privind aprobarea Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Procurorilor

În vigoare din 20.08.2026
EXTRAS nr. 1-420 din 11.12.2025 · CONSILIUL SUPERIOR AL PROCURORILOR · publicat 26.12.2025
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4
pe legis.md
Trimiteri: 183 legate · 10 nerezolvateMonitorul Oficial: 10 trimiteri

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (10)
  • art. 20 alin. (1) lit. e1) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • alin. (3) Trimitere recunoscută, fără legătură
  • aceeași hotărâre Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • aceeași hotărâre Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
  • art.17 alin.(11) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • (12) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct.281 lit.a)-c) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct.281 lit. c) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct.281 lit.d) Trimitere recunoscută: partea nu a fost găsită în acest act
  • pct.275-277 Trimitere recunoscută: actul citat nu a fost identificat
Monitorul Oficial: citări care nu se potrivesc cu actul numit sau se potrivesc cu mai multe acte (10)
  • MO382-385/20.08.26 art.681 Monitorul Oficial nr. 382-385 din 20.08.2026, art. 681. Numărul nu este accesibil liber; fără legătură deocamdată. Citarea se potrivește cu mai multe acte, iar textul nu arată care dintre ele.
  • MO382-385/20.08.26 art.681 Monitorul Oficial nr. 382-385 din 20.08.2026, art. 681. Numărul nu este accesibil liber; fără legătură deocamdată. Citarea se potrivește cu mai multe acte, iar textul nu arată care dintre ele.
  • MO382-385/20.08.26 art.681 Monitorul Oficial nr. 382-385 din 20.08.2026, art. 681. Numărul nu este accesibil liber; fără legătură deocamdată. Citarea se potrivește cu mai multe acte, iar textul nu arată care dintre ele.
  • MO382-385/20.08.26 art.681 Monitorul Oficial nr. 382-385 din 20.08.2026, art. 681. Numărul nu este accesibil liber; fără legătură deocamdată. Citarea se potrivește cu mai multe acte, iar textul nu arată care dintre ele.
  • MO382-385/20.08.26 art.681 Monitorul Oficial nr. 382-385 din 20.08.2026, art. 681. Numărul nu este accesibil liber; fără legătură deocamdată. Citarea se potrivește cu mai multe acte, iar textul nu arată care dintre ele.
  • MO382-385/20.08.26 art.681 Monitorul Oficial nr. 382-385 din 20.08.2026, art. 681. Numărul nu este accesibil liber; fără legătură deocamdată. Citarea se potrivește cu mai multe acte, iar textul nu arată care dintre ele.
  • MO382-385/20.08.26 art.681 Monitorul Oficial nr. 382-385 din 20.08.2026, art. 681. Numărul nu este accesibil liber; fără legătură deocamdată. Citarea se potrivește cu mai multe acte, iar textul nu arată care dintre ele.
  • MO382-385/20.08.26 art.681 Monitorul Oficial nr. 382-385 din 20.08.2026, art. 681. Numărul nu este accesibil liber; fără legătură deocamdată. Citarea se potrivește cu mai multe acte, iar textul nu arată care dintre ele.
  • MO382-385/20.08.26 art.681 Monitorul Oficial nr. 382-385 din 20.08.2026, art. 681. Numărul nu este accesibil liber; fără legătură deocamdată. Citarea se potrivește cu mai multe acte, iar textul nu arată care dintre ele.
  • MO382-385/20.08.26 art.681 Monitorul Oficial nr. 382-385 din 20.08.2026, art. 681. Numărul nu este accesibil liber; fără legătură deocamdată. Citarea se potrivește cu mai multe acte, iar textul nu arată care dintre ele.

ECSP1-237 din 23.07.26, MO382-385/20.08.26 art.681a; în vigoare 20.08.26

11 decembrie 2025 municipiul Chișinău

Examinând proiectul Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Procurorilor și audiind informația prezentată de către doamna Aliona Nesterov, Consiliul Superior al Procurorilor

CONSTATĂ:

[…]

În temeiul argumentelor invocate, urmare a exprimării votului de către membrii Consiliului Superior al Procurorilor prezenți la ședință, cu 9 voturi „pro” și 0 voturi „contra”, în temeiul art. 70 alin.(1) lit.a), art. 77, art. 79 din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, Consiliul Superior al Procurorilor

HOTĂRĂŞTE:

1. A aproba Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Procurorilor, conform anexei-parte integrantă a prezentei hotărâri.

2. A abroga Regulamentul Consiliului Superior al Procurorilor, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr.12-225/2016 din 14.09.2016.

3. Hotărârea se publică pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor, www.csp.md, directoriul Hotărâri, iar extrasul din Hotărâre, precum și Regulamentul, se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

4. Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție de orice persoană vătămată într-un drept al său, în termen de 10 zile lucrătoare de la data la care hotărârea vizată i-a fost comunicată.

PREȘEDINTELE CONSILIULUI

SUPERIOR AL PROCURORILOR Dumitru OBADĂ

Aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-420/2025 din 11.12.2025

REGULAMENT cu privire la organizarea și funcționarea Consiliului Superior al Procurorilor

Capitolul I

DISPOZIȚII GENERALE

1. Prezentul Regulament stabilește competențele, modul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Procurorilor (în continuare – Consiliul, la forma gramaticală corespunzătoare).

2. Regulamentul cu privire la organizarea şi funcționarea Consiliului Superior al Procurorilor (în continuare - Regulament, la forma gramaticală corespunzătoare) este elaborat în vederea asigurării executării de către Consiliu a competențelor prevăzute de Constituţia Republicii Moldova, Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură și alte acte normative.

3. Consiliul este un organ constituțional, independent, reprezentativ şi de autoadministrare al procurorilor, format în vederea participării la procesul de constituire, funcționare și asigurare a autoadministrării sistemului Procuraturii.

4. Consiliul este garantul independenței şi imparțialității procurorilor.

5. Consiliul funcționează ca un organ colegial, cu activitate permanentă, care își exercită atribuțiile în plen.

6. Consiliul este finanțat din bugetul de stat în limita alocațiilor bugetare aprobate prin legea bugetară anuală. Bugetul Consiliului se elaborează, se aprobă și se administrează în conformitate cu principiile, regulile și procedurile stabilite de legislația privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală.

7. Consiliul are statut de persoană juridică, cu sediul în municipiul Chișinău.

Capitolul II

COMPONENȚA CONSILIULUI SUPERIOR AL PROCURORILOR

8. Componența Consiliului este stabilită în art. 69 din Legea nr. 3/2016.

9. Mandatul membrilor aleși ai Consiliului este de 6 ani. Perioada de activitate în calitate de membru al Consiliului se include în stagiul profesional de procuror.

10. Membrii aleși ai Consiliului Superior al Procurorilor își exercită mandatul până la alegerea noilor membri.

11. În funcția de membru al Consiliului din rândul procurorilor poate fi ales candidatul care întrunește, cumulativ, următoarele condiții:

a) are o vechime în funcția de procuror de cel puțin 3 ani efectiv lucrați;

b) nu a fost sancționat disciplinar sau termenul de acțiune al sancțiunii disciplinare a expirat;

c) a promovat evaluare externă a integrităţii etice şi financiare;

d) nu a fost declarat vinovat de comiterea unei infracțiuni;

e) se bucură de o reputație ireproșabilă;

f) este o autoritate recunoscută în domeniul său de activitate.

12. Organizarea și modul de desfășurare a alegerilor membrilor Consiliului din rândul procurorilor, precum și procedura de vot, sunt stabilite de Regulamentul Adunării Generale a Procurorilor.

13. Procurorii incluși pe lista candidaților, care nu au acces în funcția de membru al Consiliului, devin supleanți ai funcţiei pentru care au candidat și asigură vacanța apărută pe durata mandatului în ordinea descrescătoare a numărului de voturi acumulate. Vacanța funcției de membru al Consiliului este constatată prin hotărâre a Consiliului. Supleantul exercită perioada rămasă a mandatului membrului substituit.

14. Membrii aleși în Consiliu din rândul procurorilor se detașează prin ordin al Procurorului General, în temeiul hotărârii Adunării Generale a Procurorilor, după cum urmează:

a) cel târziu cu o zi înainte de data preluării mandatului, dacă alegerea a avut loc înainte de expirarea mandatului predecesorului;

b) în prima zi lucrătoare de la data adoptării hotărârii de alegere, dacă alegerea a avut loc după expirarea mandatului predecesorului.

15. În cazul vacanței funcției membrului de drept al Consiliului, atribuțiile acestuia, în activitatea Consiliului, sunt exercitate de către persoana care exercită interimatul funcției, conform prevederilor legale aplicabile.

16. În cazul apariției vacanței funcției de membru al Consiliului din rândul reprezentanților societății civile, Consiliul informează imediat autoritatea care l-a ales și solicită suplinirea acestei vacanțe.

17. În cazul apariției vacanței funcției de membru al Consiliului din rândul procurorilor, Consiliul solicită Procurorului General detașarea procurorului supleant.

18. Aceeași persoană nu poate deține funcția de membru al Consiliului Superior al Procurorilor două mandate.

19. Membrii Consiliului, cu excepția celor de drept, nu pot exercita o altă activitate remunerată, afară de cea didactică, de creație, științifică, sportivă sau în cadrul asociațiilor obștești.

20. Membrii Consiliului au dreptul:

a) să ia cunoștință și să participe la examinarea materialelor prezentate spre examinare Consiliului;

b) să facă demersuri, să expună argumente și să prezinte materiale suplimentare;

c) să propună spre examinare în ședința Consiliului probleme ce țin de competența acestuia;

d) să participe prin vot la adoptarea de hotărâri și să-și expună, în caz de necesitate, opinia separată;

e) să efectueze alte acțiuni în condițiile legii.

21. Membrii Consiliului sunt obligați:

a) să asigure ocrotirea drepturilor și a libertăților procurorilor, a onoarei și a demnității acestora în condițiile legii;

b) să contribuie la promovarea principiului independenței procurorului;

c) să respecte regimul datelor cu caracter personal și a vieții prvate, precum și al altor informații cu acces limitat, care le-au devenit cunoscute în exercitarea mandatului;

d) să voteze pro sau contra la adoptarea de hotărâri.

22. Calitatea de membru al Consiliului încetează de drept în cazurile prevăzute de art. 76 alin.(1) din Legea nr. 3/2016, cu adoptarea unei hotărâri a Consiliului, prin care constată vacanța funcției.

23. Pe durata mandatului, precum și timp de 6 luni după încetarea acestuia, membrii Consiliului nu pot participa la concursuri pentru numire sau promovare în funcții de procuror, inclusiv în funcția de Procuror General.

24. La încetarea calității de membru al Consiliului ales din rândul procurorilor, în cazurile prevăzute la art. 76 alin. (1) lit. a)–c), e) și h) din Legea nr.3/2016, persoanei respective i se acordă funcția deținută până la detașare, dacă aceasta este vacantă sau, cu consimțământul său, i se acordă o funcție echivalentă sau altă funcție de procuror vacantă, cu excepția funcției de procuror-șef.

Capitolul III

COMPETENȚELE CONSILIULUI SUPERIOR AL PROCURORILOR

25. În materie de elaborare, aprobare, coordonare a actelor normative, Consiliul are următoarele competențe:

1) elaborarea și aprobarea Programulului de dezvoltare strategică al Consiliului și și a planurilor anuale de implementare a acestuia;

2) elaborează şi aprobă regulamentele privind activitatea sa, privind funcţionarea colegiilor sale şi alte regulamente care îl vizează;

3) elaborează şi aprobă regulamentele privind procedura de selecţie şi carieră a procurorilor;

4) elaborează proiectul de regulament al Adunării Generale a Procurorilor, inclusiv proiectele de amendare a acestuia;

5) elaborează proiectul Codului de etică al procurorilor, precum şi proiectele de modificare a acestuia şi le propune spre aprobare Adunării Generale a Procurorilor;

6) elaborează și aprobă regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului pentru selectarea candidatului la funcția de Procuror General;

7) elaborează și aprobă regulamentul privind modul de organizare și desfășurare a concursului public privind selectarea candidatului la funcția de procuror-șef al procuraturii specializate;

8) elaborează și aprobă regulamentul privind evaluarea performanțelor Procurorului General;

9) elaborează și aprobă regulamentul Comisiei permanente de instruire;

10) elaborează și aprobă regulamentele cu privire la selecția inspectorilor în cadrul Inspecției procurorilor și a inspectorului - șef, structura şi competențele Inspecţiei procurorilor, procedura, criteriile și calificativele de evaluare ale inspectorilor, precum și volumul de lucru, metodele, temeiurile şi procedura de verificare a activității procurorilor și activității organizatorice a procuraturilor;

11) avizează proiectul priorităţilor anuale privind activitatea Procuraturii, elaborate de Procurorul General;

12) participă la elaborarea planurilor de dezvoltare strategică a Procuraturii;

13) avizează propunerea Procurorului General adresată Parlamentului cu privire la stabilirea numărului total de procurori în cadrul Procuraturii și, la propunerea Procurorului General, stabileşte numărul procurorilor din fiecare procuratură (inclusiv în oficiile acestora);

14) exprimă acordul scris asupra structurii interne a Procuraturii Generale, a procuraturilor specializate și a procuraturilor teritoriale (inclusiv în oficiile acestora), inclusiv asupra reședințelor acestora, stabilite de Procurorul General;

15) examinează şi prezintă opinii asupra regulamentului de organizare a concursului de admitere în Institutul Naţional al Justiţiei, asupra programelor didactice şi a planurilor de învăţământ pentru cursurile de formare iniţială şi continuă din cadrul Institutului Naţional al Justiţiei, precum și asupra regulamentului de organizare a concursului pentru suplinirea posturilor didactice;

16) aprobă strategia privind formarea iniţială şi continuă a procurorilor şi prezintă avizul asupra planului de acţiuni pentru implementarea acestei strategii;

17) aprobă structura Aparatului Consiliului;

18) coordonează ordinul ministrului sănătăţii despre exigenţele privind starea de sănătate şi procedura de determinare a stării de sănătate a candidaţilor la funcţiile de procuror şi a procurorilor în funcţie, inclusiv lista bolilor care nu permit exercitarea funcţiei de procuror.

26. În materie de carieră a procurorilor, Consiliul are următoarele competențe:

1) anunță concursuri pentru ocuparea funcțiilor de procuror între categoriile de candidați înscrişi în Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante;

2) ia decizia cu privire la desemnarea câștigătorului la funcțiile vacante de procuror;

3) face propuneri Procurorului General privind numirea, transferarea, promovarea, detaşarea procurorilor și exprimă acordul asupra suspendării acestora în condiţiile Codului de procedură penală, ale Legii nr. 3/2016 şi ale altor acte legislative, precum şi asupra eliberării din funcţie a procurorilor;

4) inițiază, în procesul de selecție a procurorilor și inspectorilor, verificările potrivit Legii nr.271/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice;

5) inițiază și organizează concursul pentru selectarea candidatului la funcţia de Procuror General, pe care îl propune Președintelui Republicii Moldova;

6) propune Președintelui Republicii Moldova, în condițiile Legii nr. 3/2016, eliberarea din funcție a Procurorului General înainte de expirarea mandatului;

7) desemnează un procuror pentru examinarea sesizării despre infracțiunile comise de către Procurorul General;

8) decide asupra menținerii sau încetării suspendării din funcție a Procurorului General sau, după caz, validează decizia președintelui Consiliului Superior al Procurorilor privind menținerea sau încetarea suspendării din funcție a Procurorului General, în condițiile art. 551 alin.(1) din Legea nr. 3/2016;

9) participă la depunerea jurământului de către procurori şi de către Procurorul General;

10) exprimă acordul scris la numirea în funcție a adjuncților Procurorului General și adjuncților procurorului-șef ai procuraturii specializate;

11) examinează și se expune asupra rezultatelor evaluării externe a integrității etice și financiare realizată de Comisia de evaluare a procurorilor în condițiile Legii nr. 252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative;

12) inițiază evaluarea extraordinară a performanțelor procurorului, din oficiu sau:

a) la propunerea Colegiului de disciplină, dacă, în urma examinării cauzei disciplinare, circumstanțele și materialele cauzei demonstrează necesitatea evaluării performanțelor acestuia;

b) la propunerea Procurorului General ori a Inspecției procurorilor, în cazul existenței dubiilor privind neîndeplinirea sau îndeplinirea cu întârziere ori necorespunzătoare a atribuțiilor de procuror-șef sau de adjunct al procurorului-șef, fără o justificare rezonabilă;

13) dispune, o singură dată, evaluarea repetată a performanțelor procurorilor;

14) aprobă planul de evaluare ordinară a procurorilor;

15) stabilește regulile privind cumularea funcției de procuror cu alte activități didactice, științifice și în organele colegiale din cadrul autorităților sau instituțiilor publice;

16) stabileşte numărul de locuri scoase la concursul de admitere pentru instruirea iniţială a procurorilor în cadrul Institutului Naţional al Justiţiei;

17) examinează contestațiile depuse împotriva hotărârilor Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor;

18) aprobă sau respinge interimatul funcției de procuror-şef al procuraturii, de adjunct al procurorului-şef al procuraturii, de procuror-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale sau de adjunct al procurorului-şef al subdiviziunii Procuraturii Generale, dispus prin ordinul Procurorului General sau, după caz, desemnează interimarul pentru funcția respectivă, în condițiile art. 271 din Legea nr. 3/2016;

19) nominalizează procurori pentru desemnare în calitate de conducători ai stagiilor de practică pentru audienții cursurilor de formare inițială din cadrul Institutului Național al Justiției.

27. În materie disciplinară a procurorilor, Consiliul are următoarele competențe:

1) decide asupra inițierii procedurii disciplinare în privința procurorului față de care a fost pornită urmărirea penală, la sesizarea Procurorului General, în condițiile art. 34 alin. (4) din Legea nr. 3/2016;

2) examinează contestaţiile împotriva hotărârilor adoptate de Colegiul de disciplină și etică;

3) dispune evaluarea extraordinară a performanțelor procurorului, dacă circumstanțele și materialele cauzei disciplinare demonstrează necesitatea evaluării performanțelor acestuia.

28. În materie de desemnare a reprezentanților în cadrul diferitor autorități/entități, Consiliul are următoarele competențe:

1) organizează concursuri, selectează şi numeşte membrii Colegiilor din subordine din rândul procurorilor și al societăţii civile, inclusiv supleanții acestora;

2) desemnează și revocă procurorii în cadrul Consiliului Institutului Naţional al Justiţiei;

3) desemnează procurorul care va investiga sesizările despre pretinse infracţiuni/ilegalități comise de către Procurorul General;

4) desemnează un reprezentant în cadrul Consiliului de Integritate;

5) desemnează un membru în cadrul Comisiei de stat pentru testări cu utilizarea poligrafului;

6) desemnează membri în Comisiile de admitere, de absolvire, precum și de contestații din cadrul Institutului Național al Justiției;

7) propune și/sau desemnează membri în cadrul altor autorități/entități;

8) deleagă membrii Consiliului Superior al Procurorilor cu activitatea de bază în Consiliu, membrii Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor și Colegiului de disciplină și etică, și inspectorii din Inspecția procurorilor pentru participarea în grupuri de lucru și deplasare peste hotare în interes de serviciu.

29. În materie bugetară, Consiliul are următoarele competențe:

1) elaborează și aprobă proiectul bugetului său, pe care îl prezintă Ministerului Finanţelor;

2) participă la elaborarea proiectului de buget al Procuraturii şi îl avizează.

30. În alte domenii de intervenție, Consiliul are următoarele competențe:

1) organizează concursuri, selectează şi numește inspectorul-șef, precum și inspectorii din Inspecția procurorilor;

2) audiază rapoartele anuale ale Colegiilor din subordinea sa și înaintează recomandări;

3) aprobă planul anual de activitate al Inspecției procurorilor, precum și planul de verificare a activității procurorilor și a activității organizatorice a procuraturilor, conform domeniilor specifice de activitate;

4) audiază raportul anual cu privire la activitatea Inspecției procurorilor, prezentat de inspectorul-șef;

5) convoacă Adunarea Generală a Procurorilor;

6) avizează proiecte de acte normative remise pentru avizare și/sau consultare publică;

7) sesizează Curtea Constituțională în probleme ce țin de domeniul de competență;

8) examinează adresările cetăţenilor şi ale procurorilor privind chestiunile date în competenţa sa;

9) examinează și decide asupra cererilor procurorilor privind apărarea independenței și/sau a reputației profesionale, precum și asupra situațiilor care afectează independența și imaginea sistemului Procuraturii și, după caz, dispune măsuri de intervenție ori sesizează Inspecția procurorilor pentru efectuarea verificărilor suplimentare;

10) aprobă distincțiile Procuraturii și aplică măsuri de încurajare a procurorilor sau, după caz, înaintează propuneri pentru decorarea acestora cu distincții de stat;

11) stabilește modelul mantiei procurorilor și însemnele distinctive ale acesteia;

12) aprobă modelul legitimației procurorului.

Capitolul IV

PREȘEDINTELE CONSILIULUI SUPERIOR AL PROCURORILOR

31. Consiliul este condus de un președinte. Președintele Consiliului este ales dintre membrii Consiliului din rândul procurorilor, prin vot secret, pe un termen de doi ani, cu votul majorității membrilor Consiliului.

32. Procedura de alegere a Președintelui va fi realizată cu cel mult 30 de zile înainte de data expirării mandatului președintelui în exercițiu. Mandatul președintelui ales începe în ziua imediat următoare expirării mandatului predecesorului.

33. În cazul intervenirii vacanței funcției înainte de expirarea mandatului, alegerea președintelui se efectuează în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării vacanței funcției. Mandatul începe în ziua imediat următoare alegerii.

34. Ședința de alegere a președintelui Consiliului este prezidată de decanul de vârstă din rândul membrilor Consiliului care nu candidează la funcția de președinte. Lucrările de secretariat ale ședinței sunt asigurate de către conducătorul Aparatului Consiliului.

35. Membrii Consiliului care doresc să candideze la funcția de președinte, cel târziu în ziua ședinței Consiliului în care au loc alegerile, depun la Aparatul Consiliului următoarele documente, care se publică pe pagina web instituțională în aceeași zi:

a) cererea de intenție;

b) scrisoarea de motivare și viziunea asupra exercitării mandatului de președinte (care va reflecta direcțiile strategice de acțiune, principiile de management și prioritățile propuse pentru perioada de mandat).

36. În cadrul ședinței, fiecare candidat prezintă viziunea asupra exercitării mandatului de președinte, în ordinea alfabetică a numelui, fiindu-i oferit un timp egal. După finalizarea prezentării, fiecare membru al Consiliului poate adresa întrebări de concretizare.

37. Până la începerea nemijlocită a prezentării, președintele de ședință întreabă fiecare candidat dacă își susține cererea de intenție, precum și dacă sunt cereri de recuzare față de membrii Consiliului sau declarații de abținere.

38. Cererile de recuzare a membrilor Consiliului sau, după caz, declarațiile de abținere a acestora, se soluționează potrivit prevederilor art.78 din Legea nr.3/2016 și în condițiile Codului administrativ.

39. Procedura de vot se efectuează în sala de ședințe a Consiliului, fiind asigurate cabina pentru vot secret și urna de vot.

40. Pentru realizarea procedurii de vot se întocmește buletinul de vot, în care candidații sunt înscriși în ordinea alfabetică a numelui. Numărul buletinelor de vot corespunde numărului membrilor Consiliului.

41. Președintele Consiliului se alege prin vot secret.

42. Conducătorul Aparatului Consiliului eliberează fiecărui membru al Consiliului prezent la ședință câte un buletin de vot. Votul secret se realizează prin completarea buletinului de vot, în mod confidențial, de fiecare membru al Consiliului prezent la ședință, în cabina de vot. Votul prin corespondență nu este posibil.

43. Membrul Consiliului aplică personal ștampila cu inscripția „Votat” în interiorul cercului unui singur patrulater din buletinul de vot, ceea ce înseamnă că a votat pentru candidatul corespunzător.

44. Membrul Consiliului prezent la ședință poate vota numai pentru un singur candidat.

45. Dacă membrul Consiliului a completat greșit buletinul de vot, la cererea lui, conducătorul Aparatului Consiliului anulează acest buletin și îi eliberează, numai o singură dată, un nou buletin de vot, cu mențiunea corespunzătoare în procesul-verbal al ședinței.

46. Membrul Consiliului introduce în urna de vot sigilată buletinul de vot, cu respectarea secretului votului.

47. După încheierea procedurii de vot, conducătorul Aparatului Consiliului efectuează numărarea voturilor exprimate de membrii Consiliului, prezentând membrilor Consiliului, pe rând, fiecare buletin de vot.

48. Se consideră ales în calitate de președinte candidatul care a acumulat votul majorității membrilor Consiliului. Dacă nici un candidat nu a acumulat numărul necesar de voturi, se vor organiza alegeri repetate în aceeași zi sau la următoarea ședință a Consiliului.

49. În baza procesului-verbal privind numărarea voturilor, Consiliul adoptă hotărârea prin care confirmă respectarea procedurii de alegere, rezultatul votării și data începerii mandatului președintelui ales, potrivit pct.32 sau, după caz, pct.33. Hotărârea se semnează de președintele ședinței și se publică pe pagina web oficială a Consiliului.

50. Președintele Consiliului are următoarele atribuții:

a) reprezintă Consiliul în relaţiile interne şi cele internaţionale şi coordonează activitatea acestuia;

b) coordonează activitatea Consiliului și repartizează materialele aflate pe rolul Consiliului, desemnând membri raportori pentru prezentarea acestora;

c) coordonează și aprobă proiectul agendei ședinței Consiliului;

d) prezidează şedinţele Consiliului;

e) semnează actele emise de Consiliu;

f) convoacă, după caz, Adunarea Generală a Procurorilor și deschide ședința acesteia;

g) convoacă și prezidează prima ședință a Colegiilor din subordinea Consiliului;

h) prezintă Adunării Generale a Procurorilor raportul anual de activitate al Consiliului;

i) numeşte, promovează, transferă şi eliberează din funcţii angajaţii Aparatului Consiliului, precum și le aplică măsuri de încurajare şi sancţiuni disciplinare;

j) semnează actele administrative individuale în privința membrilor Consiliului, membrii colegiilor din subordine, cu activitate de bază în Consiliu, precum și a inspectorilor/inspectorului-șef al Inspecției procurorilor, privind: stabilirea drepturilor salariale, delegarea pentru participarea la mese rotunde, conferințe, cursuri de instruire sau alte forme de formare profesională, cumulul activității de bază cu activitatea didactică și științifică, precum și alte aspecte legate de raporturile de serviciu;

k) organizează şi implementează sistemul de control intern managerial în cadrul Consiliului;

l) este ordonatorul mijloacelor financiare ale Consiliului;

m) soluționează cererile de recuzare în privința inspectorului-șef și declarațiile de abținere ale acestuia;

n) repartizează spre examinare adresările cetăţenilor şi ale procurorilor privind chestiunile date în competenţa sa;

o) gestionează corespondența parvenită în Consiliu și dispune transmiterea acesteia, după competență, după caz, includerea pe agenda ședințelor Consiliului.

p) în cazul imposibilității convocării Consiliului în ședință extraordinară, decide asupra menținerii sau încetării suspendării din funcție a Procurorului General în condițiile art.551 alin.(1) din Legea nr.3/2016;

q) exercită și alte atribuții prevăzute de lege.

51. În cazul imposibilității exercitării temporare a funcției de președinte al Consiliului, atribuțiile acestuia sunt delegate prin hotărâre a Consiliului unui alt membru al Consiliului din rândul procurorilor.

52. Mandatul președintelui Consiliului încetează în cazurile prevăzute la art.76 din Legea nr.3/2016. Mandatul președintelui expiră în orice circumstanță la prima ședință a noului Consiliu ales.

53. Președintele Consiliului își anunță demisia din funcția de președinte prin depunerea unei cereri scrise adresate Consiliului. Demisia produce efecte din momentul acceptării acesteia prin hotărâre a Consiliului.

54. În cazul apariției vacanței funcției de președinte, Consiliul desemnează un membru al Consiliului care va exercita interimatul până la alegerea noului președinte. Noul președinte exercită perioada rămasă a mandatului președintelui substituit.

Capitolul V

ȘEDINȚELE CONSILIULUI

55. Consiliul este un organ colegial care își exercită atribuțiile în ședințe în plen.

56. Ședințele Consiliului se convoacă ori de câte ori este necesar, însă nu mai rar decât odată în lună. De regulă, data şi locul şedinţei ordinare a Consiliului se stabileşte la ședința precedentă a Consiliului. Consiliul se convoacă în ședință extraordinară prin notificarea președintelui sau în baza cererii a cel puțin trei membri ai Consiliului.

57. Prima ședință a Consiliului nou-ales este convocată de către Procurorul General printr-un ordin emis în termen de 10 zile lucrătoare de la data Adunării Generale a Procurorilor la care au avut loc alegerile.

58. Proiectul Agendei ședinței Consiliului este pregătit de către conducătorul Aparatului Consiliului în baza propunerilor înaintate de membrii Consiliului cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de ședință, iar varianta finală este coordonată cu președintele Consiliului. Proiectul agendei ședinței se plasează pe pagina web oficială a Consiliului cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte de data desfășurării ședinței.

59. Aparatul Consiliului transmite membrilor Consiliului, prin mijloace electronice de comunicare, în ziua publicării, ordinea de zi și materialele aferente ședinței.

60. Chestiunile ce nu suferă amânare se includ în agenda suplimentară, care, până la începutul şedinţei Consiliului, se publică pe pagina web oficială a Consiliului și se expediază membrilor Consiliului sau, după caz, sunt anunțate la începutul ședinței și supuse votului pentru a fi incluse în ordinea de zi.

61. Şedinţele Consiliului sunt deliberative dacă la ele participă cel puţin 2/3 din membri. Participarea la ședințele Consiliului poate avea loc prin prezenţa fizică sau prin teleconferință, cu condiția că este posibilă identificarea membrului Consiliului şi confirmarea opțiunii de vot a acestuia. Participarea la ședință prin teleconferință se consemnează în procesul-verbal al ședinței.

62. În cazul suspendării mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor sau în cazul absenței motivate a membrului Consiliului de la serviciu timp de mai mult de două luni, mandatul respectiv poate fi exercitat, în această perioadă, de către membrul supleant ales în condițiile art. 69 alin. (5) din Legea nr.3/2016.

63. Ședințele Consiliului sunt publice. Pentru asigurarea respectării regimului datelor cu caracter personal precum, a vieții private, precum și al altor informații cu accesibilitate limitată, Consiliul poate decide, prin hotărâre motivată, consemnată în proces-verbal, ca ședința sau o parte a acesteia să fie închisă. Informațiile referitoare la activitatea, cariera și averea procurorului sau a candidatului la funcția de procuror nu constituie informații cu acces limitat și nu sunt considerate parte a vieții private, cu excepția cazurilor în care acestea au caracter de secret de stat.

64. La ședințele închise pot participa doar membrii Consiliului, reprezentanții Aparatului Consiliului, persoanele vizate de subiectul aflat în examinare, precum și alte persoane invitate de către Consiliu. Reprezentanții mass-mediei nu au acces la ședințele închise.

65. Aparatul Consiliului asigură informarea părților despre ședința Consiliului, prin notificare, iar, în cazurile în care subiectul impune participarea directă a părților, acestea sunt citate. Neprezentarea persoanelor citate nu împiedică examinarea subiectului. Consiliul poate decide amânarea examinării subiectului, la cererea întemeiată a părții vizate sau în baza unor circumstanțe obiective indicate de raportor, cu excepția situațiilor întemeiate care impun alte amânări. În procedurile disciplinare examinate în procedură scrisă se aplică doar notificarea (procedura este detaliată în capitolul VIII din prezentul Regulament).

66. Comunicarea se realizează prin orice mijloc disponibil (poștă, telefon, poștă electronică), cu prioritate pentru mijloacele care asigură eficiență, rapiditate și economie de resurse, în special cele electronice. În cazul imposibilității prezenței fizice la ședință a părților, acestea pot participa prin teleconferință.

67. Președintele Consiliului prezidează, de regulă, ședințele Consiliului. În caz de imposibilitate de a prezida ședința, membrii Consiliului desemnează un alt membru care va conduce lucrările ședinței și va semna hotărârile adoptate în calitate de președinte al ședinței.

68. Președintele Consiliului asigură buna desfăşurare a şedinţei. Persoanele prezente la ședința Consiliului sunt obligate să manifeste un comportament care să nu afecteze buna desfășurare a ședinței. În caz de încălcare a acestei obligații, Consiliul poate dispune înlăturarea persoanelor respective din sala de ședință. Membrii Consiliului nu pot fi înlăturați forțat de la lucrările ședinței.

69. La deschiderea ședinței Preşedintele Consiliului:

a) comunică despre existența sau inexistența cvorumului;

b) prezintă membrilor, spre examinare, propunerile de excludere a unor subiecte de pe ordinea de zi sau de includere a unor subiecte suplimentare;

c) propune membrilor Consiliului aprobarea agendei finale a şedinţei, care se adoptă cu votul majorității membrilor prezenţi la şedinţă.

70. Chestiunile de pe agendă sunt examinate, de regulă, în consecutivitatea menționată în agendă. Subiectele de pe ordinea de zi suplimentară se examinează, de regulă, după finalizarea examinării celor incluse în ordinea de zi publicată inițial sau, după caz, în ordinea convenită de membrii Consiliului.

71. Un membru al Consiliului nu poate participa la examinarea unui subiect din agendă dacă există circumstanțe care exclud participarea sa sau care pot genera îndoieli privind obiectivitatea acestuia. În astfel de cazuri, membrul respectiv este obligat să facă o declarație de abținere. Imediat după aprobarea ordinii de zi, președintele ședinței solicită membrilor să declare eventualele abțineri.

72. Declarațiile de abținere și cererile de recuzare se formulează până la începerea examinării subiectului de pe ordinea de zi. Cererea de recuzare se depune în scris și trebuie să conțină motivele pe care se întemeiază. O nouă cerere de recuzare a aceleiași persoane se admite doar dacă se întemeiază pe fapte noi. Recuzarea întregii componențe a Consiliului nu este admisibilă.

73. Declarațiile de abținere și cererile de recuzare se examinează în ședința Consiliului, în absența membrului vizat, care părăsește sala de ședințe, iar hotărârea adoptată se consemnează în procesul-verbal. În cazul în care abținerea ori recuzarea vizează doi sau mai mulți membri, fiecare declarație/cerere se examinează separat, în lipsa membrului vizat.

74. Secretarul şedinţei va informa despre cererile de amânare sau cele de examinare în lipsă, precum şi despre persoanele invitate şi prezente la şedinţă.

75. Examinarea unui subiect de pe agendă se desfășoară după cum urmează:

a) anunțarea începerii examinării subiectului;

b) examinarea situațiilor de recuzare și/sau de abținere;

c) prezentarea esenței cauzei de către membrul raportor;

d) audierea persoanelor vizate de subiectul examinat; la decizia Consiliului, pot fi audiate și alte persoane invitate, la inițiativa persoanei vizate sau a membrilor Consiliului.

e) runda de întrebări – răspunsuri, după caz;

f) deliberarea asupra subiectului examinat, după caz;

g) procedura de vot: vot deschis, prin exprimarea opțiunii „pro” sau „contra”. Votul se exprimă, după caz, prin ridicarea mâinii sau prin utilizarea mijloacelor electronice (sistem de vot electronic). În cazul participării unuia sau mai multor membri în regim de teleconferință, votul se desfășoară exclusiv prin ridicarea mâinii (inclusiv prin activarea pictogramei/opțiunii ,,Ridicare a mâinii” în cadrul platformei utilizate în desfășurarea ședinței), iar opțiunea fiecărui membru se consemnează nominal în procesul-verbal;

h) pronunțarea hotărârii.

76. Ședințele Consiliului sunt înregistrate prin mijloace video/audio. Imaginile video, cu excepția celor din cadrul ședințelor închise sau al părților închise ale ședinței, se difuzează în regim real pe pagina web oficială a Consiliului. Înregistrarea ședinței este stocată pe pagina web oficială și se anexează la procesul-verbal.

77. Lucrările Consiliului sunt consemnate într-un proces-verbal. Acesta va include: prezența membrilor și a altor participanți, declarațiile de abținere/cererile de recuzare și deciziile asupra acestora, rezumatul dezbaterilor, runda de întrebări – răspunsuri, hotărârile adoptate şi modul de distribuire a voturilor.

78. Procesul-verbal este întocmit de secretarul ședinței în termen de 3 zile lucrătoare de la data desfășurării acesteia și se semnează de către Președintele Consiliului și secretar. Ordinea de zi soluționată a ședinței se publică pe pagina web oficială a Consiliului, cu indicarea soluțiilor adoptate, a prezenței membrilor și a mențiunilor privind subiectele examinate în ședință închisă.

79. Orice persoană interesată poate solicita extrase din procesul-verbal și/sau din înregistrarea video/audio a ședinței Consiliului, exclusiv în partea care o vizează în mod direct, prin depunerea unei cereri la Aparatul Consiliului.

Capitolul VI

HOTĂRÂRILE CONSILIULUI

80. Hotărârile se adoptă în ședință publică, cu votul deschis al majorității membrilor prezenți ai Consiliului Superior al Procurorilor.

81. La procedura de vot nu participă membrul Consiliului care a fost recuzat, s-a abținut sau nu a fost prezent în timpul dezbaterii chestiunii. Această situație se consemnează în procesul-verbal al ședinței.

82. Procedura de vot începe după încheierea dezbaterilor asupra chestiunii supusă examinării.

83. Până la inițierea procedurii de vot, Consiliul poate decide reluarea dezbaterilor/cercetărilor în cazul apariției unor circumstanțe care necesită clarificări suplimentare.

84. Membrii Consiliului sunt obligați să își exprime votul pro sau contra. Votul se exprimă prin ridicarea mâinii sau, după caz, prin utilizarea dispozitivelor electronice de votare disponibile.

85. Hotărârile Consiliului sunt motivate. De regulă, proiectul hotărârii este elaborat până la ședință, de către Aparatul Consiliului, în colaborare cu membrul raportor. Hotărârea motivată se redactează în formă finală în termen de 5 zile lucrătoare de la data adoptării.

851. Hotărârile Consiliului cuprind partea introductivă, partea descriptivă, partea motivatorie și partea dispozitivă. În condițiile pct. 858, partea descriptivă și partea motivatorie pot fi reunite într-un compartiment comun.

[Pct.851 introdus prin ECSP1-237 din 23.07.26, MO382-385/20.08.26 art.681a; în vigoare 20.08.26]

852. Partea introductivă cuprinde, după caz:

1) denumirea Consiliului, numărul, data și titlul hotărârii;

2) componența Consiliului la examinarea chestiunii, cu indicarea președintelui Consiliului sau, după caz, a președintelui ședinței, a membrului-raportor și a membrilor prezenți;

3) obiectul examinării și tipul procedurii;

4) caracterul ședinței, publică ori închisă, și modalitatea de examinare, în ședință, cu citarea ori notificarea participanților, sau în procedură scrisă, fără citarea părților;

5) participarea persoanelor vizate, a reprezentanților acestora și a altor participanți;

6) după caz, numărul și data hotărârii ori a actului contestat.

[Pct.852 introdus prin ECSP1-237 din 23.07.26, MO382-385/20.08.26 art.681a; în vigoare 20.08.26]

853. Partea descriptivă este precedată de formula „CONSTATĂ:” și cuprinde, după caz:

1) circumstanțele de fapt relevante care au determinat inițierea procedurii;

2) parcursul procedural, inclusiv actele adoptate anterior, măsurile dispuse și etapele parcurse;

3) numărul, data și soluția hotărârii ori a actului contestat, precum și data depunerii contestației;

4) cererile, pozițiile și argumentele esențiale ale participanților;

5) probele și celelalte materiale administrate în cadrul procedurii.

[Pct.853 introdus prin ECSP1-237 din 23.07.26, MO382-385/20.08.26 art.681a; în vigoare 20.08.26]

854. Partea motivatorie cuprinde considerentele de fapt și de drept care fundamentează soluția adoptată, raportate la circumstanțele concrete ale chestiunii examinate, inclusiv, după caz:

1) competența Consiliului și, după caz, admisibilitatea cererii, a sesizării ori a contestației;

2) limitele examinării;

3) cadrul normativ aplicabil și, după caz, jurisprudența Curții Constituționale, a Curții Supreme de Justiție și a Curții Europene a Drepturilor Omului, precum și standardele profesionale internaționale relevante, dacă sunt incidente soluționării chestiunii examinate;

4) aprecierea circumstanțelor de fapt, a probelor, a actelor și a celorlalte materiale examinate;

5) motivele reținerii sau înlăturării argumentelor esențiale ale participanților;

6) justificarea exercitării puterii discreționare și analiza proporționalității, atunci când sunt incidente;

7) concluzia care fundamentează soluția adoptată.

[Pct.854 introdus prin ECSP1-237 din 23.07.26, MO382-385/20.08.26 art.681a; în vigoare 20.08.26]

855. Partea dispozitivă este precedată de formula „HOTĂRĂȘTE:” și cuprinde, după caz:

1) soluția adoptată, în funcție de obiectul procedurii;

2) măsurile ori acțiunile subsecvente, persoana, subdiviziunea ori autoritatea responsabilă de realizarea acestora;

3) modalitatea de comunicare, publicare și, după caz, de transmitere a hotărârii;

4) calea de atac, titularii dreptului de contestare și termenul de exercitare a acesteia.

[Pct.855 introdus prin ECSP1-237 din 23.07.26, MO382-385/20.08.26 art.681a; în vigoare 20.08.26]

856. Partea descriptivă și partea motivatorie pot fi structurate prin titluri și subtitluri tematice, în funcție de natura, obiectul și complexitatea chestiunii examinate.

[Pct.856 introdus prin ECSP1-237 din 23.07.26, MO382-385/20.08.26 art.681a; în vigoare 20.08.26]

857. Paragrafele părții descriptive și ale părții motivatorii se numerotează consecutiv cu cifre arabe, începând cu numărul 1. Numerotarea este continuă și nu se reia la trecerea de la un compartiment tematic la altul. Punctele părții dispozitive se numerotează separat.

[Pct.857 introdus prin ECSP1-237 din 23.07.26, MO382-385/20.08.26 art.681a; în vigoare 20.08.26]

858. În hotărârile cu caracter normativ, organizatoric, financiar ori de administrare internă, precum și în cele privind chestiuni procedurale, partea descriptivă și partea motivatorie pot fi reunite într-un compartiment comun, care cuprinde circumstanțele relevante și considerentele de fapt și de drept ce justifică soluția adoptată. Această structură poate fi utilizată și pentru alte hotărâri, dacă natura și obiectul acestora nu impun expunerea distinctă a celor două părți. Conținutul și întinderea motivării se stabilesc în funcție de natura, obiectul și efectele hotărârii.

[Pct.858 introdus prin ECSP1-237 din 23.07.26, MO382-385/20.08.26 art.681a; în vigoare 20.08.26]

859. La elaborarea proiectelor de hotărâri se utilizează modelul-cadru prevăzut în Anexa nr. 4 la prezentul Regulament. Modelul-cadru este obligatoriu în ceea ce privește elementele esențiale de structură și conținut prevăzute la pct. 851–858. Formulările, întinderea motivării și organizarea internă a hotărârii, inclusiv succesiunea compartimentelor, titlurile și subtitlurile, se adaptează naturii, obiectului și complexității chestiunii examinate.

[Pct.859 introdus prin ECSP1-237 din 23.07.26, MO382-385/20.08.26 art.681a; în vigoare 20.08.26]

86. Orice membru al Consiliului are dreptul de a formula opinie separată. Membrul Consiliului anunță despre formularea opiniei separate imediat după finalizarea procedurii de vot. Opinia separată se va întocmi în termen de 3 zile lucrătoare de la redactarea versiunii finale a hotărârii.

87. Hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor sunt semnate olograf sau, după caz, prin aplicarea semnăturii electronice, de către președintele ședinței.

88. Hotărârile Consiliului se publică, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la adoptare, pe pagina web oficială a Consiliului, cu respectarea regimului datelor cu caracter personal precum, a vieții private, precum și al altor informații cu accesibilitate limitată și/sau principiului confidențialității.

89. La publicarea hotărârilor Consiliului, din conținutul acestora se înlătură, după caz, următoarele categorii de informații:

a) numele, prenumele, locul și data de naștere a persoanelor fizice;

b) domiciliul și/sau reședința acestora;

c) numărul de telefon, cu excepția celui de serviciu;

d) numărul de identificare personal;

e) numărul de asigurare medicală;

f) numărul de asigurare socială;

g) numărul procesului penal/dosarului penal;

h) date bancare;

i) numărul de înmatriculare a automobilului, cu excepția celui de serviciu;

j) date despre starea de sănătate (indiferent de maladie);

k) adresa de e-mail;

l) alte date potrivit Legii nr.195/2024 privind protecția datelor cu caracter personal.

90. Hotărârile Consiliului produc efecte de la data adoptării, cu excepția celor cu caracter normativ, care intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial și pe pagina web oficială a Consiliului.

91. Hotărârile Consiliului sunt comunicate procurorilor vizați, prin poștă electronică, în termen de 3 zile lucrătoare de la data semnării acestora. Celorlalte persoane sau instituții vizate, hotărârea le este comunicată prin poștă electronică ori, după caz, prin poștă.

92. Hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor pot fi contestate în condițiile prevăzute de lege.

Capitolul VII

EXAMINAREA CHESTIUNILOR CU PRIVIRE LA SELECȚIE ȘI CARIERĂ

Secțiunea 1

Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante

93. Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante (în continuare – Registru) este ținut de Aparatul Consiliului și este structurat tabelar, cu următoarele compartimente:

1) lista candidaților la funcțiile vacante de procuror, cu secțiuni distincte pentru:

– absolvenții Institutului Național al Justiției;

– persoanele menționate la art. 20 alin. (3) din Legea nr. 3/2016;

– persoanele menționate la art. 20 alin. (311) din Legea nr. 3/2016;

2) lista procurorilor care solicită transferul sau promovarea, cu secțiuni distincte pentru:

– procurorii care solicită numirea în funcția de procuror în procuratura specializată;

– procurorii care solicită numirea în funcția de procuror în Procuratura Generală;

– procurorii care solicită transferul la altă procuratură;

3) lista procurorilor care solicită numirea în funcția de procuror-șef sau de adjunct al procurorului-șef.

94. În Registru se consemnează următoarele date, în funcție de categoria de candidați:

1) numărul de ordine;

2) numele şi prenumele;

3.1) nota medie generală de absolvire a Institutului Național al Justiției - în cazul audienților Institutului și punctajul echivalent calculat în baza notei candidatului, potrivit pct.137;

3.2) nota obținută la examenul susținut în temeiul vechimii în muncă în fața Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Național al Justiției - în cazul persoanelor menționate la art.20 alin.(3) din Legea nr.3/2016 și punctajul echivalent calculat în baza notei candidatului, potrivit pct.137;

3.3) numărul și data hotărârii, precum și punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor - în cazul persoanelor menționate la art.20 alin.(31) din Legea nr.3/2016;

3.4) numărul și data hotărârii, punctajul și calificativul acordat de Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor în urma evaluării performanțelor procurorilor - în cazul procurorilor;

4) numărul și data hotărârii, precum și punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor - în cazul audienților Institutului Național al Justiției, persoanelor menționate la art.20 alin.(3) din Legea nr.3/2016 și a procurorilor;

5) data înscrierii în Registru și, după caz, anul absolvirii sau susținerii examenului în temeiul vechimii în muncă în fața Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Național al Justiției.

95. Registrul se întocmește în limba română, se ține în format electronic şi este disponibil pe pagina web oficială a Consiliului. Aparatul Consiliului actualizează Registrul ori de câte ori necesar.

96. În termen de cel mult 30 de zile de la finalizarea studiilor la Institutul Național al Justiției sau, după caz, de la susținerea examenului menționat la art.20 alin.(1) lit.e) din Legea nr.3/2016, Institutul transmite Consiliului Superior al Procurorilor lista candidaților care întrunesc condiția prevăzută la art. 20 alin. (1) lit. e1)[1], însoțită de datele de contact ale acestora (adresa de domiciliu, numărul de telefon și adresa de poștă electronică).

____________________________________

[1] art.20 alin.(1) lit.e1) din Legea nr.3/2016 - are media generală de absolvire a Institutului Național al Justiției sau, în cazul persoanelor menționate la alin. (3), nota medie la examenul susținut în fața Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Național al Justiției egală cu sau mai mare de 8,00

97. Ulterior recepționării listei prevăzute la pct.105, Aparatul Consiliului transmite fiecărui candidat o solicitare de prezentare a dosarului. În termen de cel mult 30 de zile de la data transmiterii solicitării, candidatul are obligația de a depune personal sau prin mijloace electronice dosarul complet pentru înscrierea în Registru, care va conține următoarele acte:

a) cererea de înscriere în Registru/de participare la concurs;

b) curriculum vitae (semnat și datat);

c) copia de pe diplomele de studii - diplomă de studii superioare de licență și diplomă de studii superioare de master în domeniul dreptului sau un alt act de studii în domeniul dreptului echivalent acestora, recunoscut de structura abilitată pentru recunoașterea și echivalarea actelor de studii și calificărilor;

d) atestatul de absolvire a Institutului Național al Justiției sau certificatul care confirmă susținerea examenului în fața Comisiei de absolvire a Institutului Național al Justiției;

e) copia de pe carnetul de muncă, în cazul candidaților care au carnet de muncă;

f) certificat de cazier judiciar detaliat;

g) cazier contravențional;

h) certificat medical privind starea sănătății, eliberat de către comisia specializată a Ministerului Sănătății;

i) declarația de avere și interese personale;

j) o referință de la ultimul loc de muncă sau de studii;

k) declarație pe propria răspundere privind veridicitatea informațiilor prezentate și corespunderea condițiilor de la art.20 din Legea nr.3/2016.

98. În cazul în care dosarul depus potrivit pct.106 este incomplet, Aparatul Consiliului notifică candidatul, indicând în mod expres actele lipsă și acordă un termen de remediere de 10 zile lucrătoare de la data notificării. Necompletarea dosarului în termenul acordat atrage neînscrierea candidatului în Registru. Candidatul poate depune ulterior un nou dosar complet, cu respectarea prevederilor prezentului Regulament.

99. Candidații la funcțiile de procuror care întrunesc condițiile prevăzute la art.20 din Legea nr.3/2016 sunt înscriși în Registru în cel mult 7 zile de la depunerea actelor menționate la pct.106, indiferent de existența unor posturi vacante la momentul înscrierii. După înscrierea în Registru, Aparatul Consiliului solicită:

a) Autorității Naționale de Integritate – informația privind lipsa interdicției de a ocupa o funcție, ce derivă dintr-un act de constatare definitiv al Autorității.

b) Centrului Național Anticorupție și Serviciului de Informații și Securitate – certificat de cazier privind integritatea profesională.

c) Serviciului de Informații și Securitate – avizul consultativ eliberat în condițiile Legii nr.271/2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice.

100. Copiile înscrisurilor primite de la autoritățile menționate sunt transmise candidatului, oferindu-i-se posibilitatea să își prezinte poziția pe marginea acestora, în termen de 5 zile lucrătoare de la data recepționării.

101. Informațiile obținute în condițiile pct.108 pot fi actualizate, în măsura necesității, în funcție de termenul de valabilitate al documentelor și de durata procedurilor până la numirea pe post.

102. În cazul în care Aparatul Consiliului identifică circumstanțe care împiedică înscrierea în Registru (dubii cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute la art.20 din Legea nr.3/2016, inclusiv cu privire la proveniența averii sau corectitudinea declarării averii și a intereselor personale de către candidat), informează Consiliul Superior al Procurorilor, care decide asupra înscrierii sau neînscrierii candidatului în Registru, după audierea acestuia în ședință. Decizia de neînscriere se adoptă cu indicarea expresă a motivelor care au stat la baza refuzului și se comunică în scris candidatului.

103. Pentru a fi înscrişi în Registru, procurorii în funcție prezintă cererea de participare la concurs.

104. Aparatul Consiliului asigură evidența, acumularea și păstrarea certificatelor medicale privind starea de sănătate a candidaților la funcția de procuror și a procurorilor în funcție, în condiții care garantează respectarea datelor cu caracter personal.

105. Excluderea din Registru are loc în următoarele cazuri:

a) la solicitarea scrisă a candidatului;

b) la încetarea raporturilor de serviciu / eliberarea din funcția de procuror;

c) după desemnarea în calitate de câștigător al unui concurs (din lista corespunzătoare);

d) în cazul neprezentării nemotivate a candidatului în fața Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor;

e) refuză a treia oară să accepte funcția care îi revine în urma unui concurs;

f) în cazul în care, ulterior înscrierii în Registru, devin cunoscute informații sau circumstanțe care atestă că persoana înscrisă nu mai întrunește una sau mai multe condiții generale de eligibilitate.

106. În cazul prevăzut la pct.114 lit.e), informația corespunzătoare este transmisă Institutului Național al Justiției pentru demararea procedurilor administrative corespunzătoare, potrivit art.27 din Legea nr.152/2006 privind Institutul Naţional al Justiţiei.

107. Reînscrierea în Registru se realizează în condițiile procedurii generale prevăzute de prezentul Regulament.

108. Consiliul Superior al Procurorilor anunță periodic funcțiile vacante și pe cele care urmează să devină vacante în următoarele 3 luni prin plasarea informației respective pe pagina sa web oficială. Toate funcțiile anunțate sunt scoase la următorul concurs.

109. Anunțarea și suplinirea funcțiilor vacante se realizează potrivit art. 24 din Legea nr.3/2016, cu publicarea, pe pagina web oficială a Consiliului, a informațiilor corespunzătoare fiecărei etape.

Secțiunea a 2-a

Concursul pentru numirea în funcție

110. Consiliul anunță concurs pentru numire în funcție separat pentru fiecare categorie de candidați la funcția de procuror:

- absolvenții Institutului Național al Justiției;

- persoanele menționate la art.20 alin.(3) din Legea nr.3/2016;

- persoanele menționate la art.20 alin.(31) din Legea nr.3/2016.

111. La concursul pentru numirea în funcție participă doar candidații care, la data anunțării concursului sau, după caz, la data stabilită prin hotărârea Consiliului, sunt înscriși în Registru, în lista corespunzătoare categoriei funcției pentru care a fost organizat concursul.

112. Candidații înscrişi în Registru și care au înaintat cereri de participare la un concurs de numire în funcție anunțat prin hotărârea Consiliului, sunt apreciați de către Colegiul pentru selecția şi evaluarea procurorilor în baza criteriilor prevăzute de art.23 alin.(2) din Legea nr.3/2016 și conform propriului regulament de activitate, aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor. La expirarea termenului-limită pentru depunerea cererilor de participare la concurs, Aparatul Consiliului, în termen de cel mult 5 zile, transmite Colegiului cererile candidaților înscriși și actele depuse la înscriere în Registru. Complementar, se solicită candidaților actualizarea informațiilor din dosar, iar autorităților indicate la pct.108 – prezentarea informațiilor actualizate corespunzătoare.

113. După finalizarea procedurilor de apreciere realizate de către Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, informațiile privind rezultatul aprecierii candidaților, precum și cele referitoare la persoanele care nu s-au prezentat sau au refuzat să fie evaluate, sunt transmise Aparatului Consiliului, care înscrie mențiunile corespunzătoare în Registru.

114. Candidații care nu sunt de acord cu rezultatele aprecierii, în termen de 5 zile lucrătoare de la publicarea rezultatelor, le pot contesta la Consiliul Superior al Procurorilor, prin intermediul Colegiului. Ziua, ora şi locul examinării contestației se comunică, cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de data desfășurării şedinţei, candidatului la funcţia de procuror care a depus contestația.

115. Contestația poate fi depusă de către persoana în privința căreia a fost adoptată hotărârea respectivă și se soluționează în termen de cel mult 20 de zile lucrătoare de la data depunerii. Hotărârile Consiliului emise în cadrul procedurii de selecție pot fi contestate doar în partea ce se referă la procedura de adoptare.

116. După publicarea pe pagina web oficială a modificărilor operate în Registru, potrivit pct.122, Aparatul Consiliului informează toți candidații apreciați în cadrul concursului de către Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor cu privire la data, ora și locul convocării în ședință, în vederea exprimării opțiunii pentru funcțiile vacante. Opțiunea se exprimă atât verbal, în cadrul ședinței, cât și prin e-mail transmis Aparatului Consiliului până la data convocării. În cazul în care candidatul participă la ședință, opțiunea exprimată verbal prevalează.

117. Ședința desfășurată de Aparatul Consiliului pentru exprimarea opțiunilor de către candidați se înregistrează audio/video. În termen de două zile lucrătoare de la desfășurarea acesteia, Aparatul întocmește un proces-verbal în care sunt consemnate opțiunile exprimate de fiecare candidat, precum și alte informații privind desfășurarea procedurii. Înregistrarea se anexează la procesul-verbal, care este prezentat Consiliului, spre informare.

118. În cadrul concursului desfășurat în fața Consiliului, candidatul are dreptul să-și modifice opțiunile în cadrul ședinței.

119. Exprimarea opțiunii este obligatorie pentru toate funcțiile vacante anunțate la concurs, care urmează a fi indicate de către candidat în ordinea descrescătoare a preferinței. Neexprimarea opțiunii sau exprimarea unei opțiuni incomplete, fără o justificare rezonabilă, se consideră refuz de a accepta funcția care îi revine în urma concursului și se ia în calcul la aplicarea prevederilor legale privind refuzul repetat prevăzut de art.27 alin.(2) lit.c) din Legea nr.152/2006 privind Institul Național al Justiției și pct.114 lit.e) din prezentul Regulament.

120. Desemnarea candidaților în funcțiile scoase la concurs se efectuează în ordinea descrescătoare a punctajului total obținut în concurs, potrivit pct.137 și a opțiunilor exprimate conform pct. 127–128.

121. Decizia cu privire la desemnarea candidaților la funcțiile vacante de procuror se ia de către Consiliu, ținând cont de funcția selectată de candidat, de punctajul acordat de către Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, de nota medie generală de absolvire a Institutului Național al Justiției sau nota obținută la examenul susținut în temeiul vechimii în muncă în fața Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Național al Justiției, precum și de alte informații relevante de care dispune Consiliul legate de cariera și integritatea candidatului.

122. Intervievarea candidaților are loc în ședința Consiliului desfășurată în condițiile stabilite în art.77 din Legea nr.3/2016, potrivit criteriilor incluse în Fișa de apreciere a candidatului la funcția de procuror, Anexa nr.1 la prezentul Regulament.

123. Candidații sunt intervievați în ordinea alfabetică a numelui. Fiecărui candidat i se acordă un timp egal pentru exprimarea motivației de accedere în funcția de procuror.

124. Pentru fiecare candidat intervievat, se completează câte o fișă de apreciere nominală de către fiecare membru al Consiliului prezent la ședință.

125. După încheierea fiecărui interviu, Consiliul se retrage în deliberare pentru a aprecia candidatul prin completarea fișei corespunzătoare, cu argumentarea punctajului acordat. Notarea se efectuează cu puncte, pe o scară începând de la 0 (zero) la 10 (zece), potrivit procedurii:

- se notează, cu o singură notă, fiecare criteriu;

- se calculează punctajul total per fișă a candidatului, care reprezintă suma punctajelor obținute per fiecare criteriu.

126. Până la începerea intervievării următorului candidat, fiecare membru al Consiliului transmite fișa de apreciere completată, funcționarului din cadrul Aparatului Consiliului, care asigură lucrările de secretariat.

127. După transmiterea tuturor fișelor de apreciere pentru ultimul candidat intervievat, se calculează punctajul total al candidatului la interviu, care constituie media aritmetică a punctajului total per fișă a candidatului, la două zecimale, fără rotunjire, acordate de toți membrii Consiliului care au evaluat candidatul.

128. Punctajul total obținut în concurs se constituie după formula:

0,6 x INJ + 0,2 x CSEP + 0,2 x CSP, unde:

- INJ - nota medie generală de absolvire a Institutului Național al Justiției sau nota obținută la examenul susținut în temeiul vechimii în muncă în fața Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Național al Justiției.

Nota medie generală de absolvire a Institutului Național al Justiției sau, după caz, nota obținută la examenul susținut în temeiul vechimii în muncă în fața Comisiei pentru examenele de absolvire a Institutului Național al Justiției, se echivalează în punctaj care se calculează după formula: un punct pentru fiecare zecime a notei.

- CSEP - constituie punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor;

- CSP - constituie punctajul acordat de Consiliu.

129. În cazul candidatului la funcția de procuror care participă la concurs în condițiile art.20 alin.(31) din Legea nr.3/2016, punctajul obținut în concurs îl constituie punctajul Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor, acordat în mărime de până la 100%.

130. În cazul punctajului egal acumulat a candidaților, Consiliul va decide asupra funcțiilor concrete care vor fi ocupate de acești candidați.

131. La ședința următoare, Consiliul propune Procurorului General numirea în funcție a câștigătorului concursului.

132. În termen de 5 zile lucrătoare de la primirea propunerii, Procurorul General este obligat să adopte o decizie. Procurorul General poate refuza motivat numirea în funcţie sau promovarea, dacă constată că candidatul este incompatibil cu funcţia de procuror. Procurorul General prezintă Consiliului și candidatului copia actului emis și a înscrisurilor care confirmă aceste circumstanțe.

133. La primirea refuzului motivat de numire în funcţie de la Procurorul General, Consiliul dispune Inspecției procurorilor verificarea circumstanțelor invocate în refuz şi solicită prezentarea unei concluzii scrise pe marginea acestora. Concluzia scrisă se va referi la fiecare circumstanță menționată în refuz şi urmează a fi prezentată în termenul stabilit de Consiliu.

134. Consiliul poate propune repetat candidatul, doar la solicitarea acestuia. Opinia candidatului se prezintă în scris Consiliului până la includerea subiectului în agenda şedinţei Consiliului.

135. Dacă în cadrul verificării au fost stabilite circumstanțe care confirmă că candidatul nu întrunește condiţiile prevăzute de Legea nr.3/2016 pentru a candida la funcţia de procuror sau candidatul nu solicită propunerea repetată, acesta este exclus din Registru.

136. În cazul în care Consiliul consideră că motivele invocate în refuz sunt neîntemeiate, acesta, cu votul a 2/3 din membrii în funcţie, propune în mod repetat aceeași candidatură. Această propunere va expune motivele din care Consiliul consideră că circumstanțele invocate în refuz sunt neîntemeiate. Propunerea este obligatorie pentru Procurorul General, care, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea propunerii, emite ordinul de numire în funcţie.

137. La finalizarea procedurilor de concurs și numire în funcție a candidaților, Aparatul Consiliului radiază informațiile ce vizează punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor.

Secțiunea a 3-a

Concursul pentru promovare sau transfer

138. Constituie promovare accederea într-o funcție superioară de procuror cazurile, după cum urmează:

a) de la funcția de procuror în procuratura teritorială la funcția de procuror în procuratura specializată;

b) de la funcția de procuror în procuratura teritorială la funcția de procuror în Procuratura Generală;

c) de la funcția de procuror în procuratura specializată la funcția procuror în Procuratura Generală;

d) precum și numirea în funcția de procuror-șef și adjunct al procurorului-șef.

139. Transferul se realizează pentru o funcție de același nivel sau de nivel inferior, în următoarele cazuri:

a) de la funcția de procuror în procuratura teritorială în funcția de procuror în altă procuratură teritorială;

b) de la funcția de procuror în procuratura specializată în funcția de procuror în altă procuratură specializată;

c) de la funcția de procuror în subdiviziunea Procuraturii Generale în funcția de procuror în altă subdiviziune a Procuraturii Generale;

d) de la funcția de procuror în subdiviziunea Procuraturii Generale în funcția de procuror în procuratura specializată;

e) de la funcția de procuror în subdiviziunea Procuraturii Generale în funcția de procuror în procuratura teritorială;

f) de la funcția de procuror în procuratura specializată în funcția de procuror în procuratura teritorială.

140. La concursul pentru promovare sau transfer participă doar candidații care, la data anunțării concursului sau, după caz, la data stabilită prin hotărârea Consiliului, sunt înscriși în Registru, în lista corespunzătoare categoriei funcției pentru care a fost organizat concursul:

a) lista procurorilor care solicită transferul sau promovarea, cu secțiuni distincte pentru:

– procurorii care solicită numirea în funcția de procuror în procuratura specializată;

– procurorii care solicită numirea în funcția de procuror în Procuratura Generală;

– procurorii care solicită transferul la altă procuratură;

b) lista procurorilor care solicită numirea în funcția de procuror-șef sau de adjunct al procurorului-șef.

141. Sunt exceptați de la procedura concursului reglementată de prezenta secțiune candidații la funcțiile de Procuror General, de adjunct al Procurorului General, de Procuror General interimar, de procuror-șef al procuraturii specializate și de adjunct al procurorului-șef al procuraturii specializate, pentru care se aplică procedurile speciale prevăzute de lege.

142. Adjuncții Procurorului General se numesc în funcție fără concurs, prin ordinul Procurorului General, în termen de 3 luni de la numirea acestuia în funcție, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor. În același termen, Procurorul General le repartizează domeniile de competență și stabilește ordinea substituirii sale de către adjuncți în cazul absenței sau al imposibilității de exercitare a funcției.

143. Adjunctul procurorului-șef al procuraturii specializate se numește în funcție fără concurs, prin ordinul Procurorului General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor, la propunerea procurorului-șef al procuraturii specializate. Propunerea se înaintează Consiliului în termen de 3 luni de la numirea în funcție a procurorului-șef al procuraturii specializate.

144. La intervenirea termenului-limită pentru depunerea cererilor de participare în concurs, Aparatul Consiliului, în termen de cel mult 5 zile, transmite Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor cererile candidaților înscriși în concurs și solicită pentru toți candidații ai căror dosare au fost transmise Colegiului:

a) Autorității Naționale de Integritate – verificarea dacă există dubii cu privire la proveniența averii sau corectitudinea declarării averii și a intereselor personale de către candidat;

b) Centrului Național Anticorupție și Serviciului de Informații și Securitate – informații privind integritatea profesională a candidatului;

c) Serviciului de Informații și Securitate – avizul consultativ eliberat în condițiile Legii nr.271/2008 privind verificarea titularilor și a candidaților la funcții publice;

d) Procurorului General - aviz privind prestația profesională în cadrul organelor Procuraturii.

145. Informațiile comunicate de autoritățile menționate la pct.153 sunt aduse la cunoștința candidaților, acestora fiindu-le acordat dreptul de a prezenta o poziție scrisă cu privire la datele furnizate de respectivele autorități.

146. În cazul rezultatului negativ al verificării efectuate în temeiul Legii nr.271/2008, Consiliul poate solicita Inspecției procurorilor verificarea informațiilor cuprinse în avizul consultativ. Rezultatul verificării este prezentat Consiliului și se examinează la etapa desemnării câștigătorului concursului, iar hotărârea Consiliului va reflecta, în mod corespunzător, constatările rezultate din verificarea efectuată de Inspecția procurorilor.

147. Candidații înscriși în concursuri sunt ulterior evaluați de către Colegiul pentru selecția şi evaluarea procurorilor în baza criteriilor prevăzute de art.23 alin.(2) din Legea nr.3/2016 și conform propriului regulament de activitate, aprobat de Consiliul Superior al Procurorilor, separat pentru fiecare funcție la care candidează.

148. Procedura prevăzută la punctele 123-124 privind contestarea rezultatelor aprecierii efectuate de Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor se aplică, în mod corespunzător, și concursurilor pentru promovare și transfer, după finalizarea etapelor de selecție.

149. Rezultatele aprecierii candidaților se publică în două zile lucrătoare, pe pagina web oficială a Consiliului. Colegiul transmite Aparatului Consiliului hotărârile adoptate, precum și informațiile referitoare la persoanele care nu s-au prezentat în fața Colegiului sau au refuzat să fie evaluate.

150. Concursul pentru promovare și transfer desfășurat în fața Consiliului constă într-un interviu susținut în ședință.

151. Candidații sunt intervievați în ordinea alfabetică a procuraturilor pentru care se candidează, iar în cadrul fiecărei procuraturi – în ordinea descrescătoare a punctajului obținut la Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor. Fiecărui candidat i se acordă un timp egal pentru exprimarea motivației pentru funcția la care candidează.

152. Decizia cu privire la desemnarea candidaților la funcțiile vacante de procuror se ia de către Consiliu, ținând cont de funcția selectată de candidat, de punctajul acordat de către Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, de informațiile prezentate de organele de verificare indicate la pct.153, precum și de alte informații relevante de care dispune Consiliul legate de cariera și integritatea candidatului.

153. În cazul concursului de promovare, candidatul care nu a acumulat la aprecierea realizată de către Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor, în cadrul selecției, minimul de 50 de procente din punctajul maxim total, prevăzut de fișa de evaluare corespunzătoare, acesta este exclus din concurs, iar concursul este încheiat prin nerealizare.

154. Concursul se consideră încheiat prin nerealizare inclusiv în situația în care nici un candidat nu întrunește numărul necesar de voturi pentru a fi desemnat câștigător în cadrul ședinței Consiliului.

155. Consiliul Superior al Procurorilor propune Procurorului General numirea în funcție a câștigătorului concursului. Procedura prevăzută la punctele 140-145 privind propunerea și numirea în funcție a câștigătorului concursului pentru numire în funcția de procuror se aplică, în mod corespunzător, și în cazul concursurilor pentru promovare și transfer.

156. După finalizarea procedurilor de concurs și numire în funcție a candidaților, Aparatul Consiliului actualizează evidențele aferente, prin radierea informațiilor privind punctajul acordat de Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor și prin excluderea candidatului declarat câștigător din lista corespunzătoare.

157. Procurorul-șef al procuraturii, cel de adjunct al procurorului-șef al procuraturii, cel de procuror-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale și cel de adjunct al procurorului-șef al subdiviziunii Procuraturii Generale, în perioada de 3 luni până la expirarea mandatului, însă nu mai târziu de 15 zile înainte de expirare a acestuia, își alege o funcție vacantă de procuror din lista funcțiilor vacante, altele decât cele de procuror-șef. Opțiunea privind funcția aleasă se exprimă în scris Procurorului General, cu informarea Consiliului Superior al Procurorilor. În cazul în care funcția aleasă se regăsește printre funcțiile anunțate la concurs de către Consiliu, acesta urmează să rectifice hotărârea de anunțare a concursului, prin excluderea funcției respective.

158. Procurorii își aleg funcțiile vacante în următoarea consecutivitate:

a) Președintele și membrii Consiliului;

b) Procurorul General / adjuncții Procurorului General;

c) procurorul-șef al procuraturii specializate;

d) adjunctul procurorului-șef al procuraturii specializate;

e) procurorul-șef al secției/serviciului din cadrul Procuraturii Generale;

f) procurorul-șef al procuraturii teritoriale;

g) adjunctul procurorului-șef al procuraturii teritoriale.

159. În caz de egalitate potrivit ordinii stabilite la pct.167, prioritatea se determină în funcție de data expirării mandatului. În măsura în care acest criteriu nu permite determinarea ordinii, se va aplica criteriul vechimii în funcția de procuror, calculată în zile calendaristice.

160. Termenul prevăzut la pct.166 se aplică în mod corespunzător și în cazul exprimării opțiunii de către Procurorul General și adjuncții acestuia.

161. Procurorul General și adjuncții acestuia nu pot opta pentru funcții pentru care Legea nr. 3/2016 stabilește o procedură specială de selecție și numire.

162. În cazul încetării înainte de termen a mandatului, opțiunea pentru o funcție vacantă de procuror se exprimă în termen de 5 zile lucrătoare de la data ordinului prin care se constată încetarea mandatului, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute la pct.167.

Capitolul VIII

PROCEDURA DE APĂRARE A REPUTAȚIEI PROFESIONALE

163. Procedura de apărare a reputației profesionale se inițiază la cererea procurorului vizat ori a membrului Consiliului Superior al Procurorilor vizat, în cazul în care acesta invocă existența unor informații, afirmații sau materiale difuzate în spațiul public care, prin conținutul și modul de prezentare, sunt de natură să aducă atingere onoarei, demnității sau reputației profesionale și pot afecta exercitarea independentă și imparțială a funcției.

164. Consiliul Superior al Procurorilor poate iniția din oficiu, în limitele atribuțiilor legale, examinarea unei situații și adoptarea unor măsuri instituționale de protecție reputațională, atunci când, din informații publice ori din sesizări parvenite de la autorități, instituții, organizații sau persoane fizice/juridice, rezultă indicii privind existența unor atacuri publice sistemice, defăimătoare ori de presiune care vizează corpul procurorilor sau prestigiul funcției de procuror și sunt de natură să afecteze independența procurorilor și încrederea publică în Procuratură. Inițierea din oficiu nu substituie procedura individuală la cerere și nu împiedică depunerea unei cereri separate. În caz de inițiere din oficiu, Consiliul stabilește obiectul intervenției și limitele acesteia, cu respectarea principiilor legalității, proporționalității și a interesului public legitim.

165. Cererea privind apărarea reputației profesionale se depune în scris sau prin mijloace electronice de comunicare la Aparatul Consiliului Superior al Procurorilor. Cererea conține datele de identificare și de contact ale solicitantului, expunerea succintă a situației invocate, motivele și circumstanțele pe care se întemeiază solicitarea, cu indicarea și, după caz, anexarea probelor disponibile (linkuri, capturi de ecran, materiale, articole, înregistrări). Consiliul Superior al Procurorilor examinează cererea, de regulă, la prima ședință, efectuând o verificare preliminară sub aspectul admisibilității și decide, după caz, asupra aplicării unor măsuri imediate de intervenție instituțională sau asupra necesității efectuării unor verificări suplimentare, dispunând, în acest caz, sesizarea Inspecției procurorilor. Ședința este publică, cu excepția situațiilor în care Consiliul dispune, în condițiile pct. 69–70 din prezentul Regulament, examinarea subiectului în ședință închisă. Participarea solicitantului la examinarea cererii în ședința Consiliului nu este obligatorie, cu excepția cazurilor în care solicitantul solicită expres, în cerere, să fie audiat sau atunci când Consiliul consideră necesară audierea acestuia pentru clarificarea unor aspecte relevante.

166. Dacă sunt depuse mai multe cereri care au la origine aceeași sursă, același context factual ori privesc acțiuni similare de denigrare, Consiliul poate dispune, din oficiu sau la cerere, conexarea acestora spre examinare într-o singură procedură.

167. În cazul în care, în urma examinării preliminare, Consiliul constată că informațiile invocate sunt de natură să afecteze reputația profesională și prestigiul funcției, iar situația nu impune verificări suplimentare, Consiliul poate adopta măsuri imediate de intervenție instituțională, inclusiv, dar fără a se limita la: publicarea unei poziții instituționale, solicitarea rectificării sau a dezmințirii către autorul ori difuzorul informației, sesizarea organismelor de autoreglementare a activității instituțiilor mass-media și jurnaliștilor din Republica Moldova sau sesizarea altor autorități competente, în limitele atribuțiilor legale, în vederea protejării reputației profesionale și a prestigiului funcției de procuror.

168. În cazul sesizării Inspecției procurorilor, Consiliul transmite acesteia hotărârea, cererea și materialele relevante. Inspecția procurorilor efectuează verificările potrivit competențelor și procedurii prevăzute de Regulamentul privind organizarea și funcționarea Inspecției procurorilor și prezintă Consiliului raportul motivat în termen de până la 30 de zile de la data înregistrării materialelor.

169. După recepționarea raportului Inspecției procurorilor, Consiliul Superior al Procurorilor îl examinează în ședință și adoptă o hotărâre, prin care, după caz, ia act de constatările și concluziile raportului și dispune măsurile ce se impun pentru apărarea reputației profesionale, în limitele atribuțiilor legale. În funcție de circumstanțele cauzei, Consiliul poate dispune și publicarea unei comunicări publice privind poziția instituțională a Consiliului și măsurile adoptate.

Capitolul IX

EXAMINAREA CONTESTAȚIILOR ÎMPOTRIVA HOTĂRÂRILOR COLEGIILOR

170. Hotărârile adoptate de Colegiul pentru selecția şi evaluarea procurorilor şi de Colegiul de disciplină și etică (în continuare - colegii, la forma gramaticală corespunzătoare) se contestă la Consiliul Superior al Procurorilor, prin intermediul colegiului, în termen de 15 zile lucrătoare de la data pronunțării acestora.

171. Termenul de 15 zile este un termen de decădere. La expirarea termenului de contestare, hotărârile Colegiului devin irevocabile.

172. Contestațiile se depun la sediul instituției, prin poștă sau în formă electronică, la adresa oficială de corespondență a instituției. În cazul transmiterii în formă electronică, contestația trebuie să respecte cerințele legale aplicabile documentelor electronice și să fie semnată cu semnătură electronică calificată.

173. Contestațiile depuse în format letric se consideră a fi depuse în termen odată cu înregistrarea lor de către secretarul Colegiului, cu aplicarea datei și a numărului de înregistrate. Contestațiile trimise prin poștă se consideră depuse în termen dacă au fost predate recomandat la oficiul poștal înainte de expirarea termenului. În cazul transmiterii prin mijloace electronice, data expedierii reprezintă data depunerii, cu condiția confirmării ulterioare a înregistrării, în cel mult 2 zile lucrătoare, prin aceleași mijloace. În caz de litigiu, dovada depunerii și a înregistrării o constituie mesajul salvat în dosarul „Trimise” al contului de poștă electronică.

174. Hotărârea Colegiului privind selecţia și evaluarea procurorilor poate fi contestată de către persoana în privința căreia a fost adoptată hotărârea respectivă. Hotărârea Colegiului de disciplină și etică poate fi contestată de către procurorul în privința căruia a fost adoptată hotărârea respectivă, de către persoana care a depus sesizarea, precum şi de către Inspecția procurorilor.

175. Hotărârea Colegiului de disciplină și etică produce efecte de la data emiterii, cu excepția celor care dispun retrogradarea sau eliberarea din funcție și sunt contestate. Acestea devin executorii după examinarea contestației și emiterea hotărârii de către Consiliul Superior al Procurorilor.

176. Hotărârile colegiilor se transmit la Aparatul Consiliului în următoarea zi după expirarea termenului de contestare.

177. Contestațiile împotriva hotărârilor colegiilor se examinează de către Consiliu în termen de o lună de la data înregistrării acestora la Aparatul Consiliului.

178. La examinarea contestației în fața Consiliului, procurorul și/sau persoana care a depus contestația pot fi asistați de un avocat sau de un reprezentant, după caz. Reprezentantul dispune de drepturile persoanei reprezentate, în măsura în care sunt prevăzute în actul de reprezentare (procură, mandat sau împuternicire în baza semnăturii electronice create în Registrul împuternicirilor de reprezentare).

179. Contestațiile împotriva deciziilor de încetare a procedurii disciplinare și cele de respingere a sesizării ca vădit neîntemeiată, adoptate de Inspecția procurorilor și menținute prin hotărârea Colegiului de disciplină și etică, se examinează de Consiliul în procedură scrisă, fără citarea părților, în baza actelor existente în dosarul procedurii disciplinare și a eventualelor probe suplimentare depuse până la data ședinței în care se examinează contestația respectivă.

180. În cazul contestațiilor examinate în procedură scrisă, părțile sunt informate despre această modalitate și li se acordă un termen, până la ședința Consiliului, pentru depunerea pozițiilor scrise și a probelor suplimentare. În același termen, Inspecția procurorilor prezintă Consiliului o referință asupra contestației.

181. În lipsa dovezii de recepționare a notificării de către una dintre părți, Aparatul Consiliului dispune repetarea comunicării. Dacă, și după repetare, nu poate fi asigurată dovada comunicării, Consiliul examinează contestația în baza actelor existente în dosarul procedurii disciplinare, consemnând în hotărâre măsurile de comunicare întreprinse.

182. În cazul procedurii scrise, dacă Consiliul constată necesitatea audierii părților sau administrării de probe suplimentare pentru soluționarea contestației, acesta dispune, după caz, examinarea contestației în ședință, cu citarea părților.

183. Trecerea la examinarea în ședință a contestației, cu citarea părților, se dispune atunci când:

a) există contradicții relevante între actele dosarului și susținerile părților;

b) este necesară clarificarea unor fapte esențiale prin audierea părților/altor persoane;

c) sunt necesare verificări suplimentare asupra unor probe noi sau administrarea nemijlocită a acestora;

d) o parte formulează o cerere motivată de trecere la procedura generală, iar Consiliul apreciază că aceasta este necesară pentru soluționarea justă a contestației;

e) în alte situații justificate, atunci când Consiliul apreciază că examinarea în ședință este necesară pentru soluționarea completă și obiectivă a contestației.

184. Contestațiile depuse împotriva hotărârilor Colegiului de disciplină și etică sunt aduse la cunoștința părții, alta decât cea care a depus contestația, prin expedierea unei copii a contestației odată cu notificarea privind ședința în care aceasta urmează a fi examinată.

185. Ziua, ora și locul examinării contestației se comunică, cu cel puțin 2 zile lucrătoare înainte, procurorului vizat în hotărârea contestată, candidatului la funcția de procuror care a depus contestația, inspectorului, precum și altor persoane, prin telefonogramă, e-mail sau poșta, iar neprezentarea acestora, fie a reprezentanților acestora la ședința Consiliului, nu împiedică examinarea contestației de către Consiliu.

186. În ședința Consiliului pot fi prezentate probe noi doar dacă acestea nu au putut fi prezentate la data depunerii contestației sau în termenul stabilit potrivit pct. 189.

187. Contestația împotriva hotărârii Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor se examinează potrivit procedurii stabilită la pct.84 din prezentul Regulament.

188. După examinarea contestației împotriva hotărârii Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor, Consiliul adoptă una dintre următoarele soluții:

a) respinge contestația și menține hotărârea contestată;

b) admite contestația, casează hotărârea contestată şi adoptă o nouă hotărâre prin care dispune reevaluarea candidatului de către Colegiul respectiv.

189. În baza contestațiilor împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică, Consiliul reexaminează cauza disciplinară, fără a se limita la temeiurile și motivele din contestație. Prevederile cu privire la procedura de examinare a cauzei disciplinare prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea Colegiului de disciplină și etică sunt aplicabile şi Consiliului Superior al Procurorilor.

190. La examinarea contestațiilor în ședință, procedura se desfășoară potrivit pct.84, cu următoarea ordine a expunerilor: autorul contestației, urmat de inspectorul din cadrul Inspecției procurorilor și celelalte părți implicate. În situația în care contestația este formulată și de către Inspecția procurorilor și/sau autorul sesizării, procurorul vizat este audiat ultimul. Consiliul poate audia și alte persoane, din oficiu sau la propunerea procurorului vizat ori a membrilor Consiliului.

191. În urma examinării contestației împotriva hotărârii Colegiului de disciplină și etică, Consiliul adoptă una dintre următoarele soluții:

a) respinge contestația și menţine hotărârea contestată;

b) admite contestația, casează hotărârea contestată şi adoptă o nouă hotărâre prin care se soluţionează cauza, potrivit prevederilor art.51 alin.(1) din Legea nr.3/2016.

192. În cazul în care Consiliul consideră că pentru adoptarea hotărârii sunt necesare informații suplimentare, Consiliul poate amâna examinarea chestiunii și solicita aceste informații de la subiecții menționați la art.86 alin.(2) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură sau de la colegiul care a adoptat hotărârea contestată.

Capitolul X

CONCURSUL PENTRU ALEGEREA MEMBRILOR ÎN COLEGIILE DIN SUBORDINEA CONSILIULUI SUPERIOR AL PROCURORILOR

193. Consiliul Superior al Procurorilor alege, prin concurs, câte cinci membri titulari în fiecare colegiu din subordine: 3 din rândul reprezentanților societății civile și 2 din rândul procurorilor. Procedurile de alegere pentru fiecare categorie sunt reglementate distinct, conform prezentului Regulament.

194. Consiliul Superior al Procurorilor alege, de asemenea, un membru supleant pentru reprezentanții societății civile, în fiecare colegiu din subordinea sa, conform procedurii prevăzute pentru alegerea reprezentanților societății civile.

195. Concursul pentru alegerea membrilor procurori în colegii urmează să se desfășoare în termen de cel mult 20 zile lucrătoare de la data desfășurării Adunării Generale a Procurorilor, din rândul candidaților care nu au fost aleși pentru funcțiile de membri titulari în colegii.

196. Concursul pentru alegerea membrilor din rândul reprezentanților societății civile se anunță cu cel puțin 3 luni până la data expirării mandatului, la prima ședință a Consiliului după apariția vacanței.

197. În cazul în care numărul candidaților este mai mic decât numărul funcțiilor vacante, Consiliul va prelungi termenul de depunere a dosarelor cu cel puțin 15 zile lucrătoare. Dacă și după prelungirea termenului, numărul candidaților este mai mic decât numărul funcțiilor vacante, Consiliul desfășoară concursul. După desfășurarea concursului, Consiliul anunță un nou concurs pentru suplinirea funcțiilor rămase vacante.

198. Informația despre concursuri se publică pe pagina web oficială a Consiliului. Până în ziua desfășurării concursurilor, persoanele interesate pot prezenta Consiliului, în scris, informații despre activitatea profesională a candidaților. Aceste informații se aduc la cunoștința tuturor membrilor Consiliului, care pot cere candidatului clarificarea acestora în ședința Consiliului.

Secțiunea 1

Concursul pentru alegerea membrilor în colegiile din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor din rândul procurorilor

199. Procurorul candidat la funcția de membru în colegii trebuie să întrunească, cumulativ, următoarele condiții:

a) nu a fost sancționat disciplinar sau termenul de acțiune al sancțiunii disciplinare a expirat;

b) se bucură de o reputație ireproșabilă și să fie o autoritate recunoscută în domeniile lor de activitate;

c) nu este declarat vinovat de comiterea unei infracțiuni;

d) să nu exercite, la momentul candidării, funcția de Procuror General, adjunct al Procurorului General sau procuror-șef al procuraturilor specializate;

e) a promovat evaluarea externă a integrității etice și financiare.

200. Membrii în exercițiu ai Consiliului Superior al Procurorilor și ai colegiilor din subordine pot candida la una din funcțiile vacante de membru în Consiliu și colegii. În cazul obținerii calității de membru al Consiliului sau a unui colegiu, mandatul deținut inițial va înceta în condițiile articolului 76 alin.(1) lit.c) din Legea nr.3/2016.

201. Dosarul de participare al candidatului va conține:

a) curriculum vitae;

b) scrisoarea de motivare;

c) platforma care include principalele obiective pe care le va urmări dacă va fi ales membru al unui colegiu din subordine;

d) decizia Comisiei independente de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor.

202. Concursul pentru alegerea membrilor procurori în colegiile din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor constă într-un interviu susținut în fața Consiliului.

203. În termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la desfășurarea alegerilor în cadrul Adunării Generale a Procurorilor pentru funcția de membru în colegii, Consiliul Superior al Procurorilor se convoacă pentru a stabili data interviului.

204. Candidații sunt evaluați, în cadrul interviului, pe baza unei fișe de evaluare, Anexa nr.2 la prezentul Regulament, care include următoarele criterii principale:

a) experiența și competența profesională;

b) motivația pentru ocuparea funcției;

c) conceptualizarea rolului și responsabilităților funcției;

d) capacitatea de exprimare clară și logică;

e) capacitatea de analiză critică și comunicare publică;

f) reputația profesională și integritatea.

205. Toate interviurile se înregistrează prin mijloace audio/video, iar înregistrările sunt plasate pe pagina web oficială a Consiliului după încheierea concursului.

206. Candidații sunt intervievați de către Consiliu în ordinea alfabetică a numelui. Fiecare candidat beneficiază de timp egal pentru a-și prezenta candidatura, obiectivele și viziunea privind activitatea colegiului.

207. După finalizarea prezentării, membrii Consiliului adresează întrebări candidatului potrivit criteriilor indicate în fișa de apreciere. După formularea răspunsului, la necesitate, membrii Consiliului pot adresa întrebări de concretizare a acestuia.

208. După încheierea fiecărui interviu, Consiliul se retrage în deliberare pentru a aprecia candidatul prin completarea fișei corespunzătoare. Notarea se efectuează pe o scară de la 0 (zero) la 10, conform procedurii:

a) se notează, cu o singură notă, fiecare criteriu;

b) se calculează punctajul total per fișă a candidatului, care reprezintă suma punctajelor obținute per fiecare criteriu.

209. După transmiterea tuturor fișelor de apreciere pentru ultimul candidat intervievat, se calculează punctajul total al candidatului la interviu, care constituie media aritmetică a punctajului total per fișă a candidatului oferit de către toți membrii Consiliului care au evaluat candidatul. Pragul minim de promovare al concursului reprezintă 45 de puncte.

210. În cel mult 24 de ore de la finalizarea interviului, pe pagina sa web oficială a Consiliului va fi publicat borderoul punctajului final obținut de către fiecare candidat, calculat în baza mediilor punctajelor totale oferite candidaților de către fiecare membru al Consiliului.

211. Prin hotărâre, Consiliul desemnează la funcția de membru în colegiu primii doi candidați care au acumulat cel mai mare punctaj final în baza fișelor de evaluare, cu condiția respectării pragului minim de 45 de puncte, conform prevederilor pct.218.

212. Procurorii de pe lista candidaților, care nu au acces în funcția de membru titular al colegiului, devin supleanți pentru funcţia pentru care au candidat, dacă au obținut un punctaj final de cel puțin 45 de puncte și suplinesc funcția vacantă apărută pe durata mandatului în ordinea descrescătoare a punctajului obținut. Vacanța funcției de membru al colegiului este constatată prin hotărâre a Consiliului, care, prin aceeași hotărâre, investește în funcție supleantul. Supleantul exercită perioada rămasă a mandatului procurorului substituit.

Secțiunea a 2-a

Concursul pentru alegerea membrilor în colegiile din subordinea Consiliului Superior al Procurorilor din rândul reprezentanților societății civile

213. Consiliul Superior al Procurorilor organizează, prin concurs public, alegerea a trei membri titulari și a unui membru supleant din rândul reprezentanților societății civile, pentru fiecare colegiu din subordinea sa.

214. Poate candida la funcția de membru al colegiilor persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, conform art. 20 lit. a) – c) și art. 69 alin. (4), (6) – (7) din Legea nr. 3/2016:

a) deține cetățenia Republicii Moldova;

b) cunoaște limba română;

c) în privinţa ei nu este instituită o măsură de ocrotire judiciară;

d) are studii superioare juridice;

e) experiență în domeniul dreptului de cel puțin 3 ani;

f) a promovat evaluarea integrității efectuată de către Comisia independentă de evaluare a integrității candidaților la funcția de membru în organele de autoadministrare ale judecătorilor și procurorilor;

g) să aibă vârsta de cel mult 65 de ani.

215. Nu poate candida la funcția de membru al Colegiilor, candidatul care se află sub incidența prevederilor art.15 alin.(2) lit.a), c) – e), din Legea nr.3/2016 și anume:

a) este membru al unui partid sau al unei formațiuni politice, desfășoară ori participă la activități cu caracter politic sau își exprimă convingerile politice în exercitarea atribuțiilor sale;

b) participă la instrumentarea sau examinarea cauzelor în situații care impun recuzarea sa;

c) face declarații publice referitoare la cauze pe care nu le instrumentează sau la cauze pe care le gestionează, dacă acest lucru ar putea încălca prezumția de nevinovăție, dreptul la viață privată al unei persoane sau ar putea afecta desfășurarea urmăririi penale;

d) este ofițer de investigații, inclusiv sub acoperire, informator sau colaborator al unei autorități care desfășoară activități speciale de investigații.

216. Deţinerea concomitentă a mandatului de membru al Consiliului Superior al Procurorilor şi a celui de membru al unui colegiu sau a mandatului de membru în mai multe colegii este interzisă.

217. Concursul pentru alegerea membrilor în colegii din rândul reprezentanților societății civile constă în:

a) preselecția candidaților în baza dosarelor depuse;

b) interviul susținut în fața Consiliului.

218. Pentru depunerea dosarelor candidaților se acordă cel puţin 20 de zile lucrătoare de la data publicării anunțului concursului.

219. Candidații trebuie să depună următoarele documente:

a) cerere de participare la concurs;

b) copia buletinului de identitate;

c) copia diplomei de studii superioare;

d) diplome, certificate, alte documente care confirmă caracterul recunoscut al activității sale;

e) copia carnetului de muncă, în cazul în care candidatul deține carnetul de muncă;

f) cazierul judiciar;

g) certificat privind lipsa sancțiunilor disciplinare în decursului ultimelor 12 luni;

h) curriculum vitae;

i) scrisoare de motivare;

j) acord din partea conducerii instituției în care activează;

k) declarație pe proprie răspundere conform Anexei nr.3 la prezentul Regulament;

l) declarație pe proprie răspundere privind veridicitatea documentelor prezentate și lipsa incompatibilităților.

220. Consiliul, decide în ședință închisă, asupra admisibilității dosarelor de participare în concurs și printr-o hotărâre motivată decide asupra listei candidaților care 28 îndeplinesc condițiile de participare la concurs și stabilește data sau după caz, datele, ora, locul desfășurării interviului.

221. În cazul în care candidatul nu întrunește condițiile de admisibilitate, precum și cel care a depus dosarul incomplet sau peste termenul-limită stabilit, se exclude din concurs prin hotărârea motivată a Consiliului.

222. Lista candidaților care îndeplinesc condițiile de participare la concurs, Curriculum Vitae și scrisoarea de motivare a candidatului se plasează pe pagina web oficială a Consiliului imediat după adoptarea hotărârii potrivit pct.229.

223. În cadrul interviului, candidații sunt evaluați pe baza unei fișe de evaluare, Anexa nr.2 la prezentul Regulament, care include următoarele criterii principale:

a) experiența și competența profesională;

b) motivația pentru ocuparea funcției;

c) conceptualizarea rolului și responsabilităților funcției;

d) capacitatea de exprimare clară și logică;

e) capacitatea de analiză critică și comunicare publică;

f) reputația profesională și integritatea.

224. Intervievarea candidaților și aprecierea candidaților se desfășoară conform procedurii stabilite pentru intervievarea candidaților la funcția de membru în colegiile din subordine din rândul procurorilor, stabilite la punctele 209-220, din prezentul Regulament.

225. Consiliul prin hotărâre desemnează în calitate de membri titulari ai colegiului, din rândul reprezentanților societății civile, primii trei candidați care au acumulat cel mai mare punctaj final în baza fișelor de evaluare, cu condiția respectării pragului minim de promovare al concursului de 45 de puncte, conform prevederilor pct.218.

226. Candidații care nu au acces în funcția de membru titular al colegiului, din rândul reprezentanților societății civile, devin supleanți pentru funcţia pentru care au candidat, dacă au obținut un punctaj final de cel puțin 45 de puncte. Vacanța funcției de membru al colegiului este constatată prin hotărâre a Consiliului, care, prin aceeași hotărâre, investește în funcție supleantul. Supleantul exercită perioada rămasă a mandatului membrului substituit.

227. Dacă doi sau mai mulți candidați obțin punctaj egal pentru locurile de titulari sau pentru funcția de supleant, departajarea acestora se face prin vot, între candidații cu punctaj egal.

Capitolul XI

DELEGAREA, DETAȘAREA, SUSPENDAREA ȘI ELIBERAREA DIN FUNCȚIE A PROCURORILOR

Secțiunea 1

Delegarea procurorului

228. Procurorul poate fi delegat la alte procuraturi de către Procurorul General sau la propunerea procurorului-șef al procuraturii în care se solicită delegarea, fără implicarea Consiliului Superior al Procurorilor, în vederea asigurării funcționalității unei procuraturi (inclusiv în caz de lipsă temporară de procurori ori existența unor funcții vacante), precum și în scopul investigării unei cauze concrete, atunci când procurorul este desemnat în calitate de membru al grupului de urmărire penală. Delegarea poate fi dispusă fără acordul procurorului pe o perioadă de până la o lună pe parcursul unui an sau, după caz, pe o perioadă de până la 6 luni în scopul investigării cauzei concrete, iar cu consimțământul scris al procurorului – pentru o perioadă de până la 12 luni.

229. Procurorul General informează Consiliul Superior al Procurorilor despre delegările dispuse potrivit pct.237, cu indicarea procurorului delegat, a procuraturii de la care acesta este delegat și a procuraturii la care este delegat, a temeiului și a termenului delegării. În cazul delegării repetate, informarea se transmite cu prezentarea motivelor care au stat la baza delegării.

Secțiunea a 2-a

Detașarea procurorului

230. Procurorul poate fi detașat din funcție, cu consimțământul său, pentru îndeplinirea unor funcții în cadrul Consiliului Superior al Procurorilor, al Institutului Național al Justiției, în cadrul unor instituții internaționale, ale Uniunii Europene, ale altor state sau în vederea desfășurării activității în proiecte finanțate de aceste instituții, pe un termen de până la 4 ani. Prin derogare de la termenul prevăzut în teza întâi, procurorul poate fi detașat din funcție în cadrul Direcției Generale Agent Guvernamental a Ministerului justiției ca Agent guvernamental pe perioada mandatului de 7 ani, precum și în calitate de procuror de legătură al Republicii Moldova la Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Justiție Penală (Eurojust), pe durata mandatului de 5 ani.

231. În perioada detașării, procurorului i se păstrează statutul. Cheltuielile procurorului legate de detașarea se compensează.

232. Dacă funcția în care procurorul este detașat presupune remunerare și compensarea unor cheltuieli legate de detașare, salariul funcției de bază și compensațiile pentru aceste cheltuieli nu se achită.

233. Dacă procurorul este detaşat într-o funcție neremunerată, cheltuielile procurorului legate de detașare și salariul funcţiei de bază se compensează de Procuratură.

234. Dacă salariul prevăzut pentru funcţia în care procurorul se detaşează este inferior celui de care acesta beneficia în funcţia anterioară, se va păstra salariul funcţiei de bază.

235. Perioada de detașare se include în vechimea în muncă în funcția de procuror.

236. La expirarea termenului pentru care a fost detașat, procurorului i se acordă funcția deținută până la detașare dacă aceasta este vacantă sau, cu consimțământul lui, i se acordă o funcție echivalentă sau altă funcție de procuror vacantă, cu excepția funcției de procuror-șef.

237. Ordinul privind detaşarea procurorului din funcție se emite de către Procurorul General în baza hotărârii Adunării Generale a Procurorilor în cazul detașării în Consiliul Superior al Procurorilor și a hotărârii Guvernului de numire în funcție în cazul detașării ca Agent guvernamental. În celelalte cazuri, procurorul se detașează în baza propunerii sau cu acordul Consiliului Superior al Procurorilor.

238. Detașarea încetează:

a) la expirarea termenului pentru care a fost dispusă;

b) la cererea procurorului detașat;

c) la cererea autorității care l-a desemnat sau în care a fost detașat;

d) în cazul apariției unor circumstanțe care exclud posibilitatea exercitării funcției pe perioada detașării (inclusiv incompatibilitate, conflict de interese, imposibilitate obiectivă de exercitare a funcției, alte impedimente prevăzute de lege);

e) în alte cazuri prevăzute de lege.

239. Încetarea detașării înainte de termen poate fi inițiată de: procurorul detașat, instituția în care a fost detașat, Procurorul General sau Consiliul Superior al Procurorilor (după caz, în funcție de temeiul și modul de dispunere a detașării).

240. În cazurile prevăzute la pct.247 lit.b)–e), Consiliul examinează demersul/nota informativă și, după caz, adoptă o hotărâre privind propunerea de încetare a detașării, care se transmite Procurorului General pentru emiterea ordinului corespunzător.

Secțiunea a 3-a

Suspendarea din funcţie a procurorului

241. Suspendarea din funcție a procurorului presupune întreruperea temporară a exercitării atribuțiilor profesionale, precum și suspendarea, de către angajator, a plății drepturilor salariale (salariu, sporuri, alte plăți), precum și a oricăror altor drepturi care decurg din exercitarea funcției, pe întreaga durată a suspendării.

242. Procurorul poate fi suspendat din funcție în legătură cu:

a) pornirea urmăririi penale în privința sa;

b) concediu de maternitate și concediu pentru îngrijirea copilului.

243. Suspendarea din funcție a procurorului, în cazurile prevăzute la pct.251 lit.b), se dispune prin ordin al Procurorului General, fără implicarea Consiliului Superior al Procurorilor și nu atrage anularea garanțiilor sociale.

244. La expirarea termenului de suspendare din funcție dispuse în condițiile pct.251 lit.b), procurorul revine în funcția pe care a deținut-o până la suspendare sau, cu consimțământul lui, i se oferă o altă funcție de procuror echivalentă.

245. Procurorul în privința căruia este pornită o urmărire penală poate fi suspendat din funcție de către Procurorul General, cu acordul scris al Consiliului Superior al Procurorilor.

246. Dacă se impune suspendarea din funcție a unui procuror în privința căruia este pornită urmărire penală, iar convocarea unei ședințe ordinare sau extraordinare a Consiliului este imposibilă, Procurorul General poate dispune suspendarea din funcție a procurorului, prin ordin, fără acordul prealabil al Consiliului, până la următoarea şedinţă a Consiliului. În această situație, odată cu emiterea ordinului de suspendare din funcție, Procurorul General are obligația de a sesiza Consiliul în vederea confirmării legalității ordinului de suspendare din funcție a procurorului pe perioada de până la ședința Consiliului și eliberării acordului pentru suspendarea din funcție a procurorului după această dată.

247. Examinarea sesizării privind suspendarea din funcție se desfășoară în ședință închisă și este susținută în fața Consiliului de către Procurorul General. La ședință este citat și procurorul în privința căruia este pornită urmărirea penală, care poate să fie asistat de un avocat sau de un reprezentant, după caz.

248. În cazul suspendării din funcție a procurorului în legătură cu pornirea urmăririi penale, dacă nu a fost probată vinovăția procurorului sau dacă a fost pronunțată o sentință de achitare ori de încetare a procesului penal pe motiv de reabilitare, suspendarea din funcție încetează, iar procurorul este restabilit în toate drepturile anterioare. Consiliul Superior al Procurorilor este informat despre încetarea suspendării din funcție a procurorului, precum și despre temeiurile care au stat la baza acesteia.

249. În afara cazurilor de suspendare prevăzute la pct.250 lit. a) și b), Consiliul Superior al Procurorilor poate propune Procurorului General suspendarea din funcție a procurorului, la cererea acestuia, și în alte cazuri prevăzute de lege, care justifică necesitatea întreruperii temporare a exercitării atribuțiilor de serviciu. În astfel de cazuri, se au în vedere, după caz, temeiurile prevăzute la art. 75–78 din Codul muncii, în măsura în care sunt aplicabile statutului procurorului și nu contravin prevederilor Legii nr.3/2016.

250. În astfel de cazuri, procurorul care solicită suspendarea din funcție are obligația de a înainta Consiliului cererea motivată cu cel puțin 20 de zile lucrătoare înainte de data de la care urmează să intervină suspendarea. Cererea va fi însoțită de actele justificative relevante, precum și de avizul procurorului-șef al procuraturii sau subdiviziunii respective, care va include: evaluarea volumului de activitate al procuraturii/subdiviziunii, al procurorului vizat, precum și impactul suspendării asupra activității procuraturii/subdiviziunii.

Secțiunea a 4-a

Eliberarea din funcţie a procurorului

251. Raporturile de serviciu ale procurorului încetează în următoarele cazuri:

a) în circumstanțe ce nu depind de voința părților;

b) în cazul eliberării din funcție.

252. Încetarea de drept a raporturilor de serviciu, în circumstanțe ce nu depind de voința părților, se face prin ordinul Procurorului General, fără intervenția Consiliului, în termen de 5 zile lucrătoare de la intervenirea și/sau aducerea la cunoștința Procurorului General a cazului respectiv, în condițiile prevăzute la art.57 din Legea nr.3/2016.

253. Prin derogare de la pct.260, procurorul, procurorul-şef, adjunctul procurorului - șef şi adjunctul Procurorului General sunt eliberați din funcție prin ordin al Procurorului General, la propunerea Consiliului, în următoarele situații:

a) la aplicarea sancţiunii disciplinare de eliberare din funcţie;

b) acordării de către Colegiul pentru selecția și evaluarea procurorilor a calificativului „insuficient” la două evaluări consecutive sau al eşuării evaluării performanţelor;

c) neprezentării, din motive neîntemeiate, de două ori consecutiv, în fața Colegiului de selecție și evaluare a procurorilor pentru evaluarea performanţelor;

d) înscrierii în calitate de candidat pe lista unui partid politic sau a unei organizaţii social-politice în alegeri pentru Președenția Republicii Moldova, Parlament sau pentru autorităţile administraţiei publice locale;

e) la rămânerea definitivă a actului prin care se constată starea sa de incompatibilitate sau de constatare a interdicției stabilite de lege (art.14 - 15 din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură);

f) inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcției de procuror;

g) refuzului de a fi supus verificării în temeiul Legii nr.271/2008 privind verificarea titularilor şi a candidaţilor la funcţii publice;

h) numirii într-o funcţie incompatibilă cu funcţia de procuror;

i) stabilirii, prin actul de constatare rămas definitiv, a încheierii directe sau prin intermediul unei persoane terţe a unui act juridic, luării sau participării la luarea unei decizii fără soluţionarea conflictului de interese real în conformitate cu prevederile legislaţiei privind reglementarea conflictului de interese;

j) nedepunerii declaraţiei de avere şi interese personale sau refuzului de a o depune, în condiţiile art.27 alin.(8) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate;

k) dispunerii de către instanţa de judecată, prin hotărâre irevocabilă, a confiscării averii nejustificate;

l) nepromovării evaluării etice și financiare efectuate potrivit Legii nr.252/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor și modificarea unor acte normative și Legii nr.65/2023 privind evaluarea externă a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.

254. În situațiile prevăzute la pct.262 lit.a)-c), Consiliul înaintează propunerea corespunzătoare Procurorului General în vederea emiterii ordinului de eliberare din funcție a procurorului:

a) după expirarea termenului de contestare a hotărârii Colegiului, dacă aceasta nu a fost contestată;

b) după pronunțarea hotărârii Consiliului prin care a fost examinată contestația împotriva hotărârii Colegiului;

c) după pronunțarea hotărârii Consiliului, adoptată în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării la Consiliu a hotărârii Colegiului pentru selecția și evaluarea procurorilor, de constatare a circumstanțelor neprezentării procurorului, din motive neîntemeiate, de două ori consecutiv la ședințele Colegiului.

255. În situațiile prevăzute la pct.262 lit. d)–l), Consiliul propune Procurorului General eliberarea din funcție a procurorului în cadrul primei ședințe organizate după ce situațiile respective au devenit cunoscute Consiliului sau, după caz, după recepționarea oficială a actelor emise de autoritățile/structurile competente, cu excepția rezultatelor evaluării etice și financiare.

256. Hotărârile Consiliului prin care se propune eliberarea din funcție a procurorului se transmit Procurorului General în termen de cel mult 3 zile lucrătoare.

Secțiunea a 5-a

Suspendarea din funcție a Procurorului General

257. Prezenta secțiune reglementează procedura de examinare a sesizărilor privind pretinsele infracțiuni comise de Procurorul General, desemnarea procurorului pentru investigarea acestora, precum și aplicarea măsurii suspendării din funcție a Procurorului General, în condițiile art. 262 alin.(5) și art. 270 alin.(7) din Codul de procedură penală și ale Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură.

258. Sesizările privind pretinse infracțiuni comise de către Procurorul General se depun la Consiliul Superior al Procurorilor, fie direct, fie prin intermediul organului de urmărire penală. Organul de urmărire penală care primește o asemenea sesizare are obligația de a o transmite imediat Consiliului Superior al Procurorilor, în conformitate cu art.262 alin.(5) din Codul de procedură penală.

259. La recepționarea sesizării, președintele Consiliului desemnează un membru al Consiliului în calitate de raportor. În scopul documentării prealabile a subiectului, raportorul audiază, în ședință închisă, persoana care a depus sesizarea. Audierea se consemnează într-un proces-verbal, iar înregistrarea audio/video este pusă ulterior la dispoziția tuturor membrilor Consiliului. În ședința plenară a Consiliului, raportorul prezintă concluziile audierii.

260. Raportorul poate propune Consiliului reluarea audierii persoanei în ședință plenară atunci când complexitatea cauzei sau natura aspectelor sesizate o justifică, Consiliul urmând să decidă asupra solicitării, iar audierea, în caz de admitere, se desfășoară potrivit procedurii prevăzute la pct.84 pentru examinarea subiectelor incluse pe ordinea de zi.

261. Pentru desemnarea procurorului pentru investigarea acțiunilor pretins ilegale ale Procurorului General, Consiliul urmează să aplice un test de admisibilitate asupra sesizării, verificând dacă aceasta se întemeiază pe circumstanțe concrete și verificabile, iar măsurile propuse sunt necesare, proporționale și adecvate scopului urmărit. În funcție de rezultat, prin hotărâre motivată, cu votul majorității membrilor prezenți, Consiliul admite sesizarea și desemnează un procuror cu o experiență profesională de cel puțin 7 ani sau, după caz, respinge sesizarea.

262. În cazul în care, în baza sesizării, a fost pornită urmărirea penală în condițiile art.270 alin. (7) din Codul de procedură penală, Procurorul General se consideră suspendat de drept pentru o perioadă de 3 zile. În acest termen, Consiliul Superior al Procurorilor se convoacă într-o ședință extraordinară și decide, cu votul majorității membrilor prezenți, asupra menținerii sau încetării suspendării din funcție a Procurorului General.

263. În cazul imposibilității obiective de convocare a Consiliului într-o ședință extraordinară în termenul menționat, decizia privind menținerea sau încetarea suspendării din funcție a Procurorului General poate fi adoptată de președintele Consiliului Superior al Procurorilor. Decizia astfel emisă se supune validării în cadrul primei ședințe ulterioare a Consiliului, care trebuie convocată în termen de cel mult 15 zile de la data emiterii deciziei respective.

264. Dacă nu a fost probată vinovăția sau dacă a fost pronunțată o sentință de achitare ori de încetare a procesului penal pe motiv de reabilitare, suspendarea din funcție încetează, iar Procurorul General este restabilit în toate drepturile anterioare.

265. În cazul suspendării din funcție a Procurorului General în legătură cu pornirea urmăririi penale în privința acestuia, Consiliul Superior al Procurorilor decide, printr-o hotărâre, asupra suspendării din funcție a adjuncților Procurorului General. Suspendarea din funcție a adjunctului Procurorului General încetează odată cu încetarea suspendării din funcție a Procurorului General.

266. La intervenirea suspendării din funcție a Procurorului General, Consiliul Superior al Procurorilor, în termen de 5 zile, anunță data convocării ședinței pentru desemnarea Procurorului General interimar și lansează un apel public către corpul de procurori. Apelul se publică pe pagina web oficială a Consiliului și indică termenul și modalitatea de depunere a candidaturilor, precum și condițiile de eligibilitate prevăzute pentru funcția de Procuror General.

267. Candidatura se depune de către procurorii în funcție la Aparatul Consiliului și va conține cel puțin următoarele acte:

a) cererea de participare;

b) scrisoarea de motivare;

c) curriculum vitae.

268. În ședință publică, Consiliul audiază candidații și, prin hotărâre motivată adoptată cu votul majorității membrilor prezenți, desemnează Procurorul General interimar din rândul procurorilor în funcție, potrivit criteriilor aplicabile selectării titularului funcției, propunând candidatura Președintelui Republicii pentru numire. Dispozițiile art.17 alin.(11) și (12) se aplică în mod corespunzător.

269. Dispozițiile pct.275-277 se aplică în mod corespunzător și în cazurile de intervenire a vacanței funcției de Procuror General.

270. Exercitarea atribuțiilor de către Procurorul General interimar încetează de drept la data încetării suspendării din funcție a titularului funcției de Procurorul General.

271. În acest caz, Consiliul adoptă o hotărâre prin care constată încetarea suspendării din funcție a Procurorului General, în baza actelor/circumstanțelor comunicate de acesta, iar hotărârea se transmite Președintelui Republicii Moldova.

Secțiunea a 6-a

Eliberarea din funcție a Procurorului General

272. Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură stabilește mecanisme distincte de eliberare din funcție a Procurorului General, înainte de expirarea mandatului, după cum urmează:

a) la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în baza hotărârii Consiliului privind acordarea calificativului „nesatisfăcător”, în urma evaluării performanțelor Procurorului General, realizată în condițiile art. 311 din Legea nr. 3/2016;

b) la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în baza hotărârii Consiliului cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare de eliberare din funcție, în condițiile art. 521 din Legea nr. 3/2016;

c) la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, în cazurile prevăzute la art.58 alin. (1) lit. h), l), m) și n) din Legea nr. 3/2016, în baza actelor Autorității Naționale de Integritate rămase definitive sau, după caz, a hotărârii judecătorești irevocabile, conform procedurii prevăzute la pct. 283;

d) în baza decretului Președintele Republicii Moldova, în cazurile prevăzute la art.58 alin.(1) lit.a) și g) din Legea nr.3/2016, cu informarea prealabilă a Consiliului Superior al Procurorilor.

273. În cazurile prevăzute la pct.281 lit.a)-c), Consiliul Superior al Procurorilor înaintează Președintelui Republicii Moldova hotărârea prin care propune eliberarea din funcție a Procurorului General, în vederea emiterii decretului corespunzător.

274. În cazurile prevăzute la pct.281 lit. c), după recepționarea de la Autoritatea Națională de Integritate a informației oficiale și a actelor care confirmă intervenirea temeiului legal (act de constatare rămas definitiv și/sau hotărâre judecătorească irevocabilă), Consiliul Superior al Procurorilor include subiectul pe ordinea de zi a primei ședințe. Consiliul examinează actele recepționate sub aspectul existenței temeiului legal și al respectării condițiilor procedurale, fără a reevalua fondul constatărilor consemnate în actele rămase definitive ori irevocabile. Urmare a examinării, Consiliul adoptă hotărârea de constatare a intervenirii temeiului legal și de propunere a eliberării din funcție a Procurorului General, pe care o transmite Președintelui Republicii Moldova în vederea emiterii decretului corespunzător. În cadrul examinării, Consiliul poate audia Procurorul General exclusiv cu privire la aspectele de procedură relevante.

275. În cazurile prevăzute la pct.281 lit.d), Procurorul General informează Consiliul Superior al Procurorilor despre intervenirea circumstanțelor care constituie temei de eliberare din funcție.

276. După recepționarea decretului Președintelui Republicii Moldova, privind eliberarea din funcție a Procurorului General, Consiliul Superior al Procurorilor, prin hotărâre, constată vacanța funcției și inițiază procedurile necesare pentru asigurarea interimatului, potrivit pct.275-277 din Regulament, precum și, după caz, procedura de selectare a unui nou titular.

Capitolul XII

DISPOZIȚII FINALE ȘI TRANZITORII

277. Regulamentul se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina web oficială a Consiliului Superior al Procurorilor.

anexa nr.1

anexa nr.2

anexa nr.3

anexa nr.4

[Anexa nr. 4 introdusă prin ECSP1-237 din 23.07.26, MO382-385/20.08.26 art.681a; în vigoare 20.08.26]