la proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 225/2023 cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale (inițiativa legislativă nr. 185 din 5 iunie 2026)

AVIZ nr. 28.27 din 01.07.2026 · GUVERNUL · publicat 02.07.2026
pe legis.md
Trimiteri: 16 legate · 2 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Fără țintă (2)
  • art. 101 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. II alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.

Aprobat în ședința Guvernului din 1 iulie 2026 Decizia protocolară nr. 28.27/2026

PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 225/2023 cu privire la amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 185 din 5 iunie 2026) de către un grup de deputați în Parlament, și comunică următoarele.

Potrivit notei de fundamentare, proiectul de lege propune modificarea procedurii de aprobare a deciziei privind amalgamarea voluntară, prin trecerea de la o procedură bazată pe decizia consiliului local la una bazată pe voința directă a locuitorilor. De asemenea, proiectul de lege prevede includerea unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea, municipiile Chișinău și Bălți, în procesul de amalgamare voluntară.

În acest context, ținem să relevăm că Legea nr. 225/2023 a fost adoptată în vederea realizării obiectivelor prevăzute de Strategia de reformă a administrației publice pentru anii 2023-2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 126/2023, și are drept scop expres crearea cadrului normativ pentru amalgamarea voluntară a unităților administrativ-teritoriale de nivelul întâi.

Astfel, potrivit notei de fundamentare la proiectul de lege, raționamentele care au fundamentat adoptarea Legii nr. 225/2023 se referă la fragmentarea excesivă a UAT de nivelul întâi, soluția legislativă urmărită fiind consolidarea capacității administrative prin amalgamarea voluntară a UAT de nivelul întâi. Municipiile Chișinău și Bălți reprezintă, însă, UAT de nivelul al doilea.

Corespunzător, soluția propusă de către autorii inițiativei legislative, prin introducerea posibilității „aderării la municipiul Chișinău sau la municipiul Bălți” a altor UAT, modifică fundamental conceptul și finalitatea legii, transformând un mecanism destinat amalgamării voluntare între UAT de nivelul întâi într-un mecanism de extindere teritorială a municipiilor. Această soluție legislativă nu rezultă din obiectivele și raționamentele care au stat la baza adoptării Legii nr. 225/2023 și reprezintă o schimbare de politică publică distinctă, care ar necesita o analiză separată de impact și o reglementare autonomă.

Cu referire la introducerea mecanismului obligatoriu de probare a deciziei privind amalgamarea voluntară de către adunarea generală a locuitorilor, relevăm că, potrivit art. 1 și art. 14 alin. (1) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală, consiliul local este autoritatea reprezentativă și deliberativă a populației unității administrativ-teritoriale, având dreptul de iniţiativă şi de decizie, în condițiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care ţin de competenţa altor autorităţi publice.

De asemenea, art. 109 din Constituția Republicii Moldova și art. 3 alin. (1) din Legea nr. 436/2006 privind administrația publică locală consacră principiile autonomiei locale și ale reprezentativității autorităților locale alese. Astfel, activitatea autorităților administrației publice locale în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale şi consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit.

În aceste condiții, evocăm că Legea nr. 225/2023, în forma sa actuală, respectă aceste principii prin faptul că decizia de amalgamare este adoptată de consiliile locale, după consultarea prealabilă a populației. În schimb, proiectul propus inversează acest mecanism și transformă consiliul local din autoritate deliberativă într-o autoritate cu rol pur formal.

Astfel, hotărârea adunării generale devine obligatorie pentru consiliul local, iar acesta nu poate modifica, substitui sau condiționa voința exprimată, ori, în cazul neadoptării deciziei de confirmare, hotărârea adunării generale a populației produce efecte juridice și fără decizia consiliului local. În consecință, competența deliberativă a consiliului local este practic eliminată.

O asemenea soluție contravine rolului constituțional și legal al consiliului local ca autoritate deliberativă și reprezentativă a colectivității locale și reduce mandatul reprezentativ conferit prin alegeri la o simplă funcție de validare formală. Suplimentar, prin proiect de lege se instituie o formă paralelă de exercitare a puterii locale, care nu este prevăzută de legislație.

Evocăm, că adunarea generală a locuitorilor nu este reglementată ca autoritate deliberativă permanentă a unității administrativ-teritoriale și nu poate substitui competențele organelor reprezentative alese. Astfel, prin modificările propuse de către autori, în fapt, se creează un mecanism decizional superior consiliului local, fără o reglementare corespunzătoare în legislația-cadru privind administrația publică locală. Or, această soluție afectează coerența sistemului administrației publice locale și creează un conflict între legea specială (nr. 225/2023) și legea-cadru (nr. 436/2006).

Cu referire la pragul stabilit de către autori pentru ca adunarea generală a locuitorilor să fie deliberativă, art. 101 din proiectul de lege stabilește că, în cazul neîntrunirii cvorumului la prima adunare (cel puțin 10 la sută din numărul cetățenilor cu drept de vot), o a doua adunare va fi deliberativă indiferent de numărul participanților. Drept consecință, o decizie importantă cu referire la unitatea administrativă ar putea fi adoptată de un număr redus de persoane.

O asemenea soluție este disproporționată în raport cu importanța efectelor juridice produse și contravine principiului reprezentativității democratice, care trebuie să caracterizeze deciziile privind organizarea administrativ-teritorială.

În ceea ce privește reglementarea prevăzută la art. II alin. (2) din proiectul de lege, prin care se propune ca procesul de amalgamare voluntară să se desfășoare până la data de 31 decembrie 2028, relevăm că autorii nu argumentează care sunt motivele stabilirii termenului respectiv, ori Legea nr. 225/2023 nu indică anumite termene de implementarea a acesteia.

Având în vedere cele expuse supra, Guvernul nu susține inițiativa legislativă respectivă.