Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătății nr. 561/2026
METODOLOGIA DE MONITORIZARE A CONSUMULUI DE ANTIMICROBIENE ÎN INSTITUȚIILE MEDICO-SANITARE SPITALICEȘTI, DIAGRAMA FLUXULUI DE DATE ȘI RAPORTUL PRIVIND CONSUMUL DE ANTIMICROBIENE Capitolul 1. DISPOZIȚII GENERALE
1. Prezenta Metodologie stabilește procedurile standardizate pentru colectarea, calculul, analiza, interpretarea și raportarea datelor privind consumul de antimicrobiene în instituțiile din Republica Moldova, în cadrul implementării Programului de stewardship antimicrobian.
2. Metodologia asigură:
2.1. calculul standardizat al consumului de antimicrobiene în expresie doze zilnice definite la 1.000 și la 100 zile-pat;
2.2. monitorizarea proporției consumului pe categorii „Access, Watch, Reserve”;
2.3. calculul sistemului unic de indicatori ai Programului: indicatori de structură (S), de proces (P), de rezultat privind consumul (R), de rezultat clinic (O), indicatori specifici pediatrici (Ped) și indicatori la nivel național (N);
2.4. analiza comparativă la nivel de secție, de instituție și la nivel național;
2.5. raportarea periodică către Comitetul instituțional, conducerea instituției și ANSP;
2.6. formarea bazei de date naționale pentru raportarea către Rețeaua europeană de supraveghere a consumului de antimicrobiene, Rețeaua europeană de supraveghere a rezistenței la antimicrobiene și Sistemul global de supraveghere a rezistenței la antimicrobiene al OMS.
3. Responsabilitatea implementării prezentei Metodologii revine Comitetului instituțional. Colectarea datelor primare și calculul indicatorilor se efectuează de farmacistul sau farmacologul clinician, membru al Comitetului instituțional, cu suportul farmaciei spitalicești, serviciului de statistică medicală și laboratorului de microbiologie.
4. Clasificarea anatomo-terapeutică și chimică pentru antimicrobienele de uz sistemic:
Capitolul 2. METODOLOGIA DE CALCUL ATC/DDD
5. Secțiunea 1. Formulele de calcul
6. Formula 1 – Calculul Numărul de Doze Zilnice Definite (DDD) pentru un antimicrobian:
7. Formula 2 – Calculul consumului exprimat în DDD la 1.000 zile-pat:
8. Formula 3 – Calculul consumului exprimat în DDD la 100 zile-pat (inclusiv pentru secțiile de anestezie și terapie intensivă):
9. Formula 4 – Calculul Număr de zile-pat:
10. Formula 5 – Calculul DDD la 100 internări:
11. Formula 6 – Proporțiile AWaRe:
12. Formula 7 Zilele de terapie (DOT):
13. Formula 8
Secțiunea 6.
Actualizarea valorilor DDD
18. Valorile dozei zilnice definite se actualizează anual conform indicelui ATC/DDD al OMS. Orice modificare a valorilor se aplică retroactiv la recalcularea seriilor temporale, cu menționarea obligatorie a versiunii indicelui utilizate, pentru a asigura comparabilitatea în timp. Versiunea curentă a indicelui se consultă pe pagina electronică a Centrului Colaborator al OMS (https://www.whocc.no/atc_ddd_index/).
Capitolul 3. CLASIFICAREA „ACCESS, WATCH, RESERVE”
19. Clasificarea AWaRe, elaborată de Organizația Mondială a Sănătății, clasifică antibioticele în trei categorii pe baza potențialului de inducere a rezistenței și a importanței pentru sănătatea publică:
| Categorie | Descriere | Exemple frecvent utilizate în Republica Moldova |
| Access | Antibiotice cu spectru relativ îngust, recomandate ca opțiune de primă sau de a doua linie pentru infecțiile comune. Potențial scăzut de inducere a rezistenței. Trebuie să fie larg disponibile, accesibile și de calitate. | Amoxicilină, Ampicilină, Cefalexină, Cefazolină, Doxiciclină, Metronidazol, Gentamicină, Fluconazol, Sulfametoxazol/Trimetoprim |
| Watch | Antibiotice cu potențial mai ridicat de dezvoltare a rezistenței. Recomandate ca tratament de primă linie doar pentru un număr limitat de indicații specifice. Utilizarea necesită monitorizare atentă și justificare documentată. | Azitromicină, Ciprofloxacină, Levofloxacină, Ceftriaxonă, Cefuroximă, Ceftazidim, Meropenem, Imipenem/Cilastatină, Vancomicină, Piperacilină/Tazobactam |
| Reserve | Antibiotice de ultimă linie, rezervate exclusiv tratamentului infecțiilor cu microorganisme multirezistente, când toate celelalte alternative au eșuat. Utilizare strict controlată prin autorizare prealabilă obligatorie. | Colistină, Linezolid, Fosfomicină i.v., Daptomicină, Tigeciclină |
20. Lista instituțională de antimicrobiene clasificate „Access, Watch, Reserve” (denumită în continuare lista AWaRe instituțională) reprezintă instrumentul operațional prin care clasificarea „Access, Watch, Reserve” a Organizației Mondiale a Sănătății se aplică nomenclatorului real de antimicrobiene al instituției. Pentru fiecare antimicrobian disponibil în instituție, lista stabilește:
20.1. categoria „Access”, „Watch” sau „Reserve”;
20.2. nivelul instituțional de acces și de restricție;
20.3. regulile de utilizare: indicațiile empirice aprobate, durata maximă fără reevaluare, condițiile de autorizare prealabilă, eligibilitatea pentru comutarea de la calea parenterală la cea orală și cerințele de monitorizare terapeutică.
21. Lista AWaRe instituțională transformă o clasificare internațională de referință într-un instrument de decizie clinică aplicabil la patul pacientului. Scopurile listei sunt:
21.1. orientarea prescrierii empirice cu prioritate către categoria „Access”;
21.2. restrângerea utilizării categoriilor „Watch” și „Reserve” la indicații justificate și documentate;
21.3. operaționalizarea autorizării prealabile prevăzute la capitolul VIII din Regulamentul Programului;
21.4. furnizarea listei de referință pentru calculul indicatorilor de consum (foaia „Lista AWaRe instituțională” a instrumentului de raportare);
21.5. fundamentarea ghidurilor instituționale de terapie empirică.
22. Lista AWaRe instituțională constituie unul dintre cele două instrumente farmaceutice de bază ale stewardship-ului antimicrobian, alături de auditul prospectiv cu comunicarea rezultatelor, corespunzând intervenției internaționale recunoscute de restricționare a formularului și autorizare prealabilă. Lista reprezintă referința unică față de care se calculează și se interpretează indicatorii de structură (S), de proces (P) și de rezultat privind consumul (R).
23. Elaborarea listei AWaRe instituționale respectă următoarele principii:
23.1. principiul disponibilității reale – lista cuprinde exclusiv antimicrobienele incluse în nomenclatorul (formularul) instituției, nu întreaga clasificare internațională;
23.2. principiul stratificării duble – fiecare antimicrobian primește simultan o categorie „Access, Watch, Reserve” (clasificarea Organizației Mondiale a Sănătății) și un nivel instituțional de acces și de restricție;
23.3. principiul fundamentării locale – nivelul de restricție se stabilește pe baza datelor locale de rezistență (antibiograma cumulativă instituțională, generată prin programul WHONET de către epidemiolog) și de consum (Calculatorul instituțional al consumului de antimicrobiene);
23.4. principiul proporționalității – gradul de restricție crește proporțional cu potențialul de inducere a rezistenței și cu criticitatea clinică a antimicrobianului;
23.5. principiul trasabilității – fiecare decizie de clasificare și de restricție se documentează, cu indicarea sursei și a fundamentării;
23.6. principiul revizuirii periodice – lista se sincronizează cu actualizarea nomenclatorului instituției, a antibiogramei cumulative și a clasificării „Access, Watch, Reserve” a Organizației Mondiale a Sănătății.
24. Pe lângă categoria „Access, Watch, Reserve”, fiecare antimicrobian din lista instituțională se încadrează într-unul dintre cele trei niveluri de acces, conform modelului de stratificare pe niveluri (semafor):
| Nivel | Denumire (culoare) | Regim de utilizare | Categorii „Access, Watch, Reserve” tipice |
| Nivelul I | Acces liber (verde) | Utilizare fără restricții de către orice prescriptor, conform ghidurilor instituționale; fără autorizare | „Access” |
| Nivelul II | Utilizare supervizată / restricționată (galben) | Utilizare permisă numai pentru indicații și protocoale definite sau în unele cazuri cu avizul farmacistului clinician/ farmacistului responsabil de stewardship sau al microbiologului/ epidemiologului/ medicului infecționist; reevaluare obligatorie la 48–72 de ore | „Watch” (cefalosporine gen. III–IV, fluorochinolone, piperacilină/tazobactam) și „Access” cu risc de utilizare abuzivă |
| Nivelul III | Utilizare protejată / autorizare prealabilă (roșu) | Utilizare exclusiv cu autorizare prealabilă documentată (formularul din anexa nr. 1.3), pentru infecții confirmate sau suspectate cu microorganisme multirezistente | Toate antimicrobienele „Reserve” și unele din grupa „Watch” cu criticitate maximă (carbapeneme, colistină, linezolid, tigeciclină, daptomicină) |
25. Corespondența dintre categoriile „Access, Watch, Reserve” și nivelurile instituționale de acces nu este automată. De regulă, „Access” corespunde Nivelului I, „Watch” – Nivelului II sau III, iar „Reserve” – Nivelului III. Comitetul instituțional poate:
25.1. ridica nivelul de restricție al unui antimicrobian „Access” cu consum aberant sau cu rezistență locală ridicată;
25.2. menține un antimicrobian „Watch” la Nivelul II atunci când datele locale justifică accesul supervizat;
25.3. stabili proceduri pentru situațiile de urgență, prin care prima doză se administrează imediat, cu autorizare ulterioară documentată în 24–72 de ore.
26. Elaborarea listei AWaRe instituționale se desfășoară în opt etape succesive.
27. Etapa 1 – Constituirea grupului de lucru. Comitetul instituțional desemnează grupul de lucru, format din: farmacistul sau farmacologul clinician (coordonator), medicul microbiolog, medicul epidemiolog responsabil de prevenirea și controlul infecțiilor, un medic cu experiență în terapia bolilor infecțioase și, după caz, un reprezentant al secției de anestezie și terapie intensivă.
28. Etapa 2 – Inventarierea nomenclatorului instituțional de antimicrobiene. Se inventariază toate antimicrobienele de uz sistemic (clasele anatomo-terapeutice și chimice J01, J02, J04, J05) aflate în nomenclatorul instituției, cu indicarea denumirii comune internaționale, a codului ATC, a formei farmaceutice și a căii de administrare.
29. Etapa 3 – Atribuirea categoriei „Access, Watch, Reserve”. Fiecărui antimicrobian din nomenclator i se atribuie categoria „Access”, „Watch” sau „Reserve”, conform listei naționale de referință și clasificării Organizației Mondiale a Sănătății, versiunea anului curent.
30. Etapa 4 – Analiza datelor locale. Se analizează:
30.1. datele de rezistență din antibiograma cumulativă instituțională, pentru identificarea preparatelor antimicrobiene a căror eficacitate în terapia empirică este compromisă local;
30.2. datele de consum din Calculatorul instituțional, pentru identificarea consumului aberant și a țintelor prioritare de restricție;
30.3. profilul infecțiilor cu microorganisme multirezistente, per tip de infecție și per secție.
31. Etapa 5 – Atribuirea nivelului instituțional de acces și a fluxului de autorizare. Pe baza etapelor 3 și 4, fiecare antimicrobian se încadrează la Nivelul I, II sau III (secțiunea 3), stabilindu-se: persoana care autorizează (prescriptorul, microbiologul sau farmacistul clinician, comisia ori Comitetul instituțional), termenul de autorizare și procedura pentru situațiile de urgență.
32. Etapa 6 – Definirea regulilor de utilizare per antimicrobian. Pentru fiecare antimicrobian se definesc:
32.1. indicațiile empirice aprobate, corelate cu ghidurile instituționale de terapie;
32.2. durata maximă de administrare fără reevaluare sau reautorizare;
32.3. eligibilitatea și criteriile de comutare de la calea parenterală la cea orală;
32.4. cerințele de monitorizare terapeutică, realizată exclusiv prin nomograme;
32.5. momentele obligatorii de reevaluare a terapiei la 48–72 de ore, conform principiului „inițiere prudentă, apoi focalizare” (Start Smart – Then Focus).
33. Etapa 7 – Validarea și aprobarea instituțională. Grupul de lucru prezintă proiectul listei Comitetului instituțional, care îl validează. Lista se aprobă prin act intern al conducătorului instituției și devine parte integrantă a ghidurilor instituționale.
34. Etapa 8 – Diseminarea, integrarea și instruirea. Lista aprobată se:
34.1. integrează în formularul de prescriere antimicrobiană și în formularul de autorizare prealabilă (anexele nr. 1.2 și 1.3);
34.2. afișează în secțiile clinice și în farmacia instituției;
34.3. încarcă în foaia „Lista AWaRe instituțională” a instrumentului de raportare;
34.4. include în Modulul 2 de instruire a personalului;
34.5. programează pentru revizuire periodică.
35. Lista AWaRe instituțională se prezintă în format tabelar. Structura minimă cuprinde următoarele coloane:
35.1. denumirea comună internațională;
35.2. codul ATC;
35.3. forma farmaceutică și calea de administrare;
35.4. categoria „Access, Watch, Reserve”;
35.5. nivelul instituțional de acces (I, II sau III – verde, galben, roșu);
35.6. autorizarea prealabilă (da/nu) și persoana care autorizează;
35.7. indicațiile empirice aprobate;
35.8. durata maximă fără reevaluare;
35.9. eligibilitatea pentru comutarea parenteral→oral;
35.10. cerințele de monitorizare terapeutică (nomogramă);
35.11. observații.
36. Aplicarea listei AWaRe instituționale se monitorizează prin:
36.1. proporția consumului din categoria „Access”, raportată la ținta instituțională (indicatorul de rezultat R-2);
36.2. conformitatea autorizării prealabile pentru antimicrobienele de Nivel III (indicatorii de proces P privind autorizarea prealabilă);
36.3. reducerea consumului preparatelor antimicrobiene cu rezistență locală ridicată, pe baza corelării cu antibiograma cumulativă instituțională.
37. Lista AWaRe instituțională se revizuiește cel puțin anual și ori de câte ori: se actualizează antibiograma cumulativă instituțională, se modifică clasificarea „Access, Watch, Reserve” a Organizației Mondiale a Sănătății, se modifică nomenclatorul instituției sau se identifică semnale de alarmă privind consumul. Fiecare revizuire se documentează, cu menționarea versiunii clasificării utilizate.
Capitolul 4. PROCEDURA DE COLECTARE A DATELOR
38. Sursa principală de date pentru calculul indicatorilor de consum: datele de distribuție ale farmaciei spitalicești (cantitățile de antimicrobiene eliberate pe secții).
39. Pentru fiecare antimicrobian distribuit de farmacia spitalicească se colectează lunar:
39.1. denumirea comună internațională
39.2. codul de clasificare anatomo-terapeutică și chimică (conform indicelui Organizației Mondiale a Sănătății, versiunea anului curent)
39.3. forma farmaceutică și calea de administrare (oral „O” sau parenteral „P”)
39.4. concentrația (miligrame, grame sau unități internaționale per unitate de doză)
39.5. numărul de unități per ambalaj
39.6. numărul total de ambalaje distribuite în perioadă, pe fiecare secție
39.7. valoarea dozei zilnice definite standard conform indicelui Organizației Mondiale a Sănătății, corespunzătoare căii de administrare
39.8. categoria „Access, Watch, Reserve”.
40. Denominatorul, datele de activitate furnizate lunar de serviciul de statistică medicală:
40.1. numărul de zile-pat pe fiecare secție și pe total instituție
40.2. numărul de internări (episoade de spitalizare) pe fiecare secție și pe total instituție
40.3. separare obligatorie: pacienți internați separat de ambulatoriu și spitalizare de zi
41. Calculul consumului de antimicrobiene se efectuează în 8 etape succesive.
42. Etapa 1 – Colectare, farmacia spitalicească furnizează lunar cantitățile de antimicrobiene distribuite pe secții, conform variabilelor prevăzute la pct. 47. Serviciul de statistică medicală furnizează lunar zile-pat și internări pe secții. Separare obligatorie: pacienți internați separat de ambulatoriu și spitalizare de zi.
43. Etapa 2 – Validarea datelor, se verifică:
43.1. completitudinea datelor raportate de farmacie, secții și serviciul de statistică medicală;
43.2. corectitudinea denumirii antimicrobienelor, formei farmaceutice, concentrației și unității de măsură;
43.3. concordanța dintre cantitatea distribuită, cantitatea raportată și unitatea de ambalare;
43.4. existența codului ATC pentru fiecare substanță antimicrobiană raportată;
43.5. existența valorii DDD și a categoriei AWaRe pentru fiecare antimicrobian inclus în raportare;
43.6. corectitudinea conversiei cantităților în grame, miligrame sau unități internaționale, după caz;
43.7. corectitudinea repartizării consumului pe secții, inclusiv separarea secțiilor de adulți de cele pediatrice și neonatologice;
43.8. existența și coerența denominatorilor necesari pentru calcul: zile-pat, zile-pacient, internări și număr de paturi;
43.9. identificarea valorilor lipsă, duplicate, extreme sau nejustificate;
43.10. excluderea produselor care nu fac parte din clasa preparatelor antimicrobiene supuse monitorizării sau marcarea lor separată, după caz;
43.11. documentarea tuturor corectărilor efectuate, cu indicarea sursei și a persoanei responsabile.
44. Etapa 3 – Conversia în substanță activă. Cantitățile distribuite se convertesc din unități de ambalaj în grame de substanță activă:
44.1. cantitate substanță activă (grame) = număr ambalaje × număr unități per ambalaj × concentrație per unitate (grame)
44.2. pentru săruri farmaceutice: se aplică factorii de conversie din tabelul de săruri (instrumentul de raportare sau Template WHO HAMC, foaia „Salts”)
44.3. pentru combinații de antimicrobiene: se utilizează doar componenta activă principală (de exemplu, amoxicilină din amoxicilină/acid clavulanic)
45. Etapa 4 – Calculul dozelor zilnice definite. Se aplică Formula 1: Nr. DDD = Cantitate substanță activă (grame) ÷ DDD standard Organizația Mondială a Sănătății (grame). Se utilizează valoarea DDD corespunzătoare căii de administrare efective (oral sau parenteral).
46. Etapa 5 – Clasificarea AWaRe. Fiecare antimicrobian se clasifică pe categorii „Access”, „Watch” sau „Reserve”.
47. Etapa 6 – Calculul indicatorilor. Se aplică formulele de la pct. 10–16 pentru calculul indicatorilor R-1 – R-7, utilizând instrumentul de raportare.
48. Etapa 7 – Interpretare. Se efectuează:
48.1. analiza tendințelor temporale (comparație cu perioadele anterioare: lună/lună, trimestru/trimestru, an/an)
48.2. identificarea anomaliilor: creșteri cu 20% sau mai mult față de media ultimelor 3 luni, sezonalitate neobișnuită
48.3. corelarea cu datele de rezistență din antibiograma cumulativă
48.4. analiza comparativă între secții și cu datele naționale
48.5. verificarea atingerii indicatorilor-țintă
49. Etapa 8 – Raportare și arhivare.
49.1. raportare lunară: prezentare în ședința Comitetului instituțional, cu comunicarea rezultatelor către secțiile clinice
49.2. raportare semestrială: transmitere către conducerea instituției și către Agenție.
49.3. raportare anuală: includere în raportul anual al Programului
49.4. arhivare: datele primare și calculate se arhivează minimum 5 ani, cu trasabilitatea versiunii indicelui ATC/DDD utilizate
50. Interpretarea datelor privind consumul de antimicrobiene ține cont de contextul clinic (tipul pacienților, severitatea patologiilor, specificul secțiilor), tendințele în timp, comparația cu instituții similare, corelația cu datele de rezistență și adecvarea prescrierii conform ghidurilor instituționale.
51. Semnale de alarmă care necesită investigare și intervenție:
51.1. creștere bruscă (cu 20% sau mai mult) a consumului total sau al unei clase de antimicrobiene față de media ultimelor 3 luni;
51.2. proporția categoriei „Access” sub 50%;
51.3. consum ridicat din categoria „Reserve” fără dovezi de infecții cu microorganisme multirezistente;
51.4. consum semnificativ mai mare decât instituțiile comparabile;
51.5. creșterea consumului de carbapeneme fără creștere corespunzătoare a infecțiilor cu microorganisme producătoare de betalactamaze cu spectru extins;
51.6. sezonalitate neobișnuită.
52. În baza datelor se pot aplica următoarele tipuri de intervenții:
52.1. audit prospectiv, audit retrospectiv cu feedback;
52.2. dezescaladare activă conform antibiogramei;
52.3. creșterea consumului din categoria „Access” prin revizuirea protocoalelor de terapie empirică;
52.4. autorizare prealabilă documentată obligatorie pentru fiecare caz individual.
Capitolul 5. INSTRUMENTELE DE CALCUL ȘI RAPORTARE
53. Instrumentele de calcul și raportare:
53.1. Instrument electronic de evidență, monitorizare și raportare a consumului de antimicrobiene obligatoriu reprezintă un fișier electronic elaborat în cadrul Programului și pus la dispoziție instituțiilor care include: conversia automată a cantităților în doze zilnice definite, clasificarea pe categorii „Access, Watch, Reserve”, calculul indicatorilor R-1–R-7, generarea tabloului de bord, lista celor mai consumate antimicrobiene;
53.2. Programul informatic WHONET - pentru generarea antibiogramei cumulative, analiza tendințelor de rezistență și corelarea cu datele de consum; operat de epidemiologul instituției
54. ANSP asigură punerea la dispoziție a instrumentelor de calcul, actualizarea periodică a tabelelor de referință (ATC/DDD, AWaRe, săruri, combinații) și suportul metodologic pentru utilizare.
55. Diagrama fluxului de date privind consumul de antimicrobiene și indicatorii se prezintă printr-o arhitectură ascendentă pe cinci niveluri de raportare.
56. Circuitul ascendent al datelor privind consumul de antimicrobiene și al indicatorilor de stewardship, de la nivelul secției clinice până la rețelele internaționale de supraveghere sunt prezentate în diagrama. La fiecare nivel se indică sursa primară a datelor, instrumentul de prelucrare, indicatorii calculați și destinatarul.
57. Fluxul ascendent prevede ca datele primare să se genereze la nivelul secției clinice, nivelul 1, în momentul prescrierii și al administrării antimicrobianului. Calitatea raportării instituționale și naționale depinde direct de completitudinea documentării la acest nivel.
58. Conversia datelor brute în doze definite zilnice și în categorii AWaRe se realizează la nivelul Farmaciei instituției, nivelul 2, prin instrumentul standardizat al Calculatorului AMC, conform metodologiei.
59. Validarea, analiza și raportarea instituțională se realizează de către Comitetul de Stewardship Antimicrobian, nivelul 3, care transmite anual datele consolidate către ANSP, nivelul 4, în termen de cel mult 31 martie al anului următor celui de raportare.
60. ANSP totalizează datele instituționale, validează rapoartele, calculează indicatorii naționali N-1–N-6 și asigură raportarea către rețelele internaționale, nivelul 5, conform calendarului stabilit de OMS și de ECDC.
61. Fluxul descendent: informativ, normativ și consultativ prevede furnizarea rapoartelor internaționale, ghidurile naționale și recomandările Comitetului național al Programului de stewardship antimicrobian se transmit înapoi către nivelurile inferioare, asigurând învățarea continuă și ajustarea practicii clinice.
Capitolul 6. MODELUL DE RAPORT PRIVIND
CONSUMUL DE PREPARATE ANTIMICROBIENE CU APLICAREA CLASIFICĂRII „ACCESS, WATCH, RESERVE”
62. Modelul de raport privind consumul de preparate antimicrobiene cu aplicarea clasificării „Access, Watch, Reserve” reprezintă instrumentul standardizat utilizat de instituții pentru calculul, prezentarea și raportarea consumului de antimicrobiene.
63. Instituțiile utilizează un registru electronic standardizat pentru calculul și raportarea consumului de preparate antimicrobiene.
64. Registrul este structurat în foi de lucru interconectate, cu calcul automat al indicatorilor după cum urmează:
| Foaie | Denumire | Conținut |
|---|
| 1 | Date generale | Datele de identificare ale instituției, perioada de raportare, total zile-pat, total internări, persoana responsabilă |
| 2 | Lista AWaRe instituțională | Lista preparatelor antimicrobiene disponibile în instituție, cu cod ATC, categoria „Access, Watch, Reserve”, DDD standard de referință |
| 3 | Date primare de consum | Cantitățile eliberate lunar, per secție, per cod ATC, în unitățile farmaceutice respective (g, mg, UI) |
| 4 | Conversie în DDD | Calcul automat al DDD totale per antimicrobian, per secție, per lună, conform DDD standard |
| 5 | Indicatori de consum (R-1, R-2, R-3, R-4, R-5) | Calcul automat al densității de consum (DDD × 1000 / zile-pat); procentelor pe categorii AWaRe; densității pentru preparatele antimicrobiene cu importanță critică |
| 6 | Tablouri de bord | Vizualizare grafică (cu cod de culori — verde/portocaliu/roșu) a indicatorilor în raport cu țintele instituționale; analiză comparativă între secții și între perioade |
| 7 | Top 10/20 antimicrobiene | Clasament al preparatelor antimicrobiene consumate în ordine descrescătoare după DDD totale și după DDD/1000 zile-pat |
65. Instruirea se efectuează prin ateliere practice la fiecare instituție, cu model de formare a formatorilor pentru extinderea la nivel național.
66. Responsabilitatea implementării prezentei Metodologii revine Comitetului instituțional, conform prevederilor Regulamentului Programului de stewardship antimicrobian.
67. ANSP asigură suportul metodologic, instruirea personalului, punerea la dispoziție a instrumentelor de calcul și actualizarea periodică a tabelelor de referință.
68. Prezenta Metodologie se revizuiește la fiecare 3 ani sau la modificarea semnificativă a metodologiilor internaționale de referință
69. ANSP elaborează și publică anual raportul național privind consumul de preparate antimicrobiene, pe baza datelor agregate conform prezentei Metodologii.