-legislative și financiare, se consideră necesară ajustarea structurii proiectului, corelarea dispozițiilor de modificare cu prevederile Legii nr. 100/2017 cu privire la actele normative și asigurarea unei redactări unitare și coerente a normelor propuse.
De asemenea, se menționează că unele prevederi ale proiectului pot genera impact financiar asupra bugetului public, inclusiv prin instituirea și administrarea unor funcționalități informaționale noi, atribuirea unor competențe suplimentare Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, precum și prin instituirea unui mecanism de remunerare a membrilor și a secretarului Comisiei medicamentelor de uz veterinar.