asupra amendamentului la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (protecția copilului și executarea hotărârilor privind exercitarea drepturilor părintești) (inițiativa legislativă nr. 60 din 5 martie 2026)

AVIZ nr. 25.24 din 11.06.2026 · GUVERNUL · publicat 12.06.2026
pe legis.md
Trimiteri: 28 legate · 1 nerezolvată · 3 fără țintăActe din afara site-ului: 2 fără adresă

Roșu: trimitere recunoscută, încă fără legătură. Galben: legătura merge, dar textul sursei se contrazice. Gri: nu are legătură, iar motivul e cunoscut, de exemplu actul nu se află pe legis.md. Albastru: un document din afara legis.md. O parte a unui act al Uniunii Europene e legată de actul întreg pe EUR-Lex; fără adresă, rămâne doar marcată.

Nerezolvate (1)
Fără țintă (3)
  • art. 577 Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
  • Art. 13427 Fără legătură: cuvintele sunt citate din alt act, iar trimiterea aparține acelui act.
  • art. 145 alin. (2) Fără legătură: parte a proiectului avizat sau a actului discutat în aviz; proiectul nu se află pe legis.md.
Din afara site-ului: fără adresă (2)

Aprobat în ședința Guvernului din 11 iunie 2026 Decizia protocolară nr. 25.24/2026

PRIM-MINISTRU Alexandru MUNTEANU

Guvernul a examinat amendamentul doamnei Doina Gherman, deputată în Parlament (DG nr. 07/03-37 din 5 mai 2026, transmis prin scrisoarea CJ-04 nr. 233 din 22 mai 2026) la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (protecția copilului și executarea hotărârilor privind exercitarea drepturilor părintești), înaintat cu titlu de inițiativă legislativă (nr. 60 din 5 martie 2026), și comunică următoarele.

Inițiativa legislativă este înaintată în temeiul art. 58 din Regulamentul Parlamentului, adoptat prin Legea nr. 797/1996, și potrivit pct. 169 din Regulamentul Guvernului, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 610/2018.

Sub aspectul intenției de reglementare, potrivit notei de fundamentare, amendamentul propus urmărește consolidarea cadrului penal de protecție împotriva formelor extreme ale violenței bazate pe gen, prin definirea noțiunii de femicid în Partea generală a Codului penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 și includerea acesteia în categoria circumstanțelor agravante ale infracțiunii de omor intenționat. Intervenția legislativă este justificată de necesitatea alinierii cadrului normativ național la standardele internaționale în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor, precum și de necesitatea delimitării clare a femicidului de alte forme ale omorului intenționat, având în vedere că această noțiune vizează doar cazurile în care uciderea unei femei este determinată de prejudecăți bazate pe gen.

Totodată, proiectul urmărește asigurarea unei calificări juridice unitare a acestor fapte, sporirea clarității și previzibilității normei penale, precum și consolidarea răspunsului instituțional al statului la fenomenul violenței bazate pe gen.

Cu titlu preliminar, se reține că femicidul este recunoscut pe plan internațional drept una dintre cele mai grave forme ale violenței bazate pe gen, manifestată prin suprimarea vieții unei femei sau a unei fete în contexte determinate de raporturi de control, constrângere, abuz, violență în familie, discriminare ori de alte circumstanțe care relevă caracterul de gen al faptei. Reglementarea expresă a acestei noțiuni în legislația penală urmărește nu doar sancționarea adecvată a faptelor cu un grad sporit de pericol social, ci și recunoașterea juridică a specificului acestui fenomen, care nu poate fi redus la un simplu act de violență individuală, fiind deseori rezultatul unor comportamente abuzive repetate sau al unui context anterior de violență.

Necesitatea consolidării cadrului normativ în domeniu derivă din obligația statului de a asigura protecția efectivă a vieții, a integrității fizice și psihice, a demnității și siguranței femeilor și fetelor, precum și din angajamentele asumate în domeniul prevenirii și combaterii violenței împotriva femeilor și a violenței în familie. Sub acest aspect, consacrarea normativă a noțiunii de femicid este de natură să contribuie la individualizarea corespunzătoare a răspunderii penale, la asigurarea unei practici unitare de calificare juridică a faptelor și la consolidarea mecanismelor de identificare, evidență și monitorizare a cazurilor în care decesul victimei este determinat de circumstanțe bazate pe gen.

În partea ce privește conținutul normativ propus pentru art. 13427 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002, având ca obiect definirea noțiunii de femicid, se comunică susținerea de principiu a intenției de consolidare a cadrului juridico-penal privind prevenirea și combaterea formelor extreme de violență bazată pe gen.

Totuși, se consideră necesară revizuirea redacției propuse în amendament, potrivit căreia „prin femicid se înțelege omorul intenționat al unei femei, săvârșit din motive de prejudecată bazată pe gen”, întrucât aceasta are un caracter restrictiv și nu reflectă pe deplin complexitatea fenomenului reglementat.

Astfel, femicidul nu se manifestă exclusiv prin comiterea infracțiunii de omor intenționat, ci poate constitui rezultatul final al unor forme grave de violență intenționată exercitate asupra vieții, integrității corporale sau a sănătății femeii ori a fetei.

În acest sens, limitarea noțiunii de femicid doar la infracțiunea de omor intenționat ar exclude din sfera acesteia situațiile în care decesul victimei survine ca urmare a vătămării intenționate grave a integrității corporale sau a sănătății, a violenței în familie ori a determinării sau înlesnirii sinuciderii victimei din motive de prejudecată bazată pe gen, deși asemenea fapte pot avea aceeași determinare de gen și același grad sporit de pericol social. O asemenea restrângere ar putea diminua caracterul comprehensiv al protecției juridice deja configurate în Legea nr. 45/2007 cu privire la prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie (denumită în continuare Legea nr. 45/2007).

Astfel, potrivit art. 2 din Legea nr. 45/2007, noțiunea de femicid este configurată într-o manieră mai amplă, fiind raportată la actul de violență împotriva femeilor și fetelor care presupune decesul victimei, ca urmare a infracțiunii de omor intenționat ori a infracțiunii de vătămare intenționată gravă a integrității corporale sau a sănătății, ori a infracțiunii de violență în familie, sau sinuciderea victimei ca urmare a determinării ori înlesnirii acesteia ori ca urmare a violenței în familie, comise din motive de prejudecată bazată pe gen. Această soluție normativă reflectă mai fidel caracterul complex al femicidului, care nu se manifestă întotdeauna ca un act izolat de omor, ci poate reprezenta rezultatul final al unor forme repetitive sau sistemice de violență bazată pe gen exercitate asupra victimei.

Argumentele expuse sunt susținute și de necesitatea asigurării coerenței terminologice și conceptuale a cadrului normativ care reglementează același domeniu. În condițiile în care Legea nr. 45/2007 utilizează o noțiune amplă de femicid, introducerea în Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 a unei definiții mai restrânse ar putea genera interpretări neuniforme în aplicare, în special în ceea ce privește delimitarea cazurilor care pot fi calificate drept femicid din perspectiva legislației de prevenire și combatere a violenței împotriva femeilor, pe de o parte, și din perspectiva normelor de drept penal, pe de altă parte.

Cu titlu de drept comparat, se reține că și soluțiile legislative recente din alte state au tendința de a reglementa femicidul într-o manieră mai largă, prin raportare la decesul victimei survenit ca urmare a unor forme grave de violență intenționată. Astfel, potrivit Legii României nr. 53/2026 pentru prevenirea și combaterea femicidului, femicidul este definit prin raportare atât la uciderea cu intenție a unei femei, cât și la moartea unei femei survenită ca urmare a lovirilor sau vătămărilor cauzatoare de moarte ori a altor infracțiuni intenționate urmate de moartea victimei, indiferent dacă faptele sunt comise de un membru al familiei sau de o altă persoană. Această abordare confirmă necesitatea unei definiții care să nu reducă fenomenul doar la infracțiunea de omor intenționat, ci să permită acoperirea tuturor ipotezelor relevante în care decesul femeii este consecința unei conduite violente intenționate, determinate de circumstanțe de gen.

În același sens, potrivit argumentelor prezentate în susținerea amendamentului, se reține că legislația penală italiană a optat pentru reglementarea distinctă a femicidului în cadrul Codului penal, prin introducerea art. 577-bis, prin Legea nr. 181/2025. Potrivit acestei soluții normative, este sancționată uciderea unei femei atunci când fapta este determinată de motive de discriminare sau ură față de victimă pentru că este femeie ori de scopul de a reprima exercitarea drepturilor și libertăților acesteia sau de a afirma asupra ei o relație de dominare. Acest reper comparativ susține ideea că femicidul, în accepțiunea sa juridică actuală, nu trebuie limitat doar la actul material al omorului, ci trebuie analizat în legătură cu formele grave de violență care pot conduce la decesul victimei.

Având în vedere cele expuse, se va examina oportunitatea expunerii art. 13427 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 în următoarea redacție:

„Art. 13427. Femicidul

Prin femicid se înțelege acțiunea ce atentează la viața și/sau sănătatea unei femei sau fete, săvârșită din motive de prejudecată bazată pe gen, care a provocat decesul victimei, indiferent dacă fapta este comisă de un membru al familiei sau de o altă persoană.”

La acest capitol, se va reține că standardele internaționale abordează violența împotriva femeilor ca fenomen structural și complex, determinat de raporturi inegale de putere, stereotipuri de gen și forme de control ori subordonare. Astfel, Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței față de femei și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul) recunoaște caracterul structural al violenței împotriva femeilor ca formă de violență bazată pe gen și prevede expres că noțiunea „femei” include și fetele cu vârsta sub 18 ani.

În aceeași ordine de idei, Directiva (UE) 2024/1385 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 mai 2024 privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice utilizează în mod constant cuvintele „femeie și fată”, la forma gramaticală corespunzătoare, inclusiv în contextul definirii violenței împotriva femeilor.

Prin urmare, completarea noțiunii de femicid prin includerea expresă a cuvântului „fată”, la forma gramaticală corespunzătoare, nu constituie o extindere artificială a normei, ci o ajustare terminologică și materială necesară pentru asigurarea corelării cu legislația națională și cu standardele internaționale relevante. O asemenea soluție permite includerea explicită în sfera protecției juridice a victimelor minore de sex feminin, care pot fi supuse acelorași forme de violență bazată pe gen.

Subsecvent, în vederea asigurării coerenței interne a reglementării, se consideră necesară completarea art. 151 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002 cu circumstanța agravantă „dacă fapta constituie femicid”, în mod similar soluției propuse pentru art. 145 alin. (2) din același cod.

Această intervenție este justificată prin faptul că femicidul, astfel cum este configurat în cadrul normativ național, nu se limitează la ipoteza omorului intenționat, ci include și cazurile în care decesul unei femei sau al unei fete survine ca urmare a vătămării intenționate grave a integrității corporale sau a sănătății, atunci când fapta este săvârșită din motive de prejudecată bazată pe gen.

În lipsa unei asemenea corelări, ar putea apărea o neconcordanță între norma definitorie a femicidului și norma de incriminare aplicabilă faptelor prevăzute la art. 151 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002. Or, în practică, decesul nu survine întotdeauna ca urmare a unei fapte încadrabile la art. 145 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002, ci poate constitui consecința unor acte de violență intenționată gravă.

Din perspectivă tehnico-legislativă, completarea urmează a fi operată la forma agravată a infracțiunii prevăzute la art. 151 din Codul penal al Republicii Moldova nr. 985/2002, care vizează fapta soldată cu decesul victimei, pentru a evita extinderea nejustificată a noțiunii de femicid asupra ipotezelor care nu au avut ca urmare decesul victimei. O asemenea soluție ar asigura corelarea normei penale cu definiția femicidului, ar consolida previzibilitatea încadrării juridice și ar evita aplicarea neuniformă a dispozițiilor Codului penal al Republicii Moldova nr.985/2002.

În contextul celor expuse, Guvernul susține amendamentul la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (protecția copilului și executarea hotărârilor privind exercitarea drepturilor părintești) (inițiativa legislativă nr. 60 din 5 martie 2026), sub rezerva revizuirii acestuia în conformitate cu observațiile și recomandările de îmbunătățire a proiectului de lege formulate în prezentul aviz.