cu privire la aprobarea Ghidului metodologic privind modul de estimare a costurilor pentru condițiile materiale de primire acordate solicitanților de azil

ORDIN nr. 375 din 05.08.2026 · MINISTERUL AFACERILOR INTERNE · publicat 13.08.2026
Anexe publicate doar ca fișiere pe legis.md: anexa nr. 1, anexa nr. 2, anexa nr. 3, anexa nr. 4
pe legis.md
Trimiteri: 71 legate · 1 nerezolvată · 4 fără țintăMonitorul Oficial: 1 trimitere

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Subliniat punctat albastru-gri: o citare a Monitorului Oficial, un număr fără acces liber, deci fără legătură deocamdată.

Nerezolvate (1)
Fără țintă (4)

Publicat : 13-08-2026 în Monitorul Oficial Nr. 375-378 art. 665a

În temeiul pct.51 din Metodologia de estimare a costurilor pentru condițiile materiale de primire acordate solicitanților de azil, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 720/2025 pentru aprobarea mecanismelor și metodologiei aplicabile în procedura de azil (mecanismul de acordare a condițiilor materiale de primire acordate solicitanților de azil, metodologia de estimare a costurilor pentru condițiile materiale de primire, precum și mecanismul de aplicare a conceptului de țară de origine/terță sigură) (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2025, nr.573-575, art.737) și pct.9 subpct.11) din Regulamentul cu privire la organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693/2017 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr. 322-328, art. 795),

ORDON:

1. Se aprobă Ghidul metodologic privind modul de estimare a costurilor pentru condițiile materiale de primire acordate solicitanților de azil, conform anexei.

2. Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și se plasează pe site-ul web oficial al Ministerului Afacerilor Interne.

3. Se desemnează Inspectoratul General pentru Migrație în calitate de autoritate administrativă responsabilă pentru ajustarea anuală a costurilor pentru condițiile materiale de primire acordate solicitanților de azil în baza anexei nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 720/2025 pentru aprobarea mecanismelor și metodologiei aplicabile în procedura de azil (mecanismul de acordare a condițiilor materiale de primire acordate solicitanților de azil, metodologia de estimare a costurilor pentru condițiile materiale de primire, precum și mecanismul de aplicare a conceptului de țară de origine/terță sigură) și Ghidului metodologic privind modul de estimare a costurilor pentru condițiile materiale de primire acordate solicitanților de azil, aprobat prin prezentul ordin.

4. Șeful Inspectoratului General pentru Migrație va asigura studierea prezentului ordin de către angajații din subordine și implementarea prevederilor acestuia.

5. Controlul executării prezentului ordin se pune în sarcina doamnei Diana Salcuțan, secretară de stat.

Ministru Daniella MISAIL-NICHITIN

Nr. 375. Chişinău, 5 august 2026.

Aprobat prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 375/2026

GHID metodologic privind modul de estimare a costurilor pentru condițiile materiale de primire acordate solicitanților de azil

I.

DISPOZIȚII GENERALE

1. Ghidul metodologic privind modul de estimare a costurilor pentru condițiile materiale de primire acordate solicitanților de azil (în continuare – Ghid) reglementează o metodologie detaliată pentru estimarea costurilor aferente condițiilor materiale de primire, cu scopul de a sprijini procesul de elaborare a bugetului public și de a asigura coerența între politicile sociale, cele privind azilul și planificarea financiară pe termen mediu.

2. Asigurarea unor condiții materiale pentru solicitanții de azil reprezintă o responsabilitate fundamentală a statului în cadrul sistemului național de protecție internațională. În contextul obligațiilor asumate prin instrumentele internaționale și al angajamentelor față de respectarea drepturilor omului, este esențial ca planificarea resurselor alocate acestui domeniu să se bazeze pe o metodologie solidă, transparentă și adaptată realităților socio-economice actuale.

3. Ghidul integrează instrumentele existente în cadrul normativ național, în special referințele legate de minimul de existență și le adaptează specificului solicitanților de azil, inclusiv al celor cu necesități speciale.

4. Prezentul Ghid urmărește atât creșterea eficienței în utilizarea fondurilor publice, cât și consolidarea capacității instituționale de a răspunde prompt și echitabil nevoilor unui grup vulnerabil, contribuind totodată la îndeplinirea standardelor internaționale privind un trai decent și demn pentru toți beneficiarii.

II.

PRINCIPII GENERALE DE ESTIMARE A COSTURILOR

5. Procesul de estimare a costurilor în cadrul politicilor publice, inclusiv pentru asigurarea condițiilor materiale de primire acordate solicitanților de azil, necesită a fi unul riguros, transparent și fundamentat pe dovezi. În acest sens, este esențial ca procesul să urmeze o serie de principii de bază care asigură atât eficiența alocării resurselor, cât și respectarea standardelor privind drepturile fundamentale ale beneficiarilor.

6. Principiile-cheie care stau la baza acestui proces sunt:

6.1. transparența metodologiei - estimarea costurilor trebuie să se bazeze pe o metodologie clară, accesibilă publicului și documentată în mod riguros. Aceasta trebuie să descrie explicit ipotezele utilizate, sursele de date, modul de calcul și eventualele marje de eroare. O astfel de abordare nu doar că asigură credibilitatea procesului, dar și facilitează auditul și monitorizarea ulterioară a cheltuielilor;

6.2. dezagregarea costurilor - costurile aferente condițiilor materiale de primire trebuie detaliate cât mai granular posibil. Această dezagregare este necesar a fi realizată:

6.2.1. pe categorii de cheltuieli (ex. hrană, produse de igienă, îmbrăcăminte, asistență medicală, costuri administrative);

6.2.2. pe tipuri de beneficiari (ex. femei, copii, persoane cu dizabilități, persoane vârstnice), având în vedere nevoile diferențiate ale acestora.

Această abordare permite atât o estimare precisă și o planificare eficientă a resurselor, în special în situațiile în care numărul și profilul solicitanților de azil poate varia semnificativ într-un interval scurt de timp;

6.3. mecanism de ajustare a costurilor - pentru a menține relevanța și acuratețea valorilor estimate, cadrul normativ trebuie să includă un mecanism automat și periodic de actualizare a costurilor. Acesta ar trebui să reflecte evoluțiile economice, în special inflația, modificările prețurilor la bunuri și servicii esențiale, dar și ajustările relevante ale standardelor naționale de trai;

6.4. alinierea cheltuielilor la un standard de trai decent - nivelul cheltuielilor estimat per beneficiar trebuie să asigure un trai decent, în conformitate cu principiile demnității umane și standardele internaționale în materie de protecție a refugiaților. În acest sens, valorile de referință utilizate pentru estimare trebuie să fie cel puțin comparabile cu coșul minim de consum sau alte repere oficiale privind pragul național de subzistență. Această aliniere este esențială pentru evitarea tratamentului discriminatoriu și pentru garantarea accesului egal la condiții de trai adecvate.

III.

METODOLOGIA DE ESTIMARE A COSTURILOR

7. Procesul de estimare a costurilor pentru asigurarea condițiilor materiale de primire acordate solicitanților de azil se desfășoară în mai multe etape consecutive, fiecare contribuind la construirea unei imagini realiste și detaliate a resurselor necesare pentru garantarea unui trai decent pentru fiecare beneficiar:

7.1. etapa I - selectarea bazei de referință pentru estimarea cheltuielilor per solicitant de azil;

7.2. etapa II - stabilirea structurii consumului pe categorii de beneficiari;

7.3. etapa III - calcularea costurilor individuale (per solicitant de azil);

7.4. etapa IV - estimarea costurilor totale la nivel de buget de stat;

7.5. etapa V - ajustarea și actualizarea periodică a estimărilor;

7.6. etapa VI - integrarea estimărilor în planificarea bugetară anuală și multianuală.

Secțiunea 1.

Etapa I - Selectarea bazei de referință pentru estimarea cheltuielilor per solicitant de azil

8. Prima etapă constă în selectarea bazei de referință care va sta la baza calculului cheltuielilor per solicitant de azil. Alegerea acestui reper este crucială, întrucât el trebuie să reflecte un standard minim de trai decent, în concordanță cu legislația națională și standardele internaționale. În acest sens, pot fi utilizate coșul minim de consum pentru un trai decent, nivelul minim de subzistență stabilit prin politicile sociale, sau alte repere relevante recunoscute la nivel european sau internațional. Baza de referință aleasă trebuie să asigure că toate estimările ulterioare reflectă nevoile reale ale beneficiarilor și promovează demnitatea umană.

9. Nivelul cheltuielilor estimat per beneficiar al condițiilor materiale de primire trebuie să reflecte nu doar o logică bugetară, ci să fie în deplină conformitate cu principiile demnității umane și cu standardele internaționale în materie de protecție a refugiaților, așa cum sunt promovate de instrumente internaționale, precum Convenția privind statutul refugiaților, încheiată la Geneva la 28 iulie 1951 și Directiva 2013/33/UE a Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013 de stabilire a standardelor pentru primirea solicitanților de protecție internațională (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 180 din 29 iunie 2013, CELEX: 32013L0033. Asigurarea unui trai decent este o exigență fundamentală a acestor standarde, care implică mai mult decât acoperirea nevoilor de subzistență imediată – ea presupune acces la un set minim de bunuri și servicii esențiale pentru o viață demnă, sănătoasă și sigură.

10. Pentru a garanta că nivelul cheltuielilor reflectă acest obiectiv, este esențială utilizarea unui reper obiectiv, cuantificabil și actualizat periodic, care să permită o estimare riguroasă și transparentă a necesarului bugetar. În acest sens, Republica Moldova dispune deja de un cadru normativ consolidat care poate fi aplicat în mod direct pentru acest scop - sistemul legal privind minimul de existență.

11. Cadrul normativ privind minimul de existență este reglementat printr-un ansamblu coerent de acte normative:

11.1. Legea nr. 152/2012 cu privire la minimul de existență (în continuare – Legea nr.152/2012), care stabilește scopul, conținutul, metodele de calcul și utilizările acestui indicator în procesul de elaborare a politicilor sociale;

11.2. Hotărârea Guvernului nr. 285/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a mărimii minimului de existență (în continuare – Hotărârea Guvernului nr.285/2013);

11.3. Ordinul Ministrului Muncii și Protecției Sociale nr. 147/2013 despre aprobare Ghidului metodologic cu privire la modul de calculare a mărimii minimului de existență (în continuare – Ordinul MMPS nr. 147/2013).

12. Utilizarea minimului de existență ca bază pentru calcularea costurilor privind condițiile materiale de primire ale solicitanților de azil în Republica Moldova oferă o serie de avantaje structurale, metodologice și legale, printre care pot fi enumerate următoarele:

12.1. fundamentare juridică solidă și coerentă - utilizarea minimului de existență ca bază de calcul este ancorată într-un cadru legislativ clar, stabilit prin Legea nr. 152/2012 cu privire la minimul de existență, care definește acest indicator și scopurile sale de utilizare în politicile sociale. Această lege este completată de Hotărârea Guvernului nr. 285/2013 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de calculare a mărimii minimului de existență și Ordinul MMPS nr.147/2013. Prin urmare, aplicarea minimului de existență în contextul azilului nu presupune elaborarea unui nou cadru normativ, ci extinderea aplicării unui instrument existent, ceea ce sporește eficiența instituțională și reduce ambiguitatea juridică;

12.2. relevanță socială și adecvare la standardele minime de trai - minimul de existență reflectă volumul minim de bunuri și servicii necesare pentru menținerea vieții și sănătății unei persoane, ceea ce îl face un reper credibil și realist pentru definirea unui „trai decent”. În contextul solicitanților de azil, acest lucru este esențial pentru a garanta că sprijinul acordat solicitanților nu este sub pragul social acceptabil și că respectă demnitatea umană. De asemenea, asigură o corelare cu standardele aplicate cetățenilor Republicii Moldova, evitând tratamente diferențiate sau discriminatorii;

12.3. structură detaliată și diferențiată pe profiluri socio-demografice - minimul de existență este calculat pentru diverse grupe socio-demografice (copii pe grupe de vârstă, adulți apți de muncă, persoane vârstnice) și pentru medii de reședință (urban și rural). Acest nivel de dezagregare permite adaptarea costurilor la profilul divers al solicitanților de azil, care pot include femei, copii, persoane vulnerabile sau familii extinse. În plus, metoda ține cont de factorii sezonieri, ceea ce este relevant în contextul schimbării nevoilor de consum în perioada rece versus perioada caldă a anului;

12.4. metodologie robustă, testată și transparentă - metodologia de calcul a minimului de existență este bine structurată, fundamentată pe date empirice și elaborată cu implicarea instituțiilor competente (Biroul Național de Statistică, Institutul Național de Cercetări Economice, Academia de Științe). Ea combină normele de consum fundamentate științific (pentru coșul alimentar) cu date reale din Cercetarea Bugetelor Gospodăriilor Casnice, acoperind și cheltuielile nealimentare. Această metodă este reproductibilă, disponibilă public și permite urmărirea evoluției în timp, ceea ce este vital pentru asigurarea transparenței și responsabilității în gestionarea fondurilor publice;

12.5. actualizare periodică și adaptabilitate economică - un alt avantaj major al utilizării minimului de existență este faptul că acesta este calculat semestrial și anual de către Biroul Național de Statistică, ceea ce înseamnă că valorile sunt întotdeauna actualizate în funcție de evoluțiile economice, inclusiv inflația. Acest lucru oferă posibilitatea de ajustare automată a alocațiilor pentru solicitanții de azil, evitând situațiile în care sprijinul oferit devine neadecvat din cauza scăderii puterii de cumpărare;

12.6. compatibilitate cu instrumentele de politică socială - minimul de existență este deja utilizat ca referință pentru stabilirea altor plăți sociale – salariul minim, pensia minimă, venitul lunar minim garantat, indemnizații, burse. Aceasta creează o bază comună între politicile sociale naționale și politicile de recepție, evitând dublarea standardelor și contribuind la o coerență intersectorială. În plus, facilitează integrarea solicitanților de azil în sistemele de protecție socială existente, în cazurile în care aceștia dobândesc un alt statut legal;

12.7. eficiență administrativă și ușurință în integrarea bugetară - folosirea unui indicator deja existent, calculat și publicat de autoritățile competente, reduce semnificativ costurile de elaborare, monitorizare și raportare. Autoritățile nu trebuie să construiască o metodologie separată pentru solicitanții de azil, ci pot aplica datele deja disponibile, adaptându-le doar în funcție de numărul și profilul beneficiarilor. Aceasta permite o integrare rapidă în ciclul bugetar anual și pe termen mediu, precum și o comunicare mai ușoară cu partenerii de dezvoltare și donatorii internaționali;

12.8. conformitate cu bunele practici internaționale - organizații internaționale precum Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, Comisia Europeană și Consiliul Europei recomandă utilizarea unor indicatori obiectivi și transparent calculați pentru estimarea costurilor de primire. Minimul de existență, așa cum este definit în legislația națională și aplicat în Republica Moldova, corespunde acestor cerințe, fiind axat pe asigurarea unui nivel minim de trai care respectă standardele de demnitate umană. Prin urmare, utilizarea lui consolidează credibilitatea statului în raport cu partenerii externi și facilitează mobilizarea resurselor suplimentare.

Secțiunea a 2-a.

Etapa a II-a - Stabilirea structurii consumului pe categorii de beneficiari

13. Etapa a doua constă în stabilirea structurii consumului, o etapă care implică detalierea nevoilor de bază ale solicitanților de azil în funcție de profilul lor socio-demografic și de sezonalitatea cererilor. Această dezagregare este esențială pentru a reflecta diferențele reale dintre categoriile de beneficiari – adulți, copii, femei însărcinate, persoane cu dizabilități sau familii. Structura consumului este împărțită pe categorii de cheltuieli, cum ar fi hrană, produse de igienă, îmbrăcăminte, transport, asistență medicală și articole de strictă necesitate.

14. În procesul de estimare a costurilor aferente condițiilor materiale de primire pentru solicitanții de azil, se va utiliza drept bază de referință structura coșului de consum prevăzută în cadrul normativ privind minimul de existență, dezvoltat conform Legii nr. 152/2012 și actelor conexe. Estimările se vor realiza pe fiecare categorie de beneficiar, cu ajustările necesare în funcție de statutul special al acestora, respectiv faptul că se află într-un regim temporar de cazare într-un centru public de primire.

15. Această metodologie de calcul a costurilor este concepută exclusiv pentru solicitanții de azil cazați în Centrul de cazare și nu se aplică solicitanților de azil care locuiesc în alte instituții, cum ar fi instituțiile de asistență socială reglementate prin alte cadre juridice. Centrul de cazare funcționează ca un adăpost temporar, nu ca o instituție specializată de îngrijire.

16. Conform modului de calculare a mărimii minimului de existență stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 285/2013, mărimea minimului de existență se calculează prin însumarea valorii coșului alimentar, a cheltuielilor pentru mărfuri industriale, a plăților pentru servicii prestate populației, precum și a primelor și contribuțiilor obligatorii. În plus, acest indicator este determinat diferențiat pe grupe socio-demografice (copii pe grupe de vârstă, adulți apți de muncă, persoane vârstnice) și în profil teritorial (municipii, orașe, sate), ceea ce permite o adaptare mai precisă la realitatea specifică fiecărui beneficiar.

17. În cazul solicitanților de azil, structura și valoarea coșului alimentar vor fi preluate integral, fără modificări, în calculul cheltuielilor pentru alimentație. Acest lucru se justifică prin faptul că coșul alimentar este elaborat pe baza necesităților fiziologice minime, determinate, conform normelor nutriționale ale Ministerului Sănătății și recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). El asigură un aport optim de calorii și nutrienți esențiali pentru menținerea sănătății, indiferent de statutul social sau condițiile de cazare ale beneficiarului.

18. Indiferent de modalitatea de alocare a resurselor – fie că este vorba de transferuri monetare directe, tichete/vouchere sau procurarea centralizată a alimentelor de către Centrul de cazare, volumul și structura alimentară rămân aceleași. Această abordare contribuie la asigurarea uniformității tratamentului și a predictibilității bugetare. Tabelul nr. 1 prezintă detaliat structura coșului alimentar pe categorii de beneficiari, conform cadrului legal.

Tabelul nr. 1. Lista de produse alimentare incluse în coșul alimentar al minimului de existență și valoarea lor energetică pe diferite categorii de persoane, în zona urbană

Nr. d/oDenumirea produselor alimentareCopiiBărbați în vârsta aptă de muncăFemei în vârsta aptă de muncăPersoane peste vârsta standard de pensionare
Până la 1 anDe la 1 până la 7 aniDe la 7 până la 18 ani
I.Pâine și produse de panificație
II.Carne și produse de carne
III.Lapte și produse lactate
IV.Ouă (zeci)
V.Pește proaspăt, congelat
VI.Zahăr și produse de cofetărie
VII.Grăsimi
VIII.Cartofi
IX.Legume
X.Bostănoase
XI.Fructe, pomușoare, struguri
XII.Alte produse
Valoarea energetică a rației produselor necesare pentru 24 de ore, Kcal583,71702,12298,22733,92330,42054,8

Sursa: Hotărârea Guvernului nr. 285/2013

19. În schimb, se impun ajustări selective asupra celorlalte categorii de cheltuieli incluse în minimul de existență, întrucât nu toate componentele sunt aplicabile pentru persoane cazate în Centrul de cazare și care nu participă integral la viața economică și socială activă după cum urmează:

19.1. cheltuielile pentru mărfuri industriale (îmbrăcăminte, produse de igienă, rechizite) vor fi analizate în mod critic, iar acele articole care sunt deja asigurate în natură de către autorități (ex. lenjerie, detergenți, produse sanitare de bază) vor fi eliminate din calculul individual, pentru a evita supraestimarea costurilor;

19.2. cheltuielile pentru servicii (utilități, transport public, telecomunicații) vor fi de asemenea ajustate, având în vedere că o parte semnificativă a acestor servicii sunt oferite în mod direct în cadrul centrului (ex. electricitate, apă, încălzire, conexiune la internet, transport ocazional organizat);

19.3. primele și contribuțiile obligatorii vor fi incluse doar pentru acei solicitanți de azil care sunt încadrați legal în câmpul muncii și primesc un salariu mai mic decât cuantumul salariului minim pe țară. În conformitate cu legislația națională, aceste contribuții devin aplicabile abia din momentul în care persoana dobândește dreptul de muncă și este încadrată formal în câmpul muncii sau este ocupată pe cont propriu. Includerea lor în coșul de consum are un dublu rol: pe de o parte, reflectă în mod realist nivelul veniturilor disponibile pentru persoanele aflate în această situație, ținând cont de diminuarea salariului brut prin plata contribuțiilor sociale și fiscale; pe de altă parte, măsura are un caracter stimulativ, încurajând integrarea pe piața muncii și motivând solicitantul de azil să își caute un loc de muncă legal. Astfel, contribuțiile vor fi luate în calcul doar atunci când persoana este angajată legal, iar salariul primit se situează sub nivelul salariului minim pe economie, pentru a contribui la acoperirea diferenței și asigurarea unui trai minim decent.

20. În anexa nr. 1 la prezentul Ghid sunt prezentate detaliat propunerile de ajustare a structurii consumului pentru coșul non-alimentar, însoțite de justificările corespunzătoare pentru fiecare element modificat sau exclus.

21. Tabelul nr. 2 reflectă versiunea revizuită a coșului non-alimentar, structurată pe principalele categorii de produse: îmbrăcăminte, încălțăminte, articole de igienă, servicii și bunuri de uz general. Lista a fost elaborată pe baza codurilor și denumirilor articolelor prevăzute în Ordinul MMPS nr. 147/2013.

Tabelul nr. 2. Lista ajustată a mărfurilor industriale, serviciilor prestate, a primelor și a contribuțiilor obligatorii care fac parte din coșul non-alimentar al minimului de existență

CodulArticole de cheltuieli
Îmbrăcăminte
031212Scurte bărbați
031222Pantaloni bărbați
031223Vestoane, pulovere, jachete bărbați
031224Cămăși, tricouri bărbați
031225Capoate, pijamale bărbați
031226Treninguri (costume sportive) bărbați
031227Alte tipuri de îmbrăcăminte bărbați
031232Articole pentru acoperirea capului bărbați
031233Fulare bărbați
031234Mânuși bărbați
031241Maiouri bărbați
031242Indispensabili, chiloți bărbați
031244Alt tip de lenjerie de corp bărbați
031245Articole de ciorăpărie bărbați
031312Scurte femei
031321Rochii femei
031322Costume femei
031323Fuste femei
031324Pantaloni femei
031325Sacouri, pulovere, jachete femei
031326Bluze, tricouri femei
031327Capoate, pijamale femei
031328Treninguri (costume sportive) femei
031329Alte tipuri de îmbrăcăminte femei
031332Articole pentru acoperirea capului femei
031334Mânuși femei
031341Furouri, cămăși de noapte, maiouri femei
031342Chiloți, pantaloni femei
031344Alte tipuri de lenjerie de corp femei
031345Articole de ciorăpărie femei
031412Scurte copii
031421Rochii copii
031422Costume copii
031423Fuste copii
031424Pantaloni copii
031425Sacouri, pulovere, vestoane copii
031426Cămăși, bluze, tricouri copii
031427Capoturi, pijamale copii
031428Treninguri (costume sportive) copii
031429Alte tipuri de haine copii
031432Articole de acoperit capul copii
031433Batiste, broboade, fulare copii
031434Mânuși copii
031441Maiouri copii
031442Chiloți copii
031444Alte tipuri de lenjerie de corp copii
031445Articole de ciorăpărie copii
031511Haine pentru noi născuți
031611Alte articole și accesorii pentru haine
Încălțăminte
032111Cizme, cizmulițe, ghete de iarnă bărbați, cu excepția celor de cauciuc și pâslă
032112Cizme, cizmulițe de cauciuc bărbați
032121Pantofi bărbați
032122Sandale de bărbați
032123Ciupici de casă bărbați
032132Ghete, ghetuțe bărbați
032141Alte tipuri de încălțăminte bărbați
032211Cizme, cizmulițe, ghete de iarnă femei, cu excepția celor de cauciuc și pâslă
032212Cizme, cizmulițe de cauciuc femei
032221Pantofi de damă
032222Sandalele de damă
032223Pantofi de casă de damă
032232Ghete, ghetuțe de damă
032241Alt tip de încălțăminte femei
032311Cizme, cizmulițe, ghete de iarnă copii, cu excepția celor de cauciuc și din pâslă
032312Cizme, cizmulițe din cauciuc copii
032321Pantofi copii
032322Sandalele copii
032323Pantofi de casă copii
032332Ghete, ghetuțe copii
032341Alt tip de încălțăminte copii
032411Accesorii pentru încălțăminte
Articole și servicii de igienă personală
061201Obiecte de sanitarie și igienă
121101Servicii pentru igienă personală
121211Instrumente electrice pentru igienă personală
121212Repararea instrumentelor pentru igienă personală
121221Mijloace pentru igiena personală
121222Articole cosmetice și parfumerie
121229Alte obiecte de igienă personală
Servicii și obiecte cu caracter general
031711Confecționarea, repararea și curățirea hainelor, și articolelor de acoperit capul
032511Confecționarea, repararea și închirierea încălțămintei
054121Accesorii pentru masă
054131Veselă pentru bucătărie și obiecte casnice
054141Utilaj mecanic mic de uz casnic
054142Alte obiecte mici de uz casnic
054151Repararea veselei, accesoriilor pentru masă, a obiectelor de uz casnic
055201Unelte și accesorii mici
055401Repararea uneltelor și accesoriilor mici
056111Mărfuri chimice de uz casnic
056112Detergenți
056191Alte obiecte de uz casnic
061101Medicamente
093101Material didactic școlar
093401Accesorii pentru scris și alte mărfuri de cancelarie
101102Plata pentru ziua prelungită în învățământul primar
101103Cheltuieli pentru necesitățile instituției primare de învățământ, fondul clasei
101213Cheltuieli pentru necesitățile instituției de învățământ primar și secundar general, fondul clasei
123202Cheltuielile pentru necesitățile grădiniței
Prime și contribuții obligatorii
142517Contribuții de asigurări sociale de stat achitate de persoanele fizice
142518Prime de asigurare obligatorie de asistență medicală achitate de persoane fizice

Sursa: Ordinul MMPS nr. 147/2013

22. După aprobarea cadrului normativ privind minimul de existență, au avut loc modificări în clasificarea cheltuielilor de consum utilizată în Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (în continuare – CBGC). Astfel, în anexa nr. 2 la prezentul Ghid este prezentată versiunea ajustată a bunurilor industriale, serviciilor prestate, primelor și contribuțiilor obligatorii incluse în coșul non-alimentar aferent minimului de existență, elaborată conform codificării actuale utilizate de Biroul Național de Statistică în cadrul CBGC.

23. Pentru estimarea tuturor componentelor de cheltuieli, valorile de referință vor fi preluate pentru municipiul Chișinău, întrucât Centrul de cazare este amplasat în această unitate teritorial-administrativă. Alegerea acestei referințe este justificată de faptul că prețurile de consum, structura serviciilor și nivelul cheltuielilor variază semnificativ între mediul urban și cel rural, iar estimările trebuie să reflecte contextul economic și social concret în care trăiesc beneficiarii.

24. În procesul de estimare a costurilor aferente condițiilor materiale de primire pentru solicitanții de azil, este necesar să se țină cont de faptul că anumite categorii de beneficiari nu se regăsesc integral în grupele socio-demografice pentru care este calculat minimul de existență conform cadrului normativ național. Legea nr. 270/2008 privind azilul în Republica Moldova (în continuare – Legea nr. 270/2008) identifică, în mod expres, categoria solicitanților de azil cu necesități speciale, care include persoane aflate în situații de vulnerabilitate ridicată și care necesită o abordare diferențiată din punct de vedere al sprijinului și al alocării resurselor. Această categorie include: copii (inclusiv copii neînsoțiți), familii monoparentale cu copii, persoane cu dizabilități (fizice, psihosociale și intelectuale), femei însărcinate, persoane vârstnice (care au atins vârsta de pensionare conform Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii (în continuare – Legea nr. 156/1998)), victime ale traficului de ființe umane, ale violenței în familie, ale torturii sau altor forme grave de violență fizică și psihologică.

25. Pentru unele dintre aceste grupuri – precum copiii sau persoanele în vârstă – valorile din minimul de existență, calculat în baza Legii nr.152/2012, pot fi aplicate direct, întrucât acestea sunt deja incluse în metodologia oficială de estimare prin grupe socio-demografice. Coșul de consum aferent acestor categorii include componente adaptate nevoilor fiziologice și nivelului de trai minim acceptabil și este calculat periodic de Biroul Național de Statistică. Totuși, pentru alte subcategorii, în special persoanele cu dizabilități și victimele violenței sau ale abuzului – minimul de existență standard nu reflectă în totalitate nevoile specifice.

26. În aceste cazuri este necesară completarea metodologiei, inclusiv prin referințe suplimentare din legislația socială, în special Hotărârea Guvernului nr.520/2006 privind aprobarea Normelor de cheltuieli în bani pentru întreținerea persoanelor cazate în instituțiile sociale (în continuare – Hotărârea Guvernului nr. 520/2006). Acest act oferă valori estimative care includ costuri legate de îngrijire personală, echipamente specifice, servicii de asistență psihologică și sprijin individualizat, relevante pentru o parte semnificativă a solicitanților cu necesități speciale.

27. La elaborarea estimărilor bugetare pentru această categorie de solicitanți, se va aplica o abordare mixtă, adaptată specificului fiecărui grup (detalii privind aplicarea metodologiilor de calcul sunt prezentate în Tabelul nr. 3).

Tabelul nr. 3. Abordare metodologică pentru estimarea costurilor în funcție de categoria solicitanților de azil

Categoria de
solicitant
(Legea nr.
270/2008)
Categoria de
persoane
(HG nr.
285/2013)
Metodologia de calcul
CopiiCopii până la 1 anConform prevederilor Legii nr.270/2008, toți copiii sunt încadrați în categoria solicitanților de azil cu necesități speciale, fără a se face o diferențiere în funcție de vârstă. În schimb, cadrul normativ privind minimul de existență permite estimarea costurilor per copil în funcție de grupa de vârstă, oferind o abordare mai precisă și adaptată nevoilor fiziologice specifice fiecărei etape de dezvoltare. Această structură diferențiată va fi utilizată în estimarea costurilor aferente copiilor solicitanți de azil, în funcție de vârsta acestora.
Copii de la 1 până la 7 ani
Copii de la 7 până la 18 ani
Copii neînsoțițiCopii până la 1 anConform prevederilor Legii nr.270/2008, toți copiii neînsoțiți sunt considerați solicitanți de azil cu necesități speciale, fără a se face o distincție în funcție de vârstă. Totuși, în estimarea costurilor pentru această categorie, va fi aplicată aceeași metodologie diferențiată în funcție de vârsta utilizată pentru toți copiii, pentru a reflecta cât mai fidel nevoile specifice fiecărei grupe de vârstă.
Copii de la 1 până la 7 ani
Copii de la 7 până la 18 ani
Familii monoparentale cu copiiNu este definită această categorieLegislația privind minimul de existență nu definește în mod explicit categoria familiilor monoparentale cu copii. Totuși, având în vedere că această categorie este recunoscută ca având necesități speciale conform Legii nr. 270/2008, estimarea costurilor se va realiza prin combinarea categoriilor de persoane prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 285/2013. Astfel, pentru adultul din familia monoparentală se va utiliza valoarea corespunzătoare unei persoane apte de muncă (femeie sau bărbat), iar pentru copii, costurile vor fi estimate în funcție de grupa de vârstă (0–1 ani, 1–7 ani, 7–18 ani), conform structurii utilizate în calculul minimului de existență.
Persoane cu dizabilitățiNu este definită această categorieAceastă categorie de solicitanți nu este prevăzută expres în metodologia de calcul a minimului de existență. Prin urmare, cheltuielile aferente solicitanților de azil cu dizabilități vor fi estimate conform normelor aplicabile întreținerii persoanelor în instituții sociale, inclusiv celor cu dizabilități, stabilite în Hotărârea Guvernului nr. 520/2006.
Femei gravideNu este definită această categorieAceastă categorie de solicitanți nu este reglementată explicit în metodologia de calcul a minimului de existență. Totuși, norma de cheltuieli pentru femeile gravide va fi calculată în baza metodologiei minimului de existență, combinând cheltuielile estimate pentru o femeie aptă de muncă (toate coșurile de consum) cu cele aferente copiilor de până la 1 an (doar coșul alimentar).
Victime ale traficului de ființe umaneNu este definită această categorieAceastă categorie de solicitanți nu este reglementată explicit în metodologia de calcul a minimului de existență. Pentru victimele traficului de ființe umane, norma de cheltuieli va fi estimată în funcție de gen, separat pentru bărbați și femei apte de muncă, incluzând coșul alimentar și non-alimentar al minimului de existență. Cheltuielile aferente serviciilor medicale, inclusiv cele specializate necesare acestui grup vulnerabil, vor fi calculate separat, în cadrul unei metodologii distincte de estimare a costurilor serviciilor medicale pentru solicitanții de azil, care va fi elaborată ulterior.
Persoane cu dizabilități psihosociale și intelectualeNu este definită această categorieÎn cazul persoanelor cu dizabilități psihosociale și intelectuale va fi utilizată aceeași abordare ca și în cazul victimelor traficului de ființe umane, menționată mai sus.
Persoane cu tulburări mintale și de comportament, precum și persoane care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violență psihologică, psihică sau sexuală, victime ale violenței în familieNu este definită această categorieÎn cazul persoanelor cu tulburări mintale și de comportament, precum și persoanelor care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violență psihologică, psihică sau sexuală, victime ale violenței în familie va fi utilizată aceeași abordare ca și în cazul victimelor traficului de ființe umane, menționată mai sus.
Persoane care au atins vârsta de pensionare în condițiile Legii nr. 156/1998, ale căror necesități speciale au fost constatate în urma unei evaluări individuale a situației lorPersoane peste vârstă standard de pensionarePentru persoanele care au atins vârsta de pensionare conform Legii nr. 156/1998 și ale căror necesități speciale au fost identificate prin evaluare individuală, se va utiliza structura coșului alimentar și non-alimentar prevăzută în metodologia de estimare a minimului de existență pentru persoanele peste vârsta standard de pensionare, conform Hotărârea Guvernului nr. 285/2013.

Sursa: Elaborat de autor în baza cadrului normativ

28. Aplicarea prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 520/2006 se limitează la solicitanții de azil cu dizabilități fizice. Această limitare se datorează necesităților specifice și continue ale acestui grup, cum ar fi îngrijirea personală, echipamentele asistive sau sprijinul specializat pentru igienă și nutriție — necesități care nu sunt reflectate în nivelul standard de subzistență și pentru care, în prezent, nu există date fiabile privind costurile suplimentare („add-on”).

29. Deși persoanele cu dizabilități intelectuale sau psihosociale sunt recunoscute ca categorie cu nevoi speciale în temeiul Legii nr. 270/2008, metodologia de calcul al costurilor nu aplică Hotărârea Guvernului nr. 520/2006 acestui grup, deoarece în practică, solicitanții de azil cu astfel de dizabilități, cazați în Centrul de cazare, nu beneficiază de îngrijire specializată zilnică sau de supraveghere permanentă, așa cum este prevăzut în standardele pentru instituțiile de asistență socială. Prin urmare, costurile materiale zilnice suportate nu justifică aplicarea valorilor de referință mai ridicate utilizate pentru populațiile instituționalizate.

30. Metodologia aplică estimările standard ale nivelului de subzistență (în funcție de vârstă și sex), care includ deja necesitățile esențiale, precum alimentația, igiena și produsele medicale de bază. În absența unui sprijin individualizat regulat sau a unor servicii suplimentare cuantificabile în cadrul Centrului de cazare, nu există în prezent o bază empirică pentru aplicarea unor standarde de cost mai ridicate, precum cele utilizate în centrele rezidențiale de îngrijire.

31. Aceeași rațiune se aplică și altor grupuri vulnerabile identificate în temeiul Legii nr.270/2008, cum ar fi copiii neînsoțiți, victimele traficului de ființe umane sau victimele torturii și violenței — pentru care se utilizează coșurile standard de consum ajustate în funcție de vârstă și sex. Deși, aceste grupuri au nevoi distincte de protecție și sprijin psihosocial, ele nu generează, de regulă, costuri materiale regulate și cuantificabile care să depășească cele deja incluse în coșurile de subzistență ajustate (de exemplu, îmbrăcăminte, igienă, alimentație).

32. În absența unor date solide privind necesitățile lor materiale suplimentare specifice, aplicarea Hotărârii Guvernului nr. 520/2006 nu este justificată. Cu toate acestea, în cazurile în care aceste persoane beneficiază de servicii specializate (de exemplu, consiliere psihologică sau reabilitare, supraveghere 24/7, asistență personală zilnică, echipamente sau terapii specializate), costurile aferente ar trebui bugetate separat, în cadrul serviciilor de sănătate sau protecție, și nu ca parte a condițiilor materiale de primire.

Secțiunea a 3-a.

Etapa a III-a - Calcularea costurilor individuale (per solicitant de azil)

33. Etapa trei constă în realizarea calculului costurilor individuale, adică estimarea cheltuielilor lunare sau anuale per solicitant de azil. Acest calcul se efectuează utilizând prețuri curente de piață sau date contractuale obținute de autoritățile publice sau organizațiile implicate în gestionarea recepției. Se ține cont de cantitatea și frecvența consumului pentru fiecare categorie de produse sau servicii, precum și de eventualele diferențe regionale. Astfel, se obține un cost estimativ realist, adaptat fiecărui tip de beneficiar și fiecărei perioade din an.

34. Costul total individual pentru un solicitant de azil este suma dintre coșul alimentar (stabilit normativ) și coșul non-alimentar. Acest principiu de bază stă la fundamentul estimării costurilor aferente condițiilor materiale de primire. Costul individual va fi estimat separat pentru fiecare categorie de solicitanți de azil, sub forma unei valori medii lunare (a se vedea Formula nr.1).

Formula nr. 1: Cost_mediu_individuali = Cost_mediu_alimentari + Cost_mediu_non-alimentari

Unde:

Cost_mediu_individuali – costul mediu lunar estimat, pentru anul de referință, aferent unui solicitant de azil din categoria i.

i – desemnează categoria specifică de solicitanți de azil și include:

° copii (cu dezagregări pe grupe de vârstă: 0–1 an, 1–7 ani, 7–18 ani),

° femei gravide,

° persoane cu dizabilități,

° victime ale traficului de ființe umane,

° victime ale violenței în familie,

° persoane cu dizabilități psihosociale și intelectuale,

° familii monoparentale cu copii,

° persoane care au atins vârsta de pensionare conform Legii nr. 156/1998,

° bărbați și femei adulți.

Cost_mediu_alimentari - reprezintă costul mediu lunar al coșului alimentar de consum, estimat pentru anul de referință, pentru un solicitant de azil din categoria i.

Cost_mediu_non-alimentari - reprezintă costul mediu lunar al coșului non-alimentar de consum, estimat pentru anul de referință, pentru un solicitant de azil din categoria i.

Explicație: Costul total individual pentru un solicitant de azil este suma dintre coșul alimentar (stabilit normativ) și coșul non-alimentar (estimat prin metoda statistică în baza datelor CBGC).

35. Pentru estimarea costurilor aferente asigurării condițiilor materiale de primire a solicitanților de azil, este esențială utilizarea datelor privind minimul de existență, publicate de către Biroul Național de Statistică, cu ajustările metodologice detaliate la etapa a 2-a. Aceste date oferă un punct de referință pentru definirea nevoilor de bază ale diferitelor categorii de populație și permit conturarea unui cadru standardizat de analiză a cheltuielilor necesare.

36. În prezent, Biroul Național de Statistică publică minimul de existență dezagregat pe categorii de populație în Banca de date statistice, pe semestre și în funcție de mediul de reședință. Cu toate acestea, structura actuală a datelor disponibile în Banca de date statistice nu permite calcularea directă a costurilor estimative pentru solicitanții de azil, așa cum este prevăzut în metodologia descrisă anterior. Mai exact, lipsește dezagregarea datelor la nivel trimestrial, iar în cazul coșului non-alimentar, datele nu sunt publicate în detaliu suficient pentru a permite o estimare adecvată a cheltuielilor specifice.

37. În aceste condiții, este necesar ca anual să fie solicitate de la Biroul Național de Statistică date detaliate și dezagregate pe trimestre, atât pentru coșul alimentar (a se vedea Tabelul nr. 1), cât și pentru coșul non-alimentar (a se vedea Tabelul nr. 2), pentru toate categoriile relevante de populație, cu reședință în municipiul Chișinău, pentru anul precedent.

38. Pe baza datelor solicitate, urmează a fi efectuate estimările aferente coșurilor de consum nealimentare pentru fiecare trimestru și pentru fiecare categorie de beneficiar, în conformitate cu ajustările prezentate și detaliate în anexa nr. 1 la prezentul Ghid. În ceea ce privește coșul alimentar, valorile utilizate în estimare sunt preluate direct din datele furnizate de Biroul Național de Statistică.

39. Este important de menționat că Biroul Național de Statistică estimează minimul de existență prin aplicarea unor norme de consum științific fundamentate pentru coșul alimentar și utilizând metode statistice pentru determinarea cheltuielilor aferente mărfurilor industriale, serviciilor, precum și a primelor și contribuțiilor obligatorii. Astfel, spre deosebire de coșul alimentar, cheltuielile pentru componenta nealimentară nu sunt normate, ci se bazează pe datele colectate prin CBGC.

40. În acest context, datele furnizate de Biroul Național de Statistică pentru coșul nealimentar sunt obținute printr-un calcul indirect, plecând de la valoarea coșului alimentar și ponderea cheltuielilor alimentare în totalul cheltuielilor gospodăriilor casnice, conform cercetărilor menționate. Cu alte cuvinte, valoarea coșului de consum non-alimentar este calculată ca diferența dintre minimul de existență și ponderea cheltuielilor alimentare în cheltuielile totale ale gospodăriilor (a se vedea Tabelul nr. 4).

Tabelul nr. 4. Calcularea mărimii minimului de existență pentru grupe socio-demografice a populației de către Biroul Național de Statistică, 2024

Nr.Grupe socio-demograficeMărimea valorică a coșului alimentar, leiPonderea
cheltuielilor
pentru
produsele
alimentare în
total
cheltuieli de
consum, %
Valoarea
minimului
de
existentă,
lei
(col.5 =
col.3
× 100 / col.4)
Mărimea valorică
cheltuielilor pentru
procurarea
mărfurilor
industriale,
achitarea
serviciilor
prestate și
mărimile
primelor și a
contribuțiilor
obligatorii, lei
(col.6 = col.5 - col.3)
123456
Trimestrul I
1Copii: până la 1 an515,342,681207,4692,1
2Copii: de la 1 până la 7 ani1107,642,682595,11487,5
3Copii: de la 7 până la 18 ani1446,942,683390,11943,2
4Bărbați în vârstă aptă de muncă1527,042,683577,82050,8
5Femei în vârstă aptă de muncă1291,142,683025,11734,0
6Persoane peste vârstă standard de pensionare1122,842,682630,71507,9
Trimestrul II
1Copii: până la 1 an536,040,541322,2786,2
2Copii: de la 1 până la 7 ani1162,040,542866,31704,3
3Copii: de la 7 până la 18 ani1489,640,543674,42184,8
4Bărbați în vârstă aptă de muncă1525,640,543763,22237,6
5Femei în vârstă aptă de muncă1302,540,543212,91910,4
6Persoane peste vârstă standard de pensionare1143,440,542820,41677,0
Trimestrul III
1Copii: până la 1 an543,341,001325,1781,8
2Copii: de la 1 până la 7 ani1231,941,003004,61772,7
3Copii: de la 7 până la 18 ani1592,241,003883,42291,2
4Bărbați în vârstă aptă de muncă1667,041,004065,92398,9
5Femei în vârstă aptă de muncă1379,841,002935,61732,0
6Persoane peste vârstă standard de pensionare1203,641,002935,61732,0
Trimestrul IV
1Copii: până la 1 an549,640,451358,7809,1
2Copii: de la 1 până la 7 ani1190,240,452942,41752,2
3Copii: de la 7 până la 18 ani1535,440,452942,41752,2
4Bărbați în vârstă aptă de muncă1619,940,454004,72384,8
5Femei în vârstă aptă de muncă1357,140,453355,01997,9
6Persoane peste vârstă standard de pensionare1173,540,452901,11727,6
Media anuală ((TI + TII + TIII + TIV)/4)
1Copii: până la 1 an536,141,21303,4767,3
2Copii: de la 1 până la 7 ani1172,941,22852,11679,2
3Copii: de la 7 până la 18 ani1516,041,23472,62042,9
4Bărbați în vârstă aptă de muncă1584,941,23852,92268,0
5Femei în vârstă aptă de muncă1332,641,23132,21843,6
6Persoane peste vârstă standard de pensionare1160,841,22822,01661,1

41. Totodată, Biroul Național de Statistică colectează trimestrial informații detaliate privind cheltuielile pentru procurarea mărfurilor industriale, plata serviciilor, precum și contribuțiile obligatorii pentru întreaga listă de articole la care respondenții oferă date, așa cum este prezentată în anexa nr. 1 la prezentul Ghid. Aceste date pot fi utilizate pentru a determina cheltuielile aferente fiecărui articol, însă fără dezagregare pe categorii de beneficiari.

42. Pentru a ajusta coșul de consum non-alimentar în conformitate cu modificările prevăzute în anexa nr. 1 de la prezentul Ghid, se va determina ponderea cheltuielilor aferente articolelor relevante pentru solicitanții de azil (conform anexei nr. 2 la prezentul Ghid) în totalul cheltuielilor corespunzătoare tuturor articolelor incluse în anexa nr. 1 la prezentul Ghid. Această pondere, care s-a menținut relativ constantă în ultimii trei ani – aproximativ 57% – va fi aplicată valorilor furnizate de Biroul Național de Statistică pentru componenta nealimentară a coșului de consum, pentru fiecare categorie de beneficiar (a se vedea Formula nr. 2).

43. Prin aplicarea acestei ponderi asupra valorii coșului nealimentar calculat pentru întreaga listă de articole din anexa nr. 1 la prezentul Ghid, se va obține valoarea ajustată a coșului nealimentar specific solicitanților de azil, diferențiată pe categorii de beneficiari. Valorile ajustate se determină la nivel anual, prin calcularea mediei aritmetice a valorilor trimestriale (a se vedea Formula nr. 3).

44. Ulterior, prin însumarea valorii ajustate a coșului nealimentar cu cea a coșului alimentar (preluată din datele Biroului Național de Statistică), se va determina minimul de existență – respectiv costurile minime lunare estimate (a se vedea Formula nr. 4) – pentru solicitanții de azil, pentru fiecare categorie de beneficiar în parte.

Formula nr. 2. Cost_mediu_non-alimentar_ajustati = Cost_mediu_non-alimentari × Pondere_articole_relevante

Unde:

Cost_mediu_non-alimentar_ajustati - reprezintă costul mediu lunar al coșului non-alimentar de consum, estimat pentru anul de referință, pentru un solicitant de azil din categoria i, ajustat în funcție de necesitățile specifice ale persoanei aflate în regim temporar de cazare într-un centru de primire.

i – desemnează categoria specifică de solicitanți de azil și include:

° copii (cu dezagregări pe grupe de vârstă: 0–1 an, 1–7 ani, 7–18 ani),

° femei gravide,

° persoane cu dizabilități,

° victime ale traficului de ființe umane,

° victime ale violenței în familie,

° persoane cu dizabilități psihosociale și intelectuale,

° familii monoparentale cu copii,

° persoane care au atins vârsta de pensionare conform Legii nr. 156/1998,

° bărbați și femei adulți.

Cost_mediu_non-alimentari - reprezintă costul mediu lunar al coșului non-alimentar de consum, estimat pentru anul de referință, pentru un solicitant de azil din categoria i în baza datelor livrate de BNS.

Pondere_articole_relevante = 0.57 (reprezintă ponderea articolelor de consum și servicii relevante pentru solicitanții de azil aflați în regim temporar de cazare într-un centru de primire în totalul coșului non-alimentar de consum estimat de BNS)

Explicație: Pentru a reflecta mai fidel realitățile și nevoile solicitanților de azil, componenta nealimentară a coșului de consum publicată de BNS este ajustată prin aplicarea unei ponderi rezultate din selecția articolelor relevante. Această pondere este calculată ca raport între:

- suma cheltuielilor pentru articolele relevante (selectate în anexa nr. 2), și

- totalul cheltuielilor pentru toate articolele incluse în anexa nr. 1.

Valoarea acestei ponderi (Pondere_articole_relevante) – care s-a menținut relativ stabilă în ultimii ani în jurul 57% – este apoi aplicată costului nealimentar total furnizat de BNS pentru a obține un cost estimat specific condițiilor reale ale solicitanților de azil.

Exemplu: Dacă costul non-alimentar mediu anual pentru un copil de la 1 până la 7 ani este de 1679,2 lei și ponderea aplicabilă este 57%, atunci: Cost_mediu_non-alimentar_ajustat copil 1-7 ani = 1679,2 × 0.57 = 957,1 lei

Formula nr. 3: Valoare_medie_anualăi = Valoare_trimestrialăi

Explicație: Valoarea medie anuală pentru coșul non-alimentar și cel alimentar se calculează ca media aritmetică a celor patru valori trimestriale pentru un solicitant de azil din categoria i, corespunzătoare fiecărui trimestru al anului de referință. Valoarea medie anuală este de fapt costul mediu lunar în anul de referință pentru fiecare categorie de solicitant de azil.

Exemplu: Dacă valorile trimestriale a coșului alimentar pentru un copil de la 1 până la 7 ani sunt T1 = 1107,6 lei, T2 = 1162,0 lei, T3 = 1231,9 lei, 1190,2 lei, atunci:

Valoare_medie_anuală copii 1-7 ani = (1107,6 + 1162,0 + 1231,9 + 1190,2)/4 = 1172,9 lei

Formula nr. 4: Cost_mediu_individuali = Cost_mediu_alimentari + Cost_mediu_non-alimentar_ajustati

Unde:

Cost_mediu_individuali – costul mediu lunar estimat, pentru anul de referință, aferent unui solicitant de azil din categoria i.

Cost_mediu_alimentari – reprezintă costul mediu lunar al coșului alimentar de consum, estimat pentru anul de referință, pentru un solicitant de azil din categoria i.

Cost_mediu_non-alimentar_ajustati - reprezintă costul mediu lunar al coșului non-alimentar de consum, estimat pentru anul de referință, pentru un solicitant de azil din categoria i, ajustat în funcție de necesitățile specifice ale persoanei aflate în regim temporar de cazare într-un centru de primire.

Explicație: Costul mediu individual pentru un solicitant de azil într-un an de referință este suma dintre coșul alimentar (stabilit normativ) și coșul non-alimentar ajustat (ajustat conform ponderii articolelor relevante).

Exemplu: Pentru un copil de la 1 până la 7 ani (a se vedea Tabelul nr. 5 de mai jos) în 2024.

Cost_mediu_alimentar copil 1-7 ani = 1172,9 lei

Cost_mediu_non-alimentar_ajustat copil 1-7 ani = 957,1 lei

Cost_mediu_individual copil 1-7 ani = 1172,9 + 957,1 = 2130,0 lei

45. Mărimea minimului de existență – pentru solicitanții de azil, pentru fiecare categorie de beneficiar în parte sunt estimate în Tabelul nr. 5.

46. Estimările privind costurile pentru acoperirea necesităților materiale ale solicitanților de azil se bazează pe datele aferente minimului de existență, structurate pe șase categorii distincte de beneficiari, așa cum sunt prevăzute în cadrul normativ național privind calcularea acestuia. Aceste categorii standard includ: copii (pe grupe de vârstă), adulți apți de muncă, persoane pensionate, fiind utilizate pentru a reflecta diversitatea compoziției populației în procesul de evaluare a nivelului minim de trai.

Tabelul nr. 5. Calcularea mărimii minimului de existență pentru grupe socio-demografice a solicitanților de azil, valori medii pentru anul 2024

Nr.Grupe socio-demograficeMărimea valorică a coșului alimentar, leiMărimea valorică a coșului non-alimentar, leiPonderea articolelor pentru solicitanți de azil în mărimea valorică a coșului non-alimentar,%Mărimea ajustată a coșului non-alimentar pentru solicitanții de azil, lei
(col. 4 * col.5/100)
Minimul de existență ajustat pentru solicitanții de azil
(col.3
+ col. 6)
1234567
1Copii: până la 1 an536,1767,357,0437,4973,5
2Copii: de la 1 până la 7 ani1172,91679,257,0957,12130,0
3Copii: de la 7 până la 18 ani1516,02042,957,01164,52680,5
4Bărbați în vârstă aptă de muncă1584,92268,057,01292,82877,7
5Femei în vârstă aptă de muncă1332,61843,657,01050,92383,5
6Persoane peste vârstă standard
de pensionare
1160,81661,157,0946,82107,6

47. Cadrul legal specific referitor la azil, în special Legea nr. 270/2008, definește o categorie suplimentară de solicitanți – solicitanții de azil cu necesități speciale. Această categorie include următoarele subgrupuri vulnerabile - copii, copii neînsoțiți, familii monoparentale cu copii, persoane cu dizabilități, femei gravide, victime ale traficului de ființe umane, persoane cu dizabilități psihosociale și intelectuale, persoane cu tulburări mintale și de comportament, precum și persoane care au fost supuse torturii, violului sau altor forme grave de violență psihologică, psihică sau sexuală, victime ale violenței în familie, persoane care au atins vârsta de pensionare în condițiile Legii nr. 156/1998, ale căror necesități speciale au fost constatate în urma unei evaluări individuale a situației lor.

48. O parte dintre aceste categorii se regăsesc deja în structura minimului de existență – de exemplu, copiii sau persoanele vârstnice – astfel încât pentru ele pot fi aplicate direct valorile standard estimate. Însă pentru alte subgrupuri, precum persoanele cu dizabilități sau victimele violenței, care nu sunt acoperite explicit de categoriile din normativul privind minimul de existență, este necesară o abordare alternativă în estimarea costurilor unitare.

49. O sursă metodologică complementară este Hotărârea Guvernului nr. 520/2006. Acest act normativ oferă referințe concrete privind cheltuielile necesare pentru îngrijirea unor categorii vulnerabile, inclusiv costuri aferente îmbrăcămintei, igienei, alimentației și altor nevoi esențiale, contribuind astfel la completarea lacunelor existente în metodologia aplicabilă minimului de existență. Această abordare mixtă – prin utilizarea în paralel a normativului privind minimul de existență și a Hotărârii Guvernului nr. 520/2006 – permite estimarea mai completă a costurilor pentru toate categoriile de solicitanți de azil prevăzute în Legea nr. 270/2008. Rezultatele acestor estimări sunt prezentate în Tabelul nr. 6, unde sunt reflectate costurile unitare aferente fiecărei categorii.

Tabelul nr. 6. Estimările de costuri medii anuale pentru toate categoriile de solicitanți de azil pentru anul 2024

Nr.Grupe de
solicitanți de azil
(Legea nr.
270/2008)
Sub-grupe de
beneficiari
(minimul de
existență)
Costul pentru coșul alimentar, leiCostul pentru coșul non-alimentar, leiCostul mediu lunar total, lei
1CopiiCopii: până la 1 an536,1437,4973,5
Copii: de la 1 până la 7 ani1172,9957,12130,0
Copii: de la 7 până la 18 ani1516,01164,52680,5
2Copii neînsoțițiCopii: până la 1 an536,1437,4973,5
Copii: de la 1 până la 7 ani1172,9957,12130,0
Copii: de la 7 până la 18 ani1516,01164,52680,5
3Familii monoparentale cu copiiFemeie în vârsta aptă de muncă + un copil până la 1 an1868,71488,33357,0
Femeie în vârsta aptă de muncă + un copil de la 1 până la 7 ani2505,52008,04513,5
Femeie în vârsta aptă de muncă + un copil de la 7 până la 18 ani2848,62215,45064,0
4Persoane cu dizabilitățiCopii până la 7 ani2112,6581,02693,6
Copii de la 7 până la 18 ani2304,9777,13082,0
Adulți2561,1774,03335,1
5Femei gravideFemeie în vârsta aptă de muncă + un copil până la 1 an (coșul alimentar)1868,71050,92919,6
6Victime ale traficului de ființe umaneCopii: până la 1 an536,1437,4973,5
Copii: de la 1 până la 7 ani1172,9957,12130,0
Copii: de la 7 până la 18 ani1516,01164,52680,5
Bărbați în vârstă aptă de muncă1584,91292,82877,7
Femei în vârstă aptă de muncă1332,61050,92383,5
Persoane peste
vârstă standard
de pensionare
1160,8946,82107,6
7Persoane cu dizabilități psihosociale și intelectualeCopii: până la 1 an536,1437,4973,5
Copii: de la 1 până la 7 ani1172,9957,12130,0
Copii: de la 7 până la 18 ani1516,01164,52680,5
Bărbați în vârstă aptă de muncă1584,91292,82877,7
Femei în vârstă aptă de muncă1332,61050,92383,5
Persoane peste vârstă standard
de pensionare
1160,8946,82107,6
8Persoane care au atins vârsta de pensionare în condițiile Legii nr. 156/1998, ale căror necesități speciale au fost constatate în urma unei evaluări individuale a situației lorPersoane peste
vârstă standard
de pensionare
1160,8946,82107,6
9FemeiFemei în vârstă aptă de muncă1332,61050,92383,5
10BărbațiBărbați în vârstă aptă de muncă1584,91292,82877,7

50. Costurile lunare sunt calculate din supoziția că perioada medie de condiții materiale de primire a solicitanților de azil va constituie 6 luni (a se vedea Formula nr. 5). Costul unitar estimat în baza Hotărârii Guvernului nr. 520/2006 se aplică exclusiv persoanelor cu dizabilități. Pentru celelalte categorii vulnerabile, cum ar fi persoanele cu dizabilități psihosociale și intelectuale, costurile unitare aferente condițiilor materiale de primire sunt considerate echivalente cu cele ale solicitanților de azil care nu prezintă aceste tipuri de dizabilități. Această abordare se justifică prin faptul că serviciile medicale specifice destinate acestor categorii vor fi evaluate și incluse separat, într-o etapă ulterioară a procesului de estimare.

Formula nr. 5: Cost_mediu_dizabilității = (Alimente_zii + Medicamente_zii) × 30 + (Îmbrăcăminte_1ani) / 6 + (Igienă_ani + Literatură_ani) / 12

Unde:

Cost_mediu_dizabilității – costul mediu lunar estimat pentru solicitanții de azil cu dizabilități fizice din categoria i.

Alimente_zi - valoarea zilnică pentru produse alimentare.

Medicamente_zi - valoarea zilnică pentru medicamente și materiale de pansament.

Îmbrăcăminte_1an - valoarea cheltuielilor anuale pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și inventar moale (valoarea cu frecvența „o dată la 1 an”). Valoarea anuală este împărțită la 6 luni și nu la 12, să acopere perioada efectivă de ședere a solicitantului de azil.

Igienă_an, Literatură an - cheltuieli anuale pentru produse igienico-sanitare, respectiv jocuri, jucării și/sau literatură.

i – desemnează categoria specifică de solicitanți de azil cu dizabilități fizice și include:

° Copii până la 7 ani,

° Copii de la 7 până la 18 ani,

° Adulți.

Exemplu: în cazul copiilor până la 7 ani, avem următoarele plafoane de cheltuieli pentru anul 2024:

Alimente_zi copii sub 7 = 70,42 lei

Medicamente_zi copii sub 7 = 14,18 lei

Îmbrăcăminte_1an copii sub 7 = 821,62 lei

Igienă_an copii sub 7 = 112,02 lei

Literatură an copii sub 7 = 112,02 lei

Cost_mediu_dizabilități copii sub 7 = (70,42 + 14,18) × 30 + 821,62 / 6 + (112,02 + 112,02) / 12 = 2693,6 lei

Secțiunea a 4-a.

Etapa a IV-a - Estimarea costurilor totale la nivel de buget de stat

51. Etapa a IV-a vizează estimarea costurilor totale la nivelul bugetului de stat, prin înmulțirea valorilor individuale cu numărul prognozat de solicitanți de azil pentru perioada analizată. Această prognoză trebuie să se bazeze pe scenarii realiste – conservator, moderat și pesimist – și să țină cont de tendințele anterioare, crizele regionale și potențialele evoluții geopolitice. Se iau, de asemenea, în calcul durata medie de ședere în centrele de primire și distribuția beneficiarilor pe categorii.

52. Pentru a determina cu acuratețe costurile totale ce urmează a fi incluse în bugetul de stat pentru asigurarea condițiilor materiale de primire destinate solicitanților de azil, este necesară parcurgerea unui set suplimentar de pași metodologici, care să completeze datele privind costurile unitare estimate pentru fiecare categorie de beneficiar.

53. În primul rând, costurile unitare sunt calculate pornind de la un an de referință pentru care există date statistice disponibile – de regulă, un an anterior anului bugetar de planificare. Prin urmare, pentru a estima costurile totale aferente anului bugetar următor (sau pentru intervalul de trei ani în cazul estimărilor incluse în cadrul bugetar pe termen mediu), este necesară actualizarea valorii acestor costuri unitare. Această ajustare se realizează prin aplicarea unor coeficienți de indexare, fundamentați pe prognozele oficiale privind evoluția indicelui prețurilor de consum sau a inflației, furnizate de autoritățile competente (cum ar fi Ministerul Finanțelor sau Biroul Național de Statistică).

54. În al doilea rând, un element esențial în calculul costurilor totale îl reprezintă estimarea numărului de solicitanți de azil care urmează a beneficia de aceste condiții materiale de primire. Aceste date trebuie să fie dezagregate pe categorii relevante (vârstă, sex, statut familial) și să reflecte scenariile probabile privind fluxul de solicitanți în perioada de referință. În prezent, costurile sunt estimate doar pentru persoanele cazate în Centrul de cazare. Însă, dacă se va decide extinderea acordării acestor condiții și pentru solicitanții aflați în afara Centrului de cazare, va fi necesară colectarea și analiza unor date suplimentare care să reflecte întreaga populație de solicitanți de azil aflați pe teritoriul Republicii Moldova, indiferent de locul de reședință.

55. Acești doi pași – actualizarea costurilor unitare și estimarea numărului total de beneficiari – sunt detaliați în textul ce urmează, unde sunt explicate ipotezele utilizate, sursele de date, precum și formulele aplicate pentru determinarea valorilor totale ce vor fi incluse în bugetul de stat și, după caz, în cadrul bugetar pe termen mediu. În baza datelor actualizate a costurilor și estimarea numărului total de beneficiari se vor calcula sumele anuale prognozate de cheltuieli pentru condițiile materiale de primire, care este și ultima etapă de estimare a costurilor.

56. Pasul 1. Actualizarea costurilor unitare în funcție de prognoza inflației: procesul de estimare a costurilor totale pentru condițiile materiale de primire destinate solicitanților de azil constă în actualizarea valorilor unitare, calculate pentru anul de referință (ex. 2024), în funcție de prognoza inflației (calculat în baza indicelui mediului anual al prețurilor de consum).

57. Această ajustare este necesară pentru a reflecta evoluția așteptată a prețurilor în perioada bugetară analizată și pentru a asigura o estimare realistă și actualizată a cheltuielilor care urmează a fi incluse în bugetul de stat sau în cadrul bugetar pe termen mediu (a se vedea Formula nr. 6).

58. Sursa principală și cea mai credibilă de date oficiale privind prognoza inflației în Republica Moldova este Banca Națională a Moldovei. Instituția publică trimestrial Raportul asupra inflației, care include analize macroeconomice detaliate, precum și prognoze privind evoluția indicelui mediului anual al prețurilor de consum pe termen mediu.

Formula nr. 6: Cost_mediu_actualizat it+1 = Cost_mediu_inițial it × (1 + Rata_inflației t+1)

Unde:

Cost_mediu_actualizat it+1 – reprezintă costul mediu pentru un solicitant de azil din categoria i estimat pentru anul t+1, ce urmează direct după perioada de referință t.

Cost_mediu_inițial it - reprezintă costul mediu pentru un solicitant de azil din categoria i estimat pentru perioada de referință t.

Rata_inflației t+1 – reprezintă rata inflației indicelui mediului anual al prețurilor de consum prognozate pentru perioada t+1.

i – desemnează categoria specifică de solicitanți de azil și include:

° copii (cu dezagregări pe grupe de vârstă: 0–1 an, 1–7 ani, 7–18 ani),

° femei gravide,

° persoane cu dizabilități,

° victime ale traficului de ființe umane,

° victime ale violenței în familie,

° persoane cu dizabilități psihosociale și intelectuale,

° familii monoparentale cu copii,

° persoane care au atins vârsta de pensionare conform Legii nr. 156/1998,

° bărbați și femei adulți.

Explicație: Această formulă se utilizează pentru ajustarea valorii unui cost dintr-un an anterior, ținând cont de rata inflației indicelui mediului anual al prețurilor de consum prognozate sau realizate. Prin aplicarea inflației, se estimează cât ar valora acel cost într-o perioadă viitoare, exprimat în prețuri curente. Formula reflectă creșterea generală a indicelui mediului anual al prețurilor de consum și asigură că estimările rămân realiste și comparabile în timp.

Exemplu: Dacă Cost_inițial2024 copii 1-7 pentru copiii de la 1 până la 7 ani în 2024 este de 2130,0 lei și inflația prognozată este de 7,5% pentru 2025, atunci Cost_actualizat2025 copii 1-7 = 2130,0 × (1 + 0.075) = 2289,8 lei

59. Pentru actualizarea costurilor unitare, va fi consultată cea mai recentă ediție a acestui raport, disponibilă pe site-ul web oficial al Băncii Naționale a Moldovei, în secțiunea Publicații Rapoarte asupra inflației.

60. În cadrul prezentării PowerPoint asociate raportului, se regăsește un slide intitulat „Prognoza inflației pe termen mediu”, care conține valorile prognozate ale indicelui mediului anual al prețurilor de consum pentru următorii doi ani bugetari. De exemplu, în raportul publicat în trimestrul II al anului 2024, sunt prezentate următoarele estimări:

60.1. subpunct pentru anul 2025: inflația indicelui mediului anual al prețurilor de consum medie anuală prognozată este de 7,5%;

60.2. subpunct pentru anul 2026: inflația indicelui mediului anual al prețurilor de consum medie anuală prognozată este de 4,0%.

61. În cazul în care se elaborează estimări pentru întregul cadru bugetar pe termen mediu (CBTM), ce cuprinde o perioadă de trei ani (de exemplu, 2025–2027 sau 2026–2028), este posibil ca pentru ultimii ani ai perioadei (de regulă, al treilea an) să nu existe o prognoză oficială disponibilă. În astfel de cazuri, se va aplica o ipoteză tehnică, potrivit căreia rata inflației indicelui mediului anual al prețurilor de consum medii anuale este de 5%. Această valoare corespunde țintei de inflație pe termen mediu stabilite de Banca Națională a Moldovei în conformitate cu cadrul său normativ de politică monetară.

62. Astfel, pentru anii 2027 și 2028, în lipsa unei prognoze oficiale, se va utiliza o rată anuală de 5% pentru ajustarea valorii costurilor unitare.

63. Pe baza acestor rate prognozate ale inflației indicelui mediului anual al prețurilor de consum, costurile unitare calculate pentru anul de referință 2024 vor fi ajustate astfel:

63.1. subpunct pentru anul 2025, costurile vor fi majorate cu 7,5%;

63.2. subpunct pentru anul 2026, costurile vor fi majorate cu 4,0% față de nivelul estimat pentru 2025;

63.3. subpunct pentru anii 2027 și 2028, se va aplica o creștere anuală de 5%, cumulativ față de anul precedent.

64. Pe baza acestor rate prognozate ale inflației indicelui mediului anual al prețurilor de consum, costurile unitare estimate pentru anul de referință 2024 au fost actualizate pentru fiecare dintre anii bugetari următori, în conformitate cu metodologia descrisă anterior (a se vedea Tabelul nr.7). Astfel, estimările reflectă evoluțiile anticipate ale prețurilor de consum și permit o planificare bugetară coerentă pentru perioada acoperită de cadrul bugetar pe termen mediu.

Tabelul nr. 7. Prognoza de costuri medii anuale pentru toate categoriile de solicitanți de azil pe termen mediu

Nr.Grupe de solicitanți de azil
(Legea nr. 270/2008)
Sub-grupe de beneficiari
(minimul de existență)
20242025
(+7,5%)
2026
(+4,0%)
2027
(+5,0%)
2028
(+5,0%)
1CopiiCopii: până la 1 an973,51046,51088,41142,81199,9
Copii: de la 1 până la 7 ani2130,02289,82381,32500,42625,4
Copii: de la 7 până la 18 ani2680,52881,52996,83146,63304,0
2Copii neînsoțițiCopii: până la 1 an973,51046,51088,41142,81199,9
Copii: de la 1 până la 7 ani2130,02289,82381,32500,42625,4
Copii: de la 7 până la 18 ani2680,52881,52996,83146,63304,0
3Familii monoparentale cu copiiFemeie în vârsta aptă de muncă + un copil până la 1 an3357,03608,83753,13940,84137,8
Femeie în vârsta aptă de muncă + un copil de la 1 până la 7 ani4513,54852,05046,15298,45563,3
Femeie în vârsta aptă de muncă + un copil de la 7 până la 18 ani5064,05443,85661,65944,66241,9
4Persoane cu dizabilitățiCopii până la 7 ani2693,62895,63011,43162,03320,1
Copii de la 7 până la 18 ani3082,03313,23445,73618,03798,9
Adulți3335,13585,23728,63915,14110,8
5Femei gravideFemeie în vârsta aptă de muncă + un copil până la 1 an (coșul alimentar)2919,63138,63264,13427,33598,7
6Victime ale traficului de ființe umaneCopii: până la 1 an973,51046,51088,41142,81199,9
Copii: de la 1 până la 7 ani2130,02289,82381,32500,42625,4
Copii: de la 7 până la 18 ani2680,52881,52996,83146,63304,0
Bărbați în vârstă aptă de muncă2877,73093,53217,33378,13547,0
Femei în vârstă aptă de muncă2383,52562,32664,82798,02937,9
Persoane peste vârstă standard de pensionare2107,62265,72356,32474,12597,8
7Persoane cu dizabilități psihosociale și intelectualeCopii: până la 1 an973,51046,51088,41142,81199,9
Copii: de la 1 până la 7 ani2130,02289,82381,32500,42625,4
Copii: de la 7 până la 18 ani2680,52881,52996,83146,63304,0
Bărbați în vârstă aptă de muncă2877,73093,53217,33378,13547,0
Femei în vârstă aptă de muncă2383,52562,32664,82798,02937,9
Persoane peste vârstă standard de pensionare2107,62265,72356,32474,12597,8
8Persoane care au atins vârsta de pensionare în condițiile Legii nr. 156/1998, ale căror necesități speciale au fost constatate în urma unei evaluări individuale a situației lorPersoane peste vârstă standard de pensionare2107,62265,72356,32474,12597,8
9FemeiFemei în vârstă aptă de muncă2383,52562,32664,82798,02937,9
10BărbațiBărbați în vârstă aptă de muncă2877,73093,53217,33378,13547,0

65. În procesul de estimare și alocare a costurilor pentru condițiile materiale de primire, instituțiile responsabile se confruntă frecvent cu situații în care un solicitant de azil sau un grup de solicitanți întrunește simultan criteriile mai multor categorii standard prevăzute de Legea nr.270/2008.

66. Pentru a asigura aplicarea unitară, transparentă și eficientă din punct de vedere bugetar a normelor, se recomandă o abordare standardizată de combinare a categoriilor, fundamentată pe evaluarea individuală și pe selectarea unei singure categorii de bază pentru fiecare persoană. Această abordare standardizată se bazează pe următoarele principii:

66.1. principiul evaluării individuale: evaluarea necesităților și calcularea costurilor pentru condițiile materiale de primire se realizează la nivel individual, indiferent dacă solicitantul face parte dintr-o gospodărie (de exemplu, familie monoparentală). Orice combinație mixtă este descompusă în persoane distincte, fiecare cu caracteristici proprii relevante pentru încadrarea într-o categorie standard (vârstă, gen, stare de sănătate, dizabilitate, sarcină, statut de victimă a traficului). Pentru grupuri familiale, costul total estimat se determină prin însumarea costurilor individuale, calculate separat pentru fiecare membru al grupului, conform categoriilor standard aplicabile. Categoria „familie” are un rol administrativ și statistic, însă nu constituie o unitate autonomă de calcul bugetar.

66.2. principiul unicității categoriei de bază per persoană: pentru fiecare persoană evaluată, se identifică toate categoriile standard în care aceasta s-ar putea încadra. Cu toate acestea, fiecărui solicitant i se atribuie o singură categorie principală, utilizată pentru calculul costurilor. Coșurile de existență aferente diferitelor categorii nu se cumulează pentru aceeași persoană, chiar dacă aceasta îndeplinește simultan criteriile mai multor categorii. Acest principiu asigură claritate metodologică, evită dubla finanțare și permite o evidență bugetară coerentă.

66.3. principiul prevalării costurilor minime: atunci când o persoană se încadrează simultan în mai multe categorii standard, se aplică, ca regulă generală, categoria care generează costul lunar cel mai mic, pentru a asigura utilizarea eficientă a resurselor bugetare. Excepția este în cazul în care evaluarea individuală constată necesități speciale suplimentare, strict documentate, care implică costuri structurale mai ridicate (de exemplu, asistență medicală permanentă, suport psihosocial specializat), se acordă prioritate categoriilor care reflectă aceste vulnerabilități. În astfel de situații, se selectează categoria cu costul lunar cel mai mare, dintre cele care acoperă în mod adecvat necesitatea specială identificată (a se vedea Exemplu ilustrativ nr. 1). Categoriile pentru care prevalează regula costului maxim sunt - persoane cu dizabilități, persoane cu dizabilități psihosociale și intelectuale, femei gravide, victime ale traficului de ființe umane, copii neînsoțiți.

Exemplu ilustrativ nr. 1. Aplicarea abordării standardizate în cazul unui caz mixt

Descrierea cazului mixt

De exemplu, există un caz a unei familii monoparentale formate din:

- o femeie adultă, aflată în perioadă de sarcină, care este unicul părinte al familiei și are o dizabilitate confirmată;

- un copil cu vârsta cuprinsă între 1 și 7 ani;

- un copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 18 ani.

Acest caz reprezintă o situație mixtă de încadrare, întrucât persoana adultă întrunește concomitent criteriile pentru mai multe categorii standard (femeie, femeie gravidă, persoană cu dizabilități, părinte unic), iar copiii aparțin unor grupe diferite de vârstă.

Aplicarea principiului evaluării individuale

În prima etapă, cazul mixt este descompus în indivizi, fiecare membru al familiei fiind evaluat separat. Astfel:

- femeia adultă este evaluată ca persoană distinctă;

- copilul cu vârsta între 1–7 ani este evaluat separat;

- copilul cu vârsta între 7–18 ani este evaluat separat.

Deși familia este calificată administrativ drept familie monoparentală, unitatea de calcul bugetar este persoana, iar costul total lunar se determină prin însumarea costurilor individuale, calculate conform categoriilor standard aplicabile fiecărui membru.

Aplicarea principiului unicității categoriei de bază per persoană

Pentru fiecare persoană se identifică toate categoriile standard aplicabile. În cazul femeii adulte, aceasta se poate încadra, din punct de vedere formal, în următoarele categorii:

- femei gravide;

- persoane cu dizabilități (adulți);

- femei în vârstă aptă de muncă;

- părinte unic într-o familie monoparentală.

În conformitate cu principiul unicității categoriei de bază, pentru femeie se selectează o singură categorie, utilizată la calcularea costurilor, fără cumularea coșurilor de existență. Pentru fiecare copil, categoria este unică și determinată exclusiv de grupa de vârstă.

Aplicarea Principiului prevalării costurilor minime

În cazul femeii adulte din exemplul analizat, evaluarea individuală evidențiază faptul că aceasta poate fi încadrată, din punct de vedere normativ, în mai multe categorii standard prevăzute de Legea nr. 270/2008. Pentru anul 2025, categoriile relevante și costurile lunare estimate aferente acestora sunt următoarele:

- femeie în vârstă aptă de muncă: 2562,3 lei/lună;

- femeie gravidă: 3138,6 lei/lună;

- persoană cu dizabilități – adult: 3585,2 lei/lună.

La această etapă se realizează o analiză comparativă a costurilor aferente tuturor categoriilor aplicabile, fără a le cumula. Categoria „femeie în vârstă aptă de muncă”, cu un buget lunar de 2562,3 lei, reprezintă nivelul de bază și este utilizată ca referință minimă în analiza costurilor. Totodată, evaluarea individuală constată existența unor vulnerabilități suplimentare documentate, respectiv sarcina și dizabilitatea, care generează necesități materiale și servicii adiționale (de exemplu, asistență medicală sporită, suport specific). În aceste condiții, se aplică regula excepției prevăzută de metodologie, potrivit căreia categoriile ce reflectă vulnerabilități structurale primesc prioritate.

Prin urmare, dintre categoriile aplicabile, categoria „persoană cu dizabilități – adult” are cel mai ridicat cost lunar estimat și reflectă cel mai adecvat ansamblul necesităților constatate. În consecință, categoria selectată pentru femeia adultă este „persoană cu dizabilități – adult”, cu un cost lunar estimat de 3585,2 lei, care va fi utilizat la calcularea bugetului lunar combinat pentru condițiile materiale de primire.

Copiii sunt încadrați în categoriile standard utilizate pentru calcularea costurilor medii lunare. Astfel, copilul cu vârsta între 1–7 ani este încadrat în categoria „copii 1–7 ani”, cu un cost lunar de 2289,8 lei. copilul cu vârsta între 7–18 ani este încadrat în categoria „copii 7–18 ani”, cu un cost lunar de 2881,5 lei.

Calcularea bugetului lunar combinat pentru anul 2025

Aplicând evaluarea individuală și selectarea unei singure categorii de bază pentru fiecare persoană, bugetul lunar combinat pentru această familie monoparentală este calculat după cum urmează:

• Femeie adultă (persoană cu dizabilități): 3585,2 lei/lună

• Copil 1–7 ani: 2289,8 lei/lună

• Copil 7–18 ani: 2881,5 lei/lună

Buget lunar total combinat (2025): 3585,2 + 2289,8 + 2881,5 = 8756,5 lei/lună

67. Pasul 2. Estimarea numărului total de beneficiari: pentru estimarea corectă a numărului total de beneficiari este necesară o abordare etapizată, fundamentată pe date istorice detaliate și pe metode analitice de prognoză. Nu este suficientă simpla raportare a numărului total de solicitanți dintr-un singur an. Analiza trebuie să includă o serie de elemente suplimentare care oferă o imagine completă asupra dinamicii reale a fenomenului.

68. Pasul 2 este format din două etape: colectarea datelor lunare privind numărul efectiv de solicitanți de azil prezenți în Centrul de cazare, prognozarea numărului de solicitanți de azil care vor fi cazați în Centrul de cazare în următorii trei ani.

69. Prima etapă constă în colectarea datelor lunare privind numărul efectiv de solicitanți de azil prezenți în Centrul de cazare, pentru o perioadă de cel puțin trei ani consecutivi. Aceste date trebuie, pe cât posibil, să fie dezagregate pe categorii relevante de solicitanți (de exemplu, în funcție de vârstă, sex, statut familial, vulnerabilitate), pentru a permite analize detaliate și estimări diferențiate. Pe baza acestor date lunare se va calcula media lunară anuală a beneficiarilor pentru fiecare an în parte.

70. Media lunară a numărului de solicitanți de azil reflectă numărul mediu de persoane aflate într-o lună calendaristică în Centrul de cazare pe parcursul unui an (a se vedea Tabelul nr.8).

71. Această valoare se determină prin calcularea mediei aritmetice a numărului de solicitanți de azil înregistrați în fiecare lună din anul respectiv. Indicatorul oferă o imagine generală a gradului de ocupare a Centrului de cazare și este esențial pentru analiza evoluției în timp, precum și pentru estimarea necesarului de resurse bugetare.

Tabelul nr. 8. Numărul mediu lunar de solicitanți de azil din Centrul de cazare în ultimii trei ani

202220232024
Copii: până la 1 an134
Copii: de la 1 până la 7 ani191916
Copii: de la 7 până la 18 ani785
Bărbaţi în vârstă aptă de muncă406644
Femei în vârstă aptă de muncă282613
Persoane peste vârstă standard de pensionare772
Femei gravide011
Total10212985

72. A doua etapă vizează prognozarea numărului de solicitanți de azil care vor fi cazați în Centrul de cazare în următorii trei ani. Deoarece o analiză bazată pe date dintr-un singur an nu permite identificarea unei tendințe credibile, se recomandă utilizarea unei serii de date mai extinse – de exemplu, din ultimii trei ani – pentru a realiza o extrapolare liniară a evoluției. Totuși, extrapolarea liniară oferă estimări robuste doar în condițiile în care tendințele anuale sunt relativ stabile și nu au fost afectate de factori excepționali. În contextul Republicii Moldova, în anii 2022 și 2023, numărul solicitanților de azil cazați a fost puternic influențat de fluxul masiv de persoane provenite din Ucraina, fapt ce a distorsionat tendința obișnuită de evoluție a acestui indicator.

73. În condițiile în care datele istorice recente reflectă o situație atipică, este oportună aplicarea unei metode alternative de prognozare, mai simplă și mai rezistentă la valori extreme – și anume, media mobilă (a se vedea Formula nr. 7). Această metodă permite netezirea variațiilor neobișnuite dintr-un an sau doi și oferă o estimare mai stabilă, bazată pe media aritmetică a valorilor observate într-o perioadă reprezentativă (de regulă ultimii 2–3 ani). Astfel, în locul unei extrapolări automate a unei tendințe distorsionate, estimările pentru anii următori vor reflecta mai realist nivelurile medii ale ultimilor ani, reducând riscul de supradimensionare sau subestimare a necesarului de resurse bugetare.

Formula nr. 7: Număr_prognozatt+1i =

Unde:

Număr_prognozatt+1i - numărul mediu lunar estimat de solicitanți de azil din categoria i în anul t+1, ce urmează nemijlocit anului de referință t.

- numărul efectiv de solicitanți de azil din categoria i în anul t – j.

n - numărul de ani anteriori folosiți în calcul (de obicei 3–5 ani, în funcție de disponibilitate și stabilitatea tendinței).

Explicație: Pentru a estima numărul de solicitanți de azil în perioada bugetară de planificare, în lipsa unor prognoze oficiale, poate fi utilizată metoda mediei mobile simple. Aceasta presupune calcularea mediei aritmetice a numărului de solicitanți înregistrați în anii anteriori. Această metodă este utilă pentru a minimiza variațiile anuale, reducând impactul eventualelor vârfuri izolate și oferind o estimare conservatoare și realistă bazată pe tendința istorică a cererilor de azil.

Exemplu: Dacă în ultimii 3 ani au fost înregistrate următoarele valori a solicitanților de azil pentru copiii de la de la 1 până la 7 ani: 2021 = 1, 2022 = 19, 2023 = 19. Atunci prognoza pentru 2024 va fi:

Număr_prognozat2024copii 1-7 = (1 + 19 + 19) / 3 = 13.

74. Rezultatele obținute prin aplicarea metodei mediei mobile pentru anul 2024 (n=3, adică media ultimilor trei ani 2021 - 2023) indică o valoare prognozată de 83 de persoane, comparabilă cu estimarea de 85 obținută pe baza datelor efective privind solicitanții de azil cazați în centre (a se vedea Tabelul nr. 9).

75. Pentru următoarele perioade urmează de aplicată media mobilă pe baza a patru ani precedenți, în scopul de a atenua influența disproporționată a șocului cauzat de influxul masiv de solicitanți de azil din anii precedenți.

76. Această abordare permite obținerea unor estimări mai stabile și mai prudente, reflectând o creștere moderată și o tendință de stabilizare a numărului de solicitanți de azil care vor fi cazați în centre și vor beneficia de condiții materiale de primire în anii următori. Tocmai această abordare de medie mobilă pentru ultimii patru ani precedenți se recomandă pentru următoarele etape de prognozare.

Tabelul nr. 9. Prognoza numărului mediu lunar de solicitanți de azil în baza mediei mobile (n=3)

20242024
(prognoza)
2025
(prognoza)
2026
(prognoza)
2027
(prognoza)
2028
(prognoza)
Copii: până la 1 an413333
Copii: de la 1 până la 7 ani161318181718
Copii: de la 7 până la 18 ani557766
Bărbați în vârstă aptă de muncă444050534951
Femei în vârstă aptă de muncă131922201920
Persoane peste vârstă standard de pensionare255545
Femei gravide101111
Total858310610799104

77. Pasul 3: Estimarea costurilor totale pentru condițiile materiale de primire: după determinarea numărului mediu lunar al solicitanților de azil pentru fiecare categorie, pe baza datelor din ultimii trei ani, se poate estima costul total suportat de bugetul public în anul de referință, în acest caz – anul 2024. Estimarea se realizează prin înmulțirea numărului mediu lunar de solicitanți de azil cu costul unitar estimat pentru fiecare categorie, ceea ce oferă costul total lunar. Pentru a obține costul anual estimat, costul lunar rezultat se multiplică cu 12 luni, corespunzător duratei unui an bugetar complet (a se vedea Formula nr. 8).

Formula nr. 8: Cost_anualt+1i = Număr_prognozatt+1i × Cost_mediu_actualizatit+1 × 12

Unde:

Cost_anualt+1i - reprezintă costul total prognozat în anul t+1 pentru toți solicitanții de azil din categoria i.

Număr_prognozatt+1i – reprezintă numărul mediu lunar de solicitanți de azil din fiecare categorie i (calculat pe baza mediei mobile pentru ultimii patru ani).

Cost_mediu_actualizatit+1 - reprezintă costul mediu pentru un solicitant de azil din categoria i estimat pentru anul t+1.

12 - 12 luni, corespunzător unui an bugetar complet.

Exemplu: În cazul copiii de la 1 până la 7, numărul mediu lunar prognozat pentru anul 2025 este de 18, iar costul mediu lunar prognozat este de 2289,8. În acest caz, Cost_anual2025copii 1-7 = 18 x 2289,8 x 12 = 494 596,8 lei.

78. Această metodă oferă o estimare a impactului financiar generat de cazarea solicitanților de azil asupra bugetului public. De exemplu, în anul 2024 costurile pentru condițiile materiale de primire estimate în baza metodologiei curente s-ar fi ridicat la aproximativ 2,6 milioane MDL (a se vedea Tabelul nr. 10).

Tabelul nr. 10. Estimarea costurilor totale pentru condițiile materiale de primire în anul 2024, MDL

Numărul mediu de solicitanțiCostul mediu per solicitantCostul lunar
(col. 2 * 3)
Costul anual
(col. 4 * 12)
12345
Copii: până la 1 an4973,53 894,046 728,0
Copii: de la 1 până la 7 ani162 130,034 080,0408 960,0
Copii: de la 7 până la 18 ani52 680,513 402,5160 830,0
Bărbați în vârstă aptă de muncă442 877,7126 618,81 519 426,0
Femei în vârstă aptă de muncă132 383,530 985,5371 826,0
Persoane peste vârstă standard de pensionare22 107,64 215,250 582,4
Femei gravide12 919,62 919,635 035,2
Total85216 115,62 593 387,2

79. Ultima fază a procesului constă în estimarea costurilor totale anuale, pe baza prognozei numărului de solicitanți de azil și a costurilor medii unitare prognozate pentru fiecare categorie de beneficiar. Metodologia aplicată este similară celei utilizate pentru calcularea costurilor în anul de referință. Mai exact, numărul prognozat de solicitanți de azil din fiecare categorie se înmulțește cu costul unitar estimat pentru aceeași categorie în anul respectiv, obținându-se astfel costul total lunar pentru fiecare grup. Ulterior, această sumă se înmulțește cu 12 (numărul lunilor dintr-un an), pentru a determina costul total anual estimat per categorie. În final, costurile anuale pentru toate categoriile vor fi cumulate pentru a obține valoarea totală prognozată a cheltuielilor bugetare legate de acordarea condițiilor materiale de primire (a se vedea Tabelul nr. 11).

Tabelul nr. 11. Prognoza costului total al condițiilor materiale de primire, MDL

2025
(prognoza)
2026
(prognoza)
2027
(prognoza)
2028
(prognoza)
Copii: până la 1 an33 488,042 084,845 204,144 085,2
Copii: de la 1 până la 7 ani494 596,8504 835,6516 749,3555 418,0
Copii: de la 7 până la 18 ani230 520,0235 748,3229352,2255 019,9
Bărbați în vârstă aptă de muncă1 856 100,02 059 072,01 990 827,02 162 882,0
Femei în vârstă aptă de muncă686 696,4653 764,3624 264,9721 200,0
Persoane peste vârstă standard de pensionare145 004,8135 094,5119 856,4147 016,2
Femei gravide25 108,834 817,135 034,634 654,2
Total3 471 515,03 665 417,03 561 288,03 920 275,0

80. Estimarea costurilor totale, realizată pe baza prognozei numărului de solicitanți de azil și a costurilor medii unitare prognozate pentru fiecare categorie de beneficiar, se structurează în două componente, după cum urmează:

80.1. prognoza privind evoluția costului coșurilor alimentare pentru toate categoriile de solicitanți de azil (a se vedea anexa nr. 3 la prezentul Ghid);

80.2. prognoza privind evoluția costului coșurilor non-alimentare pentru toate categoriile de solicitanți de azil (a se vedea anexa nr. 4 la prezentul Ghid).

Secțiunea a 5-a.

Etapa a V-a - Ajustarea și actualizarea periodică a estimărilor

81. Pentru ca acest mecanism de estimare să rămână valid în timp, este necesară ajustarea periodică a costurilor, în special în contextul inflației sau al modificării standardelor minime de trai.

82. Pentru a menține actualitatea și relevanța estimărilor, costurile sunt ajustate anual, utilizând indicatori oficiali precum indicele mediului anual al prețurilor de consum și mărimea minimului de existență.

83. Această ajustare este esențială pentru a răspunde evoluțiilor economice și pentru a menține sprijinul acordat solicitanților de azil la un nivel adecvat și demn.

84. Estimarea anuală a costurilor aferente condițiilor materiale de primire a solicitanților de azil este un proces esențial pentru asigurarea unui răspuns instituțional adecvat, echitabil și sustenabil din partea statului.

85. Acest proces se realizează în cadrul exercițiilor anuale și multianuale de planificare bugetară, în conformitate cu Setul metodologic privind elaborarea, aprobarea și modificarea bugetului, aprobat prin Ordinul ministrului finanțelor nr. 124/2023 și este reglementat în conformitate cu principiile transparenței, predictibilității și eficienței utilizării resurselor publice.

86. Estimările se fundamentează pe metodologia detaliată descrisă în prezentul document, care utilizează ca bază de referință minimul de existență calculat și publicat oficial de Biroul Național de Statistică.

87. Această abordare permite alinierea cheltuielilor la standardele naționale privind traiul decent și evitarea tratamentului discriminatoriu al solicitanților de azil în raport cu cetățenii Republicii Moldova.

88. Calculul costurilor are loc în mai multe etape: selectarea bazei de referință, stabilirea structurii consumului pe categorii de beneficiari, estimarea costurilor individuale și agregarea acestora în funcție de numărul prognozat de beneficiari.

89. În final, estimările realizate trebuie integrate în ciclul anual de planificare bugetară, precum și în cadrul bugetar pe termen mediu. Acest lucru presupune includerea cheltuielilor aferente condițiilor de primire în proiectul legii bugetului de stat, dar și în documentele strategice multianuale relevante.

Secțiunea a 6-a.

Etapa a VI-a - Integrarea estimărilor în planificarea bugetară anuală și multianuală

90. Integrarea estimărilor în procesele de planificare bugetară asigură nu doar alocarea predictibilă a resurselor, ci și coerența între politicile de azil, cele sociale și cele fiscale.

91. Prin această abordare structurată și fundamentată, statul își consolidează capacitatea de a răspunde în mod sustenabil și echitabil nevoilor solicitanților de azil.

92. Integrarea acestor estimări în ciclul bugetar național se realizează în cadrul a două procese complementare: elaborarea Cadrului bugetar pe termen mediu și elaborarea proiectului anual al legii bugetului de stat.

93. Ambele procese urmează un calendar bugetar stabilit de Ministerul Finanțelor și presupun participarea autorităților publice responsabile din domeniul azilului – Inspectoratul General pentru Migrație.

94. În cadrul exercițiului de elaborare a Cadrului bugetar pe termen mediu, estimările costurilor sunt integrate în documentele strategice multianuale, care stabilesc obiectivele de politici, limitele de cheltuieli și prioritățile sectoriale pe o perioadă de trei ani. Procesul Cadrului bugetar pe termen mediu începe în luna ianuarie, cu actualizarea grupurilor de lucru și evaluarea cadrului macroeconomic, și continuă până la 1 iunie, când Guvernul aprobă oficial documentul.

95. Strategia sectorială elaborată de Ministerul Afacerilor Interne, inclusiv cu propunerile din domeniul azilului, sunt prezentate Ministerului Finanțelor până la 31 martie, asigurând corelarea dintre angajamentele de politici și resursele planificate.

96. Propunerile pentru Cadrul bugetar pe termen mediu, în partea ce ține de condițiile materiale de primire acordate solicitanților de azil, sunt fundamentate pe metodologia actualizată. Acestea trebuie să reflecte prognozele privind numărul de solicitanți de azil, structura lor socio-demografică și preșurile actuale de pe piață.

97. Conform calendarului bugetar național, în fiecare an până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor, în baza prevederilor Cadrului bugetar pe termen mediu, emite circulara privind elaborarea propunerilor de buget. Ulterior, până la 1 iulie, Ministerul Afacerilor Interne (în baza propunerii Inspectoratului General pentru Migrație), transmit propunerile bugetare conform formularului solicitat.

98. În perioada lunilor iulie–octombrie, Ministerul Finanțelor analizează propunerile primite, evaluează compatibilitatea acestora cu limitele de cheltuieli și politicile bugetar-fiscale și finalizează proiectul legii bugetului de stat.

99. Acest proiect, care include și costul pentru condițiile materiale de primire acordate solicitanților de azil, este transmis Guvernului spre aprobare până la 15 octombrie, iar Parlamentului pentru adoptare până la 1 decembrie, conform termenelor stabilite de lege.

100. După aprobarea Bugetului de stat pentru anul bugetar respectiv, valorile estimate sunt validate și operaționalizate prin ordinul șefului Inspectoratului General pentru Migrație, a listei costurilor oficiale medii lunare pentru toate categoriile de solicitanți de azil prevăzute de Legea nr. 270/2008, utilizate în prezenta metodologie.

101. Această listă constituie reperul unic și oficial pentru procesul operațional de alocare a resurselor financiare aferente condițiilor materiale de primire, asigurând aplicarea unitară, previzibilă și comparabilă a costurilor pentru fiecare categorie standard.

102. Aprobarea anuală a listei costurilor prin act administrativ permite alinierea directă a estimărilor metodologice la parametrii bugetari aprobați, evitarea interpretărilor neuniforme în procesul de implementare, precum și facilitarea controlului financiar și a auditului cheltuielilor publice.

anexa nr. 1

anexa nr. 2

anexa nr. 3

anexa nr. 4