Publicat : 03-09-2026 în Monitorul Oficial Nr. 413-416 art. 735a
2. Instituțiile de învățământ superior, publice și private:
2.1. vor elabora regulamente instituționale privind constituirea și funcționarea organelor de conducere ale instituțiilor respective de învățământ superior, în termen de 2 luni de la data intrării în vigoare a prezentului Regulament-cadru;
2.2. vor aplica prevederile prezentului Regulament-cadru, începând cu anul de studii 2026-2027, realizând profilul și direcțiile de dezvoltare strategică a fiecărei instituții, cu stabilirea specificului și particularităților în regulamentele instituționale;
2.3. vor face publice regulamentele instituționale prin sistemele informaționale proprii.
3. Direcția politici în domeniul învățământului superior și Direcția politici în domeniul cercetării și inovării vor monitoriza aplicarea prezentului Regulament-cadru și vor evalua anual corectitudinea organizării și desfășurării alegerilor în organele și funcțiile de conducere în cadrul instituțiilor de învățământ superior, în condițiile cadrului normativ național și instituțional.
4. Controlul asupra executării prezentului Ordin se pune în sarcina dnei Adriana Cazacu-Țigaie, Secretar de stat.
5. Prezentul Ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și intră în vigoare la data publicării.
Nr. 1674. Chişinău, 20 august 2026.
Aprobat prin Ordinul MEC nr. 1674 din 20.08.2026
Regulament-cadru cu privire la constituirea și funcționarea organelor de conducere ale instituțiilor de învățământ superior I. Dispoziții generale
1. Prezentul Regulament-cadru cu privire la constituirea și funcționarea organelor de conducere ale instituțiilor de învățământ superior (în continuare, Regulament-cadru) stabilește cadrul normativ general de funcționare și de alegere a structurilor și funcțiilor de conducere la nivelul instituției de învățământ superior, facultăților, departamentelor/catedrelor, subdiviziunilor de cercetare din cadrul instituțiilor de învățământ superior, publice și private.
2. Managementul învățământului superior se axează pe următoarele principii fundamentale:
2.1. principiul legalității;
2.2. principiul autonomiei universitare și libertății academice;
2.3. principiul responsabilității publice;
2.4. principiul conducerii strategice;
2.5. principiul transparenței decizionale;
2.6. principiul integrității, respectării normelor etice și deontologice;
2.7. principiul prevenirii și evitării conflictelor de interes;
2.8. principiul gestionării eficiente și transparente;
2.9. principiul asigurării egalității de șanse și nediscriminării;
2.10. principiul reprezentativității proporționale;
2.11. principiul participării studenților în luarea deciziilor.
3. Sistemul organelor de conducere ale instituțiilor de învățământ superior este format din:
- Senat;
- Rector;
- Consiliu pentru dezvoltare strategică instituțională;
- Consiliu de administrație;
- Consiliu științific;
- Consiliu al facultății.
4. În cadrul instituției de învățământ superior pot funcționa, în calitate de structuri colegiale deliberative interne, Consiliul școlii doctorale și Consiliul unității de cercetare și inovare fără personalitate juridică (institut).
5. În sensul prezentului Regulament-cadru, „unitatea de cercetare și inovare” este o subdiviziune structurală din cadrul instituției de învățământ superior, constituită potrivit art. 95¹ din Codul cu privire la știință și inovare nr. 259/2004, cu modificările ulterioare.
6. Conducerea operativă a instituției de învățământ superior este asigurată de rector, asistat de prorectori, cu sprijinul consiliului de administrație.
7. Structura organizatorică și funcțiile de conducere/ administrative, din cadrul instituțiilor de învățământ superior cuprind:
7.1. organe colegiale deliberative (senat, consiliul științific, consiliul facultății, consiliul școlii doctorale, consiliul unității de cercetare și inovare);
7.2. organele administrative strategice (Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională, consiliul de administrație);
7.3. administrația din structurile academice (facultate, unitate de cercetare și inovare/centru de cercetare, departament/catedră, școală doctorală, centrul de formare continuă);
7.4. funcțiile individuale de conducere și administrative (rector, prim-prorector, prorector, decan, prodecan, director al unității de cercetare și inovare/școlii doctorale, șef departament/catedră, după caz, șef secție, oficiu, laborator).
II. Organele de conducere ale instituțiilor de învățământ superior
Secțiunea 1.
Senatul
8. Senatul instituției de învățământ superior reprezintă organul colectiv suprem de conducere, format din personal ştiinţifico-didactic, științific, didactic și nedidactic, ales prin votul secret al corpului profesoral-didactic și științific al facultăților, departamentelor/catedrelor, subdiviziunilor de cercetare, din studenți, aleși de grupele academice și asociațiile studențești, din reprezentanți ai organelor sindicale, în conformitate cu regulamentul instituțional elaborat în baza prezentului Regulament-cadru.
9. Facultățile, departamentele/catedrele, subdiviziunile de cercetare, organizațiile de autoguvernare studențească aleg și deleagă reprezentanții săi în senat în baza principiului reprezentativității proporționale.
10. Rectorul, prim-prorectorul, prorectorii și decanii sunt membri din oficiu în senatul universitar.
11. Directorii unităților de cercetare și inovare, reprezentanții organizațiilor studențești și reprezentanții organizațiilor sindicale pot dobândi calitatea de membru al senatului prin alegere, în limitele cotelor de reprezentare stabilite prin Carta universitară și regulamentul instituțional.
12. Durata mandatului senatului este de 5 ani, sincronizată cu durata mandatului rectorului. În cazul expirării mandatului senatului până la alegerea noului rector, senatul în exercițiu își continua activitatea până la confirmarea în funcție a noului rector, respectiv, alegerea noului senat.
13. În maximum 15 zile după data confirmării în funcție a rectorului de către fondator, rectorul inițiază procedura de alegere a membrilor senatului prin constituirea unei comisii electorale formată din câte un reprezentant al fiecărei facultăți și al organizației sindicale din cadrul instituției de învățământ superior, delegați de consiliile facultăților, consiliile științifice ale unităților de cercetare și inovare și de conducerea organizației sindicale.
14. Senatul în exercițiu validează rezultatele prin hotărâre motivată. Refuzul validării este admis numai pentru încălcări documentate care au influențat rezultatul alegerilor.
15. Noul senat se consideră constituit la data adoptării hotărârii de validare a rezultatelor alegerilor. Rectorul asigură executarea hotărârii prin ordin, care se publică pe pagina oficială a instituției.
16. Numărul total al membrilor senatului se stabilește prin Carta universitară, pe baza principiului reprezentativității proporționale, dar nu poate fi mai mare de 101 membri.
17. Numărul studenților din senatul universitar se stabilește în proporție de 1/4 din numărul total al membrilor. Durata unui mandat al membrilor senatului din rândul studenților este de un an, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.
18. Președintele senatului este rectorul instituției de învățământ superior. Secretarul senatului este ales de senat, dintre membrii săi, prin vot secret, cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, pentru durata mandatului senatului. Secretarul poate fi revocat prin aceeași procedură. Rectorul asigură suportul administrativ necesar activității secretarului.
19. Senatul are următoarele competențe și atribuții:
19.1. asigură respectarea principiului libertății academice și al autonomiei universitare;
19.2. elaborează și aprobă Carta universitară;
19.3. aprobă Planul de dezvoltare strategică instituțională, coordonat de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională;
19.4. aprobă bugetul instituției, coordonat de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională;
19.5. elaborează și aprobă metodologiile și regulamentele instituționale de organizare a activităților și programelor de studii, de cercetare și creație artistică, constituire a organelor și funcțiilor de conducere, dar și procedurile de recrutare, concurs, angajare și evaluare a cadrelor didactice/științifico-didactice/științifice;
19.6. aprobă structura organizatorică și funcțională a instituției de învățământ superior;
19.7. stabilește calendarul academic al instituției, implicit, perioada de desfășurare și durata sesiunilor de examene, durata vacanțelor, forma de evaluare finală a studiilor superioare de licență și studiilor superioare integrate;
19.8. elaborează și aprobă regulamentul instituțional privind modul de alegere a rectorului, în baza regulamentului-cadru aprobat de Ministerul Educației și Cercetării;
19.9. examinează și aprobă sporul de performanță, sporul cu caracter specific și premiile unice pentru rector, prin coordonare cu Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională, în baza criteriilor și obiectivelor aprobate semestrial de către fondator;
19.10. conferă titlul științific de doctor în științe și titlurile ştiinţifico-didactice de profesor universitar și conferențiar universitar, confirmate de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare, în conformitate cu legislația;
19.11. aprobă comisiile electorale pentru funcția de decan, șef de departament/catedră, după caz, director al unității de cercetare și inovare/centrului de cercetare, conform regulamentului instituțional;
19.12. aprobă planurile de învățământ, planurile de admitere, de cercetare științifică și de activitate metodică, planul de asigurare a calității, planul instituțional de integritate și anticorupție;
19.13. confirmă lista studenților propuși pentru acordarea burselor de studii, sociale și de merit, după caz, acordarea burselor pe bază de contract și burselor nominale (bursa senatului, bursa unor personalități etc.), conform regulamentului instituțional. Decizia senatului este confirmată prin ordinul rectorului, iar listele studenților bursieri, în ordinea descrescătoare a mediei semestriale, sunt publicate pe pagina web a instituției;
19.14. confirmă, fără drept de modificare, lista membrilor Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională și o înaintează fondatorului pentru aprobare finală;
19.15. îndeplinește alte atribuții, conform regulamentului instituțional, Cartei universitare și cadrului normativ aplicabil.
20. Ședințele senatului se consideră deliberative dacă participă cel puțin 2/3 din numărul membrilor senatului. Deciziile senatului se aprobă cu majoritatea simplă de voturi ale membrilor prezenți, cu excepția Cartei universitare, care se aprobă prin votul a cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor senatului.
Secțiunea 2.
Rectorul
21. Rectorul reprezintă legal universitatea și este executorul de buget al instituției de învățământ superior.
22. Rectorul se alege de către adunarea generală a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare, inclusiv decanii, șefii de departamente/catedre, subdiviziuni de cercetare, aleși prin concurs, a reprezentanților studenți din senat și din consiliile facultăților, cu participarea a cel puțin 2/3 din numărul membrilor comunității academice înscriși pe liste, cu votul majorității membrilor, fiind confirmat în post, în baza rezultatelor alegerilor, prin ordinul fondatorului, în termen de cel mult 3 luni.
23. Fondatorul încheie un contract individual de muncă cu rectorul, care include și prevederi ce țin de categoria de retribuire a muncii și condițiile de salarizare, în dependență de categoria instituției de învățământ superior. Acestea se stabilesc de către fondator la propunerea senatului. Rectorul încheie un contract individual de muncă cu prorectorii.
24. Rectorul are următoarele responsabilități:
24.1. realizează managementul și conducerea operativă a universității, fiind asistat de prorectori și consiliul de administrație;
24.2. încheie contracte cu Ministerul Educației și Cercetării sau cu organele centrale de resort pentru accesarea mijloacelor financiare publice, în cazul instituțiilor publice de învățământ superior;
24.3. pune în aplicare prin ordine și asigură realizarea deciziilor adoptate de senat, de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională, consiliul științific și consiliul de administrație;
24.4. propune spre aprobare senatului structura/organigrama și reglementările de funcționare ale instituției;
24.5. aprobă prin ordin schema de încadrare (statele de personal) ale instituției de învățământ superior;
24.6. încheie contracte individuale de muncă cu persoanele alese pe bază de concurs în posturi/funcții didactice, științifico-didactice, de cercetare/științifice și de conducere și, în temeiul contractelor individuale de muncă încheiate, emite ordinele de numire în funcțiile respective;
24.7. conduce consiliul de administrație și comisia de admitere în instituția de învățământ superior;
24.8. prezintă anual senatului, Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională și fondatorului un raport privind activitatea instituției, care se publică pe pagina web oficială a instituției;
24.9. îndeplinește alte atribuții stabilite de senatul universitar, în conformitate cu Carta universitară și cadrul normativ aplicabil.
25. Rectorul și președintele Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională sunt responsabili de asigurarea respectării obligațiilor ce derivă din principiul de responsabilitate publică, în conformitate cu art. 107 alin. (1) din Codul educației nr. 152/2014.
26. Rectorul poate fi eliberat din funcție înainte de expirarea mandatului în condițiile legislației muncii și la inițiativa majorității membrilor senatului sau a Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională, a fondatorului, prin decizia adunării generale a cadrelor didactice, științifico-didactice și științifice titulare, inclusiv a decanilor, a șefilor de departamente/catedre/subdiviziuni de cercetare aleși prin concurs, și a reprezentanților studenți din senat și din consiliile facultăților, cu votul majorității membrilor, în caz de:
26.1. îndeplinire necorespunzătoare a condițiilor specificate în contractul individual de muncă și în Carta universitară;
26.2. nerespectare a obligațiilor de responsabilitate publică specificate la art.107 alin. (1) din Codul educației nr. 152/2014.
Secțiunea 3.
Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională
27. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională reprezintă organul administrativ responsabil de implementarea viziunii strategice de dezvoltare a instituției de învățământ superior.
28. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională al instituțiilor publice de învățământ superior se constituie din nouă membri, după cum urmează:
28.1. trei membri desemnați de: Ministerul Educației și Cercetării - un membru, Ministerul Finanțelor - un membru, fondator - un membru;
28.2. doi membri din rândul cadrelor didactice/științifico-didactice/științifice titulare care nu dețin funcții de conducere și nu sunt membri ai senatului, selectați prin vot secret de adunarea generală a membrilor consiliilor facultăților și a reprezentanților studenți din senat și din consiliile facultăților;
28.3. doi membri delegați din partea senatului care sunt experți externi și nu au calitatea de titulari ai instituției respective;
28.4. rectorul;
28.5. prorectorul responsabil de probleme financiare.
29. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională al instituțiilor private de învățământ superior se constituie din șapte membri, după cum urmează:
29.1. un membru desemnat de fondator;
29.2. doi membri din rândul cadrelor didactice/științifico-didactice/științifice titulare care nu dețin funcții de conducere și nu sunt membri ai senatului, selectați prin vot secret de adunarea generală a membrilor consiliilor facultăților și a reprezentanților studenți din senat și din consiliile facultăților;
29.3. doi membri delegați din partea senatului care sunt experți externi și nu au calitatea de titulari ai instituției respective;
29.4. rectorul;
29.5. prorectorul responsabil de probleme financiare.
30. Deciziile Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională al instituției publice de învățământ superior sunt adoptate cu votul a cel puțin 6 membri, al instituției private de învățământ superior - cu votul a cel puțin 5 membri. Deciziile se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor prezenți, dacă cadrul normativ aplicabil nu impune o majoritate calificată.
31. Președintele Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională este ales prin vot secret, cu majoritatea simplă de voturi, dintre membrii acestuia, inclusiv din candidaturile autopropuse. Angajații instituției nu pot fi aleși în funcția de președinte al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională.
32. Președintele Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională poate fi revocat din funcție prin votul secret a cel puțin două treimi din numărul membrilor Consiliului, în cazul nerespectării obligațiilor ce derivă din principiul de responsabilitate publică.
33. Componența Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională trebuie să includă economiști și juriști. La selectarea și desemnarea membrilor în Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională, vor avea prioritate persoanele care dețin experiență profesională și competențe manageriale relevante, precum și expertiză dovedită în domeniul învățământului superior. Persoana desemnată de Ministerul Finanțelor trebuie să dețină competențe specifice privind monitorizarea și auditarea financiară.
34. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională are următoarele competențe și atribuții:
34.1. coordonează elaborarea Planului de dezvoltare strategică instituțională, care cuprinde viziunea, misiunea, strategia de dezvoltare a instituției de învățământ și acțiunile principale pentru o perioadă de cel puțin 5 ani, și îl prezintă senatului pentru aprobare;
34.2. monitorizează, evaluează eficiența utilizării resurselor financiare și prezintă senatului pentru aprobare proiectul bugetului instituției de învățământ;
34.3. aprobă contractul-tip de studii și cuantumul taxelor de studii;
34.4. asigură managementul instituțional privind drepturile de proprietate intelectuală și de transfer tehnologic;
34.5. organizează și desfășoară alegerile pentru postul de rector în conformitate cu regulamentul instituțional de organizare și desfășurare a alegerilor, elaborat în baza regulamentului-cadru, aprobat de Ministerul Educației și Cercetării;
34.6. ia decizii, cu avizul favorabil al senatului, privind:
34.6.1. dezvoltarea și consolidarea patrimoniului instituției, cu cel puțin 2/3 din numărul voturilor membrilor;
34.6.2. inițierea și închiderea programelor de studii, cu cel puțin 2/3 din numărul voturilor membrilor;
34.6.3. metodologia de salarizare și stimulare a personalului;
34.6.4. activitățile de antreprenoriat, parteneriatele public-private și cooperarea cu mediul de afaceri;
34.6.5. angajarea în consorții și fuzionarea cu alte instituții de învățământ superior.
35. Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională se întrunește cel puțin o dată în trimestru sau ori de câte ori este necesar, la inițiativa președintelui sau a cel puțin 1/3 din numărul membrilor.
36. Membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională desemnați de instituția de învățământ beneficiază de o indemnizație lunară, cu excepția rectorului și a prorectorului, precum și a angajaților din cadrul ministerelor. Indemnizația respectivă se plătește din bugetul instituției de învățământ pentru membrii desemnați de aceasta, iar pentru membrii desemnați de fondator și ministerele de resort - din bugetul fondatorului. Cuantumul indemnizației este de 1000 de lei pentru membri și de 2000 de lei pentru președintele Consiliului. Prevederile prezentului alineat nu se aplică în cazul instituțiilor de învățământ în domeniile milităriei, securității și ordinii publice.
37. Pentru acordarea îndemnizației, membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională elaborează rapoarte semestriale cu privire la principalele inițiative proprii pentru dezvoltarea instituției, care sunt prezentate rectorului (din partea membrilor desemnați de instituție) și fondatorului (din partea membrilor desemnați de fondator și ministerul de resort).
38. Membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională poartă răspundere pentru deciziile luate, în conformitate cu legislația.
39. Membrii Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională se aprobă prin ordinul fondatorului pentru un termen de 5 ani.
40. Mandatul membrilor Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională nu poate fi întrerupt pe perioada exercitării acestuia, cu excepția următoarelor cazuri:
40.1. cererii personale de demisie a membrului;
40.2. decesului sau declarării dispariției;
40.3. pierderii capacității de exercițiu;
40.4. apariției unei incompatibilități care nu a fost înlăturată în termen de 30 de zile;
40.5. condamnării definitive pentru o infracțiune incompatibilă cu exercitarea mandatului;
40.6. absenței nemotivate la trei ședințe consecutive sau la mai mult de o treime din ședințele desfășurate într-un an;
40.7. neîndeplinirii grave sau repetate a atribuțiilor, constatată printr-o decizie motivată;
40.8. încălcării normelor de integritate sau a regimului conflictelor de interese, constatată printr-un act definitiv al autorității competente.
41. În cazurile prevăzute la pct. 40.4., 40.6. și 40.7., membrului i se comunică în scris faptele imputate și i se acordă cel puțin zece zile lucrătoare pentru prezentarea explicațiilor.
42. Încetarea mandatului se dispune prin ordinul fondatorului, la propunerea autorității, instituției sau structurii care a desemnat membrul ori la propunerea a cel puțin două treimi dintre membrii Consiliului.
43. Decizia poate fi contestată în condițiile legii.
44. În situațiile prevăzute la pct. 40, se întocmește un proces-verbal care se înaintează rectorului, însoțit de solicitarea de înlocuire a membrului desemnat. În cazul membrilor desemnați de fondator și ministerele de resort, instituția de învățământ superior se va adresa fondatorului și ministerului de resort cu un demers de substituire a membrului desemnat. În termen de 15 zile de la recepționarea solicitării, fondatorul/ministerul substituie, prin ordin, membrul respectiv al Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională.
Secțiunea 4.
Consiliul de administrație
45. Consiliul de administrație, aprobat prin ordinul rectorului, este un organ colegial, cu funcții de conducere operative, format din: rector (președinte al consiliului), prim-prorector, prorectori, directori ai unităților de cercetare și inovare/centrelor de cercetare, decani, după caz, șefi de subdiviziuni academice, președintele autoguvernării studențești, președintele organizației sindicale, manageri din alte structuri universitare, conform regulamentului instituțional, aprobat de senat.
46. Durata mandatului consiliului de administrație este de 5 ani, sincronizată cu durata mandatului rectorului.
47. Consiliul de administrație se întrunește la necesitate pentru soluționarea problemelor curente ce țin de activitatea instituției, asigurarea calității, dezvoltarea programelor de studii, problemele studenților, inițierea parteneriatelor etc., dar nu are putere de decizie asupra acțiunilor ce țin de competența senatului sau Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională.
48. Consiliul de administrație asistă rectorul în conducerea operativă a universității, aplică deciziile strategice ale senatului universitar, ale Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională și are următoarele atribuții:
48.1. propune politici pe domenii de interes ale universității;
48.2. aprobă planurile operative anuale de activitate ale universității și monitorizează implementarea acestora;
48.3. monitorizează aplicarea regulamentelor de salarizare și stimulare financiară a angajaților;
48.4. coordonează elaborarea planului de cooperare internațională și criteriile în care se pot încheia contracte cu parteneri străini, participarea în târguri educaționale, alianțe universitare, organizații europene și internaționale;
48.5. îndeplinește alte atribuții stabilite de senatul universitar, în conformitate cu Carta universitară și cadrul normativ aplicabil.
Secțiunea 5.
Consiliul științific
49. Consiliul științific este un organ colectiv de conducere, responsabil de coordonarea activității de doctorat, constituit la nivelul instituției organizatoare de studii superioare de doctorat, care asigură gestiunea instituțională, administrativă și logistică a studiilor de doctorat.
50. Consiliul științific este condus de un președinte, de regulă, prorectorul responsabil de cercetarea științifică, desemnat conform regulamentului instituțional al instituției organizatoare de studii superioare de doctorat sau al instituției coordonatoare, în cazul consorțiilor sau al parteneriatelor.
51. Consiliul științific oferă sprijin structurilor universitare implicate în activități de cercetare științifică/inovare și propune senatului spre aprobare decizii privind activitățile și produsele de cercetare pentru alinierea la standardele naționale și internaționale, precum și la obiectivele strategice ale universității.
52. Pot deține calitatea de membru al Consiliului științific persoane din cadrul instituției sau din afara acesteia, din țară sau de peste hotare, personalități științifice sau din sectoarele industriale și socio-economice relevante, precum și reprezentanți ai studenților-doctoranzi din cadrul școlilor doctorale din instituție.
53. Membri ai consiliului științific sunt cadre științifico-didactice sau cercetători, care dețin dreptul de a conduce doctorate, în țară sau în străinătate și/sau îndeplinesc indicatorii de performanță științifică pentru dobândirea dreptului de a conduce doctorate.
54. Consiliul științific este alcătuit din minimum 7 și maximum 15 persoane. Cel puțin un membru al consiliului științific este ales prin votul universal, direct, secret și egal al conducătorilor de doctorat din cadrul școlilor doctorale din instituție și cel puțin un membru al consiliului științific este ales prin votul universal, direct, secret și egal al studenților din cadrul școlilor doctorale din instituție.
55. În instituțiile, consorțiile sau parteneriatele care organizează mai mult de 3 școli doctorale, fiecare școală doctorală își desemnează obligatoriu un reprezentant în consiliul științific, prin votul universal, direct, secret și egal al conducătorilor de doctorat.
56. Mandatul consiliului științific este de 5 ani, sincronizat cu mandatul senatului.
57. Consiliul științific are următoarele atribuții:
57.1. coordonează elaborarea regulamentului instituțional de organizare și desfășurare a programelor de doctorat pe care îl supune aprobării senatului;
57.2. propune spre aprobare senatului decizii privind înființarea/desființarea școlilor doctorale din cadrul instituției, consorțiilor sau parteneriatelor;
57.3. selectează conducătorii de doctorat pentru activitate într-o nouă școală doctorală;
57.4. aprobă comisiile pentru susținerea publică a tezelor de doctorat, propuse de consiliul școlii doctorale;
57.5. aprobă statele de personal științific (cadre didactice conducătoare de doctorat, cercetători, precum și personal didactic auxiliar și personal nedidactic) și structura fondului de retribuire a muncii;
57.6. avizează Regulamentul școlii doctorale, elaborat de Consiliul școlii doctorale, care se aproba de senat;
57.7. coordonează și asigură transparența procedurilor de selectare a candidaților pentru acordarea Bursei de excelență, a Bursei pe domenii pentru studenții-doctoranzi și prezintă Ministerului Educației și Cercetării dosarele candidaților, demersul privind acordarea Bursei de excelență a Guvernului și a Bursei pe domenii fundamentale ale științei, culturii și tehnicii, în baza deciziei consiliului școlii doctorale;
57.8. examinează și aprobă rapoartele consiliilor școlilor doctorale;
57.9. elaborează/actualizează acordurile și parteneriatele privind colaborările instituționale dintre școlile doctorale ale instituției și școlile doctorale din cadrul altor instituții organizatoare de studii de doctorat, din țară sau din străinătate;
57.10. coordonează procesul și stabilește procedurile privind susținerea publică a tezelor de doctorat;
57.11. examinează și recomandă spre publicare monografiile, alte lucrări științifice, conform procedurii adoptate instituțional;
57.12. elaborează Strategia de cercetare și inovare a instituției;
57.13. elaborează indicatorii și criteriile de evaluare a performanței cercetătorilor și a condițiilor de atribuie a sporului de performanță în cercetare;
57.14. monitorizează respectarea normelor de etică și integritate în cercetare;
57.15. exercită alte atribuții specifice, stabilite de senatul universitar, în conformitate cu Carta universitară și cadrul normativ aplicabil.
Secțiunea 6.
Consiliul unității de cercetare și inovare
58. Consiliul unității de cercetare și inovare reprezintă organul decizional și deliberativ al unității de cercetare și inovare din cadrul instituției de învățământ superior, ia decizii cu majoritatea voturilor membrilor, activitatea și atribuțiile fiind stabilite în regulamentul instituțional.
59. Consiliul unității de cercetare și inovare este ales prin vot secret de adunarea generală a personalului științific și ştiinţifico-didactic titular al unității și a personalului titular cu funcții de conducere a activității de cercetare din cadrul acestuia, pe o perioadă de 5 ani, sincronizată cu durata mandatului senatului. Adunarea generală este deliberativă, dacă la ședință sunt prezenți cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor săi, consiliul fiind ales cu votul majorității celor prezenți.
60. Membri din oficiu ai consiliului unității de cercetare și inovare sunt: directorul și secretarul științific. Directorul unității de cercetare și inovare are calitatea de președinte al consiliului acesteia.
61. Membrii consiliului unității de cercetare și inovare sunt aleși din rândul personalului științific și științifico-didactic titular al unității și al personalului titular cu funcții de conducere a activității de cercetare din cadrul acestuia.
62. Consiliul unității de cercetare și inovare se întrunește la necesitate, la solicitarea directorului sau a cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, dar nu mai rar decât de o dată în lună. Ședințele consiliului sunt deliberative, dacă participă cel puțin 2/3 din membri, iar deciziile se adoptă cu majoritatea simplă a voturilor membrilor prezenți. Dacă ședința nu a fost deliberativă, aceasta se convoacă repetat în cel mult 7 zile.
63. Consiliul unității de cercetare și inovare are următoarele atribuții:
63.1. avizează strategia și planul anual de cercetare al unității;
63.2. examinează raportul anual privind activitatea științifică în cadrul unității;
63.3. avizează propunerile privind structura, statele de personal și bugetul unității;
63.4. propune criteriile de evaluare a performanței personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic;
63.5. monitorizează respectarea normelor de etică și integritate în cercetare;
63.6. monitorizează accesul transparent la infrastructura de cercetare;
63.7. avizează acordurile și proiectele de colaborare instituțională;
63.8. alege reprezentanții unității în organele instituției de învățământ superior;
63.9. exercită alte atribuții stabilite prin Carta universitară.
Secțiunea 7.
Consiliul facultății
64. Consiliul facultății reprezintă organul decizional și deliberativ al facultății din cadrul instituției de învățământ superior.
65. Consiliul facultății este format din personal titular didactic, ştiinţifico-didactic și științific, ales de corpul profesoral-didactic și științific al facultății, implicit, din subdiviziunile facultății (departamente/catedre, centre științifice etc.), din studenți reprezentanți ai organizațiilor studențești de la facultatea respectivă și din reprezentanții organelor sindicale, pe o perioadă de 5 ani, sincronizată cu durata mandatului senatului. Departamentele/catedrele, centrele științifice, organizațiile de autoguvernare studențească vor alege și vor delega reprezentanții lor în consiliul facultății în baza principiului reprezentativității proporționale.
66. Numărul total al membrilor consiliului facultății se stabilește în regulamentele instituționale, iar numărul studenților din consiliul facultății se stabilește în proporție de 1/4 din numărul total al membrilor. Durata mandatului membrilor consiliului facultății din rândul studenților este de un an, cu posibilitatea reînnoirii mandatului.
67. Membri din oficiu ai consiliului facultății sunt decanul, prodecanii și șefii departamentelor/catedrelor/centrelor științifice din cadrul facultății, șeful structurii responsabile de asigurarea calității. Președintele consiliului facultății este decanul facultății respective.
68. Consiliul facultății în funcție inițiază procedurile de alegere a membrilor unui nou consiliu, conform unui regulament instituțional, de regulă, cu cel puțin 30 de zile înaintea încheierii mandatului membrilor consiliului în funcție, prin formarea comisiei electorale a facultății, conform regulamentului instituțional.
69. Conducerea operativă a facultății în perioadele dintre ședințele consiliului facultății este exercitată de biroul facultății.
70. Din biroul facultății fac parte: decanul, prodecanii, șefii de departamente/catedre/centre științifice, după caz, șeful structurii responsabile de asigurarea calității.
71. Biroul consiliului facultății pregătește ședințele și urmărește executarea hotărârilor, dar nu poate adopta decizii rezervate consiliului.
Secțiunea 8.
Consiliul școlii doctorale
72. Consiliul școlii doctorale reprezintă organul colegial de conducere al școlii doctorale, care asigură monitorizarea activităților didactice și științifice desfășurate în cadrul școlii doctorale și aplicarea actelor normative cu referință la organizarea și funcționarea școlii doctorale.
73. Din consiliul școlii doctorale fac parte conducători de doctorat din cadrul școlii doctorale respective în proporție de maximum 65%, studenți-doctoranzi ai școlii doctorale în proporție de 20%, numărul cărora poate fi majorat dacă este cazul, ceilalți fiind membri din afara școlii doctorale, aleși dintre personalități științifice a căror activitate științifică are o recunoaștere internațională semnificativă și/sau personalități din sectoarele industriale și socioeconomice relevante.
74. Membrii consiliului școlii doctorale sunt cadre științifico-didactice sau cercetători cu dreptul de a conduce doctorate, în țară sau în străinătate, care au avut, în ultimii 5 ani, cel puțin un student-doctorand care a susținut teza de doctorat, au un mandat de 5 ani și se aleg prin votul universal, direct, secret și egal al conducătorilor de doctorat din școala doctorală respectivă. Mandatul consiliului școlii doctorale este de 5 ani, sincronizat cu mandatul senatului.
75. Funcția de președinte al consiliului școlii doctorale este îndeplinită de directorul școlii doctorale.
76. Consiliul școlii doctorale are următoarele responsabilități:
76.1. elaborează Regulamentul școlii doctorale care stabilește modul în care sunt organizate și se desfășoară programele de doctorat în cadrul școlii doctorale respective;
76.2. avizează, de comun acord cu Consiliul științific, modelul contractului-cadru de studii superioare de doctorat, elaborat de școala doctorală și aprobat de Consiliul pentru dezvoltare strategică instituțională;
76.3. stabilește conținutul și forma concursului de admitere, prin consultare cu conducătorii de doctorat;
76.4. repartizează locurile bugetare prin competiție de proiecte științifice între conducătorii de doctorat, membri ai unei școli doctorale organizate conform regulamentului școlii doctorale prin utilizarea de criterii conforme cu bunele practici internaționale;
76.5. monitorizează respectarea normelor de etică și integritate în cercetare;
76.6. alte atribuții specifice, stabilite de senatul universitar și cadrul normativ aplicabil.
III. Condiții de ocupare a funcțiilor de conducere
Secțiunea 1.
Rectoratul
77. Procedurile de alegere în funcțiile de conducere în cadrul instituției de învățământ superior, facultăților, unităților de cercetare și inovare, departamentelor/catedrelor trebuie să respecte principiile reprezentativității proporționale, transparenței și al meritocrației, fiind stabilite detaliat de regulamentele instituționale.
78. Pot fi aleși în postul de rector candidații care dețin titluri științifice și ştiinţifico-didactice și au experiență de cel puțin 5 ani în învățământul superior și cercetare. Nu pot candida persoanele care se află în incompatibilitate conform legislației și care au împlinit vârsta de 65 de ani.
79. Rectorul numește prorectorii pe perioada mandatului său, nu mai târziu de 6 luni de la data învestirii în funcție. Mandatul prorectorului încetează de drept la data începerii unui nou mandat de rector. Numărul prorectorilor pentru fiecare instituție de învățământ se stabilește prin regulamentul instituțional, aprobat de senat.
80. Prim-prorectorul și prorectorii sunt numiți din rândul cadrelor didactice titulare cu titlu științific și/sau științifico-didactic, excepții se pot face în cazul prorectorului responsabil de probleme financiare și prorectorului pe digitalizare, care trebuie sa dețină competențe manageriale, cunoștințe și experiență relevantă în domeniile respective.
81. În cazul alegerilor unui nou rector, mandatul prorectorilor se prelungește de către rectorul în exercițiu până la confirmarea în funcție a rectorului nou-ales.
82. Atribuțiile prorectorilor sunt stabilite de către rector și se referă la organizarea programelor de studii superioare de licență, integrate, master, doctorat, formare continuă; planificarea, organizarea și monitorizarea activităților de cercetare și inovare/ de creație artistică; relațiile de cooperare naționale și internaționale; strategia financiară, de digitalizare, strategia de dezvoltare și strategiile sectoriale; problemele sociale, lucrul cu studenții; dezvoltarea patrimoniului; strategiile de informatizare, imagine și comunicare, alte domenii în conformitate cu Carta universitară și cadrul normativ aplicabil.
83. Rectorul inițiază, prin intermediul comisiilor electorale aprobate de senat, concursul pentru funcția de decan, șef de departament/catedră, după caz, director al unității de cercetare și inovare/centrului de cercetare, conform regulamentului instituțional, în termen de cel mult 6 luni de la vacantarea funcției respective.
Secțiunea 2.
Decanatul Directorul unității de cercetare și inovare
84. Decanul/ directorul unității de cercetare și inovare fără personalitate juridică este ales de către adunarea personalului titular științifico-didactic, științific și didactic al facultății/ unității de cercetare și inovare și, în cazul alegerii decanului – a reprezentanților studenților în consiliul facultății, din rândul cadrelor didactice titulare cu titlu științific și/sau științifico-didactic, cu votul majorității, conform unui regulament instituțional, elaborat în conformitate cu prezentul Regulament-cadru.
85. În cazul în care, în urma procedurii de alegere, niciunul dintre cei doi sau mai mulți candidați nu întrunește majoritatea necesară, alegerea decanului/directorului se efectuează de către senatul instituției de învățământ superior, dintre candidații participanți la concurs, în condițiile stabilite de regulamentul instituțional.
86. Persoanele alese în funcția de decan/director al unității de cercetare și inovare sunt confirmate de senat și numite prin ordinul rectorului.
87. Decanul facultății are următoarele atribuții:
87.1. conduce și monitorizează activitatea facultății;
87.2. reprezintă facultatea în cadrul instituției de învățământ superior și în relațiile cu persoane juridice și fizice;
87.3. organizează, coordonează și monitorizează desfășurarea procesului de studii și de cercetare științifică în cadrul facultății;
87.4. conduce ședințele consiliului facultății și asigură executarea hotărârilor adoptate;
87.5. stabilește și repartizează atribuțiile între prodecani;
87.6. elaborează la începutul fiecărui an de studii planul de lucru al facultății și îl prezintă spre aprobare senatului;
87.7. anual organizează adunarea generală a colectivului facultății și prezintă raportul cu privire la activitatea didactică, metodică, științifică a facultății;
87.8. poartă răspundere pentru calitatea procesului de învățământ prin respectarea standardelor educaționale de stat, respectarea disciplinei de muncă de către personalul facultății;
87.9. organizează activitatea de autoevaluare, evaluare internă a calității programelor de studii organizate de facultate, elaborarea rapoartelor de autoevaluare, în conformitate cu standardele de acreditare, criteriile și indicatorii aprobați;
87.10. alte atribuții stabilite de senatul universitar, în conformitate cu Carta universitară și legislația.
88. Prodecanii sunt numiți prin ordin de către rector, la propunerea decanului, din rândul cadrelor didactice titulare, de regulă, cu titlu științific și/sau științifico-didactic, membri ai facultății respective. În cazul alegerilor unui nou decan, mandatul prodecanilor se prelungește prin ordinul rectorului până la confirmarea în funcție a decanului nou-ales.
89. Directorul unității de cercetare și inovare are următoarele atribuții:
89.1. realizează administrarea executivă a unității de cercetare și inovare;
89.2. coordonează elaborarea și realizarea strategiei de dezvoltare a unității, a planului anual de acțiuni, precum și modalitățile eficiente de realizare a obiectivelor;
89.3. participă în elaborarea bugetului în raport cu obiectivele stabilite de activitate și monitorizează executarea acestuia;
89.4. monitorizează organizarea activităților aferente procesului de cercetare științifică și inovare;
89.5. elaborează și propune spre aprobare rectorului structura organizatorică și schema de încadrare (statele de personal) ale unității de cercetare și inovare;
89.6. aprobă fișele de post (individuale) ale angajaților, precum și alte documente de ordine internă a unității, în limita competențelor sale;
89.7. acționează în numele unității de cercetare și inovare și o reprezintă în raporturile cu conducerea instituției de învățământ superior;
89.8. identifică și valorifică oportunitățile de colaborare cu alte organizații la nivel național și internațional;
89.9. avizează, în condițiile cadrului normativ aplicabil, numirea și eliberarea din funcție a personalului unității;
89.10. înaintează propuneri privind stimularea/sancționarea personalului unității de cercetare și inovare;
89.11. prezintă anual senatului instituției de învățământ superior raportul cu privire la activitatea unității;
89.12. monitorizează prezentarea către organele/instituțiile competente, în termenii prestabiliți, a rapoartelor privind activitatea de cercetare și inovare sau de dezvoltare profesională, realizată de către structurile unității;
89.13. alte atribuții stabilite de senatul universitar, în conformitate cu Carta universitară și legislația.
90. Directorul monitorizează evidența separată a veniturilor și cheltuielilor unității în cadrul contabilității instituției de învățământ superior, accesul transparent la infrastructura de cercetare și raportarea privind utilizarea fondurilor publice.
91. Directorul nu poate angaja juridic instituția în raporturi cu terții decât în limitele mandatului expres acordat de rector.
92. Decanul, directorul unității de cercetare și inovare pot fi revocați de rector, în cazul îndeplinirii necorespunzătoare a condițiilor specificate în contractul individual de muncă și în Carta universitară.
Secțiunea 3.
Școala doctorală.
Departamentul/catedra
93. Școala doctorală este condusă de directorul școlii doctorale și de consiliul școlii doctorale, ca organ colectiv de conducere. Directorul școlii doctorale este ales de către conducătorii de doctorat din cadrul școlii doctorale respective din rândul cadrelor științifico-didactice și științifice titulare, cu votul majorității, conform unui regulament instituțional. Persoanele alese în funcția de director al școlii doctorale sunt confirmate de senat și numite prin ordinul rectorului.
94. Șeful de departament/catedră este ales de către adunarea personalului titular științifico-didactic, științific și didactic al departamentului/catedrei respective, din rândul cadrelor didactice titulare cu titlu științific și/sau științifico-didactic, cu votul majorității, conform unui regulament instituțional, aprobat în temeiul prezentului Regulament-cadru.
95. Persoanele alese în funcția de șef de departament/catedră sunt confirmate de senat și numite prin ordinul rectorului și pot fi revocate de către rector, la propunerea decanului sau membrilor departamentului/catedrei respective, în cazul îndeplinirii necorespunzătoare a condițiilor specificate în contractul individual de muncă și în Carta universitară.
96. Șeful de departament/catedră are următoarele atribuții:
96.1. conduce și monitorizează activitatea departamentului/catedrei;
96.2. reprezintă departamentul/catedra în cadrul facultății și universității;
96.3. organizează, coordonează și monitorizează desfășurarea procesului de studii și de cercetare științifică de către membrii departamentului/catedrei;
96.4. elaborează la începutul fiecărui an de studii planul de lucru al departamentului/catedrei și îl prezintă spre aprobare consiliului facultății;
96.5. avizează planurile individuale ale cadrelor didactice/științifico-didactice privind activitatea didactică, metodică și științifică/ de creație artistică/sportivă, conform Regulamentului-cadru cu privire la normarea activității ştiinţifico-didactice în învățământul superior;
96.6. organizează și conduce ședințele departamentului/catedrei;
96.7. la decizia Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională, cu avizul favorabil al senatului, coordonează elaborarea programelor de studii (inclusiv, a programelor comune) în domeniile de profil ale departamentului/catedrei și desemnează membrii echipei din cadrul departamentului/catedrei responsabili de elaborarea/actualizarea planurilor de învățământ, aprobate în consiliul facultății;
96.8. organizează activitatea de autoevaluare, evaluare internă a calității programelor de studii relevante, elaborarea rapoartelor de autoevaluare, în conformitate cu standardele de acreditare, criteriile și indicatorii aprobați;
96.9. coordonează organizarea activității educative, științifice, artistice și culturale a studenților facultății respective;
96.10. organizează procesul de formare continuă a cadrelor didactice, științifico-didactice, științifice din cadrul departamentului/catedrei respective;
96.11. asigură desfășurarea concursului pentru ocuparea posturilor didactice, științifico-didactice, științifice vacante în statele departamentului/catedrei;
96.12. elaborează și prezintă anual spre aprobare consiliului facultății raportul privind activitatea didactică, metodică, științifică a departamentului/catedrei;
96.13. poartă răspundere pentru calitatea procesului de învățământ prin respectarea standardelor educaționale de stat, respectarea disciplinei de muncă de către personalul departamentului/catedrei;
96.14. este responsabil de politica de personal la departament/catedră.
97. Funcția de rector, decan și, la decizia senatului, conform regulamentului instituțional, funcția de director al unității de cercetare și inovare, șef de departament/catedră poate fi deținută de aceeași persoană cel mult două mandate consecutive, fiecare cu durata de 5 ani. În cazul unor situații obiective, când funcția de decan, director al unității de cercetare și inovare, șef de departament/catedră devine vacantă, rectorul asigură interimatul funcției, numind o persoană care întrunește cerințele prestabilite.
IV. Transparență și conflicte de interese
98. În vederea asigurării transparenței procesului decizional, pe pagina oficială instituțională se publică toate documentele și etapele aferente concursului de alegeri în organele și funcțiile de conducere, inclusiv, regulamentele instituționale, calendarul electoral, lista candidaților, procesele-verbale, hotărârile respective, prezența la vot, rapoartele Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională etc.
99. Ordinea de zi și materialele ședințelor organelor colegiale se comunică membrilor cu cel puțin trei zile lucrătoare înainte, cu excepția situațiilor urgente motivate.
100. Hotărârile și extrasele din procesele-verbale se publică în termen de zece zile lucrătoare, cu respectarea protecției datelor cu caracter personal și a informațiilor cu acces limitat.
101. Calendarele electorale, listele alegătorilor, listele candidaților, programele manageriale, prezența la vot, rezultatele și deciziile asupra contestațiilor sunt publice.
102. Membrul organului colegial declară orice interes personal care poate influența examinarea unei chestiuni și se abține de la dezbatere și vot. Abținerea se consemnează în procesul-verbal.
103. Candidații la o funcție de conducere nu pot fi membri ai comisiei electorale sau ai comisiei de contestare și nu pot participa la adoptarea deciziilor care îi privesc direct.
104. Încălcarea obligației de declarare și abținere atrage răspunderea prevăzută de lege și poate constitui temei pentru anularea actului adoptat dacă votul persoanei a influențat rezultatul.
V. Dispoziții speciale
105. Procedurile de alegere inițiate anterior intrării în vigoare a prezentului Regulament-cadru se finalizează potrivit reglementărilor aplicabile la data inițierii lor.
106. Mandatele organelor și persoanelor cu funcții de conducere aflate în exercițiu continuă până la expirarea termenului pentru care au fost acordate, cu excepția cazurilor de încetare de drept prevăzute de lege.
107. Constituirea organelor colegiale deliberative și a celor administrative strategice se realizează cu respectarea principiului egalității de gen.
108. În procesul de organizare și desfășurare a alegerilor în organele și funcțiile de conducere, eventualele contestații se adresează comisiilor de contestare, membrii cărora nu pot fi membri ai comisiilor electorale. După examinarea contestațiilor, comisia în cauză prezintă rectorului concluziile respective în termen de trei zile lucrătoare.
109. În cazul constatării încălcării prevederilor prezentului Regulament-cadru și a regulamentului instituțional privind organizarea și desfășurarea concursurilor în organele și funcțiile de conducere, cu excepția alegerii rectorului, rezultatele alegerilor vor fi anulate prin ordinul rectorului, cu anunțarea unui nou concurs.
110. În cazul sesizărilor care privesc alegerile rectorilor, contestațiile cu privire la procesul și rezultatele concursului pot fi depuse de către candidați sau membrii comunității academice cu drept de vot la Consiliul de dezvoltare strategică instituțională și la Consiliul de etică și management, conform cadrului normativ aplicabil.
111. Persoana care deține funcția de rector la data reorganizării instituției de învățământ prin absorbția unei alte instituții de învățământ superior poate deține 3 mandate consecutive. Excepția nu produce prelungirea automată a mandatului și nu înlătură obligația organizării alegerilor. Persoana vizată poate deține al treilea mandat numai dacă participă la procedura electorală și este aleasă în condițiile legii.
112. Mandatul rectorului și al prorectorilor încetează de drept la atingerea vârstei de 65 de ani.
113. Completarea locurilor devenite vacante în organele colegiale deliberative ale instituțiilor de învățământ superior (senat, consiliul științific, consiliul facultății, consiliul școlii doctorale, consiliul unității de cercetare și inovare) se desfășoară conform prevederilor regulamentelor instituționale privind alegerea în organele și funcțiile de conducere a fiecărei instituții.
114. De regulă, completarea posturilor vacante se face prin două mecanisme principale, în funcție de modul în care a fost constituită lista inițială:
114.1. locul vacant este atribuit următorului candidat ca număr de voturi din aceeași categorie (aceeași facultate/departament/școală doctorală/unitate de cercetare și inovare sau din rândul studenților); sau
114.2. se organizează procedura de alegeri pentru locul (sau locurile) vacante.
115. După caz, rectorul sau senatul inițiază alegerile de completare a locurilor vacante prin constituirea unor comisii electorale speciale, stabilirea calendarului electoral (înscrierea candidaturilor, perioada de desfășurare și ziua votului). Votul se desfășoară respectând aceleași principii ca la alegerile generale: vot secret, liber exprimat și direct.
116. Rectorii, prorectorii, decanii și șefii de departament/catedră din cadrul instituțiilor de învățământ în domeniile milităriei, securității și ordinii publice sunt numiți în funcții de către conducătorii autorităților publice în subordinea cărora se află aceste instituții, conform cadrului normativ special al domeniilor menționate, iar structura organizatorică și funcțională este propusă de senat și aprobată de conducătorii autorităților respective.