Secțiunea 1
Guvernanța internă, transparența, tratamentul riscurilor și remunerarea
Articolul 21. Condițiile de aplicare a prezentei secțiuni
(1) În cazul în care o firmă de investiții care nu a îndeplinit toate condițiile prevăzute de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată îndeplinește ulterior condițiile respective, prevederile prezentei secțiuni încetează să se aplice numai după expirarea termenului de 6 luni de la data îndeplinirii condițiilor respective.
(2) Prevederile prezentei secțiuni încetează să se aplice unei firme de investiții după expirarea termenului prevăzut la alin. (1) numai dacă aceasta a continuat să îndeplinească, fără întrerupere, condițiile pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată și dacă a notificat Comisia Națională în acest sens.
(3) În cazul în care firma de investiții stabilește că nu mai îndeplinește toate condițiile pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată, conform actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, aceasta notifică Comisia Națională în acest sens și se conformează prevederilor prezentei secțiuni în termen de 12 luni de la data la care a avut loc evaluarea respectivă.
(4) Firma de investiții aplică prevederile art. 28 în cazul remunerațiilor acordate pentru serviciile furnizate sau pentru performanțele obținute în cursul exercițiului financiar următor celui în care a avut loc evaluarea prevăzută la alin. (3).
(5) În cazul în care firmei de investiții i se aplică prevederile prezentei secțiuni și testul capitalului de grup, conform actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, dispozițiile prezentei secțiuni se aplică firmei de investiții pe bază individuală.
(6) În cazul în care firmei de investiții i se aplică prevederile prezentei secțiuni și consolidarea prudențială, conform actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, dispozițiile prezentei secțiuni se aplică firmei de investiții pe bază individuală și pe bază consolidată.
(7) Prin derogare de la prevederile alin. (3), dispozițiile prezentei secțiuni nu se aplică filialelor care sunt incluse în situația consolidată și care sunt stabilite în țări terțe dacă societatea-mamă din Uniunea Europeană poate demonstra Comisiei Naționale că aplicarea prevederilor prezentei secțiuni este ilegală în temeiul dreptului țării terțe în care sunt stabilite filialele respective.
Articolul 22. Guvernanța internă
(1) Firma de investiții dispune de mecanisme de guvernanță solide, care includ următoarele elemente:
a) o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente și coerente;
b) procese eficace de identificare, gestionare, monitorizare și raportare a riscurilor la care este sau poate fi expusă firma de investiții ori a riscurilor pe care firma de investiții le prezintă sau le poate prezenta pentru terți, inclusiv a riscului de concentrare rezultat din expunerile față de contrapărți centrale, ținând seama de condițiile stabilite de legislația privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții;
c) mecanisme adecvate de control intern, inclusiv proceduri administrative și contabile sigure;
d) politici și practici de remunerare care promovează o gestionare adecvată și eficace a riscurilor și sunt în concordanță cu aceasta.
(2) Politicile și practicile de remunerare prevăzute la alin. (1) lit. d) sunt neutre din punctul de vedere al genului.
(3) La stabilirea mecanismelor de guvernanță solide prevăzute la alin. (1) se iau în considerare prevederile art. 24–29.
(4) Mecanismele de guvernanță solide prevăzute la alin. (1) trebuie să fie adecvate și proporționale în raport cu natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente modelului de afaceri și activităților desfășurate de firma de investiții.
Articolul 23. Raportarea pentru fiecare țară în parte
(1) Firma de investiții care deține într-un stat membru al Uniunii Europene sau într-o țară terță o sucursală sau o filială care este o instituție financiară are obligația de a prezenta anual către Comisia Națională următoarele informații pentru fiecare stat membru al Uniunii Europene și pentru fiecare țară terță:
a) denumirea, natura activităților și sediul oricărei filiale și sucursale;
b) cifra de afaceri;
c) numărul de angajați cu durata normală a timpului de muncă conform programului de funcționare a firmei;
d) profitul sau pierderea înainte de impozitare;
e) impozitul pe venit;
f) subvențiile publice primite.
(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) sunt auditate în conformitate cu prevederile Legii nr. 271/2017 privind auditul situațiilor financiare și sunt anexate la situațiile financiare anuale sau la situațiile financiare consolidate ale firmei de investiții respective.
Articolul 24. Organul de conducere al firmei de investiții
(1) Organul de conducere al firmei de investiții aprobă și examinează periodic strategiile și politicile referitoare la apetitul pentru risc al firmei de investiții, precum și la gestionarea, monitorizarea și diminuarea riscurilor la care firma de investiții este sau poate fi expusă, ținând seama de mediul macroeconomic și de faza ciclului economic.
(2) Organul de conducere al firmei de investiții alocă timpul necesar pentru examinarea corespunzătoare a aspectelor prevăzute la alin. (1).
(3) Organul de conducere al firmei de investiții alocă resurse suficiente pentru gestionarea tuturor riscurilor semnificative la care firma de investiții este sau poate fi expusă.
(4) Firma de investiții stabilește linii de raportare către organul de conducere pentru toate riscurile semnificative și pentru toate politicile de gestionare a riscurilor, precum și pentru toate modificările aduse acestora.
(5) Firma de investiții care nu îndeplinește criteriile prevăzute la art. 28 alin. (8) lit. a) instituie un comitet de risc format din membri ai organului de conducere care nu dețin funcții executive în cadrul firmei de investiții în cauză.
(6) Membrii comitetului de risc prevăzut la alin. (5) trebuie să dispună de cunoștințele, competențele și expertiza necesare pentru a înțelege pe deplin, a gestiona și a monitoriza strategia de risc și apetitul pentru risc al firmei de investiții.
(7) Membrii comitetului de risc prevăzut la alin. (5) se asigură că comitetul în cauză consiliază organul de conducere cu privire la strategia de risc și apetitul pentru risc, urmărite în prezent sau preconizate de firma de investiții, și sprijină organul de conducere în monitorizarea punerii în aplicare a strategiei respective de către conducerea superioară.
(8) Organul de conducere poartă răspunderea deplină pentru aprobarea și punerea în aplicare a strategiilor și politicilor de risc ale firmei de investiții.
(9) Organul de conducere, în funcția sa de supraveghere, și comitetul de risc al acestuia, dacă a fost instituit, au acces la informații privind riscurile la care firma de investiții este sau poate fi expusă.
Articolul 25. Tratamentul riscurilor
(1) Firmele de investiții dispun de strategii, de politici, de procese și de sisteme solide pentru identificarea, măsurarea, gestionarea și monitorizarea următoarelor elemente:
a) sursele și efectele semnificative ale riscurilor pentru clienți, precum și orice impact semnificativ asupra fondurilor proprii;
b) sursele și efectele semnificative ale riscurilor pentru piață, precum și orice impact semnificativ asupra fondurilor proprii;
c) sursele și efectele semnificative ale riscurilor pentru firma de investiții, în special ale celor care pot diminua nivelul fondurilor proprii disponibile;
d) riscul de lichiditate pe perioade adecvate, de durate diferite, inclusiv intrazilnice, astfel încât să se asigure că firma de investiții menține niveluri adecvate de resurse lichide, inclusiv pentru abordarea surselor semnificative ale riscurilor prevăzute la lit. a)–c);
e) sursele și efectele semnificative ale riscului de concentrare rezultat din expunerile față de contrapărți centrale, precum și orice impact semnificativ asupra fondurilor proprii.
(2) Strategiile, politicile, procesele și sistemele menționate la alin. (1) trebuie să fie proporționale cu complexitatea, cu profilul de risc și cu obiectul de activitate ale firmei de investiții, precum și cu nivelul de toleranță la risc, stabilite de organul de conducere, și să reflecte importanța firmei de investiții în fiecare stat membru al Uniunii Europene în care aceasta își desfășoară activitatea.
(3) În sensul alin. (1) lit. a) și alin. (2), Comisia Națională ia în considerare prevederile legislației privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții și ale actelor normative ale Comisiei Naționale emise în aplicarea acestora, referitoare la segregarea fondurilor clienților deținute de o firmă de investiții.
(4) În sensul alin. (1) lit. a), firma de investiții ia în considerare deținerea unei asigurări de răspundere civilă profesională ca instrument eficace în gestionarea riscurilor.
(5) În sensul alin. (1) lit. c), sursele semnificative ale riscurilor pentru firma de investiții includ, după caz, modificări semnificative ale valorii contabile a activelor, inclusiv ale creanțelor asupra agenților delegați, intrarea în dificultate a clienților sau a contrapărților, poziții în instrumente financiare, monede străine și mărfuri, precum și obligații aferente sistemelor de pensii cu prestații predefinite.
(6) În sensul alin. (1) lit. e), Comisia Națională, prin intermediul activității de monitorizare, se asigură că organul de conducere elaborează planuri specifice și obiective cuantificabile, în conformitate cu cerințele privind accesul la contrapărțile centrale, prevăzute de legislația privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții, în vederea monitorizării și abordării riscului de concentrare rezultat din expunerile față de contrapărțile centrale care oferă servicii de importanță sistemică semnificativă pentru Uniunea Europeană sau pentru unul ori mai multe dintre statele membre ale acesteia.
(7) Firma de investiții gestionează, în mod adecvat, orice impact semnificativ asupra fondurilor proprii în cazul în care astfel de riscuri nu sunt reflectate corespunzător în cerințele privind fondurile proprii calculate în baza actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(8) În cazul în care firma de investiții urmează să intre în proces de lichidare sau să își înceteze activitatea, Comisia Națională solicită acesteia ca, ținând seama de viabilitatea și de sustenabilitatea strategiei și a modelului său de afaceri, să asigure că cerințele și resursele pentru menținerea fondurilor proprii și a resurselor lichide sunt adecvate și suficiente până la data lichidării sau a încetării activității, după caz.
(9) Prin derogare de la prevederile art. 2 alin. (4) și ale art. 21, dispozițiile alin. (1) lit. a), c) și d) se aplică firmelor de investiții care îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme de investiții mici și neinterconectate, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
Articolul 26. Politici de remunerare
(1) La stabilirea și aplicarea politicii sale de remunerare pentru membrii conducerii superioare, pentru personalul cu competențe de asumare a riscurilor, pentru personalul care exercită funcții de control, precum și pentru orice angajat care beneficiază de o remunerație totală cel puțin egală cu cea mai mică remunerație plătită membrilor conducerii superioare sau personalului cu competențe de asumare a riscurilor a cărui activitate profesională are un impact semnificativ asupra profilului de risc al firmei de investiții sau al activelor pe care le administrează, firma de investiții respectă următoarele principii:
1) politica de remunerare este documentată în mod clar și este proporțională cu dimensiunea, organizarea internă, precum și cu natura, amploarea și complexitatea activităților firmei de investiții;
2) politica de remunerare este neutră din punctul de vedere al genului;
3) politica de remunerare este coerentă cu o gestionare adecvată și eficace a riscurilor și promovează o astfel de gestionare;
4) politica de remunerare este conformă cu strategia și obiectivele de afaceri ale firmei de investiții și ia în considerare efectele pe termen lung ale deciziilor de investiții adoptate;
5) politica de remunerare include măsuri în vederea evitării conflictelor de interese, încurajează comportamentul responsabil în afaceri și promovează conștientizarea riscurilor și asumarea prudentă a acestora;
6) organul de conducere, în funcția sa de supraveghere a firmei de investiții, adoptă și revizuiește periodic politica de remunerare și își asumă responsabilitatea generală pentru supravegherea punerii în aplicare a politicii respective;
7) punerea în aplicare a politicii de remunerare face obiectul unei evaluări interne centrale și independente, efectuată de către personalul care exercită funcții de control cel puțin o dată pe an;
8) personalul care exercită funcții de control este independent de unitățile operaționale pe care le supraveghează, dispune de autoritatea corespunzătoare și este remunerat în funcție de realizarea obiectivelor aferente funcțiilor sale, indiferent de performanțele sectoarelor operaționale pe care le controlează;
9) remunerarea personalului care exercită funcții de gestionare a riscurilor și de conformitate este supravegheată direct de către comitetul de remunerare prevăzut la art. 29 sau, în cazul în care un astfel de comitet nu a fost instituit, de către organul de conducere, în funcția sa de supraveghere;
10) politica de remunerare stabilește o distincție clară între criteriile aplicate pentru determinarea următoarelor componente ale remunerației:
a) remunerația fixă de bază, care reflectă, în primul rând, experiența profesională relevantă și responsabilitățile organizatorice, astfel cum sunt prevăzute în fișa postului angajatului, ca parte a condițiilor de angajare a acestuia;
b) remunerația variabilă, care reflectă performanțele sustenabile și adaptate la risc ale angajatului, precum și performanțele care depășesc atribuțiile prevăzute de fișa postului angajatului respectiv;
11) componenta fixă reprezintă o proporție suficient de mare din remunerația totală, astfel încât să permită aplicarea unei politici complet flexibile privind componenta variabilă a remunerației, inclusiv posibilitatea de a nu plăti nicio componentă variabilă a remunerației.
(2) În sensul alin. (1) pct. 11), firma de investiții stabilește raporturi adecvate între componenta variabilă și componenta fixă a remunerației totale în politica sa de remunerare, ținând seama de activitățile sale economice și de riscurile asociate acestora, precum și de impactul diferitelor categorii de personal prevăzute la alin. (1) asupra profilului de risc al firmei de investiții.
(3) Firma de investiții stabilește și aplică principiile prevăzute la alin. (1) în mod adecvat în raport cu dimensiunea și organizarea sa internă, precum și cu natura, amploarea și complexitatea activităților sale.
Articolul 27. Limitări privind remunerarea
În cazul în care firma de investiții face obiectul unor instrumente de rezoluție, în conformitate cu legislația privind redresarea și rezoluția firmelor de investiții:
a) firma de investiții respectivă nu plătește nicio remunerație variabilă membrilor organului de conducere;
b) dacă remunerația variabilă plătită personalului, altul decât membrii organului de conducere, este incompatibilă cu menținerea de către firma de investiții a unei baze solide de capital și cu revenirea acesteia la o situație financiară stabilă într-un termen scurt, remunerația variabilă se limitează la o parte din veniturile nete.
Articolul 28. Remunerația variabilă
(1) Firma de investiții se asigură că orice remunerație variabilă acordată și plătită categoriilor de personal prevăzute la art. 26 alin. (1) îndeplinește cumulativ următoarele cerințe, în aceleași condiții prevăzute la art. 26 alin. (3):
1) în cazul în care remunerația variabilă este legată de performanță, valoarea totală a remunerației variabile se bazează pe o evaluare combinată a performanței individuale, a performanței unității operaționale în cauză și a rezultatelor generale ale firmei de investiții. Evaluarea se bazează pe o perioadă multianuală, ținând seama de faza ciclului economic al firmei de investiții și de riscurile specifice activității acesteia;
2) la evaluarea performanței individuale se iau în considerare atât criteriile financiare, cât și criteriile nefinanciare;
3) remunerația variabilă nu afectează capacitatea firmei de investiții de a asigura și de a menține o bază solidă de capital;
4) remunerația variabilă garantată nu este permisă, cu excepția celei acordate personalului nou-angajat, numai pentru primul an de angajare și în cazul în care firma de investiții dispune de o bază solidă de capital;
5) plățile aferente încetării anticipate a contractului individual de muncă reflectă performanțele obținute în timp de către persoana în cauză și nu recompensează incapacitatea sau abaterile profesionale;
6) pachetele salariale legate de compensarea sau preluarea drepturilor cuvenite în temeiul contractelor încheiate pentru perioade de angajare anterioare sunt aliniate la interesele pe termen lung ale firmei de investiții;
7) la evaluarea performanțelor, utilizată ca bază pentru calcularea componentei variabile a remunerației, se ține seama de toate tipurile de riscuri actuale și viitoare, precum și de costul capitalului și al lichidității impuse în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
8) la alocarea componentei variabile a remunerației în cadrul firmei de investiții se ține seama de toate tipurile de riscuri actuale și viitoare;
9) cel puțin 50% din remunerația variabilă este reprezentată de oricare dintre următoarele instrumente:
a) acțiuni;
b) instrumente legate de acțiuni;
c) instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar sau instrumente de fonduri proprii de nivelul 2 sau alte instrumente care pot fi convertite integral în instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 de bază sau a căror valoare poate fi redusă și care reflectă în mod adecvat calitatea creditului firmei de investiții în condiții de continuitate a activității;
d) instrumente fără numerar care reflectă instrumentele portofoliilor administrate.
În cazul în care firma de investiții nu emite niciunul dintre instrumentele menționate în prezentul punct, Comisia Națională este în drept să aprobe utilizarea unor mecanisme alternative care îndeplinesc aceleași obiective;
10) cel puțin 40% din remunerația variabilă este reportată pe o perioadă cuprinsă între 3 și 5 ani, după caz, în funcție de faza ciclului economic al firmei de investiții, de natura activității acesteia, de riscurile aferente acesteia și de activitățile desfășurate de persoana în cauză, cu excepția cazului în care valoarea remunerației variabile este deosebit de ridicată, situație în care proporția remunerației variabile care trebuie reportată este de cel puțin 60%;
11) remunerația variabilă este redusă cu până la 100% în cazul în care performanța financiară a firmei de investiții este slabă sau negativă, inclusiv prin aplicarea mecanismelor de tip malus sau de recuperare (clawback) care fac obiectul criteriilor stabilite de firma de investiții, vizând în special situațiile în care persoana în cauză:
a) a desfășurat sau a participat la desfășurarea în mod necorespunzător a unei activități care a avut ca rezultat pierderi semnificative pentru firma de investiții;
b) este considerată că nu mai îndeplinește cerințele privind competența profesională și onestitatea;
12) beneficiile discreționare de tipul pensiilor sunt aliniate la strategia de afaceri, la obiectivele, la valorile și la interesele pe termen lung ale firmei de investiții.
(2) În sensul prevederilor alin. (1):
a) persoanele prevăzute la art. 26 alin. (1) nu recurg la strategii de acoperire personală sau la asigurări legate de remunerație ori de răspundere pentru a submina principiile prevăzute la alin. (1);
b) remunerația variabilă nu este plătită prin intermediul instrumentelor financiare sau al metodelor/mecanismelor care facilitează nerespectarea prevederilor prezentei legi sau ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(3) În sensul prevederilor alin. (1) pct. 9), instrumentele prevăzute la punctul respectiv fac obiectul unei politici adecvate de conservare, concepută astfel încât să alinieze stimulentele acordate persoanelor la interesele pe termen lung ale firmei de investiții, precum și la interesele creditorilor și clienților acesteia.
(4) Comisia Națională este în drept să impună restricții cu privire la tipul și la caracteristicile instrumentelor prevăzute la alin. (1) pct. 9) sau să interzică utilizarea anumitor instrumente pentru remunerația variabilă.
(5) În sensul prevederilor alin. (1) pct. 10), remunerația variabilă reportată nu se dobândește mai rapid decât pe o bază proporțională.
(6) În sensul prevederilor alin. (1) pct. 12), în cazul în care raporturile de muncă ale unui angajat cu firma de investiții încetează înainte ca acesta să atingă vârsta de pensionare, beneficiile discreționare de tipul pensiilor sunt reținute de către firma de investiții, pentru o perioadă de 5 ani, sub forma instrumentelor prevăzute la alin. (1) pct. 9).
(7) În cazul în care un angajat atinge vârsta de pensionare și se pensionează, beneficiile discreționare de tipul pensiilor sunt plătite angajatului în cauză sub forma instrumentelor prevăzute la alin. (1) pct. 9), sub rezerva respectării unei perioade de reținere de 5 ani.
(8) Prevederile alin. (1) pct. 9) și 10) și alin. (6) și (7) nu se aplică:
a) firmelor de investiții ale căror active bilanțiere și extrabilanțiere au, în medie, o valoare mai mică sau egală cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 100 de milioane de euro în perioada de 4 ani imediat anterioară unui exercițiu financiar dat;
b) persoanelor a căror remunerație variabilă anuală nu depășește echivalentul în lei moldovenești al sumei de 50 de mii de euro și nu reprezintă mai mult de un sfert din remunerația anuală totală a persoanei respective.
Articolul 29. Comitetul de remunerare
(1) Firmele de investiții care nu îndeplinesc criteriile prevăzute la art. 28 alin. (8) lit. a) au obligația de a institui un comitet de remunerare.
(2) Comitetul de remunerare prevăzut la alin. (1) are o componență echilibrată din perspectiva genului și își exercită atribuțiile în mod competent, obiectiv și independent cu privire la politicile și practicile de remunerare, precum și la stimulentele create pentru gestionarea riscurilor, a capitalului și a lichidității.
(3) Comitetul de remunerare poate fi instituit la nivel de grup.
(4) Comitetul de remunerare răspunde de elaborarea deciziilor privind remunerarea, inclusiv a deciziilor care au repercusiuni asupra riscurilor și asupra gestionării riscurilor în cadrul firmei de investiții în cauză și pe care organul de conducere trebuie să le adoptate.
(5) Președintele și membrii comitetului de remunerare sunt membri ai organului de conducere care nu exercită funcții executive în cadrul firmei de investiții în cauză.
(6) La elaborarea deciziilor prevăzute la alin. (4), comitetul de remunerare ține seama de interesul public, precum și de interesele pe termen lung ale acționarilor, ale investitorilor și ale altor părți interesate ale firmei de investiții.
Articolul 30. Supravegherea politicilor de remunerare
(1) Comisia Națională colectează informațiile publicate de către firma de investiții în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, precum și informațiile furnizate de aceasta privind diferența de remunerare dintre femei și bărbați și utilizează informațiile respective pentru a compara tendințele și practicile de remunerare.
(2) Firma de investiții furnizează Comisiei Naționale informații privind numărul persoanelor fizice din cadrul firmei de investiții a căror remunerație este mai mare sau egală cu echivalentul în lei moldovenești al sumei de 1 milion de euro pentru fiecare exercițiu financiar, defalcate pe intervale valorice corespunzătoare echivalentului în lei moldovenești al sumei de 1 milion de euro, inclusiv informații privind responsabilitățile de serviciu ale acestora, sectorul operațional în cauză, precum și principalele componente ale salariului, primele, indemnizațiile pe termen lung și contribuțiile la pensie.
(3) Firma de investiții transmite Comisiei Naționale, la cerere, cifrele aferente remunerației totale a fiecărui membru al organului de conducere sau al conducerii superioare.
(4) Comisia Națională transmite informațiile prevăzute la alin. (1)–(3) către ABE.
Secțiunea a 2-a
Procesul de supraveghere și evaluare realizat de Comisia Națională
Articolul 31. Analiza de supraveghere și evaluare
(1) Comisia Națională analizează, în măsura în care este relevant și ținând seama de dimensiunea, profilul de risc și modelul de afaceri al firmei de investiții, strategiile, procesele, mecanismele și măsurile puse în aplicare de firma de investiții pentru a se conforma prevederilor prezentei legi și ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții și evaluează următoarele elemente, după caz și dacă este necesar, pentru a asigura gestionarea și acoperirea adecvată a riscurilor firmei de investiții:
a) riscurile prevăzute la art. 25;
b) repartizarea geografică a expunerilor firmei de investiții;
c) modelul de afaceri al firmei de investiții;
d) evaluarea riscului sistemic;
e) riscurile care pun în pericol securitatea rețelelor și a sistemelor informatice utilizate de firma de investiții pentru a asigura confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea proceselor, datelor și activelor acesteia;
f) expunerea firmei de investiții la riscul de rată a dobânzii rezultat din activități din afara portofoliului de tranzacționare;
g) mecanismele de guvernanță ale firmei de investiții și capacitatea membrilor organului de conducere de a-și exercita atribuțiile.
(2) În sensul alin. (1), în cazul în care firma de investiții deține o asigurare de răspundere civilă profesională, Comisia Națională ia în considerare acest lucru la efectuarea evaluării prevăzute la alin. (1).
(3) În sensul alin. (1) lit. a), Comisia Națională evaluează și monitorizează evoluția practicilor firmei de investiții privind gestionarea riscului de concentrare rezultat din expunerile acesteia față de contrapărțile centrale, inclusiv a planurilor elaborate în conformitate cu art. 25 alin. (1), precum și progresele înregistrate în ceea ce privește adaptarea modelului său de afaceri la reglementările prevăzute de legislația privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții.
(4) Comisia Națională stabilește frecvența și gradul de detaliere ale analizei și evaluării prevăzute la alin. (1), ținând seama de dimensiunea, natura, amploarea și complexitatea activităților desfășurate de firma de investiții în cauză și, după caz, de importanța sistemică a acesteia, precum și de principiul proporționalității.
(5) Comisia Națională adoptă, după caz, un program de supraveghere prudențială pentru firmele de investiții pe care le supraveghează, luând în considerare elementele de analiză și evaluare prevăzute la alin. (1)–(3).
(6) Actualizarea analizei de supraveghere și evaluare se efectuează cel puțin o dată pe an pentru firmele de investiții în privința cărora s-a stabilit un program de supraveghere prudențială.
(7) Comisia Națională decide, de la caz la caz, dacă și în ce formă se efectuează analiza de supraveghere și evaluare în privința firmelor de investiții care îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme de investiții mici și neinterconectate, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, atunci când este necesar, ținând seama de dimensiunea, natura, amploarea și complexitatea activităților desfășurate de firmele de investiții respective.
(8) În sensul alin. (4) se aplică prevederile legislației privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții, precum și ale actelor normative ale Comisiei Naționale emise în aplicarea acesteia, referitoare la protejarea de către firma de investiții a instrumentelor financiare și a fondurilor care aparțin clienților.
(9) La efectuarea analizei și evaluării prevăzute la alin. (1) lit. g), Comisia Națională are acces la ordinea de zi, la procesele-verbale și la documentele justificative ale reuniunilor organului de conducere și ale comitetelor acestuia, precum și la rezultatele evaluării interne sau externe a performanțelor organului de conducere.
Articolul 32. Analiza continuă a autorizării utilizării modelelor interne
(1) Comisia Națională analizează în mod regulat, și cel puțin o dată la 3 ani, respectarea de către firma de investiții a cerințelor privind autorizarea utilizării modelelor interne potrivit modului de calcul al cerinței de fonduri proprii aferente riscului de poziție (K-NPR), în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(2) În sensul alin. (1), Comisia Națională ia în considerare, în special, modificările intervenite în activitatea firmei de investiții, precum și punerea în aplicare a modelelor interne respective pentru produsele noi, analizează și evaluează dacă firma de investiții utilizează, pentru modelele interne respective, tehnici și practici elaborate în mod corespunzător și actualizate.
(3) Comisia Națională se asigură că deficiențele semnificative identificate de modelele interne ale firmei de investiții în ceea ce privește acoperirea riscurilor sunt remediate sau ia măsuri pentru atenuarea consecințelor deficiențelor respective, inclusiv prin impunerea unor majorări de capital sau a unor factori de multiplicare mai mari.
(4) În cazul în care, pentru modelele interne de calculare a riscului pentru piață, sunt înregistrate depășiri numeroase, stabilite în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, care indică faptul că modelele interne nu sunt sau nu mai sunt suficient de precise, Comisia Națională revocă autorizarea utilizării modelelor interne sau impune măsuri adecvate pentru a se asigura că modelele interne sunt îmbunătățite cu promptitudine în termenul prevăzut de Comisia Națională.
(5) În scopul analizei prevăzute la alin. (1), Comisia Națională ține seama de analizele și ghidurile elaborate de ABE cu privire la criteriile de referință privind modul în care firmele de investiții trebuie să utilizeze modelele interne, precum și privind modul în care modelele interne respective trebuie aplicate în cazul unor riscuri sau expuneri similare.
(6) În cazul în care o firmă de investiții autorizată să utilizeze modele interne nu mai îndeplinește cerințele pentru aplicarea modelelor interne respective, Comisia Națională solicită firmei de investiții fie să demonstreze că impactul neîndeplinirii cerințelor în cauză este nesemnificativ, fie să prezinte un plan de remediere și termenul necesar pentru asigurarea conformării cu aceste cerințe.
(7) În cazul în care Comisia Națională constată că planul prevăzut la alin. (6) riscă să nu aibă drept rezultat conformarea deplină sau că termenul stabilit pentru asigurarea conformării nu este suficient, Comisia Națională solicită firmei de investiții să îmbunătățească planul prezentat.
(8) În cazul în care Comisia Națională constată că firma de investiții riscă să nu se conformeze în termenul stabilit sau că aceasta nu a demonstrat în mod satisfăcător că impactul neîndeplinirii cerințelor pentru aplicarea modelelor interne este nesemnificativ, Comisia Națională revocă autorizarea utilizării modelelor interne sau limitează această autorizare la domeniile de activitate conforme sau la domeniile de activitate în care conformarea poate fi asigurată într-un termen corespunzător.
Secțiunea a 3-a
Măsuri și competențe de supraveghere
Articolul 33. Măsuri de supraveghere
Comisia Națională impune firmelor de investiții să întreprindă, într-un stadiu incipient, măsurile necesare pentru remedierea deficiențelor în oricare dintre următoarele situații:
a) firma de investiții nu îndeplinește cerințele prevăzute de prezenta lege sau de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
b) Comisia Națională dispune de elemente de probă potrivit cărora este probabil ca firma de investiții să încalce prevederile prezentei legi sau ale actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții în următoarele 12 luni.
Articolul 34. Competențe de supraveghere
(1) Comisia Națională exercită competențele prevăzute de Legea nr. 192/1998, de prezenta lege și de legislația privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții pentru a interveni în exercitarea funcțiilor sale de supraveghere, în activitatea firmelor de investiții în mod eficace și proporțional.
(2) În sensul prevederilor art. 25, 31, art. 32 alin. (6)–(8) și ale art. 33, precum și în vederea aplicării actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, Comisia Națională exercită următoarele competențe:
a) impune firmei de investiții să dețină fonduri proprii la un nivel mai ridicat față de cerințele de fonduri proprii stabilite de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, în condițiile art. 35, sau să ajusteze fondurile proprii și activele lichide necesare în cazul unei modificări semnificative a activității economice a firmei de investiții respective;
b) impune consolidarea măsurilor, a proceselor, a mecanismelor și a strategiilor puse în aplicare de firma de investiții în conformitate cu prevederile art. 20 și 22;
c) impune firmei de investiții să prezinte, în termen de un an de la data constatării neconformării activității sale, un plan pentru revenirea la respectarea cerințelor de supraveghere prevăzute de prezenta lege și de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, stabilește un termen-limită pentru punerea în aplicare a planului respectiv și solicită îmbunătățirea planului respectiv în ceea ce privește domeniul de aplicare și termenul-limită;
d) impune firmei de investiții să aplice o anumită politică de constituire a provizioanelor sau un anumit tratament al activelor din perspectiva cerințelor de fonduri proprii;
e) restrânge sau limitează activitățile, operațiunile ori rețeaua firmei de investiții sau solicită cesiunea activităților care prezintă riscuri excesive pentru soliditatea financiară a unei firme de investiții;
f) impune reducerea riscului inerent activităților, produselor și sistemelor firmei de investiții, inclusiv a celui inerent activităților externalizate;
g) impune firmei de investiții limitarea remunerației variabile la un anumit procent din veniturile nete în cazul în care remunerația respectivă nu este compatibilă cu menținerea unei baze solide de capital;
h) impune firmei de investiții să utilizeze profiturile sale nete pentru consolidarea fondurilor proprii;
i) restricționează sau interzice distribuirile ori plățile sub formă de dobânzi efectuate de firma de investiții către acționari, asociați sau deținători de instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar, în cazul în care restricția sau interdicția respectivă nu constituie un eveniment de nerambursare pentru firma de investiții;
j) impune cerințe de raportare suplimentare sau cerințe de raportare mai frecvente, suplimentar față de cele prevăzute de prezenta lege și de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, inclusiv raportarea privind situația capitalurilor și a pozițiilor de lichiditate;
k) impune cerințe de lichiditate specifice în conformitate cu art. 37;
l) solicită publicarea unor informații suplimentare;
m) solicită firmei de investiții să reducă riscurile la adresa securității rețelelor și a sistemelor informatice pentru a asigura confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea proceselor, a datelor și a activelor acesteia;
n) impune firmei de investiții să reducă expunerile față de o contraparte centrală sau să realinieze expunerile din conturile sale de compensare în conformitate cu legislația privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții, în cazul în care există un risc de concentrare excesivă generat de expunerile față de contrapartea centrală respectivă.
(3) În sensul alin. (2) lit. j), Comisia Națională este în drept să impună firmei de investiții cerințe de raportare suplimentare sau cerințe de raportare mai frecventă numai dacă informațiile care trebuie raportate nu dublează informațiile deja raportate și dacă este îndeplinită una dintre următoarele condiții:
a) se aplică unul dintre cazurile prevăzute la art. 33;
b) este necesar să se colecteze dovezile prevăzute la art. 33 lit. b);
c) informațiile suplimentare sunt solicitate în scopul procesului de analiză de supraveghere și evaluare prevăzut la art. 31.
(4) În sensul alin. (3), informațiile sunt considerate dublate în cazul în care Comisia Națională dispune deja de informații identice sau în mare măsură identice ori în cazul în care informațiile respective pot fi dezvoltate sau pot fi obținute de către Comisia Națională prin alte mijloace decât prin impunerea unei cerințe de raportare a informațiilor respective de către firma de investiții.
(5) Comisia Națională nu solicită informații suplimentare în cazul în care informațiile respective sunt puse deja la dispoziția sa într-un alt format sau la un nivel de granularitate diferit de cel al informațiilor suplimentare care trebuie raportate, iar formatul sau nivelul de granularitate diferit nu împiedică Comisia Națională să dezvolte informațiile care sunt în mare măsură similare.
Articolul 35. Cerințe de fonduri proprii suplimentare
(1) Comisia Națională impune cerința de fonduri proprii suplimentare prevăzută la art. 34 alin. (2) lit. a) numai în cazul în care, pe baza analizelor efectuate în conformitate cu art. 31 și 32, constată că o firmă de investiții se află în una dintre următoarele situații:
a) firma de investiții este expusă unor riscuri sau unor elemente de risc ori prezintă riscuri pentru alții, care sunt semnificative și nu sunt acoperite sau nu sunt acoperite în mod suficient de cerința de fonduri proprii, în special de cerințele calculate pe baza factorilor K, prevăzute de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
b) firma de investiții nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 20 și 22, iar alte măsuri de supraveghere sunt insuficiente pentru a îmbunătăți în mod adecvat practicile, procesele, mecanismele și strategiile într-un termen adecvat;
c) ajustările referitoare la evaluarea prudentă a portofoliului de tranzacționare sunt insuficiente pentru a permite firmei de investiții să își vândă sau să își acopere pozițiile într-un termen scurt fără a suporta pierderi semnificative în condiții normale de piață;
d) analiza efectuată în conformitate cu art. 32 indică faptul că nerespectarea cerințelor pentru aplicarea modelelor interne autorizate va avea ca rezultat niveluri necorespunzătoare de capital;
e) firma de investiții nu reușește, în mod repetat, să stabilească sau să mențină un nivel adecvat al fondurilor proprii suplimentare, în conformitate cu prevederile art. 36.
(2) În sensul alin. (1) lit. a), se consideră că riscurile sau elementele de risc nu sunt acoperite sau nu sunt acoperite în mod suficient de cerințele de fonduri proprii prevăzute de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții numai în cazul în care cuantumul, tipurile și repartizarea capitalului considerate adecvate de către Comisia Națională în urma analizei de supraveghere a evaluării desfășurate de firma de investiții în conformitate cu art. 20 alin. (1) sunt mai mari decât cerința de fonduri proprii aplicabilă firmei de investiții prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(3) În sensul alin. (2), capitalul considerat adecvat poate include riscuri sau elemente de risc care sunt excluse în mod explicit de la cerința de fonduri proprii prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(4) Comisia Națională stabilește nivelul fondurilor proprii suplimentare impus în conformitate cu art. 34 alin. (2) lit. a) ca fiind diferența dintre capitalul considerat adecvat conform prevederilor alin. (2) și (3) și cerința de fonduri proprii prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(5) Comisia Națională impune firmei de investiții să îndeplinească cerința de fonduri proprii suplimentare prevăzută la art. 34 alin. (2) lit. a) cu fonduri proprii, cu respectarea următoarelor condiții:
a) cel puțin trei sferturi din cerința de fonduri proprii suplimentare trebuie să fie îndeplinite cu fonduri proprii de nivelul 1;
b) cel puțin trei sferturi din fondurile proprii de nivelul 1 trebuie să fie constituite din fonduri proprii de nivelul 1 de bază;
c) fondurile proprii în cauză nu pot fi utilizate pentru îndeplinirea niciuneia dintre cerințele privind fondurile proprii stabilite prin actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(6) Comisia Națională motivează în scris decizia de impunere a cerinței de fonduri proprii suplimentare, prevăzută la art. 34 alin. (2) lit. a), prin descrierea detaliată a evaluării elementelor indicate la alin. (1)–(5).
(7) Descrierea evaluării prevăzută la alin. (6) include, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. d), o expunere explicită a motivelor pentru care nivelul de capital stabilit în conformitate cu art. 36 alin. (1) nu mai este considerat suficient.
(8) Comisia Națională poate impune firmelor de investiții care îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme de investiții mici și neinterconectate, conform actului normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, o cerință de fonduri proprii suplimentare, în conformitate cu prevederile alin. (1)–(7), în baza unei evaluări de la caz la caz și în cazul în care acest lucru este justificat.
Articolul 36. Orientări privind ajustarea nivelului fondurilor proprii suplimentare
(1) Ținând seama de principiul proporționalității și în funcție de dimensiunea, importanța sistemică, natura, amploarea și complexitatea activităților firmelor de investiții care nu îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme de investiții mici și neinterconectate, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, Comisia Națională este în drept să solicite firmelor de investiții respective să dispună de niveluri ale fondurilor proprii care, în temeiul art. 20, sunt în suficientă măsură mai ridicate decât cerințele privind fondurile proprii stabilite prin actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții și prin prezenta lege, inclusiv cerințele de fonduri proprii suplimentare prevăzute la art. 34 alin. (2) lit. a), pentru a se asigura că fluctuațiile economice ciclice nu conduc la încălcarea cerințelor respective și nu pun în pericol capacitatea firmei de investiții de a-și lichida și de a-și înceta activitatea în mod ordonat.
(2) Comisia Națională analizează, după caz, nivelul fondurilor proprii determinat în conformitate cu alin. (1) pentru fiecare firmă de investiții care nu îndeplinește condițiile pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, și comunică, după caz, firmei de investiții în cauză concluziile analizei efectuate, inclusiv eventualele așteptări legate de ajustarea nivelului fondurilor proprii stabilit conform alin. (1).
(3) Comisia Națională stabilește termenul la care firma de investiții trebuie să finalizeze ajustarea nivelului fondurilor proprii în conformitate cu alin. (2).
Articolul 37. Cerințele specifice privind lichiditatea
(1) Comisia Națională impune cerințele specifice privind lichiditatea prevăzute la art. 34 alin. (2) lit. k) numai în cazul în care, pe baza analizelor efectuate în conformitate cu art. 31 și 32, constată că o firmă de investiții care nu îndeplinește condițiile pentru a se califica drept firmă de investiții mică și neinterconectată sau care îndeplinește condițiile respective, dar nu a fost scutită de la îndeplinirea cerinței de lichiditate în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, se află în una dintre următoarele situații:
a) firma de investiții este expusă riscului de lichiditate sau unor elemente de risc de lichiditate care sunt semnificative și nu sunt acoperite ori nu sunt acoperite în mod suficient de cerința de lichiditate prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții;
b) firma de investiții nu îndeplinește cerințele prevăzute la art. 20 și 22 și practicile, procesele, mecanismele și strategiile nu vor fi îmbunătățite suficient și într-un termen adecvat prin alte măsuri administrative.
(2) În sensul alin. (1) lit. a), se consideră că riscul de lichiditate sau elementele de risc de lichiditate nu sunt acoperite ori nu sunt acoperite în mod suficient de cerința de lichiditate prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții numai în cazul în care cuantumul și tipurile de lichiditate considerate adecvate de către Comisia Națională în urma analizei de supraveghere a evaluării desfășurate de firma de investiții în conformitate cu art. 20 alin. (1) sunt mai mari decât cerința de lichiditate aplicabilă firmei de investiții prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(3) Comisia Națională stabilește cerințele specifice privind lichiditatea impuse în temeiul art. 34 alin. (2) lit. k) ca fiind diferența dintre lichiditatea considerată adecvată în temeiul alin. (2) și cerința de lichiditate prevăzută de actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(4) Comisia Națională impune firmei de investiții să îndeplinească cerințele specifice privind lichiditatea prevăzute la art. 34 alin. (2) lit. k) cu activele lichide, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții.
(5) Comisia Națională motivează în scris decizia de impunere a cerinței de lichiditate specifice prevăzute la art. 34 alin. (2) lit. k), prin descrierea detaliată a evaluării elementelor prevăzute la alin. (1)–(3).
Articolul 38. Cooperarea cu autoritățile de rezoluție
Comisia Națională, în calitate de autoritate competentă și autoritate de rezoluție, asigură schimbul intern de informații între structura care exercită atribuțiile aferente autorității competente și structura care exercită atribuțiile aferente autorității de rezoluție cu privire la orice cerință de fonduri proprii suplimentare impusă în temeiul art. 34 alin. (2) lit. a) unei firme de investiții care intră în domeniul de aplicare a legislației privind redresarea și rezoluția firmelor de investiții, precum și cu privire la eventualele așteptări legate de ajustarea prevăzută la art. 36 alin. (2) în ceea ce privește firma de investiții respectivă.
Articolul 39. Cerințe de publicare pentru firma de investiții
(1) Comisia Națională este îndrept să solicite:
a) firmelor de investiții care nu îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme mici și neinterconectate, în conformitate cu actul normativ al Comisiei Naționale privind cerințele prudențiale stabilite pentru firmele de investiții, să publice informațiile indicate în actul normativ menționat, mai mult de o dată pe an, și să stabilească termene pentru această publicare;
b) firmelor de investiții care nu îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme de investiții mici și neinterconectate, precum și firmelor de investiții care îndeplinesc condițiile pentru a se califica drept firme mici și neinterconectate și care emit instrumente de fonduri proprii de nivelul 1 suplimentar, să utilizeze mijloace și spații de informare specifice, în special site-urile web ale firmei de investiții, pentru publicarea informațiilor, altele decât situațiile financiare;
c) societăților-mamă să publice anual, fie integral, fie prin trimitere la informații echivalente, o descriere a formei juridice, precum și a guvernanței și a structurii organizatorice a grupului de firme de investiții, în conformitate cu prevederile art. 22 alin. (1) și (2) și ale legislației privind piețele instrumentelor financiare și activitățile de investiții.
(2) Concomitent cu publicarea informațiilor în conformitate cu alin. (1), acestea se transmit și către Comisia Națională, cu respectarea următoarele cerințe:
1) să fie prezentate într-un format care permite extragerea datelor;
2) să conțină inclusiv:
a) toate denumirile firmei de investiții sau ale societății-mamă la care se referă informațiile respective;
b) identificatorul entității juridice a firmei de investiții sau al societății-mamă;
c) categoria de dimensiune a firmei de investiții sau a societății-mamă care transmite informațiile, precum și a persoanei juridice la care se referă informațiile respective;
d) tipul informațiilor puse la dispoziția publicului în mod voluntar sau în temeiul actelor normative;
e) o mențiune care să indice dacă informațiile conțin date cu caracter personal.
(3) Comisia Națională, în calitate de organism de colectare, furnizează informațiile prezentate în conformitate cu alin. (2) în punctul unic de acces european (ESAP), înființat în temeiul Regulamentului (UE) 2023/2859 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 decembrie 2023 de înființare a unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare și pentru piețele de capital, precum și pentru durabilitate, cu respectarea cerințelor de la alin. (2).