la proiectul de lege privind comemorarea victimelor foametei provocate în anii 1946-1947 de către regimul totalitar sovietic pe teritoriul actualei Republici Moldova (inițiativa legislativă nr. 226 din 26 iunie 2026)

AVIZ nr. 35.25 din 19.08.2026 · GUVERNUL · publicat 20.08.2026
pe legis.md
Trimiteri: 22 legate · 27 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Fără țintă (27)
  • art. 1 alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 2 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 3 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • 4 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 5 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. a)-e) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 5 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 6 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 7 alin. (2) lit. c) Fără legătură: partea citată a fost abrogată, după cum arată nota din text.
  • art. 7 alin. (2) lit. d) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • e) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • lit. d) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 7 alin. (2) lit. e) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. II Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • pct. 1 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • pct. 2 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 4 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 4 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • alin. (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 2 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 2 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 3 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 4 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 4 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • (3) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.

Aprobat în ședința Guvernului din 19 august 2026 Decizia protocolară nr. 35.25/2026

PRIM-MINISTRU Vasile TOFAN

Ca urmare a examinării proiectului de lege privind comemorarea victimelor foametei provocate în anii 1946-1947 de către regimul totalitar sovietic pe teritoriul actualei Republici Moldova, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 226 din 26 iunie 2026) de către un grup de deputați în Parlament, comunicăm următoarele.

Guvernul susține obiectivul de recunoaștere publică, cercetare și comemorare a victimelor foametei din anii 1946-1947, precum și necesitatea păstrării memoriei acestui eveniment istoric. Totodată, proiectul, în redacția prezentată, necesită o revizuire substanțială, întrucât reunește dispoziții declarative și comemorative, calificări istorico-politice, norme privind atribuțiile autorităților publice și intervenții asupra legislației penale și arhivistice, precum și norme privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, fără asigurarea unei concepții normative unitare și a corelării depline cu legislația specială.

În ceea ce privește titlul proiectului de lege, se constată că utilizarea cuvintelor „comemorarea victimelor” conferă actului normativ o conotație preponderent comemorativă și culturală. Prin raportare la denumirea proiectului, se observă că această formulare nu reflectă în mod explicit un domeniu de reglementare specific legilor organice, întrucât măsurile cu caracter comemorativ pot fi instituite și prin acte ale Parlamentului cu caracter declarativ sau memorial.

Totodată, având în vedere că preambulul proiectului conține calificări de natură istorică și juridico-politică, este necesar ca acestea să fie susținute prin elemente factologice și documentare relevante, întemeiate pe cercetări istorice, rapoarte oficiale sau studii de specialitate. În lipsa unei asemenea fundamentări, dispozițiile preambulului riscă să dobândească un caracter preponderent declarativ.

În acest context, este relevantă practica Parlamentului Republicii Moldova privind consacrarea oficială a unor aprecieri referitoare la evenimente istorice, care demonstrează necesitatea unei baze documentare solide. Astfel, Hotărârea Parlamentului nr. 191/2012 privind aprecierea istorică și politico-juridică a regimului comunist totalitar din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost adoptată în temeiul raportului elaborat de către Comisia pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar, constituită prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 165/2010. De asemenea, în materia recunoașterii Holocaustului, Hotărârea Parlamentului nr. 190/2016 a consacrat acceptarea Raportului final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului, prezidată de Elie Wiesel, consolidând astfel recunoașterea oficială a Holocaustului și condamnarea negării ori ignorării acestui fenomen istoric.

În ceea ce privește clauza de adoptare, aceasta urmează a fi examinată prin prisma obiectului de reglementare a proiectului de lege, a conținutului și efectelor juridice ale normelor propuse, precum și a criteriilor constituționale privind delimitarea domeniilor rezervate legilor organice. În acest sens, instituirea unor norme referitoare la atribuțiile autorităților publice și la elaborarea politicilor publice nu reprezintă, prin ea însăși, un criteriu suficient pentru calificarea actului normativ drept lege organică, fiind necesară aprecierea acestora în raport cu obiectul principal al reglementării și rolul lor în structura actului. Caracterul organic al unei legi rezultă din încadrarea obiectului său de reglementare în domeniile prevăzute în mod expres de Constituția Republicii Moldova.

Prin art. 1 alin. (1) din proiect se propune instituirea cadrului juridic privind recunoașterea și protejarea memoriei victimelor foametei provocate în anii 1946-1947. În acest context, este necesar de remarcat că actul recunoașterii are, prin natura sa, un caracter declarativ și, în absența consacrării unor drepturi, obligații sau efecte juridice concrete, nu constituie o normă juridică propriu-zisă. În consecință, natura juridică a reglementării urmează a fi evaluată prin raportare la măsurile normative efectiv instituite prin proiect.

Cu privire la art. 2, definițiile noțiunilor „negare publică”, „minimalizare publică”, „justificare publică” și „prezentare denaturată/distorsionare deliberată a adevărului istoric” urmează a fi revizuite. Formulările propuse conțin noțiuni insuficient determinate și prezintă suprapuneri conceptuale, ceea ce poate afecta claritatea, previzibilitatea și aplicarea uniformă a legii.

Cu privire la art. 3 și 4 din proiect, se constată că dispozițiile propuse au caracter preponderent declarativ, întrucât instituie calificări și aprecieri istorico-politice referitoare la foametea provocată în anii 1946-1947, fără a institui norme juridice propriu-zise. Astfel, recunoașterea foametei drept crimă împotriva umanității, precum și condamnarea acesteia exprimă poziția oficială a statului față de un eveniment istoric, însă nu instituie drepturi, obligații, competențe sau mecanisme juridice de aplicare și nu produc efecte juridice directe.

Or, o normă juridică trebuie să stabilească raporturi juridice clare și previzibile, să fie adresată unor subiecți determinați sau determinabili și să genereze consecințe juridice concrete. În lipsa unor asemenea elemente, dispozițiile analizate reprezintă, prin natura lor, declarații cu caracter politico-juridic și memorial, fără conținut normativ efectiv.

Totodată, prin recunoașterea foametei drept crimă împotriva umanității și prin condamnarea acesteia, conținutul reglementării depășește obiectul sugerat de titlul proiectului, orientat spre comemorarea victimelor, și tinde spre consacrarea unei calificări juridico-politice oficiale a evenimentului istoric. În aceste condiții, se impune asigurarea unei concordanțe între obiectul declarat al proiectului și conținutul efectiv al normelor propuse, astfel încât soluția legislativă să reflecte în mod coerent scopul și natura reglementării.

Cu privire la art. 5, denumirea articolului nu corespunde pe deplin conținutului acestuia, întrucât prevederile propuse nu stabilesc atribuții concrete și delimitate în sarcina autorităților administrației publice centrale și locale. Astfel, cuvintele „în limita competențelor lor” utilizate la alin. (1) nu asigură stabilirea cu certitudine a autorităților cărora le revin atribuțiile prevăzute la lit. a)-e) și nici a obligațiilor concrete care urmează a fi exercitate de către acestea. Or, o normă juridică prin care sunt stabilite atribuții trebuie să individualizeze autoritatea competentă, conținutul concret al obligației instituite și, după caz, modalitatea de realizare a acesteia.

În ceea ce privește art. 5 alin. (2), prevederea potrivit căreia informațiile referitoare la foametea organizată nu intră sub incidența legislației privind protecția datelor cu caracter personal nu este corelată cu reglementarea specială în materie. Regimul juridic al datelor cu caracter personal este stabilit prin norme speciale, care reglementează în mod exhaustiv domeniul lor de aplicare și situațiile în care acestea nu se aplică. În acest context, instituirea, prin proiect, a unei derogări generale de la legislația specială, fără modificarea corespunzătoare a acesteia, este contrară regulilor de tehnică legislativă și poate genera necorelări normative. De asemenea, interdicția privind „crearea de obstacole administrative, procedurale sau de altă natură” necesită concretizare, întrucât nu permite identificarea conduitei interzise și a subiecților obligați.

La art. 6 alin. (2), urmează a fi indicată în mod expres autoritatea competentă și definită natura sprijinului acordat inițiativelor publice și civice. În cazul în care acest sprijin presupune alocarea mijloacelor financiare, impactul asupra bugetului de stat trebuie cuantificat, iar sursa de finanțare – identificată în nota de fundamentare. Aceeași cerință este aplicabilă și pentru măsurile privind edificarea muzeelor, monumentelor și memorialelor.

La art. 7 alin. (2) lit. c), prevederile urmează a fi excluse din proiect, întrucât acestea vor fi incluse în Planul de acțiuni privind realizarea Programului național de comemorare a victimelor foametei provocate în anii 1946-1947.

Cu privire la art. 7 alin. (2) lit. d) și e), prevederile referitoare la transmiterea documentelor originale către Agenția Națională a Arhivelor necesită reconsiderare, întrucât acestea nu sunt corelate cu regimul juridic aplicabil documentelor vizate și cu competențele legale ale autorităților implicate. Astfel, în ceea ce privește lit. d), obligația Agenției Servicii Publice de a transmite documentele originale de stare civilă aflate în custodia acesteia nu poate fi susținută în forma propusă. Potrivit art. 6 alin. (3) din Legea nr. 100/2001 privind actele de stare civilă, registrele actelor de stare civilă pe suport de hârtie se păstrează la Agenția Servicii Publice timp de 100 de ani de la data înregistrării. Pe durata acestui termen, acestea nu îndeplinesc exclusiv un rol de conservare, ci reprezintă suportul documentar necesar pentru exercitarea atribuțiilor legale ale autorității competente, fiind utilizate pentru eliberarea certificatelor, extraselor și duplicatelor actelor de stare civilă, precum și pentru efectuarea modificărilor, rectificărilor și a altor operațiuni prevăzute de legislația specială. În aceste condiții, transmiterea documentelor originale înainte de expirarea termenului legal de păstrare ar putea afecta exercitarea atribuțiilor Agenției Servicii Publice, cu atât mai mult cu cât Agenția Națională a Arhivelor nu deține competențe în domeniul prestării serviciilor de stare civilă.

Totodată, pentru a asigura realizarea obiectivului urmărit prin proiect, se consideră necesară examinarea oportunității completării cadrului normativ existent, inclusiv a Legii nr. 880/1992 privind Fondul Arhivistic al Republicii Moldova și a Legii nr. 100/2001 privind actele de stare civilă, prin instituirea unui mecanism distinct de acces la informațiile cuprinse în documentele aferente perioadei respective. Având în vedere că documentele gestionate de către Agenția Servicii Publice sunt digitizate, accesul la acestea în scopuri de cercetare științifică poate fi asigurat prin utilizarea copiilor electronice, fără transferul fizic al documentelor originale și fără a afecta atribuțiile autorităților competente privind păstrarea și gestionarea acestora. Soluțiile normative propuse urmează a fi consultate cu Agenția Națională a Arhivelor și corelate cu prevederile legislației din domeniul arhivistic și al actelor de stare civilă.

Cu privire la art. 7 alin. (2) lit. e), prevederea privind obligarea arhivelor raionale, municipale și a altor tipuri de arhive să transmită către Agenția Națională a Arhivelor documentele și dosarele aferente perioadei 1946-1947 nu poate fi susținută, întrucât nu este corelată cu principiile de organizare a activității arhivistice și cu regimul juridic al Fondului Arhivistic al Republicii Moldova.

Documentele arhivistice sunt păstrate și administrate în cadrul fondurilor arhivistice, cu respectarea principiilor provenienței documentelor, apartenenței instituționale, accesibilității serviciilor arhivistice la nivel teritorial, precum și a drepturilor titularilor fondurilor documentare. Transferul fizic al documentelor originale exclusiv în funcție de perioada istorică la care se referă acestea poate afecta integritatea fondurilor arhivistice și contextul în care documentele au fost constituite. Obiectivul urmărit poate fi realizat prin identificarea, digitizarea și transmiterea copiilor electronice ale documentelor relevante, cu păstrarea originalelor în fondurile arhivistice în care acestea se află, în conformitate cu legislația specială.

Modificarea Legii nr. 1225/1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice urmează a fi exclusă sau fundamentată distinct. În redacția propusă, modificarea depășește obiectul proiectului și poate duce la extinderea interpretării noțiunii de represiune politică, inclusiv prin formularea unor revendicări privind recunoașterea unor persoane drept victime ale represiunilor politice și acordarea de compensații, facilități sau alte garanții sociale.

La art. II, privind modificarea art. 1761 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002:

- La pct. 1, se va reține că, completarea unui text sau a unui alineat, fără a specifica ordinea în care se inserează cuvintele, semnifică, conform regulii generale de tehnică legislativă, completarea textului la sfârșitul acestuia. Prin urmare, cuvintele „în final” se vor exclude, întrucât sunt inutile.

- La pct. 2, soluția normativă privind modificarea art. 1761 alin. (2) din Codul penal se va corela cu prevederile art. 4 alin. (2) și (3) din proiect. Or, art. 4 alin. (2) din proiect condamnă negarea publică, justificarea, minimalizarea și prezentarea denaturată a foametei provocate din anii 1946-1947, iar alin. (3) prevede că aceste manifestări urmează a fi sancționate conform legislației naționale. Totuși, modificarea propusă la art. 1761 alin. (2) din Codul penal vizează doar negarea sau contestarea în public a deportărilor ori a foametei, precum și a efectelor acestora.

Totodată, se reține că, potrivit art. 2 din proiect, „negarea publică a foametei provocate din anii 1946-1947” este definită prin utilizarea textului „contestarea explicită, în mod public, a existenței foametei”. În aceste condiții, utilizarea cumulativă, în norma penală, a cuvintelor „negarea sau contestarea” poate genera neclarități cu privire la modalitățile normative de săvârșire a faptei, nefiind clar dacă acestea reprezintă conduite distincte sau dacă „contestarea” constituie elementul definitoriu al „negării”.

De asemenea, noțiunile de „minimalizare publică”, „justificare publică” și „prezentare denaturată/distorsionare deliberată a adevărului istoric”, astfel cum sunt definite la art. 2 din proiect, prezintă zone de suprapunere conceptuală. În special, justificarea publică include relativizarea gravității faptelor, element care se poate intersecta cu minimalizarea publică, iar prezentarea denaturată a adevărului istoric poate include, în funcție de circumstanțe, forme de contestare, minimalizare sau justificare. Prin urmare, în cazul în care se intenționează atragerea răspunderii penale pentru asemenea conduite, modalitățile de săvârșire trebuie stabilite în mod expres, clar și unitar în norma penală.

În acest context, se reține că, potrivit art. 1 din Codul penal, acesta este unica lege penală a Republicii Moldova și determină faptele ce constituie infracțiuni, iar potrivit art. 3 alin. (2) din același cod, interpretarea extensivă defavorabilă și aplicarea prin analogie a legii penale sunt interzise. Prin urmare, modalitățile de săvârșire a faptei prevăzute în legea specială, după caz, justificarea, minimalizarea și prezentarea denaturată, nu pot fi extinse, pe cale de interpretare, asupra normei penale, dacă acestea nu sunt prevăzute în mod expres în Codul penal.

Astfel, în cazul în care intenția autorului este ca toate manifestările indicate la art. 4 alin. (2) să atragă răspunderea penală, acestea urmează a fi reglementate în mod expres în norma penală, cu respectarea principiului legalității incriminării și a cerințelor de claritate și previzibilitate. În caz contrar, art. 4 alin. (2) și (3) urmează a fi reformulate, astfel încât să nu inducă ideea sancționării penale a unor conduite care nu sunt prevăzute în mod expres de Codul penal.

Raportat la cele expuse, concepția legislativă a proiectului necesită o examinare suplimentară, întrucât acesta reunește, în același act normativ, prevederi de natură diferită, cu finalități și mecanisme de reglementare distincte. Astfel, proiectul cuprinde atât dispoziții cu caracter declarativ și comemorativ, cât și prevederi care urmăresc producerea unor efecte juridice în domenii reglementate prin acte normative speciale, fără realizarea unor intervenții legislative exprese asupra acestora.

O asemenea abordare poate genera dificultăți de corelare normativă și riscul instituirii unor reglementări paralele sau al modificării indirecte a unor regimuri juridice existente. În acest context, se impune reevaluarea formei juridice a proiectului, în vederea asigurării unui obiect de reglementare clar, unitar și corelat cu legislația în vigoare.

În ceea ce privește exprimarea unei poziții oficiale a Parlamentului referitoare la condamnarea foametei provocate din anii 1946-1947, urmează a fi avut în vedere mecanismul prevăzut la art. 121 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr.797/1996, potrivit căruia manifestările de voință ale Parlamentului cu caracter politic, care nu produc efecte normative, se realizează prin acte cu caracter exclusiv politic. Astfel, aprecierea oficială a unui eveniment istoric ține de natura declarațiilor sau a hotărârilor parlamentare, iar eventualele efecte juridice în domenii reglementate distinct urmează a fi realizate prin modificarea expresă a actelor normative relevante.