la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (fortificarea poziției opoziției parlamentare) (inițiativa legislativă nr. 150 din 7 mai 2026)

AVIZ nr. 27.35 din 24.06.2026 · GUVERNUL · publicat 25.06.2026
pe legis.md
Trimiteri: 53 legate · 1 nerezolvată · 11 fără țintă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md.

Nerezolvate (1)
  • Hotărârea nr.5/26 Trimitere recunoscută: actul citat nu are dată sau an, nu poate fi identificat
Fără țintă (11)
  • art. I Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. II Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. III Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. IV Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. I Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. II Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. IV Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. III Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. IV Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 20 alin.(1) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • art. 20 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.

Aprobat în ședința Guvernului din 24 iunie 2026 Decizia protocolară nr. 27.35/2026

PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (fortificarea poziției opoziției parlamentare), înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 150 din 7 mai 2026) de către un grup de deputați în Parlament, și prezintă opinia consolidată în baza punctelor de vedere formulate de către autoritățile implicate.

Inițiativa legislativă este înaintată în conformitate cu art. 73 din Constituția Republicii Moldova și cu art. 47 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996.

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice. Domeniul dat ține de competența Parlamentului și este în concordanță cu prevederile art. 66 din Constituție, privind atribuțiile de bază ale Parlamentului.

Potrivit notei de fundamentare, prin proiectul de lege menționat sunt preconizate unele intervenții de natură legislativă privind modificarea unor dispoziții din Legea nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018 și Codul electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022, în mod special sub aspectul mecanismelor de desemnare a membrilor Consiliului Superior al Procurorilor, Consiliului Audiovizualului și Comisiei Electorale Centrale.

Așa cum se arată în nota de fundamentare, obiectivul proiectului de lege îl constituie instituirea unor garanții normative privind participarea opoziției parlamentare la procesul decizional și la constituirea componenței unor autorități publice-cheie ale statului.

Din conținutul proiectului rezultă intenția autorilor de a extinde rolul opoziției parlamentare în procesul de desemnare a membrilor unor autorități publice, inclusiv ai Consiliului Superior al Procurorilor, Consiliului Audiovizualului și Comisiei Electorale Centrale, precum și de a revizui reglementările referitoare la candidații independenți. În acest sens, principalele măsuri propuse vizează:

- atribuirea opoziției parlamentare a competenței de a desemna un membru al Consiliului Superior al Procurorilor (art. I, vizând art.69 alin.(4) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură);

- reconfigurarea componenței Consiliului Audiovizualului prin majorarea ponderii membrilor propuși de opoziția parlamentară (art. II, vizând art. 76 alin. (3) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018);

- revizuirea definiției noțiunii de „candidat independent” prevăzute de Codul electoral (art. III, vizând art. 1 din Codul electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022);

- revizuirea modului de constituire a Comisiei Electorale Centrale în ceea ce privește reprezentarea opoziției parlamentare (art. IV, vizând art.20 alin. (1) din Codul electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022).

Cu privire la conținutul proiectului de lege, se constată următoarele aspecte și considerații:

La art. I, în ceea ce privește soluția legislativă preconizată la art. 69 alin. (4) din Legea nr.3/2016 cu privire la Procuratură, potrivit căreia membrul Consiliului Superior al Procurorilor desemnat de Parlament ar urma să fie propus de opoziția parlamentară, considerăm oportună reevaluarea acestei opțiuni normative.

Reglementarea în vigoare atribuie competența de desemnare Parlamentului, în calitatea sa de organ reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova, fără a distinge între majoritatea și opoziția parlamentară. Astfel, persoana desemnată beneficiază de legitimitatea conferită de votul Parlamentului în plenul său, alcătuit din 101 deputați, exprimând voința autorității reprezentative în ansamblul său, și nu exclusiv opțiunea unui anumit segment politic al autorității legislative. Un asemenea mecanism urmărește asigurarea caracterului instituțional al procedurii de desemnare, în cadrul căreia candidatul trebuie să întrunească susținerea necesară la nivelul Parlamentului, indiferent de apartenența politică a deputaților. Prin urmare, reglementarea în vigoare este orientată spre desemnarea unei persoane care să se bucure de încrederea autorității reprezentative în ansamblul său, contribuind la consolidarea legitimității și asumării instituționale a acesteia.

În această ordine de idei, se impune evaluarea oportunității atribuirii dreptului de propunere exclusiv opoziției parlamentare, inclusiv sub aspectul impactului pe care această soluție l-ar putea avea asupra procesului de constituire a Consiliului Superior al Procurorilor și asupra garanțiilor de independență și imparțialitate ale acestei autorități. Totodată, potrivit art. 3 alin. (3) din legea menționată, Procuratura este independentă de puterile legislativă, executivă și judecătorească, de orice partid politic sau organizație social-politică, precum și de orice alte instituții, organizații sau persoane, iar orice imixtiune în activitatea acesteia este interzisă.

Astfel, reglementarea mecanismului de desemnare a membrului Consiliului Superior al Procurorilor trebuie să ofere garanții suficiente pentru menținerea independenței, imparțialității și legitimității instituționale a acestei autorități.

Referitor la art. II privind modificarea art. 76 alin. (3) din Codul serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr. 174/2018, menționăm că, în redacția sa actuală, alineatul respectiv prevede că Consiliul Audiovizualului este constituit din 7 membri desemnați de diferiți subiecți, inclusiv de către Parlament, Președintele Republicii Moldova, Guvern și societatea civilă, soluție legislativă care consacră participarea mai multor actori instituționali și a societății civile la constituirea acestei autorități.

Proiectul prevede modificarea actualului mecanism de constituire a Consiliului Audiovizualului, prin majorarea numărului membrilor desemnați la propunerea opoziției parlamentare la 4 din totalul de 7 membri. Totodată, se propune reducerea numărului membrilor desemnați din rândul societății civile de la 3 la 1 și excluderea competenței Președintelui Republicii Moldova de a desemna un membru al Consiliului Audiovizualului.

În consecință, soluția legislativă propusă modifică în mod substanțial actualul mecanism de constituire a autorității și echilibrul dintre reprezentarea politică și participarea societății civile.

În acest context, din perspectiva statutului membrilor Consiliului Audiovizualului, art. 77 alin.(1) din Codul serviciilor media audiovizuale prevede că membrii Consiliului Audiovizualului nu reprezintă autoritățile sau entitățile care i-au desemnat și își exercită atribuțiile în mod independent. Prin urmare, mecanismul de desemnare trebuie să fie conceput astfel încât să garanteze pluralismul, independența și imparțialitatea autorității, fără a crea premise predominării intereselor unei anumite componente politice.

În aceeași ordine de idei, Recomandarea nr. Rec(2000)23 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei și art. 30 din Directiva 2010/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 martie 2010 privind serviciile mass-media audiovizuale impun statelor obligația de a asigura independența juridică și funcțională a autorităților de reglementare în domeniul audiovizualului, inclusiv exercitarea atribuțiilor acestora în mod imparțial, transparent și independent de orice influențe politice sau economice asupra activității acestora.

De asemenea, Recomandarea nr. R(96)10 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei privind garantarea independenței audiovizualului public prevede că membrii organelor de supraveghere nu pot fi revocați, suspendați sau înlocuiți în timpul mandatului lor decât în condițiile expres prevăzute de lege.

În acest context, este relevantă și jurisprudența Curții Constituționale. Astfel, în Hotărârea nr.5/26 privind excepția de neconstituționalitate a unor prevederi ale art. II alin. (2) din Legea nr.158/2021 pentru modificarea Codului serviciilor media audiovizuale, adoptat prin Legea nr. 174 din 8 noiembrie 2018, Curtea a subliniat importanța asigurării independenței serviciilor publice de media față de orice ingerințe politice sau economice, inclusiv prin reglementarea unor mecanisme de numire în organele de conducere care să nu permită utilizarea acestora ca instrument de influență asupra activității instituțiilor respective (§ 53).

Totodată, trebuie avut în vedere principiul securității juridice, care presupune stabilitatea, coerența și previzibilitatea cadrului normativ. Modificarea frecventă a normelor juridice poate genera dificultăți atât pentru destinatarii acestora, cât și pentru autoritățile responsabile de aplicarea lor. În Raportul privind statul de drept din 25–26 martie 2011 (§ 44), Comisia de la Veneția a subliniat că securitatea juridică este un element esențial al statului de drept, iar normele juridice trebuie aplicate într-un mod previzibil și coerent. Aceeași abordare se regăsește și în Criteriile pentru evaluarea statului de drept (CDL-AD(2016)007), unde stabilitatea și coerența legislativă sunt recunoscute ca elemente fundamentale.

Raportat la aceste exigențe, orice intervenție legislativă asupra mecanismului de constituire și funcționare a Consiliului Audiovizualului trebuie să respecte independența instituțională a autorității și garanțiile aferente mandatului membrilor acesteia. Totodată, modalitatea de desemnare a membrilor unei autorități trebuie să prezinte stabilitate și previzibilitate, întrucât modificările frecvente ale acesteia pot afecta coerența instituțională și funcționarea eficientă a autorității.

Aceeași remarcă este valabilă și în ceea ce privește art. IV, consacrat modificării mecanismului de desemnare a membrilor și a componenței Comisiei Electorale Centrale, întrucât și în acest caz sunt incidente exigențele privind stabilitatea, previzibilitatea și independența instituțională.

La art. III, prin modificarea definiției noțiunii de „candidat independent”, se renunță la cerința existenței unei perioade de 70 de zile anterioare zilei alegerilor în care persoana să nu fi avut calitatea de membru al unui partid politic și să nu fi manifestat public susținerea pentru un partid politic. În locul acestei cerințe, proiectul prevede că persoana trebuie să nu dețină calitatea de membru al unui partid politic și să nu fi manifestat public susținerea unui partid politic la momentul depunerii cererii de înregistrare în calitate de candidat independent. Autorii proiectului justifică această modificare în nota de fundamentare prin necesitatea evitării manipulărilor politice și asigurării autenticității candidaturilor.

Contrar argumentelor invocate de autori, soluția propusă are ca efect restrângerea garanțiilor normative care asigură delimitarea reală dintre candidaturile independente și cele susținute politic, afectând astfel unul dintre mecanismele de protecție a integrității procesului electoral. Perioada de 70 de zile prevăzută de reglementarea în vigoare este destinată să asigure un nivel minim de stabilitate în privința absenței oricărei afilieri sau susțineri politice, constituind o garanție împotriva utilizării pur formale a statutului de candidat independent în procesul electoral. Or, eliminarea acestui reper temporal reduce garanția de continuitate a independenței și poate conduce la situații în care desprinderea de un partid politic este realizată exclusiv în proximitatea depunerii dosarului de candidatură, fără o separare efectivă și stabilă în timp.

Într-un asemenea context normativ, se diminuează capacitatea mecanismului legal de a distinge între independența reală și cea pur formală, ceea ce poate favoriza utilizarea statutului de candidat independent de către persoane care, în fapt, mențin legături politice cu anumite formațiuni politice. Acest lucru poate afecta eficiența garanțiilor de delimitare dintre candidaturile independente și cele susținute politic, cu posibile consecințe asupra egalității de șanse în competiția electorală și asupra integrității procesului electoral, fără a fi în acord cu finalitatea Codului electoral.

În acest sens, instituirea criteriului temporal privind lipsa apartenenței politice și a susținerii publice a unui partid politic pentru o perioadă de 70 de zile anterioară zilei alegerilor, pentru persoana care își înaintează candidatura la o funcție publică electivă independent de partidele politice și de blocurile electorale, reprezintă o garanție normativă menită să asigure autenticitatea statutului de candidat independent și să prevină utilizarea acestei forme de participare electorală ca instrument de susținere indirectă a unor formațiuni politice.

Astfel, termenul de 70 de zile prevăzut în definiția candidatului independent reprezintă un element substanțial al mecanismului de delimitare a independenței, neavând un caracter formal, ci fiind destinat să asigure o separare efectivă între statutul de candidat independent și orice afiliere politică.

Această condiție, introdusă prin Legea nr.130/2025 pentru modificarea unor acte normative, reprezintă un mecanism de consolidare a previzibilității și clarității normei electorale, fiind în concordanță cu recomandările formulate în Raportul final al Misiunii OSCE/ODIHR de observare a alegerilor din 14 martie 2025, care au evidențiat necesitatea întăririi garanțiilor privind integritatea procesului electoral și prevenirea utilizării formale a statutului de candidat independent.

În același cadru normativ, Legea nr. 130/2025 a urmărit consolidarea coerenței regimului juridic aplicabil actorilor electorali și prevenirea formelor artificiale sau disimulate de participare electorală, inclusiv prin introducerea noțiunii de „bloc electoral camuflat” și ajustarea definiției „candidatului independent”, în scopul întăririi mecanismelor de protecție a integrității procesului electoral.

Prin urmare, renunțarea la criteriul temporal propus nu se aliniază logicii de consolidare normativă și contravine finalității cadrului electoral. Intervențiile legislative în materie electorală trebuie orientate spre consolidarea transparenței, responsabilității și loialității în competiție, și nu spre diminuarea garanțiilor existente.

La art. IV se propune modificarea art. 20 alin. (1) din Codul electoral nr. 325/2022, prin instituirea unei noi redacții privind modalitatea de desemnare a membrilor Comisiei Electorale Centrale.

Se prevede că membrii Comisiei Electorale Centrale sunt desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, Guvern și Parlament. În cadrul Parlamentului, desemnarea este structurată astfel: 5 membri propuși de opoziția parlamentară, 1 membru propus de majoritatea parlamentară și 1 membru propus de organizațiile societății civile relevante în domeniul electoral.

Totodată, referitor la noua redacție propusă, se remarcă excluderea Președintelui Republicii din mecanismul de desemnare a membrilor Comisiei Electorale Centrale, precum și majorarea componenței acesteia de la 8 la 9 membri. Referitor la propunerea de constituire a Comisiei Electorale Centrale din 9 membri, cu atribuirea a 5 mandate opoziției parlamentare, aceasta implică modificarea modalității de constituire prevăzute de Codul electoral nr. 325/2022, prin instituirea unui mecanism de desemnare cu caracter preponderent politic. Redacția în vigoare prevede desemnarea de către Parlament a patru membri ai Comisiei Electorale Centrale, doi de către majoritate, unul de opoziție și unul de societatea civilă, precum și un mecanism de desemnare de rezervă pentru opoziție, în lipsa unei nominalizări comune.

Se apreciază că soluția legislativă propusă la art. 20 alin.(1), care dă posibilitatea opoziției parlamentare să desemneze cinci membri în cadrul Comisiei, nu este conformă cu principiul reprezentării proporționale a majorității și a opoziției parlamentare, întrucât în contextul alocării unei ponderi semnificative opoziției parlamentare, inițiativa creează un dezechilibru politic artificial. În acest context, trebuie menționat că Codul bunelor practici în materie electorală: Linii directoare și raport explicativ, adoptate în cadrul celei de-a 52-a sesiuni (18-19 octombrie 2002) recomandă o reprezentare proporțională a partidelor, ceea ce înseamnă că numărul membrilor ar trebui să reflecte rezultatele obținute de acestea în alegeri. Aceasta implică nu doar numărul de mandate, ci și importanța electorală a fiecărui partid. Astfel, considerăm că prin alocarea unei ponderi semnificative opoziției parlamentare, inițiativa creează un dezechilibru generat artificial.

Din perspectiva dispozițiilor actuale ale Codului electoral referitoare la componența Comisiei Electorale Centrale, acestea au fost apreciate într-o manieră pozitivă de Comisia de la Veneția în Avizul comun pe marginea proiectului Codului electoral, adoptat de Comisia de la Veneția la cea de-a 132-a Sesiune Plenară (Veneția, 21-22 octombrie 2022), sub aspectul că modelul ales reduce semnificativ rolul Parlamentului la constituirea organului de administrare electorală și se aliniază bunelor practici atunci când include și puterea judecătorească în procesul de desemnare. Astfel, componența Comisiei Electorale Centrale include membri numiți de diverse autorități, cum ar fi Președintele Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii, Guvernul și Parlamentul, precum și reprezentanți ai organizațiilor societății civile. Această diversitate asigură o reprezentare echilibrată și integrată a diferitelor perspective și interese din societate. Numirea a 4 membri din partea Parlamentului, dintre care 2 sunt propuși de majoritatea parlamentară și unul de opoziție, exprimă angajamentul față de reprezentativitatea politică. Această opțiune normativă consolidează principiul reprezentativității și echilibrului între majoritatea parlamentară, opoziție și societatea civilă, prin asigurarea reprezentării ambelor segmente politice în cadrul Comisiei Electorale Centrale, contribuind la un proces electoral echilibrat.

Pe de altă parte, din proiectul de lege nu rezultă o claritate adecvată privind aplicarea noilor reguli de constituire a Comisiei Electorale Centrale în raport cu actuala sa componență, în lipsa unor dispoziții tranzitorii exprese. Mandatul actualei componențe a Comisiei a fost stabilit pentru o perioadă de 5 ani, în temeiul art. 16 alin. (1) din Codul electoral nr. 1381/1997 și al Hotărârii Parlamentului nr. 114/2021. Potrivit art. 245 din Codul electoral nr. 325/2022, Codul electoral nr. 1381/1997 a fost abrogat, cu excepția dispozițiilor referitoare la mandatul actualei componențe a Comisiei Electorale Centrale, care își continuă activitatea până la expirarea termenului pentru care a fost desemnată. Astfel, conform normelor tranzitorii ale aceluiași act normativ, mandatul actualei componențe, confirmată prin Hotărârea Parlamentului nr. 115/2021, expiră la 16 septembrie 2026, dată la care urmează să fie constituită o nouă componență a instituției, în conformitate cu prevederile art. 20 din Cod. Or, stabilirea intrării în vigoare a noilor prevederi la data de 1 ianuarie 2027 face ca procedura de constituire a noii componențe a Comisiei Electorale Centrale, care trebuie inițiată și finalizată înainte de expirarea mandatelor actuale, să fie declanșată înainte ca noile reguli să producă efecte juridice, în condițiile în care acestea nu sunt încă aplicabile, ceea ce determină lipsa unei reglementări clare incidente asupra procedurii și generează incertitudine juridică.

Totodată, preconizarea intrării în vigoare a noilor prevederi la data de 1 ianuarie 2027 afectează securitatea juridică și predictibilitatea cadrului normativ electoral, în condițiile în care standardele internaționale în materie electorală impun stabilitatea legislației electorale ca element esențial pentru credibilitatea procesului electoral și respectarea standardelor privind alegerile libere și corecte. Astfel, Codul bunelor practici în materie electorală recomandă evitarea modificării regulilor electorale fundamentale, inclusiv a celor referitoare la componența organelor electorale, cu mai puțin de un an înainte de alegeri.

De asemenea, art. 11 alin. (1) din Codul electoral prevede interdicția modificării organelor electorale cu mai puțin de un an înainte de scrutinul național, în scopul asigurării stabilității și independenței procesului electoral. Nerespectarea acestei reguli poate afecta percepția asupra imparțialității și credibilității procesului electoral.

În concluzie, proiectul prevede modificarea mecanismelor de desemnare a membrilor unor autorități publice și instituții autonome, prin lărgirea participării opoziției parlamentare în cadrul acestor proceduri.

Opoziția parlamentară este un element esențial al funcționării unui sistem democratic, având rolul de a reprezenta interesele electoratului, de a participa la procesul legislativ și de a exercita controlul asupra autorităților publice.

Curtea Constituțională a reținut în jurisprudența sa că activitatea Parlamentului se întemeiază pe pluralismul politic și pe mandatul reprezentativ al deputaților, ceea ce implică participarea efectivă a tuturor forțelor politice la procesul decizional și reflectarea diversității politice în activitatea parlamentară.

În acest context, implicarea opoziției în procedurile de numire și desemnare în organele autorităților publice poate fi justificată ca o expresie a pluralismului politic, însă numai în limitele necesare, astfel încât să nu fie afectate principiile constituționale privind imparțialitatea și funcționarea independentă a acestor autorități.

Prin urmare, orice măsurile legislative care vizează consolidarea rolului opoziției trebuie să mențină un echilibru între reprezentarea politică și garanțiile de independență instituțională, evitând politizarea procedurilor de desemnare.

În lumina celor expuse, inițiativa legislativă privind modificarea Legii nr. 3/2016 cu privire la Procuratură, a Codului serviciilor media audiovizuale al Republicii Moldova nr.174/2018 și a Codului electoral al Republicii Moldova nr. 325/2022 este de natură să afecteze echilibrul instituțional al procedurilor de numire, prin reconfigurarea autorităților competente să desemneze membrii acestor structuri.

Aceste intervenții sunt susceptibile să accentueze gradul de politizare a procedurilor de desemnare și să genereze incertitudine normativă, cu impact asupra previzibilității cadrului juridic. Totodată, soluțiile legislative propuse nu sunt în măsură să asigure independența, imparțialitatea și legitimitatea instituțională a autorității și ar putea avea impact asupra principiului reprezentării proporționale a majorității și a opoziției parlamentare, precum și asupra echilibrului instituțional și pluralismului politic în procesul decizional.

În consecință, reconfigurarea actorilor implicați, inclusiv prin participarea sporită a opoziției parlamentare în procedurile de desemnare a membrilor entităților instituționale vizate de proiect, trebuie evaluată din perspectiva compatibilității cu principiile privind independența autorităților publice, securitatea juridică și stabilitatea mandatului.

Sub aspectul oportunității, având în vedere că proiectul de lege urmărește sporirea implicării opoziției parlamentare în procesul decizional și în constituirea componenței unor autorități publice ale statului, decizia privind adoptarea acestuia aparține Parlamentului.