la proiectul de lege pentru modificarea Codului educației al Republicii Moldova nr. 152/2014 (inițiativa legislativă nr. 173 din 27 mai 2026)

AVIZ nr. 28.28 din 01.07.2026 · GUVERNUL · publicat 02.07.2026
pe legis.md
Trimiteri: 12 legate · 1 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Fără țintă (1)
  • subpct. 4.2 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.

Aprobat în ședința Guvernului din 1 iulie 2026 Decizia protocolară nr. 28.28/2026

PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Codului educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 173 din 27 mai 2026) de către un grup de deputați în Parlament, şi comunică următoarele.

Potrivit notei de fundamentare, intervențiile legislative preconizate au drept scop instituirea unor măsuri de sprijin educațional și social pentru studentele din ciclurile I și II de studii superioare, care au devenit mame pe parcursul studiilor universitare, în vederea prevenirii abandonului universitar, a susținerii tinerelor familii și a stimulării natalității.

În acest scop, proiectul propune modificări prin introducerea unor garanții speciale pentru această categorie de studente, după cum urmează:

- instituirea dreptului studentelor care au devenit mame pe perioada studiilor de a beneficia de studii cu finanțare de la bugetul de stat, indiferent de forma de finanțare avută anterior nașterii copilului;

- acordarea burselor sociale pentru studentele care au devenit mame pe parcursul studiilor;

- acordarea priorității de repartizare a locurilor în căminele studențești pe perioada continuării studiilor.

Potrivit notei de fundamentare, motivul invocat în contextul prevederilor de modificare propuse are un caracter de protecție socială pentru studentele care au devenit mame pe perioada studiilor. Totodată, argumentele invocate de către autorii inițiativei legislative, potrivit cărora legislația în vigoare nu conține prevederi speciale privind trecerea la studii finanțate de la bugetul de stat și nici garanții de susținere socială pentru studentele care au devenit mame pe parcursul studiilor, reprezintă afirmații care nu reflectă pe deplin cadrul normativ existent în domeniul educației.

Prin urmare, prevederile propuse necesită a fi examinate prin prisma principiilor și garanțiilor deja stipulate de Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014. În acest sens, legislația în domeniul educației, precum și art. 4 alin. (2) din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014, stabilesc că, prin politica sa în domeniul educației, statul asigură:

a) dreptul fundamental la educație, indispensabil pentru exercitarea celorlalte drepturi ale omului;

b) implementarea mecanismului de bază pentru formarea și dezvoltarea capitalului uman;

c) realizarea idealului și a obiectivelor educaționale, formarea conștiinței și identității naționale, promovarea valorilor general-umane și a aspirațiilor de integrare europeană ale societății.

Aceste principii constituie fundamentul accesului echitabil la educație pentru toate categoriile de beneficiari ai sistemului educațional, inclusiv pentru persoanele aflate în situații care necesită măsuri de sprijin social.

Totodată, se constată că Nota de fundamentare nu include o analiză a compatibilității dintre soluția legislativă propusă și prevederile art. 35 alin. (7) din Constituția Republicii Moldova, care consacră principiul accesului egal la învățământul liceal, profesional și superior de stat, pe bază de merit. În acest context, eventuala instituire a unui drept de finanțare de la bugetul de stat pentru o categorie determinată de studenți necesită o evaluare expresă din perspectiva principiului constituțional invocat. Argumentul întemeiat pe dificultatea achitării taxelor de studii și pe riscul general de abandon constituie o afirmație de ordin general, fără fundamentare concretă și fără a ține seama de exigențele constituționale invocate.

În aceeași ordine de idei, prevederea potrivit căreia studentele care au devenit mame în perioada studiilor vor beneficia, la reluarea acestora, de locuri cu finanțare de la bugetul de stat, indiferent de forma de finanțare avută anterior, poate genera dezechilibre în raport cu mecanismul general de repartizare a locurilor bugetare pe criterii de performanță academică.

În prezent, conform art. 16 din Ordinul ministrului educației nr. 748/2013, studenții care beneficiază de locuri cu finanțare bugetară, dar își întrerup studiile universitare ca urmare a acordării concediului academic, precum și studenții implicați în programe de mobilitate beneficiază la reluarea studiilor, până la expirarea anului de studii în curs, de finanțare bugetară.

În aceste condiții, instituirea unui mecanism de acordare a locurilor bugetare prin derogare de la principiul meritocrației poate conduce la diminuarea numărului de locuri disponibile pentru studenții care le obțin în baza rezultatelor academice, afectând principiile competiției corecte și tratamentului egal.

În același context, subliniem că, în ceea ce privește finanțarea studiilor de la bugetul de stat, Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014 consacră principiul meritocrației. Astfel, garantarea unui loc bugetar până la finalizarea studiilor, independent de performanța academică, contravine mecanismului anual de ocupare a locurilor cu finanțare de la bugetul de stat în instituțiile publice de învățământ superior, ceea ce poate genera inechități în raport cu ceilalți studenți și poate afecta standardele de calitate. Anual, în termen de 15 zile de la finalizarea anului de studii în curs, fiecare student de la învățământul cu frecvență, indiferent de forma de finanțare la care își face studiile, dar care a realizat integral planul de învățământ pentru anul de studii curent, poate participa la concursul locurilor bugetare. Își păstrează locurile cu finanțare de la bugetul de stat studenții rămași fără ocrotire părintească și studenții cu dizabilitate severă sau accentuată, întrucât aceste persoane au nevoie de susținerea necondiționată din partea statului.

În ceea ce privește acordarea bursei sociale pentru studentele care au devenit mame pe parcursul studiilor, menționăm că legislația permite persoanelor care au la întreținere copil/copii oferirea atât a burselor sociale, cât și, în funcție de performanța academică, a burselor de studii, care se acordă la cerere și în baza actelor doveditoare/criteriilor de performanță. Funcționarea mecanismului de acordare a burselor sociale este reglementată prin Hotărârea Guvernului nr. 1009/2006 cu privire la cuantumurile burselor, soldelor lunare, altor forme de ajutoare sociale pentru elevii din instituțiile de învățământ profesional tehnic, studenții din instituțiile de învățământ superior și persoanele care studiază în învățământul postuniversitar.

Cu referire la repartizarea locurilor în căminele studențești pe perioada continuării studiilor, menționăm că, în contextul autonomiei universitare, regulamentele instituționale elaborate în baza cadrului normativ național (Hotărârea Guvernului nr. 99/2007 cu privire la taxele de cazare în căminele instituţiilor de stat de învățământ profesional tehnic secundar, profesional tehnic postsecundar, superior şi din domeniul ştiinţei şi inovării), stabilesc criterii clare de repartizare a locurilor de cazare în funcție de capacitatea disponibilă, necesitățile sociale ale studenților și alte criterii eligibile pentru categoriile defavorizate sau social-vulnerabile. Precizăm că pe adresa Ministerului Educației și Cercetării nu au parvenit sesizări din partea studentelor-mame cu privire la refuzul acordării locului în căminele studențești. Mai mult decât atât, în cazul familiilor tinere, instituțiile de învățământ superior, la solicitare, le oferă o cameră separată. De exemplu, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu” dispune de cămine de tip familial, în care locuiesc studenții căsătoriți împreună cu familia.

În compartimentul 4 din nota de fundamentare, la subpct. 4.2, este menționat doar impactul financiar al proiectului de lege, estimat la cca 420,2 mii de lei anual, fără identificarea sursei de finanțare necesare pentru implementarea acestuia. Având în vedere că orice inițiativă care implică cheltuieli bugetare suplimentare (alocarea automată a burselor sociale și garantarea locurilor cu finanțare de la buget) necesită o fundamentare economico-financiară riguroasă și identificarea surselor de acoperire, constatăm că această condiție nu este îndeplinită în forma actuală a proiectului. În anul 2026, costul standard per student este de 19,9 mii de lei. Conform Metodologiei de finanțare bugetară a instituțiilor publice de învățământ superior care activează în condiții de autonomie financiară, cheltuielile de instruire pentru un student se determină prin multiplicarea costului standard per student cu coeficienții de ajustare corespunzători gradului de complexitate a programelor de studii de la ciclurile de licență și master. De exemplu, pentru instruirea unui student din domeniul Arte, în anul 2026, din bugetul de stat au fost alocați cca 88 mii de lei, iar pentru instruirea unui student din domeniul Sănătate – cca 62 mii de lei. Respectiv, costurile proiectului sunt subestimate și nu reflectă cheltuielile reale de formare a specialiștilor de înaltă calificare în toate domeniile profesionale.

În ordinea ideilor expuse și având în vedere că obiectivele sociale ale proiectului sunt deja acoperite de mecanismele existente, iar modificările propuse ar putea perturba indicatorii de echitate academică și bugetară, Guvernul nu susține proiectul de lege înaintat cu titlu de inițiativa legislativă.