1. Se aprobă pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale aplicabile procesului de identificare a infrastructurilor critice naționale (se anexează).
2. Ministerul Afacerilor Interne, prin Centrul Național de Coordonare a Protecției Infrastructurilor Critice, asigură coordonarea metodologică a aplicării unitare a prezentei hotărâri.
3. Prezenta hotărâre intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Nr. 421. Chișinău, 5 august 2026.
Aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.421/2026
PRAGURI CRITICE aferente criteriilor intersectoriale aplicabile procesului de identificare a infrastructurilor critice naționale
I.
DISPOZIȚII GENERALE
1. Prezenta anexă stabilește pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale aplicabile în etapa a III-a a procedurii de identificare a infrastructurilor critice care pot fi identificate în vederea desemnării drept infrastructuri critice naționale.
2. Aplicarea pragurilor critice aferente criteriilor intersectoriale are ca scop asigurarea unei evaluări uniforme și coerente a impactului potențial generat de perturbarea gravă, indisponibilizarea sau distrugerea infrastructurilor analizate, în vederea identificării infrastructurilor care pot fi desemnate drept infrastructuri critice naționale.
3. Prezenta anexă nu stabilește criterii sectoriale și nu substituie pragurile critice sectoriale stabilite de către autoritățile publice responsabile.
4. Criteriile intersectoriale sunt următoarele:
4.1. criteriul privind victimele, evaluat în funcție de numărul potențial de decese sau vătămări;
4.2. criteriul privind efectele economice, evaluat în funcție de amploarea pierderilor economice și/sau a degradării produselor sau serviciilor, inclusiv a eventualelor efecte asupra mediului;
4.3. criteriul privind efectul asupra populației, evaluat în funcție de impactul asupra încrederii acesteia, de suferința fizică sau de perturbarea vieții cotidiene, inclusiv de pierderea de servicii esențiale.
5. Criteriile intersectoriale nu sunt cumulative. Depășirea pragului critic aferent oricăruia dintre criteriile prevăzute la pct. 4 constituie temei pentru continuarea procedurii de identificare și pentru formularea propunerii de desemnare a infrastructurii analizate drept infrastructură critică națională, cu respectarea etapelor prevăzute de lege.
6. Aplicarea pragurilor critice se realizează pe baza evaluării impactului probabil al perturbării grave, indisponibilizării ori distrugerii infrastructurii analizate.
7. Evaluarea se efectuează prin raportare la:
7.1. scenariul cel mai sever plauzibil;
7.2. durata estimată a perturbării;
7.3. efectele directe și indirecte;
7.4. efectele în lanț ori în cascadă;
7.5. interdependențele cu alte infrastructuri ori servicii esențiale.
8. În scopul asigurării coerenței metodologice la nivel național, pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale se interpretează și se aplică prin utilizarea unei logici unitare de evaluare a impactului și a severității, compatibilă cu evaluările sectoriale și cu cadrul național de evaluare a riscurilor.
9. Evaluarea impactului se realizează prin utilizarea unor date relevante, actuale și verificabile, precum și a unor scenarii plauzibile, compatibile cu evaluările sectoriale și cu cadrul național de evaluare a riscurilor.
10. În sensul prezentei anexe, severitatea impactului estimat se apreciază prin raportare la următoarele niveluri:
10.1. nivel scăzut – impact limitat, localizat, cu efecte reduse asupra continuității serviciilor esențiale și care poate fi gestionat prin măsuri operaționale curente;
10.2. nivel moderat – afectarea temporară a unor servicii esențiale sau a unor componente sectoriale, limitată ca amploare și durată și fără efecte sistemice majore;
10.3. nivel înalt – impact major asupra continuității serviciilor esențiale, cu efecte extinse asupra populației, economiei, ordinii publice sau asupra funcționării altor infrastructuri ori servicii esențiale;
10.4. nivel critic – impact sever, sistemic sau generalizat, susceptibil să afecteze funcțiile vitale ale societății, securitatea națională, continuitatea guvernării ori stabilitatea economică și socială.
11. Pragurile critice aferente criteriilor intersectoriale corespund nivelurilor de impact înalt sau critic.
12. În cazul în care marja de incertitudine a datelor și a estimărilor permite încadrarea impactului în două niveluri de severitate, autoritatea publică responsabilă stabilește nivelul aplicabil și motivează în mod expres concluzia în baza datelor, surselor, ipotezelor, scenariilor și documentelor justificative utilizate.
II.
PRAGUL CRITIC AFERENT CRITERIULUI PRIVIND VICTIMELE
13. Criteriul privind victimele se evaluează în funcție de numărul estimat de decese și de persoane vătămate grav care pot rezulta din perturbarea gravă, indisponibilizarea sau distrugerea infrastructurii analizate.
14. Pragul critic aferent criteriului privind victimele se consideră depășit în cazul în care impactul estimat se încadrează la nivel înalt sau critic, respectiv atunci când scenariul analizat poate produce, în mod plauzibil:
14.1. cel puțin 50 de decese;
14.2. cel puțin 150 de persoane vătămate grav;
14.3. o combinație de decese și persoane vătămate grav care, prin raportare la numărul, gravitatea și efectele cumulate ale consecințelor estimate, atinge un nivel de impact comparabil cu pragurile prevăzute la subpct.14.1 sau 14.2, cu motivarea expresă a concluziei de către autoritatea publică responsabilă.
15. La evaluarea pragului prevăzut la pct. 14 se iau în considerare:
15.1. efectele directe și indirecte;
15.2. întinderea temporală a evenimentului;
15.3. posibilitatea extinderii consecințelor prin efecte în lanț;
15.4. vulnerabilitatea categoriilor de populație expuse.
III.
PRAGUL CRITIC AFERENT CRITERIULUI PRIVIND EFECTELE ECONOMICE
16. Criteriul privind efectele economice se evaluează în funcție de amploarea pierderilor economice directe și indirecte, a degradării sau indisponibilizării produselor și serviciilor esențiale, precum și, după caz, a efectelor negative semnificative asupra mediului.
17. Pragul critic aferent criteriului privind efectele economice se consideră depășit atunci când impactul estimat se încadrează la nivel înalt sau critic, respectiv atunci când perturbarea gravă, indisponibilizarea ori distrugerea infrastructurii analizate poate produce:
17.1. pierderi economice directe și indirecte estimate la cel puțin 1,2 % din produsul intern brut anual al Republicii Moldova, stabilit pe baza datelor oficiale publicate de Biroul Național de Statistică la data evaluării;
17.2. degradarea severă sau indisponibilizarea unor produse ori servicii esențiale care, prin amploarea și durata perturbării, gradul de interdependență, lipsa unor soluții alternative ori efectele în lanț generate, afectează semnificativ funcționarea unui sector sau a mai multe sectoare;
17.3. efecte negative semnificative asupra mediului, a căror amploare și cost de remediere sunt echivalente cu pragul prevăzut la subpct. 17.1.
18. În evaluarea efectelor economice se ține seama, după caz, de:
18.1. costurile directe ale avariei sau distrugerii;
18.2. costurile de întrerupere a activității;
18.3. costurile de substituire ori de restabilire;
18.4. costurile suportate de utilizatori, populație și operatori economici;
18.5. efectele asupra lanțurilor de aprovizionare;
18.6. costurile de remediere a efectelor asupra mediului.
IV.
PRAGUL CRITIC AFERENT CRITERIULUI PRIVIND EFECTUL ASUPRA POPULAȚIEI
19. Criteriul privind efectul asupra populației se evaluează în funcție de amploarea perturbării vieții cotidiene, a pierderii ori degradării serviciilor esențiale și a consecințelor asupra bunăstării și funcționării normale a comunităților.
20. Pragul critic aferent criteriului privind efectul asupra populației se consideră depășit atunci când impactul estimat se încadrează la nivel înalt sau critic, respectiv atunci când perturbarea gravă, indisponibilizarea ori distrugerea infrastructurii analizate poate produce, în mod plauzibil, cel puțin una dintre următoarele situații:
20.1. afectarea gravă a vieții cotidiene prin pierderea ori degradarea severă concomitentă a mai multe servicii esențiale interdependente, evaluată prin raportare la factorii prevăzuți la pct.21;
20.2. pierderea sau degradarea severă, pentru o perioadă mai mare de două săptămâni, a unuia sau a mai multe servicii esențiale, evaluată prin raportare la natura serviciului, posibilitatea substituirii, vulnerabilitatea beneficiarilor și efectele în lanț, în conformitate cu pct.21;
20.3. afectarea a cel puțin 50 000 de persoane prin pierderea sau degradarea severă a unui serviciu esențial pentru o durată mai mare de 24 de ore;
20.4. afectarea a cel puțin 10 000 de persoane prin pierderea sau degradarea severă a unui serviciu esențial critic pentru viață, sănătate ori siguranță, pentru o durată mai mare de 72 de ore.
21. La evaluarea efectului asupra populației se iau în considerare:
21.1. numărul persoanelor afectate;
21.2. caracterul esențial al serviciului afectat;
21.3. durata perturbării;
21.4. posibilitatea furnizării unor soluții alternative;
21.5. efectele asupra grupurilor vulnerabile;
21.6. efectele indirecte asupra altor servicii esențiale;
21.7. impactul asupra ordinii publice, funcționării comunităților și încrederii populației în continuitatea furnizării serviciilor esențiale.
V.
REGULI COMUNE DE DOCUMENTARE ȘI APLICARE
22. Aplicarea pragurilor critice se documentează prin intermediul unei fișe de analiză întocmite de către autoritatea publică responsabilă, compatibilă cu documentarea utilizată în evaluările sectoriale și în evaluările de risc la nivelul infrastructurilor critice naționale.
23. Fișa de analiză prevăzută la pct.22 va cuprinde cel puțin:
23.1. infrastructura analizată;
23.2. serviciul esențial furnizat;
23.3. scenariul de perturbare, indisponibilizare sau distrugere;
23.4. criteriul sau criteriile intersectoriale analizate;
23.5. datele, sursele și ipotezele utilizate;
23.6. concluzia privind atingerea sau neatingerea pragului critic.
24. În cazul în care datele disponibile nu permit stabilirea cu certitudine a atingerii sau a neatingerii pragului critic, autoritatea publică responsabilă documentează datele, sursele, ipotezele, marja de incertitudine și scenariile utilizate și motivează în mod expres concluzia adoptată. Incertitudinea estimării nu constituie, prin ea însăși, temei pentru considerarea pragului critic ca atins.
25. În aplicarea prezentei anexe, autoritățile publice responsabile țin cont de:
25.1. caracterul unic sau lipsa de substituibilitate a infrastructurii;
25.2. efectele cumulate ale indisponibilității mai multor componente;
25.3. rolul infrastructurii în continuitatea serviciilor esențiale.
26. Pragurile critice prevăzute de prezenta anexă se revizuiesc periodic, în funcție de evoluțiile economice, sociale, tehnologice ori de securitate care impun actualizarea acestora.